Sunteți pe pagina 1din 22

PRINCIPIILE DE REALIZARE

ALE INSTALATIILOR DE PROTECTIE

• Instalaţiile de protecţie prin relee trebuie să:


– stabilească dacă a apărut regimul de defect,
– locul în care a apărut defectul şi
– tipul acestuia

• În principiu, la baza realizării instalaţiilor de protecţie stau două metode:


– metode bazate pe măsura convenţională a mărimilor electrice care circulă în
elementele electrice ale sistemului energetic (utilizată frecvent în realizarea
sistemelor de protecţie clasice şi moderne).

– metode care folosesc


• fie efecte secundare ale curenţilor sau puterilor la locul defectului,
• fie mărimi electrice, altele decât cele ce caracterizează funcţionarea
sistemului energetic introduse în mod artificial fără a perturba această
funcţionare.
(metoda care a început să fie explorată, dar apar o serie de dificultăţi tehnice, mai
greu de trecut).

1
SCHEMA STRUCTURALĂ A UNUI SISTEM DE PROTECŢIE PRIN RELEE

Elemente componente

K3
K2

Declanşare

M1
M
M11

U
U
U
B.A. M22 2
M
M B.P.D. B.E.
.....

Tc
II
Mn semnalizare
semnalizare

OP K1

I M1 semnalizare
Tc
B.A. M2 B.P.D. B.E.
U
.....
Mn
K2

Declanşare

Fig.2.Schema structurală a unui sistemde protecţii prin relee

Elemente componente
B.A. = blocuri de adaptare
-convertirea mărimilor primare în alte mărimi
-filtrarea
-operaţii scalare sau vectoriale ca: sumă,
diferenţă, produs, raport, calcule de
amplificare şi dif. de fază

• B.P.D.= blocuri de prelucrare şi decizie


• - selectează faza defectă
• - estimează impulsurile de declanşare sub formă de trepte de timp
• - transmite impuls de semnalizare
• B.E. = blocuri de execuţie
- asigură amplificarea în putere a semnalelor de declanşare
- asigură blocarea la sarituri a intrerupatoarelor

• K1 - defect in zonă protejată


• K2, K3 - defecte în afara zonei protejate
• TC - transformatoare de curent
• TT - transformatoare de tensiune

2
PRINCIPII DE REALIZARE A INSTALATIILOR DE PROTECTIE

B D
C A ISC4
Isc5 Isc3
S2
S1 Isc Isc2
7 I1 I4
I2 I5 I3 8
GS GS

9 6 2 5
1 TR1 K1 3 TR2 4 10
12
11
SI1
SI2

I SCA SC

(1 (2)
Isc.1 Isc.4
Isc 2 Isc.5
(4)
I1 I4
(3)
I2=I5

U=0

Tipuri de protectii
• PRINCIPIILE DE SESIZARE DETERMINA TIPURILE DE PROTECTIE

Regim normal

Regim de scurtcircut

Defectele pot fi sesizate:


- pe baza cresterii curentului
- pe baza scaderii tensiunii
- prin masurarea raportului U/I care creste spre sursa
-pe baza schimbarii fazei curentului cu
aproximativ 180o ( I )

3
PROTECŢIA MAXIMALĂ DE CURENT

SCHEME DE PRINCIPIU A PROTECŢIEI


MAXIMALE DE CURENT

TC
IS ISC.S
Iscp

Ip

PROTECTIA MAXIMALA DE CURENT

•Se realizează cu relee maximale de curent care sesizează creşterea


curentului.
•TC – trafo de curent
•Ipp – curentul de pornire al protecţiei
•Ipr – curentul de pornire pentru releul maximal de curent
Ipp
Ipr =
nTC

4
•nTC – raportul de transformare al TC
Protecţia maximală de curent lucrează dacă

I p
> I pp

Ip- curentul primar din circuitul protejat .


Protecţia nu trebuie să lucreze in regim normal şi in regim de
sarcină maximă,
adică trebuie satisfăcute condiţiile :

I pp
> I nom
; I pp
> I sarc. max .

CARACTERISTICA DE ACŢIONARE AL UNUI RELEU


MAXIMAL

Releul maximal cu
histerezis;
1
Valoarea curentului de
pornire a releului Ipr nu
coincide cu valoarea
curentului de revenire a
releului Irev.r

0
Ir =IS

Irevr. Ipr

5
Coeficientul de revenire al releului Krev este :

k rev = Irev.r
<1
I pr

Curentul primar la care revine protecţia este :

I rev. p
= nTC * I rev.r
Krev – intervine in calculul curentului de pornire al protecţiei
Lăţimea histerezisului Ipr – Irev.r e bine să fie cât mai mică

Releele maximale electromagnetice de curent au K rev = 0,85 ÷ 0,92


pentru releele electronice, K rev = 0,99.
+
I I I

TC Is
Is I TC
Is I

Ip Ip Ip
+

a) b) c)

Fig. 1.4. Schema protecţiei maximale de curent-


modalităţi de prezentare

6
PROTECŢIA DE TENSIUNE

SCHEMA DE PRINCIPIU A PROTECŢIEI DE TENSIUNE


PROTECŢIA MAXIMALĂ DE TENSIUNE
a)

MAXIMALA
1

TT
U
--deconectarea bruscă a sarcinii GS
US
--linii lungi in gol
--protecţia homopolară de tensiune

Protecţia maximală de tensiune se


realizează cu relee maximale de tensiune.

Up > Upp
Up – tensiunea din circuitul primar
Upp – tensiunea de pornire a protecţiei
Protecţia nu trebuie să acţioneze pentru valori maxime admise ale
tensiunii şi nici in regim normal.
Tensiunea de revenire a protecţiei :
Urev.p = nTT* Urev.r

U > U max.exp l . K = U rev.r < 1


pp rev
U pr

U pp
> U nom

Pentru releele maximale de tensiune electromagnetice este Krev = 0,85


Pentru releele electronice Krev = 0,99

7
PROTECŢIA MINIMALĂ DE TENSIUNE

Up Up Up

U< TT
TT

U<
TT Us
U<

a) b) c)

Fig. 1.5 Schema protecţiei minimale de tensiune- modalităţi de prezentare

Protecţia minimală de tensiune


Acţionează ( îşi închid contactele) atunci când tensiunea Up, în sensul scăderii,
atinge valoarea Upp – numită tensiune de pornire a protecţiei.

U pp
U pr = U p ≤ U pp K rev =
U rev.r U rev. p
=
nTT U pr U pp

Upp < Unom; Upp < Umin.expl

U pr tensiunea de pornire a releului

Pt releele minimale de tensiune electromagnetice K rev = 1,15


pentru releele electronice, K rev = 1,01

PROTECŢIA DIRECŢIONALĂ

8
C1 I II III C2
A B C D

L-1 L-2

(a)

C1 I K II III C2
A B C D

L-1 L-2

(b)
Fig. 1.8 Schema electrică în regim normal (a) şi de defect (b) a unei reţele
cu alimentare bilaterală

• Diagrama fazorială a tensiunii şi curentului în punctul B în regim normal de


funcţionare fig. 1.9a.
Tensiunea fiind defazată înaintea curentului, unghiul dintre fazorul tensiune
şi curent este considerat pozitiv, ϕ1 > 0.

• În momentul unui scurtcircuit pe linia L-1 în punctul K (fig.1.8b), are loc schimbarea
fazorului curentului în raport
cu tensiunea la unul din capetele liniei defecte (săgeată în punctul B de sens invers fata de cazul
regimului normal).

• Unghiul de defazaj ϕ2, dintre tensiunea şi curentul din acelaşi punct B ,


diferă cu aproximativ 180grd de defazajul ϕ1 (fig.1.9b).

Protecţia direcţională nu se foloseşte ca protecţie de sine stătătoare


ci în combinaţie, de obicei cu o protecţie de curent sau de impedanţă
UB2

UB1

IB1
ϕ2

ϕ1

IB2

Fig.1.9 Diagramele fazoriale pentru


regimul normal (a) şi de defect (b)

9
PROTECŢIA DIFERENŢIALĂ

– Protecţia diferenţială acţionează în cazul când apare o diferenţă între mărimile


electrice de acelaşi fel de la cele două capete ale zonei protejate

– De regulă se compară curenţii, iar în unele cazuri se compară atât valorile


curenţilor cât şi defazajele lor

Protecţiile diferenţiale se pot realiza ca:


– protecţii diferenţiale logitudinale,
– protecţii diferenţiale transversale.

Se mai numesc si protectii absolut selective

PROTECŢIA DIFERENŢIALĂ LONGITUDINALA

K1
A B
IA TCA TCB IB
Obiect

ISA ISB

+
I

(a)
K2
A B
TCA TCB

Obiect

+
I

(b)
Fig. 1.10 Schema de principiu a protecţiei diferenţiale longitudinale

In regim normal sau de IA = IB ; IA - IB = 0


defect exterior(K1) zonei protejate ISA = ISB ISA - ISB = 0
I AK 1 = I BK 1 ; I AK 1 − I BK 1 = 0
K1
I SA = I SB
K1
; K1
I SA − I SB
K1
=0

10
In regim de
defect interior (K2)
zonei protejate

I AK 2 ≠ I BK 2 ; I AK 2 − I BK 2 ≠ 0
K2
I SA ≠ I SB
K2
; K2
I SA − I SB
K2
≠0

PROTECŢIA DIFERENŢIALĂ TRASVERSALA

A B
IA1 TCA1 TCB1 IB2
Obiect 1 K1
1 2
+
I I

3 4
Obiect 2

IA2 TCA2 TCB2 IB2

K2
A K B
I A1 TCA1 TCB1 I BK1

Obiect 1
1 2
+
I I

3 4
Obiect 2

I A 2 TCA
K TCB2 I K
B2
2
Fig. 1.11 Schema dee principiu a protecţie
diferen ţiale transversale

11
PENTRU REGIM NORMAL
DE FUNCTIONARE AVEM:

IA1 – I A2 =0
ISA1 – ISA2 =0

PENTRU REGIM DE DEFECT INTERIOR


(K2) ZONEI PROTEJATE:

I K
A1 − I K
A 2 ≠ 0
I K
SA 1 − I K
SA 2 ≠ 0

PROTECŢIA DE DISTANŢĂ

• Protecţia de distanţă se realizează cu relee de impedanţă,


• Acţionează atunci când impedanţa din circuitul protejat se micşorează.
.
• Calculând raportul U/I se obţine valoarea Z a circuitului aflat
în aval de locul de montare a releului de impedanţă (fig.1.12).

• În regim normal de funcţionare valoarea impedanţei


Z măsurată de releul de impedanţă
este relativ ridicată.

U U
= ZN = ZL K
= Z K << ZN
I I K

K
S
Z

L
U

Fig. 1.12 Schema de măsură a impedanţei unui circuit


În cazul unui scurtcircuit în punctul K al circuitului,

12
are loc o importantă creştere a curentului I şi o scădere
apreciabilă a tensiunii U prin urmare scade raportul U/I

ZK fiind o impedanţa direct proporţională cu distanţa până la locul de defect,


face ca protecţia de impedanţă să fie denumită şi protecţie de distanţă

PROTECŢIA DE DISTANŢĂ

J K K1 L M
E J ZJ ZK EK

K2
t [s ]
t4

t3 t3

t2 t2 t2
t1 t1 t1
d [k m ] t1 t1 t1 d [k m ]

t2 t2 t2

t3 t3

t4
t[ s ]

Caracteristica protectiei de distantata t=f(Z) in trepte in cazul alimentarii bilaterale

13
jX

250

ZM 5
ZM 4
ZM 2
ZM 1

ϕL ϕL
R
150

ZM 3

X
ZM 5 XGFC
ZM 4 ZM
ZM 2 ZM
ZM 1 ZM
ZM

ARGLd RFNGFC
R
RFGF

ZM

XGFCR
ZM 3
Zone 1

14
PROTECŢIA CU FILTRE
În cazul scurtcircuitelor nesimetrice apar: componente de secvenţă inversă,

In cazul punerilor la pământ apar componente de secvenţă homopolară.

• Prin utilizarea filtrelor de componente simetrice ale curenţilor şi tensiunilor împotriva


defectelor nesimetrice se obţine o sensibilitate îmbunătăţită faţă de cea a protecţiilor
care controlează direct mărimile secundare.

R Filtru
S pentru
T componenta
homopolara
l i
A

I R + I S + IT = 3I
− − −
h

15
R
S
T Filtru
pentru
componenta
homopolara
de tensiune

V
U− R + U− S + U−T = 3U h

PROTECŢIA PRIN CURENŢI DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ

L L
α β

C C

D D

C C

CLP CLP
D F F D

E-R E-R

16
• Această protecţie este utilizată la liniile de transport unde devine necesară transmiterea
unor semnale între dispozitivele de protecţie de la cele două capete ale liniei – aflate la
mare distanţă - pentru asigurarea simultană a rapidităţii şi selectivităţii.

• Pentru transmiterea semnalelor de înaltă frecvenţă dintre dispozitivele de protecţie se


utilizează:
– regulă conductoarele de protecţie ale liniei protejate,
– dar sunt folosite şi alte canale de comunicaţie cum ar fi:
- canalele radio,
- radioreleele
- fibra optica

PROTECŢIA PRIN CURENŢI DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ – CANALE RADIO

S1 S2

A A

E-R E-R P
P
CD CD

E-R - instalatii de emisie-receptie


CD – cablu coaxial de IF
A - Antena radio
P – protectie prin relee

17
PROTECŢIA PRIN CURENŢI DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ – FIBRA OPTICA

Conector de receptie

Cablu optic
CIRCUITE EMITOR FOTO CIRCUITE
DE OPTIC DIODA DE
COMANDA RECEPTIE

Conector de
emisie

PROTECŢIA PRIN CURENŢI DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ

Modul de comunicatie

• Transferul curentilor diferentiali masurati dar si includerea a doua canale binare


pentru transmiterea declansarilor
• Transferul a pana la 32 de semnale binare pana la terminalul de telecomanda

18
Protectie
OPGW

n
Semnale
binare
Multiplexor

Selectarea
e.g. modulului de
CS comunicatie: Date
CR Voce
BFR trip etc

PROTECŢIA CU RELEE DE GAZE

Protecţiile de gaze sunt utilizate numai la transformatoare şi autotransformatoare în cuvă cu ulei,

Sunt realizate cu relee montate pe conducta dintre cuvă şi conservatorul de ulei.

Funcţionarea se bazează pe degajarea de gaze care are loc în cazul defectelor în interiorul cuvei
transformatorului,

Gazele degajate ca urmare a defectelor din interiorul unui transformator sunt sesizate de
releele de gaze denumite şi relee Bucholtz

19
PROTECŢIA DE CUVA

Decl.

I>

Trafo

placa
izolanta

Cablu de alimentarea
ventilatoarelor, pompelor
si comutatorului de
ploturi

Protecţiile de cuva sunt utilizate numai la transformatoare şi


autotransformatoare în cuvă cu ulei,

Sunt realizate cu relee de curent montate pe legatura la pamant a cuvei transformatorului aflat
izolat fata de priza de pamant a statiei (postului)

Funcţionarea se bazează pe scurgerea la pamant a curentului de defect care ia nastere la


atingerea partilor strabatute de curent (infasurari) de partea metalica a cuvei în cazul defectelor
în interiorul cuvei transformatorului,

Pentru evitarea actionarilor false este necesara trecerea prin torul, in secundarul caruia se
leaga releul de curent, pe langa platbanda de legare la pamant a cuvei si a cablurilor care
alimenteaza pompele si ventilatoarele transformatorului.

20
PROTECŢIA TERMICĂ

Protecţia termică acţionează la creşterea temperaturii în instalaţia protejată;


Evident este vorba de temperatură determinată de apariţia scurtcircuitelor şi suprasarcinilor;
Cel mai frecvent sunt utilizate releele cu bimetal;
• Acest tip de protecţie se utilizează de regulă
• --la generatoare,
• --transformatoare,
• --şi motoare electrice

PROTECŢII DE BAZĂ, DE REZERVĂ ŞI AUXILIARE

PROTECŢII DE BAZĂ

Toate echipamentele protejate importante din SEN sunt prevăzute cu instalaţii de protecţie
specializate împotriva tuturor tipurilor de defecte şi regimuri anormale posibile.

Protecţiile care sesizează în cele mai bune condiţii de sensibilitate, selectivitate, rapiditate şi
siguranţa un anumit tip de defect se numesc protecţii de bază şi le revine principala
responsabilitate în deconectarea elementului protejat.

PROTECŢIE DE REZERVĂ

Exista situaţii când protecţia de bază nu reuşeşte să lichideze defectul pentru care a fost
prevăzută şi aceasta, datorită :
-funcţionării necorespunzătoare a protecţiei, sau
-refuzului întrerupătorului de a executa comanda de declanşare.

Astfel defectul continuă să fie alimentat, iar consecinţele se amplifică. Pentru a preveni
asemenea situaţii, pe lângă protecţia de bază se prevede şi o protecţie de rezervă, care
acţionează numai când protecţia de bază nu a lichidat defectul

Protecţia de rezervă poate fi realizată în două moduri:


--Protecţie de rezervă locală
-- Protecţia de rezervă de la distanţă

21
PROTECŢIE DE REZERVĂ LOCALĂ

• Este realizată prin montarea unei protecţii suplimentare pe acelaşi element şi care
îndeplineşte următoarele condiţii:

• este realizată pe un alt principiu de funcţionare decât protecţia de bază;

• este conectată la alte înfăşurări ale TC şi TT, prin alte circuite secundare;

• este alimentată (de regulă) din alte surse de tensiune operativă decât protecţia de bază.

• Protecţia de rezervă locală acţionează cu o anumită temporizare faţă de protecţia de


bază

PROTECŢIA DE REZERVĂ DE LA DISTANŢĂ

Este realizată prin protecţiile elementelor vecine celui în care a apărut defectul

Au o anumită temporizare, numai în cazul în care protecţia de bază a acelui element nu a


lichidat defectul.

Protecţia de rezervă de la distanţă este neselectivă, deoarece odată cu instalaţia defectă este
deconectată şi instalaţia electrică echipată cu protecţia care asigură rezerva de la distanţă a
instalaţiei electrice.

PROTECŢIE DE REZERVĂ

• Anumite protecţii de bază, este posibil să nu asigure protecţia elementului protejat pe


întreaga sa lungime, datorită dificultăţilor în asigurarea sensibilităţii protecţiei de bază.

• Rămâne o anumită porţiune spre sfârşitul liniei sau spre neutrul înfăşurărilor,
neprotejată de către protecţia de bază, porţiune numită zonă moartă.

• Protecţiile prevăzute împotriva defectelor în zonele moarte ale protecţiilor de bază se


numesc protecţii auxiliare.

• Rolul protecţiilor auxiliare poate fi îndeplinit de protecţia de rezervă a elementului


respectiv.

22