Sunteți pe pagina 1din 1

The economy of an ageing Europe

Huzum Ionut

 
Îmbătrânirea Europei constituie un fenomen demografic caracterizat printr-o  scădere a
ratei mortalității și o creștere a speranței de viață în rândul populațiilor europene. Cea mai
semnificativă schimbare pe care o presupune aceste fenomen este tranziția către o populație
mult îmbătrânita, estimându-se că în UE vor fi cu 60 % mai mulți vârstnici până în 2060.
Îmbatranirea populației europene constituie o amenințare asupra economiei pe viitor,
preconizandu-se că cheltuielile legate de vârstă urmează să crească cu două procente din PIB
până în 2060. Consecințele economice ale acestei tendințe demografice se explică prin două
fenomene: costuri mai mari atribuite asistenței medicale și cheltuielilor de îngrijire pe termen
lung și scăderea ponderei populației apte de muncă.
Pe viitor, forță de muncă din Uniunea Europeană va urma un trend descendent,
estimându-se că până în 2060 va scădea cu 9 milioane de lucrători. Dacă în prezent există  4
persoane apte de muncă pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, în viitor acest număr se va
reduce la jumătate. Rezultatul pe termen lung constă în dublarea numărului de vârstnici
dependenți de forță de muncă a unei populații mai tinere.
Deși creșterea speranței de viață constituie un aspect pozitiv, acest lucru implică și o
presiune economică tot mai mare asupra sistemelor de sănătate și asupra familiilor
europenilor, care vor trebui să se asigure că vârstnicii vor rămâne productivi și independenți,
iar cei vulnerabili vor primi îngrijire și sprijin, astfel încât să poată trăi în comunitățile lor cât
mai mult timp. 
O provocare pe viitor constă în găsirea celor mai bune soluții pentru a diminua efectele
acestui fenomen de îmbătrânire a populației. Slovenia, de exemplu, are în vedere o strategie
de atragere a forței de muncă din afară UE pentru a suplini deficitul preconizat. O alternativă
o putem regăsi în Portugalia, care, prin reforma inițiată în sistemul de sănătate, încearcă să
degreveze povara economică prin promovarea îngrijirii vârstnicilor la domiciliu în
detrimentul spitalelor și azilelor, care presupun costuri mult mai ridicate. În acest sens, se
întrevăd noi oportunități de afaceri, întrucât există deja câteva companii care oferă dispozitive
pentru asistarea și monitorizarea vârstnicilor la domiciliu. Îngrijirea la domiciliu necesită, de
asemenea,  înființarea unei noi rețele de profesioniști, ceea ce va duce la crearea de noi locuri
de muncă, cum ar fi asistenți medicali,  fizioterapeuti, psihoterapeuți. Cu toate că această
reforma inovativă ar putea fi implementatată și în alte țări din Europa, din păcate,  presupune
un proces lung și anevoios.