Elemente de cinematica si

dinamica m.a.i.
 Mecanismul biela manivela
• Principala varianta de transformare a miscarii de
translatie a pistonului in miscare de rotatie este
aceea a unui mecanism biela manivela.
• Acesta se compune din piston+camasa (cupla
de translatie),piston + bolt (care formeaza o
cupla cilindrica de rotatie) si cupla de rotatie
dintre maneton si capul bielei.
• Manivela este definita de rotatia fusului maneton
in jurul axei fusurilor paliere.
Corespondenta mecanism biela
manivela m.a.i
biela

Camasa
bolt
Arbore cotit
piston
 Clasificare
• Dupa distanta intre axa cilindrului si axa
arborelui cotit:
– Daca distanta este nula, atunci mecanismul se
numeste axat, daca exista o deplasare atunci
mecanismul este dezaxat. Dezaxarea poate fi pozitiva
(in sensul de rotatie) sau negativa (in celalat sens).
• Mecanism motor normal, biela se cupleaza
direct pe maneton sau cu biele secundare in
care cea de-a doua biela se cupleaza la prima
biela.
Geometria mecanismului biela
manivela
Se definesc urmatoarele elemente
componente ale mecanismului biela
manivela:
Manivela de lungime R
Biela de lungime L
Dezaxarea H
Pozitia curenta a manivelei α
S cursa
XB Pozitia curenta a pistonului
 Cinematica mecanismului
• Se definesc parametrii adimensionali:

R H
 si h 
L R
• Uzual pentru λ se pot utiliza valori cuprinse
intre 0.2 si 0.33, iar valorile lui H sunt reduse
de ordinul a max 1..2 mm, dar in general se
folosesc mecanisme axate
 Cinematica mecanismului si
arborelui
• Ipoteze de calcul pentru miscarea mecanismului:
– Elementele mecanismului sunt nedeformabile.
– Motorul functioneaza la regim stabilizat, cu turatia
constanta n (viteza unghiulara constanta).
• Pentru manivela, miscarea este de rotatie la
viteza unghiulara constanta, deci:  *n

30
Acceleratia este constanta, fiind numai
componenta centrifuga, cu valoarea:
a  R * 2
 Cinematica pistonului pentru un
mecanism axat
• Dupa rezolvarea relatiilor geometrice care
definesc mecanismul biela manivela si
considerind dezaxarea nula, deplasarea
pistonului se poate defini cu relatia:
1
xB  R[1  cos( )  (1  1  2 * sin 2 ( ) )]

Cinematica pistonului pentru un
mecanism axat
Deplasarea pistonului

160

140

120

100
Xp

80

60

40

20

0
0 50 100 150 200 250 300 350 400
alfa

lamda 0.2 lamda 0.33

 Seriile Fourier
• Functiile periodice pot fi exprimate cu ajutorul
unor sume de functii trigonometrice. Cu
ajutorul acestora se poate face o analiza mai
convenabila a fenomenului.
• Prin definitie o serie trigonometrica are forma:
a0 
F ( x)    [ak * cos(kx)  bk * sin( kx)]
2 1

O serie Fourier are o perioada de 2π

 Cinematica pistonului
• Pentru mecanismul axat expresia deplasarii
pistonului are forma:
1
x B  R [1  cos(  )  (1  1   2 * sin 2 ( ) )]

Sau:

1 1
x B  R [1   (cos(  )  1   2 * sin 2 ( ) )]
 

In aceasta expresie apare un termen constant, la care se adauga o

serie de termeni care depind pe pozitia armorelui cotit si sunt
periodici.
 Cinematica pistonului
• Determinarea coeficientilor dezvoltarii in serie
Fourier se face prin integrarea functiei in mai
multe etape. Relatiile de calcul sunt:
 Cinematica pistonului
• Cu aceste relatii se pot determina coeficientii
dezvoltarii in serie Fourier pentru expresia
deplasarii pistonului. Daca mecanismul este
normal si axat, temenii in sin(x) nu apar si ramin
doar cei in cos(x). Acestia vor fi:
• A0=1+1/λ, A1 =-1, A2 =-[(1/4*λ+1/16*λ3+.)]
• A4 =[(1/64* λ3 +3/256*λ5+.)]
• De asemenea, in expresiile de calcul ramin
numai coeficienti de indice par A si coeficientul
1. Toti coeficientii B dispar deoarece functia
este para.
 Cinematica pistonului
• In aceste conditii apar doua expresii de calcul a
deplasarii pistonului:

1 1
xB  R[1   (cos( )  1   * sin ( ) )]
2 2

 

xB  R[1  cos( )  (1  cos(2 * )]
4
Eroare dintre cele doua relatii este prezentata in imaginea urmatoare:
 Cinematica pistonului
Eroare de calcul [%]

0.400
0.350
0.300
0.250
0.200
Eroare

0.150
0.100
0.050
0.000
-0.050 0 100 200 300 400
Alfa
 Cinematica pistonului
• Viteza de deplasare a pistonului se obtine prin
derivarea deplasarii acestuia (se va utiliza
relatia simplificata obtinuta cu dezvoltarea
Fourier):

wP  R * (sin( )  * sin( 2 *  ))
2
• Expresia vitezei pistonului va avea doua puncte de
extrem (viteze maxime), care sunt dependente de
parametrul λ si doua puncte de viteza nula (care sunt
denumite si punctele moarte ale deplasarii pistonului).
 Cinematica pistonului
• Acceleratia pistonului se poate calcula prin
derivarea expresiei vitezei pistonului.

aP  R 2 * (cos( )   * cos(2 ))

• Functie de raportul dintre raza cilindrului si

lungimea bielei (λ) acceleratia pistonului poate
prezenta doua puncte de extrem sau trei puncte de
extrem. In orice caz acceleratiile maxime apar in
punctele moarte (vezi figura urmatoare).
 Cinematica pistonului
Acceleratia relativa

120

100

80

60

40

20
%

0
0 50 100 150 200 250 300 350 400
-20

-40

-60

-80
Alfa

lamda 0.2 Lamda 0.33

 Cinematica bielei
• Biela executa o miscare plan paralela, in care
piciorul bielei (care este conectat la piston)
executa o miscare de translatie, iar capul bielei
(conectat la fusul maneton) va executa o
miscare de rotatie. Din acest motiv miscarea
bielei este relativ complicata si greu de exprimat.
• Una din metode ar fi aceea a centrului
instantaneu de rotatie, in care se poate
considera ca biela are la un moment dat o
miscare de rotatie pura. Dar aceasta metoda va
conduce la modificarea permanenta a pozitiei
acestuia.
 Dinamica mecanismului motor
• Mecanismul motor preia fortele corespunzatoare
presiunii gazelor, fortele de inertie determinate
de miscarea pieselor, fortele de frecare si
momentele acestora. Fiecare piesa in parte va fi
supusa unor forte si momente specifice, ceea ce
va determina cadrul de definire a elementelor
necesare pentru dimensionarea lor si calculul de
rezistenta al acestora. In general se adopta
metoda cinetostatica, astfel incit se vor
determina fortele si momentele maxime pentru
dimensionarea pieselor.
 Forta de presiune a gazelor
• Presiunea gazelor din cilindru, variabila pe
parcursul unui ciclu, se exercita asupra capului
pistonului. Cealalta parte a pistonului este in
contact cu carterul, in care se considera ca
presiunea este constanta. Se considera ca
suprafata de contact dintre gaze si piston este
egala suprafata cilindrului

 * D2
FP ( )  * ( p ( )  pcarter )
4
 Fortele de inertie ale bielei
• Biela executa o miscare complexa, plan
paralela, care conduce la un sistem de
forte care se modifica la fiecare pozitie a
acesteia. Din acest motiv este dificil de
realizat o lege matematica care sa
exprime variatia fortelor. Pe de alta parte,
este clar ca fortele maxime in biela, atit la
intindere cit si la compresiune, sunt
obtinute la punctele moarte, atunci cind
biela este asezata in pozitie verticala.
 Fortele de inertie ale bielei
• Pentru simplificarea calculului, fara a modifica in
mod esential rezultatele obtinute, se face
ipoteza ca biela se poate diviza in doua mase
concentrate, una care participa la miscarea de
translatie odata cu grupul piston, iar cealalta
participa la miscarea de rotatie fiind atasata de
maneton. Conditiile de echivalenta ale
sistemului cu doua mase, care sa fie echivalent
cu biela, sunt: suma celor doua mase distribuite
sa fie egala cu masa bielei, momentul fortelor sa
fie nul (fata de centrul de greutate) si sa se
conserve momentul de inertie al bielei.
 Fortele de inertie ale bielei

m A  mB  mL
m A * a  mB * b  0
m A * a  mB * b  I L
2 2

Din analiza statistica a unui mare

numar de biele rezulta ca
mA=0.2..0.3 si mB=0.7..0.8 mL

m A  0.725 * mL
mB  0.275 * mL
Fortele in miscare de rotatie
Masele cu miscare de rotatie
sunt:
•Cotul compus din brat (mbr),
maneton (mM), si masa
contragreutatilor (mcg) cu
centrele de greutate situate la
distantele dbr,dM si dcg. Pentru
fiecare zona in parte se
determina pozitia centrului de
greutate in raport de
dimensiunile geometrice ale
acestora.
•Partea din biela ca participa la
miscarea de rotatie, mA, aflata
pe maneton, la distanta R de
centrul de rotatie.
 Fortele in miscare de rotatie
• Calculul fortelor in miscare de rotatie se face
in functie de particularitatile constructive ale
arborelui. Pentru un arbore care are doua
brate identice, expresia fortelor de inertie se
poate scrie:

dM d br d cg
FR  (m A  mM   2  mbr   mcg  )  R  2
R R R
Fortele in miscarea de translatie
• Masa in miscare de translatie este definita de
masa grupului piston (piston + bolt + segmenti)
la care se adauga masa in translatie
corespunzatoare bielei.
• Pentru calcule estimative se poate utiliza o
marime raportata pentru aceasta notata ρp
densitatea aparenta a pistonului. Aceasta se
defineste ca
mp
p  3
[ kg / dm 3
]
D
Fortele in miscarea de translatie
• Pentru acest parametru se pot utiliza valori cuprinse intre
0.5…0.8 pentru m.a.s si 0.9..1.4 pentru motoarele diesel,
la pistoanele din aluminiu, iar la motoarele diesel cu
pistoane din fonta densitatea aparenta a pistonului este
cuprinsa intre 1.6…2.4.
• Daca se doreste evaluarea masei grupului piston, masa
evaluata a pistonului se va majora cu un coeficient
cuprins inre 1.2….1.5.
• Evaluarea masei bielei se va face tot cu un parametru
dimensional, obtinut prin raportarea masei bielei la
suprafata alezajului (g/mm2). Acestea ia valori cuprinse
intre 0.09…1
Fortele in miscarea de translatie
• Acceleratia pistonului este egala cu derivata
a doua a deplasarii acestuia. Daca se ia in
considerare varianta mecanismului normal si
axat, expresia acceleratiei sistemului va fi
(pentru termenii pari si indicele 1):


aP   R     p * Ap * cos( p )
2 2

1
Fortele in miscarea de translatie
• Forta de inertie de translatie este compusa din o
suma de functii trigonometrice a caror rezultanta
este pe directia de deplasare a pistonului. Aceste
componente (care au numai o semnificatie
matematica, ele fiind toate o singura forta) poarta
numele de armonici. Astfel se definesc armonica de
ordinul 1, de ordinul 2, de ordinul 4….
• Se poate genera si o forma numerica a acestor
armonici:

Fp  mtr  R * ( p )  Ap  cos( p )
2

Ftr   Fp
Fortele din mecanismul motor
 Fortele din mecanismul motor
• Fortele care actioneaza asupra unei piese se
transmit pieselor de legatura, in final fiind
echilibrate de reactiunile care se vor regasi in
reazame.
• Din acest motiv, asupra unei piese va actiona o
anumita forta, care se va echilibra cu fortele de
iesire din aceasta, care vor constitui elementele
de actiune asupra piesei pereche.
• In final, la reazame, fortele se vor descarca in
fundatie sau in sasiu si apoi in roti (pentru
autovehicule).
 Fortele din mecanismul motor
• Asupra pistonului actioneaza o rezultanta
compusa din forta de presiune si forta de inertie
a maselor cu miscare de translatie:
Forte

70000

F  Fg  Ftr
60000

50000

40000

30000
Forta [N]

20000

10000

0
0 90 180 270 360 450 540 630 720

-10000

-20000

-30000
o
Alfa [ RAC]

Forta de presiune (N) Forta de inertie (N) Forta Totala (N)

 Fortele din mecanismul motor
• Forta rezultanta, care este paralela cu directia
de deplasare a pistonului, se va decompune
dupa doua directii, una pe directia bielei si
cealalta perpendiculara pe directia de deplasare
a pistonului. Prima componenta este cea care va
solicita biela, iar cea de-a doua componenta va
apasa pistonul pe cilindru, determinind oscilatia
acestuia si generind o forta de frecare intre
cilindru si piston.
• Forta pe directia bielei este variabila datorita
variatiei fortei totale de pe piston si a pozitiei
relative dintre piston si biela.
 Fortele din mecanismul motor
Forte

50000 4000

F
B 40000

cos (  )
3000

30000

N  F * tg (  ) 2000

 * sin( )
20000

tg 
1000

K [N]

N {N]
1  2 * sin 2 ( )
10000


0
0 90 180 270 360 450 540 630 720
 max  arctg ( ) -1000

1 
-10000
2
-2000
-20000

-30000 -3000
o
Alfa [ RAC]

Beta K (N) N (N)

30

25
Forta N, de apasare a supra camasii
20
cilindrului, depinde in mod direct de
Beta_max (grade)

15
inclinarea dintre biela si piston, care este
10
data de parametrul λ
5

0
0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45
Lamda
 Fortele din mecanismul motor
• Forta B, care apasa biela, se poate descompune
la capul bielei in doua componente (din punct de
vedere al necesitatilor de calcul), una fiind
paralela cu directia manetonului, iar cealalta
perpendiculara pe aceasta directie. Componenta
pe directia manetonului va genera apasare pe
maneton, va genera incovoiere pe acesta, iar
componenta pe directia perpendiculara pe
maneton este cea care genereaza momentul
motor.
 Fortele din mecanismul motor
cos(   ) Forte si momente

ZF 50000 600

cos(  ) 40000

30000
400

sin(   )
200
20000

T F

M [Nm]
Z, T[N]
10000 0

cos(  )
0
0 90 180 270 360 450 540 630 720-200

-10000

M T *R
-400
-20000

-30000 -600
o
alfa [ RAC]

Z(N) T(N) M(Nm)

Dupa cum se remarca, si aceste forte sunt variabile in timp. De asemenea

directia lor va fi constanta in raport cu pozitia manetonului, una paralela cu
aceasta, iar cealalta perpendiculara pe ea.
 Fortele care actioneaza asupra
lagarelor
• Determinarea fortelor care actioneaza asupra lagarelor
este strict necesara pentru proiectarea acestora. Aceste
forte sunt variabile in timp si isi modifica si directia, astfel
incit este influentata si durata de functionare a acestora.
• Un lagar este compus din doua categorii de piese – fusul
si cuzinetul – care au o miscare relativa una in raport cu
cealalta. Este necesara determinarea fortelor atit pe fus,
cit si pe cuzinet, pentru a putea dimensiona mai bine
sistemul si a stabili pozitia gaurii de ungere.
• Fortele care actioneaza in lagare vor fi, deasemenea
utile si pentru dimensionarea rulmentilor, daca se
folosesc lagare de rostogolire.
 Fortele din maneton
• Fortele din biela se transfera catre maneton prin
lagarul alcatuit din capul bielei si fusul maneton.
• Pentru determinarea diagramei polare a fusului
maneton se porneste de la componentele Z si T.
Acestea vor avea mereu aceiasi pozitie in raport
cu manetonul, o componeta perpendiculara pe
maneton si o alta componenta tangenta la
maneton, care va genera moment.
• Din compunerea acestor doua forte se
determina forta de apasare pe maneton.
Fortele din maneton

R  Z T
2 2

Z
  arctg
T
 Fortele din maneton
• Cu ajutorul acestor relatii, pentru diverse valori
ale unghiului de rotatie al arborelui cotit, rezulta
diverse amplitudini si pozitii ale fortei rezultante.
• Forta rezultanta va fi preluata pe fata opusa de
catre maneton, pe directia de aplicare a
acesteia. Din acest motiv, pentru corelarea
diagramei polare a fortei R cu directia fusului
maneton este necesara rotirea acesteia cu 1800
si astfel se explica si zona de uzuri maxime ale
fusului maneton.
 Diagrama polara a cuzinetului
• Pentru determinarea diagramei polare a
fortei care solicita cuzinetul de biela, se
considera drept componente ale acesteia
forta B, dirijata in permanenta in lungul
axei bielei si forta de inertie a bielei care
participa la miscarea de rotatie. Directia
acestei forte este precizata de unghiul
α+β. Diagrama polara a fortei ce solicita
cuzinetul de biela se obtine din insumarea
vectoriala a celor doua forte:
Diagrama polara a cuzinetului
Rx  mbr  r   2  sin(   )
R y  mbr  r   2  cos(   )  B
Ry
R  R  R ;   arctg
2
x
2
y
Rx
 Fortele din lagarul palier
• Arborele cotit este un sistem static nedeterminat, fiind
reprezentat de o bara sprijinita pe mai multe reazame,
reprezentate de lagare. Aceasta varianta este valabila
atunci cind se considera ca arborele,ca si lagarele, sunt
considerate rigide si nu permit deformatii sau jocuri.
Daca acestea se considera elastice, problema se
complica.
• O varianta simplificata a acestui sistem se bazeaza pe
ipoteza ca un cot de arbore cotit este un sistem static
determinat, respectiv acesta se sprijina pe cele doua
paliere adiacente.
Fortele din lagarul palier
 Fortele din lagarul palier
• In consecinta, pentru determinarea fortelor care
lucreaza in lagarul palier, se considera doua
manivele situate de o parte si de alta a fusului
palierrespectiv, fiecare manivela fiind tratata ca
un sistem static determinat si se insumeaza
reactiunile produse de cele doua manivele in
lagarul palier comun.
• Din totalitatea fortelor care actioneaza asupra
manivelelor, fortele de inertie produse de
masele cu miscare de rotatie au o marime care
nu variaza cu unghiul de manivela α. Celelate
forte depind de pozitia in cadrul ciclului.
 Fortele din lagarul palier
• Daca se doreste determinarea diagramei polare
a fortei care solicita fusul palier, se considera un
sistem de coordonate rectangular ξ-η, care se
roteste impreuna cu arborele cotit, axa η
coincizind cu axa manivelei numarul 1 a
arborelui cotit. Forta transmisa de biela este
apreciata prin componentele Z si T.
• Daca se doreste determinarea diagramei polare
a fortei care solicita cuzinetii de palier, se
considera un sistem fix de coordonate
rectangulare x-y, situat intr-un plan
perpendicular de rotatie pe axa arborelui cotit.
 Fortele din lagarul palier
• Pentru un motor cu cilindrii in linie se pot determina
coeficientii de influenta, respectiv cit din fiecare forta
terbuie sa preia fiecare palier din fortele de pe maneton.
Pentru un motor in linie, pe fiecare maneton se gaseste
cite o biela, sunt doua brate si eventual doua
contragreutati. La determinarea diagramelor polare
corespunzatoare unui lagar oarecare j+1, trebuiesc
considerate contributiile manivelelor j si j+1. In slide-ul
urmator sunt reperate pozitiile planelor in care
actioneaza fortele si reactiunile.
• Oricare din fortele ca apar in sistem vor determina o
reactiune in cele doua lagare adiacente, valoarea
coeficientului fiind determinata din conditiile de echilibru.
Fortele din lagarul palier
Fortele din lagarul palier
 Fortele din lagarul palier
• Pentru fortele care actioneaza in lungul
axelor cilindrului (forta de presiune si
fortele de inertie in translatie),
corespunzatoare manivelelor consecutive j
si j+1, ale arborelui cotit, determina o
reactiune asupra fusului palier j+1,
variabila cu unghiul α, precizata prin
componentele ei pe sistemul mobil de axe
ξ-η:
 Fortele din biela in ξ-η

( 1 ) j 1   Z ( j ) * sin( j ) * Cd ( j 1)  T ( j ) * cos( j ) * Cd ( j 1)

 Z ( j 1 ) * sin( j   ) * Cs ( j 1) 
 T ( j 1 ) * cos( j   ) * C s ( j 1)
(1 ) j 1   Z ( j ) * cos( j ) * Cd ( j 1)  T ( j ) * sin( j ) * Cd ( j 1)
 Z ( j 1 ) * cos( j   ) * Cs ( j 1) 
 T ( j 1 ) * sin( j   ) * Cs ( j 1)
 Fortele din cuzinet
• In cuzinet (care va avea un sistem de
coordonate fix) vor actiona urmatoarele forte,
cu coeficientii lor de influenta:

( X 1 ) j 1  N j ( j ) * Cd ( j 1)  N j 1 ( j 1 ) * Cs ( j 1)
(Y1 ) j 1  F j ( j ) * Cd ( j 1)  F j 1 ( j 1 ) * Cs ( j 1)
 Fortele din paliere
• Pentru a putea determina fortele din paliere este
necesar sa se cunoasca ordinea de aprindere a
motorului, pentru a putea stabili valorile fortelor
in diferite pozitii. Spre exemplu, pentru un motor
in patru timpi, cu 4 cilindri, are coturile 2 si 3 in
faza, deci unghiul dintre ele este 0, dar defazajul
unghiular al acestora este de 3600. In aceasta
situatie, chiar daca fortele se aduna algebric,
valorile acestora nu sunt egale, ele fiind
corespunzatoare pozitiei pe ciclu.
 Fortele de inertie in rotatie
• Masele de inertie in rotatie vor fi impartite in mai multe
grupuri, in raport de piesele care le genereaza:
– Masa fusului maneton si masa de inertie in rotatie a bielei, care
este articulata pe fus;
– Masele bratelor
• Pentru maneton se considera ca raza de rotatie nu este
egala cu raza de manivela, considerind si situatia cu
gaura de usurare dezaxata.

FR  (mm  rm  mbr  r )   2

( Fbr ) j  mbrj  rbrj   2

 Fortele de inertie in rotatie
• Pentru sistemul mobil ξ-η. Toate aceste forte
au amplitudine constanta in timpul ciclului,
astfel incit variatia lor depinde doar de pozitia
manivelei.

( 2 ) j 1  [ FR  Cd ( j 1)  ( Fbr ) 2 j 1  Ed ( j 1)  ( Fbr ) 2 j  Ed ( j 1) ]  sin( j ) 

 [ FR  Cs ( j 1)  ( Fbr ) 2 j 1  Fs ( j 1)  ( Fbr ) 2 j  2  Fs ( j 1) ]  sin( j   )

( 2 ) j 1  [ FR  Cd ( j 1)  ( Fbr ) 2 j 1  Ed ( j 1)  ( Fbr ) 2 j  Ed ( j 1) ]  cos( j ) 

 [ FR  Cs ( j 1)  ( Fbr ) 2 j 1  Fs ( j 1)  ( Fbr ) 2 j  2  Fs ( j 1) ]  cos( j   )
 Fortele de inertie in rotatie
• Pentru sistemul raportat la cuzinet, valoarea
fortelor va fi aceaais, cu singura deosebire ca de
data aceasta sistemul de coordonate nu mai
este variabil, ci fix.
• O alta categorie de forte care solicita palierele
sunt fortele de inertie produse de contragreutati.
Acestea sunt mase aditionale, plasate pe
arborele cotit, in prelungirea bratelor acestuia, in
vederea micsorarii fortelor de inertie produse de
piesele cu miscare de rotatie, pentru
descarcarea lagarelor paliere.
 Fortele de inertie in rotatie
• Actiunea acestor forte este similara cu cele ale
manetoanelor si bratelor. Studiul acestor forte
trebuie facut separat, pe fiecare lagar, actiunea
acestora fiind diferita de la cot la cot. De
asemenea, este posibil ca si geometria lor sa
difere, astfel incit actiunea lor pe fiecare palier
este alta. In cazul general in prelungirea oricarui
brat j se poate prevedea o contragreutate de
masa mcg si centru de masa rcg situat pe o raza
care face unghiul δ cu prelungirea axei bratului.
 Fortele de inertie in rotatie
• Forta de inertie a contragreutatii este:

( Fcg ) j  mcg  rcg   2

• Fortele de inertie ale contragreutatilor care actioneaza asupra

fusului palier j+1 cu o reactiune constanta, ca marime si directie,
sunt date de relatiile:
( 3 ) j 1  ( Fcg ) 2 j 1  Gdj 1  sin( j   2 j 1 )  ( Fcg ) 2 j  Gsj 1  sin( j   2 j )
 ( Fcg ) 2 j 1  H dj 1  sin( j     2 j 1 )
 ( Fcg ) 2 j  2  H sj 1  sin( j     2 j  2 )
( 3 ) j 1  ( Fcg ) 2 j 1  Gdj 1  cos( j   2 j 1 )  ( Fcg ) 2 j  Gsj 1  cos( j   2 j )
 ( Fcg ) 2 j 1  H dj 1  cos( j     2 j 1 )
 ( Fcg ) 2 j  2  H sj 1  cos( j     2 j  2 )
 Fortele de inertie in rotatie
• Pentru sistemul de axe al cuzinetului (sistem de
coordonate fix) fortele de rotatie au relatii de
calcul asemanatoare cu cele pentru fusul palier.
• In cazul fortelor de inertie de rotatie valoarea lor
depinde de turatia motorului si nu de sarcina
acestuia. In aceasta situatie rezulta ca
incarcarea pe lagare este dependenta de
sarcina (prin modificarea fortelor de presiune) si
prin turatie (prin modificarea fortelor de inertie).
 Rezultantele fortelor
• Valoarea rezultantei tuturor acestor forte, care
actioneaza la un moment dat in lagar, se poate
determina prin componentele ei pe axele sistemelor
de coordonate corespunzatoare. Incarcarea pe fusul
palier va avea relatia:

( ) j 1  (1 ) j 1  ( 2 ) j 1  ( 3 ) j 1
( ) j 1  (1 ) j 1  ( 2 ) j 1  (3 ) j 1
Fortele pe cuzinet:

( X  ) j 1  ( X 1 ) j 1  ( X 2 ) j 1  ( X 3 ) j 1
(Y ) j 1  (Y1 ) j 1  (Y2 ) j 1  (Y3 ) j 1
 Rezultantele fortelor din paliere
• Componentele rezultate in urma analizei
fortelor se pot insuma vectorial obtinind
rezultanta fortelor care solicita palierul:

( R ) j 1  ( ) 2j 1  ( ) 2j 1  ( X  ) 2j 1  (Y ) 2j 1

Unghiul deviatiei rezultantei in raport cu sistemul propriu de coordonate

este:
( ) j 1
  arctg
( ) j 1
( X  ) j 1
  arctg
(Y ) j 1
 Momentul motor
• Momentul motor este produs de forta tangentiala T si
are urmatoarea relatie:

M T r Forte si momente

800

600

400

200

0
0 90 180 270 360 450 540 630 720

-200

-400

-600
o
alfa [ RAC]

M(Nm)
 Momentul motor
• Pentru obtinerea lucrului mecanic realizat in
cursul unui ciclu este necesara integrarea
momentului pe durata unui ciclu. De asemenea,
momentul mediu al motorului se poate
determina si momentul mediu al motorului:

4
Wciclu   M d
0
4
1
M med 
4  M d
0
 Momentul motor
• Pentru motoarele policilindrice momentul motor
se obtine prin insumarea momentelor pe fiecare
cilindru in parte. Daca intre aprinderile din
fiecare cilindru exista o diferenta egala de grade
(motor cu aprinderi uniform repartizate), atunci
momentul motor rezultant fi o functie periodica,
cu o perioada egala cu 4π/i, unde i este numarul
de cilindrii ai motorului.
• Momentul motor pentru un motor policilindric
devine mai uniform cu cresterea numarului de
cilindri.
 Momentul motor
Mrez

1500

1000

500
Mrez [Nm]

Mrez

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

-500

-1000
Alfa [o RAC]