2018 Corespondenta Odobleja Vol II

INTRODUCERE
La peste 15 ani de la publicarea unui prim volum cu

corespondențe referitore la dr. Ștefan Odobleja1, iată-ne, prin cele
ce urmează, în fața unui al doilea volum conținând documente
similare.
Dacă volumul precedent a cuprins exclusiv corespondență
primită de dr. Odobleja și aflată în prezent în păstrarea și
administrarea Arhivelor Naționale Mehedinți, cel de față propune,
în cea mai mare parte, scrisori trimise de dr. Odobleja unor
persoane fizice și instituții, cu privire la o diversitate de aspecte în
legătură cu opera sa și destinul ei în lume, cu aspecte de viață și
condiția omului de știință în societate etc.
Toate documentele din prezentul volum provin din arhiva
personală a fiului savantului, ing. Ștefan Odobleja jr., pe care
acesta le-a obținut sub formă de copie de la destinatarii scrisorilor.
Sunt și câteva scrisori primite de dr. Odobleja, precum și
unele documente ce nu ilustrează genul corespondenței (programe
de simpozioane, invitații, articole de presă și extrase de articole de
presă, interviuri etc.), arhivaliile publicate având darul de a întregi
imaginea ce s-a conturat de-a lungul vremii cu privire la așa-zisul
ˮcaz Odobleja“.
Ca primă apreciere asupra acestor documente, din capul
locului se cuvine subliniată valoarea și utilitatea lor incontestabilă,
prin problematica adusă în atenție și nu în ultimul rând prin inedit.
Cronologic vorbind, documentele avându-l ca emitent pe
savant se plasează în ultimii săi trei ani de viață, 1975-1978, când
au avut loc și două mari evenimente, cu impact puternic asupra
destinului operei, asupra vieții etc., respectiv cele două congrese
1
Ștefan Odobleja, Corespondență. Vol. I. Ediție alcătuită de Tudor Rățoi și
Cristian Anița. Cuvânt înainte de Ileana Roman, Editura MJM, Craiova,
2002, 273 p.
internaționale de cibernetică, de la București (1975) și Amsterdam
(1978).
Un set de alte piese depășește acest interval de timp, din
1978 ajungând până la zi și depunând mărturie despre posteritatea
lui Odobleja.
Cum se cunoaște și din primul volum, unul dintre
interlocutorii cu care dr. Odobleja a întreținut o corespondență
intensă a fost ing. Stelian Bajureanu din Pitești. Și în acest volum
un consistent lot de scrisori a fost expediat lui Bajureanu, care
pare să fi fost foarte aproape de savant, primindu-i cu deschidere
opiniile și frământările, consiliindu-l, sprijinindu-l și arătându-se
foarte interesat de promovarea și înțelegerea exactă și la justa
valoare a operei odoblejiene în mediul științific din țară și din
străinătate.
Din aceste scrisori, la începutul lui 1975 îl aflăm pe
Odobleja preocupat de un proiect de logică naturală
(psihocibernetică), lăsând oarecum la o parte sau amânând
preocupările privind originile ciberneticii. Este un fel de-a spune
că le lăsa deoparte, fiindcă nu-l lăsau alții. Chiar în aceeași lună
apăruse în presă (în “Magazinˮ) un articol susținând, exagerat în
opinia lui Odobleja, meritele de cibernetician ale lui D.
Danielopolu (cum se întâmplase și în anul precedent în “Flacăra“)
și se impune văzută demonstrația pertinentă și exactă făcută de
savant pe această temă, apelând la bibliografie și la necesara
perspectivă comparativă. Danielopolu avea susținători (V.
Săhleanu, de pildă), iar lui Odobleja îi era teamă de o anumită
ocultă, că se continua cu etichetarea sa ca simplu precursor în
cibernetică și că va fi garat pe linie moartă. Or, el credea cu putere
în contribuțiile sale, care însemnau cu mult mai mult, derivând
din împrejurarea că, în 1938, “eu am dat toată cibernetica – cu
toate atributele eiˮ; “nu pretind – îi scria Odobleja lui Bajureanu -
că aș fi dat atunci întreaga cibernetică modernă, atât de
amplificată și atât de specializată“; “pretind că am dat aproape
întreaga schemă, așa cum a redat-o Wiener în 1948, peste 10 ani:
puține lucruri a mai adăugat el, și mai ales: puține esențiale –
unele chiar inutile, altele și greșiteˮ.
Tot de pe la începutul anului 1975, în perspectiva
Congresului internațional al ciberneticienilor de la București, dr.
Odobleja a început să fie preocupat de acest eveniment științific la
care dorea să participe. Se consulta cu Stelian Bajureanu cum să
facă să-și promoveze ideile și originalitatea operei, opina că ar fi
fost ideal dacă ar fi apărut lucrarea de la Craiova, se gândea cum
s-o difuzeze congresiștilor etc. Intenționa, de asemenea, să
prezinte o comunicare pe care n-o vedea interesantă decât sub
aspect istoric și de concepție, nu de ˮinteres practic și aplicativ“.
În 1938, Psihologia Consonantistă ar fi avut aceste calități, dar ele
“au fost folosite, utilizate și uzate, consumate, epuizate.
Psihologia consonantistă a dat ce-a avut de datˮ. Se temea că la
congres urmau să participe matematicieni și ingineri, iar aceștia
ˮnu se vor grăbi să adopte concluziile și punctele mele de
vedere“.
În martie 1975 va fi anunțat de Academie și cu privire la
aprobarea pe care o primea de a susține o comunicare cu tema
”Cibernetică și Psihologie consonantistă“, pentru data de 25
aprilie (ulterior va fi anunțat intempestiv și neașteptat că data
susținerii urma să fie 24 aprilie, după ce savantul făcuse invitații
unor cunoscuți și interesați).
Din acest moment comunicarea de la Academie și
Congresul au fost lucrurile care l-au absorbit în chip absolut,
aproape obsesiv, motiv pentru care s-a consultat intens cu
Bajureanu asupra a numeroase amănunte (care să fie cel mai
potrivit titlu al comunicării de la congres; structura și ideile sale
de bază; ce planșe și câte să prezinte; cum să-și expună cărțile la
expoziția ce se preconiza a fi organizată la congres; cum să
distribuie lucrările sale participanților din străinătate, ținând cont
de restricțiile impuse de legislația românească de patrimoniu;
calitatea traducerilor textelor ce urmau a fi prezentate la congres;
emoțiile copleșitoare de dinaintea susținerii comunicării de la
Academie: “Sunt slăbit și surmenat – îi scria lui Bajureanu -. Va
trebui să mă menajez până în seara de 24. Merg la București mai
mult ca să dormˮ; grija de a se încadra în termenul de 50 de
minute cât i se alocase pentru comunicare și teama de ˮatitudinea
extrem de ostilă a academicienilor, care-și apără cu dinții și cu
cele mai revoltătoare procedee sofistice prestigiul lor și scaunele
lor“; tribulațiile și birocratismul înscrierii la congres, amplificate
de programarea în ultima zi, ultima sală, ultima oră, ultima clipă;
întrebările și aprehensiunile stârnite de includerea în lucrările
secției a 7-a a congresului despre care ar fi trebuit să știe ce teme
intrau la ordinea de zi, ce participanți; dacă la sfârșitul lucrărilor
erau discuții, întrebări, replici, întâmpinări; protocolul de la
congres; prezența și atitudinea lui John Rose, “ultimul arbitruˮ,
ˮultimul cenzor“ , care îl putea elimina dintre participanți “pentru
defecte de limbăˮetc.).
Cum prevăzuse, comunicarea de la Academie n-a stârnit
aprobări foarte largi. Punea acest fapt pe seama criticilor aduse lui
Freud și unei teorii îmbrățișate de D. Danielopolu. Mai mult,
Edmond Nicolau și C. Bălăceanu Stolnici l-au sfătuit să-l lase în
pace pe Wiener. În schimb, prof. Ioan Cristescu l-a susținut cu
aplomb, motiv pentru care, imediat după ședință, îi mulțumea
călduros: ˮAți fost, în seara aceea, mai presus de Cicero și mai
presus de Demostene. După toate celelalte binevoitoare aprecieri,
filipica Dv. a venit fermă, categorică, de o claritate pe care nici
unul n-a egalat-o, ca precizări și cu evidenta competență a celui ce
s-a edificat în problemă“.
În mai 1975 îl anunța pe Bajureanu că a predat lucrarea
pentru congres și că, la jumătatea aceleiași luni, a participat la o
conferință a lui Victor Săhleanu, “Din nou despre psihologia
consonantistăˮ, în general favorabilă, cu multe aspecte evidențiate
pozitiv. A fost prezent și acad. Șt. Milcu, care ˮa avut gentilețea
să participe în mod special“, însă președintele secției medicale a
Academiei, C. Botez, a luat o atitudine “violent contrarăˮ. L-au
apărat dr. Geo Săvulescu și Cezar Apreotesei din Timișoara.
După Congresul internațional de cibernetică, unde
Edmond Nicolau i-a “arătat o cuceritoare considerațieˮ, în timp
ce ˮdr. Bălăceanu Stolnici (Rosenblueth-ul lui)“ s-a “comportat
cam ostilˮ, nepermițându-i a ˮdistribui texte și cărțiˮ după
comunicare; a spus că: ˮla urmă“ (dar la urmă nu prea mai avea
nici rost și nici legătură)“, în aria de interes a savantului au intrat
și revenit probleme mai vechi sau mai noi. A încercat să reia
lucrul la logică, iar câteva scrisori trimise inginerului Horia Gligor
din Timișoara vorbesc despre apariția în presa de aici a unor texte
privind opera sa. Odobleja a găsit prilejul să-și amintească cu
nostalgie despre perioada petrecută la Lugoj și despre
împrejurările nașterii proiectului Psihologiei Consonantiste. Cam
în același timp a făcut mai multe drumuri la Craiova în descifrarea
șanselor tipăririi lucrării depuse acolo, care se tot amâna și pe
care, la jumătatea anului 1976, a trebuit s-o revadă și să-i
definitiveze încă odată manuscrisul, cum se va întâmpla, de altfel
și în cursul anului următor.
De pe la sfârșitul lui 1976, reține atenția o scrisoare către
prof. Ioan Cristescu în care îi spunea, între altele, că găsise,
aproximativ din perioada când tipărea la Lugoj Psihologia
Consonatistă, că tot acolo tipărise, și ˮla aceeași tipografie, o carte
de nuvele, în maghiară, intitulată ˮReta“, o oarecare lugojană cu
numele de Anna Wiener“. Cartea se afla la Biblioteca Academiei,
unde era înregistrată sub cota I 94060. Citind autobiografia lui
Wiener despre copilăria lui, “Ex Prodigyˮ, în care el spunea că
tatăl său emigrase în America din Bialysstock, conchidea că Anna
Wiener Lugojana îi era lui Wiener “verișoară destul de
îndepărtatăˮ. ˮAm să mă interesez despre autoare – preciza
Odobleja - deși nu-mi fac prea multe iluzii ca ea să fi servit drept
comunicatoare de informație. Eu nu am cunoscut-o (în ’38) și
ciudat e că pe cartea ei lipsește data (anul) tipăririi“.
Exceptând starea de sănătate care se înrăutățea progresiv,
anul 1977 a început promițător pentru savant. Chemat de
Genoveva Georgescu, în ianuarie a conferențiat din nou la
București, la Institutul de Igienă. Cu prilejul deplasării la
București, a fost primit bine de acad. Mihai Drăgănescu, care l-a
și citat într-una din revistele vremii, apoi de președinții Academiei
R.S. România și Academiei de Științe Sociale, după care,
traversând cutremurul din 4 martie, pe la jumătatea anului a
reintrat în emoții, pe măsură ce se apropia vertiginos Congresul de
cibernetică de la Amsterdam. Pe acest fond a intensificat din nou
corespondența cu Stelian Bajureanu pe temele deja cunoscute de
la congresul precedent. Își făcea, de pildă, probleme, în ipoteza că
ar fi participat la congres, cu ce urma să ajungă acolo, cu avionul
sau cu automobilul, preferând a doua variantă, în care-l încuraja și
St. Bajureanu. Se gândea că, dacă nu va ajunge personal, fiind
conștient că boala nu-i va permite, să fie reprezentat de Bajureanu
și de Cesar Buda, primul fiind recomandat de familiarizarea cu
opera, cel de-al doilea de prestigiul personal. L-a preocupat apoi
în ce tentă să-și conceapă comunicarea, hotărându-se să fie
inofensiv în text, dar să dea “lupta cea mareˮ în culise. Evident, se
temea și acum că va fi ˮtorpilat“ de cei din țară care nu-l agreau,
motiv pentru care ar fi dorit să fie întocmită o listă a celor din
România care urmau să participe la congres, pentru a putea fi
eventual combătuți. Pe parcurs, din cauza bolii, s-a interesat până
la ce dată să-și predea comunicarea, pe care a intitulat-o
ˮDiversitate și unitate în cibernetică“. A terminat-o, cu greu, până
în aprilie 1978, mărturisind că ˮam fost tot cam slab iar acum sunt
de-a dreptul bolnav și serios bolnav“, trimițând-o după ce a purtat
o corespondență personală cu John Rose, organizatorul
congresului, care i-a și scris, de altfel, că lucrarea propusă era
“foarte interesantăˮ. La congres, se știe, n-a putut să participe, din
cauza suferinței, deși Academia îi comunicase că-i aprobase o
diurnă de deplasare de 70 de dolari, sumă cedată lui Stelian
Bajureanu, care i-a prezentat comunicarea.
În timpul tuturor acestor preparative, dincolo de stresul
cotidian pe care Odobleja și l-a amplificat involuntar prin firea-i
perfecționistă și nu foarte optimistă, acesta a avut parte și de
momente de satisfacție intelectuală, dacă nu și de bucurie
omenească. La 28 septembrie 1977 s-a întâlnit la Drobeta-Turnu
Severin cu acad. Mihai Drăgănescu, care a conferențiat cu tema
ˮȘtefan Odobleja și relația om - mașină“. În aceeași perioadă a
aflat de recenzia lui S.M. Strong din “Psychological Abstractˮ, iar
în martie 1978 a realizat celebrul interviu cu Aristide Buhoiu la
Televiziunea Română.
Câteva documente relevă, de asemenea, teme de interes,
aparent, paradoxale, la om cu firea lui Odobleja, care-l arată în
ipostaze absolut neașteptate, ca de pildă atent la publicitatea din
jurul Vioricăi Mihai, arheolog la Muzeul Regiunii Porților de Fier
și care pretindea că descoperise pe vasele de tip Gârla Mare o
scriere necunoscută, interesat de traseul profesional al unor foști
colegi de la liceul “Traianˮ sau de originile familiei Neumann
(din rândul căreia avusese un coleg care trăia la Paris și se pare
că-i cunoștea și prețuia lucrarea de referință), la curent cu prezența
publică a unor persoane de factura actriței Rodicăi Tapalgă,
prețuitor al profilului moral al argeșenilor (dovadă, preocuparea
lui Odobleja în legătură cu dragostea lui L. Rebreanu pentru
localitatea Valea Mare) și al locuitorilor din centrul Transilvaniei
pe care-i cunoștea din periplurile sale ardelene, sau nemulțumit
că, din cauza bolii, nu putuse să-l vadă pe Iosip Broz Tito în 1977,
când acesta se aflase la Drobeta-Turnu Severin. Nu mai vorbim
despre pledoaria lui Odobleja pentru traiul în aer liber și în natură,
dovadă teama lui terifiantă de a nu-i fi demolată casa și mutat la
bloc, ceea ce i-ar fi provocat și pierderea cireșilor sub care lucra
de primăvara până toamna și a fructelor acestora pentru care avea
un adevărat cult, recomandându-le pentru valoarea lor terapeutică,
inclusiv fiicei familiei Cristescu.
Din perioada premergătoare morții, volumul publică ceea
ce s-a numit “testamentul științificˮ al lui Ștefan Odobleja, cu
sugestii pentru Stelian Bajureanu privind, în principal, destinul
operei. În aceeași ordine se înscrie și scrisoarea olandezului
Robert Mantz, din septembrie 1978, în care acesta mărturisea că,
primind cele două volume ale Psihologiei Consonantiste de la St.
Bajureanu, avusese ocazia să ia contact cu ˮcea mai epocală
lucrare“ pe care o citise vreodată.
În volum sunt și documente referitoare la posteritatea lui
Ștefan Odobleja.
Un set dintre acestea se referă la Academia de Cibernetică
Ștefan Odobleja, inspirată și susținută de Iosif Constantin Drăgan
și al cărei secretar general a fost același Stelian Bajureanu. Văd
lumina tiparului procese-verbale ale ședințelor acesteia,
programele de editare și promovare a operei lui Ștefan Odobleja
în lume, precum și programele simpozioanelor organizate sub
egida Academiei în 1986, 1988 și 1991. Din rândul lor un interes
special prezintă programul din 1988, întocmit în două variante,
una datorată lui St. Bajureanu, cea de-a doua lui Cesar Buda.
Faptul că s-au întocmit două programe rezulta din scindarea
membrilor Academiei, realitate pusă în lumină de către Bajureanu
în două scrisori, din 26 octombrie 1988 și ianuarie 1991, către
profesorul Cesar Buda, și dintr-o lungă scrisoare a aceluiași, din 4
decembrie 1988, către Ștefan Odobleja jr. Aceste scrisori arată că
o parte dintre membrii Academiei Odobleja, în frunte cu
profesorul Cesar Buda, urmat de prof. Ioan Străchinaru de la Iași,
de Minerva Bocșa de la Timișoara (persoană cu o poziție extrem
de volatilă față se opera odoblejiană) și de alți, le-am spune
oportuniști (Cezar Apreotesei și alții), s-au îndepărtat de scopurile
Academiei cu sediul la Lugano. “Grupul disidentˮ a mers până
acolo încât, în condiții nestatutare, a schimbat conducerea
acesteia, înlăturând vechi, consecvenți și sinceri susținători ai lui
Odobleja (ex. Bajureanu), iar în manifestările științifice organizate
în problemă, între linia wieneriană și cea odoblejiană, au optat
pentru promovarea primeia, minimalizând meritele lui Odobleja,
și chiar să impună subtil, în opinia lui Bajureanu, o a treia linie,
prefigurată de simpozionul de la Iași, din 13-15 iunie 1986.
Atunci prof. Cesar Buda a decis nepublicarea lucrărilor care
puneau într-o situație jenantă această a treia linie, numită de
Bajureanu noua știință a consonanticii bocșano-străchinăriene, de
la cei doi promotori Minerva Bocșa și Ion Străchinaru. Era pentru
prima dată când se încălca o regulă a Academiei Odobleja de a se
publica lucrările necenzurate și pe răspunderea integrală a
autorilor lor. Așa că au fost reținute numai lucrări care
supralicitau calea lui Wiener și calea cea nouă a lui Bocșa și
Străchinaru și care nu aveau nici o legătură cu consonantica
odoblejiană. Iar după această ˮispravă“, a urmat cea din 1988,
când, în loc să se organizeze un singur simpozion Odobleja, la
Lugoj, însoțit de mese rotunde, cu prilejul împlinirii a unei
jumătăți de veac de la apariția Psihologiei Consonantiste, tot din
cauza lui Caesar Buda și sub pretexte subiective, s-a ajuns la două
proiecte de program, din cel inițiat de Buda fiind înlăturați sau
marginalizați specialiști ca Vasile Baltag, Alexandru Surdu, Horia
Gligor, Gheorghe M. Ștefan, Pantelimon Golu, Ștefan
Ungureanu, Mihai Voicu, Dan Teodorescu, Nicolae Vlad, Cornel
Tălpălaru etc., în frunte cu Mihai Drăgănescu – care au fost
înlocuiți cu câțiva prezentatori de tehnici la zi de calcul și
automatizare, promovate și desprinse din calea wieneriană.
Posteritatea lui Odobleja este ilustrată, de asemenea, de un
interviu al acad. Mihai Drăgănescu din 1979, publicat sub titlul
“Un precursor al Ciberneticii: Ștefan Odoblejaˮ, de o scrisoare a
jurnalistului severinean Ion Stroe Oancea către Edmond Nicolau
(1980), de o ˮbibliografie Odobleja“, conținând tot ce s-a publicat
despre savant în anii 1976-1983 în revista “Școala
Mehedințiuluiˮ, de o informare a lui Florian Vlădica în beneficiul
organelor locale de partid și de stat privind cele de întreprins după
moartea savantului pentru a nu se pierde nimic din lucrurile
rămase de la acesta, de interesul farmacistului C. Iugulescu pentru
personalitatea și opera lui Odobleja și de două texte cu valențe de
sinteză semnate de Dan Viorel și Mihai Buracu.
O mențiune aparte merită acordată unei informări date de
un anume Marin Almic, după 1980, la solicitarea maiorului
Mihail Dinu de la Miliția Județeană Mehedinți, sub titlul ˮCum l-
am cunoscut pe Ștefan Odobleja“. Marin Almic, zis și Marin
Giurescu, se născuse în anul 1909 în satul Schinteești, comuna
Izvoru Bârzii, Mehedinți, fiind un personaj cu o carieră
aventuroasă, începută ca muncitor la Depoul C.F.R. Turnu
Severin, continuată ca vaporean pe vasele ce transportau
mărfuri spre Europa centrală, iar apoi ca lucrător în
Inspectoratul General al Jandarmeriei, calitate în care a fost
martor și participant la evenimente importante ale sfârșitului
perioadei interbelice (asasinarea lui Armand Călinescu,
rebeliunea legionară, războiul etc.). În această calitate, în 1938-
1939 l-a cunoscut pe dr. Ștefan Odobleja, pe când acesta era
medic în garnizoana Lipcani (Cernăuți), unde M. Almic a fost
trimis să obțină informații cu privire la pretinse legături ale
viitorului savant cu organizații subversive din zonă, precum și
în legătură cu propaganda comunistă ce ar fi fost desfășurată de
acesta.
Relatarea lui Almic pare să fie un veritabil scenariu de
film, din ea rezultând că, fiind trimis la Cernăuți cu misiunea
menționată, a stabilit că, la Lipcani, dr. Odobleja frecventa
zilnic și după orele de program un farmacist evreu, unde
calcula toată noaptea, iar farmacistul îi dactilografia în mai
multe exemplare lucrările la mașină. Moașa care îl ajuta pe
farmacist i-a declarat lui Almic că lucrările dactilografiate erau
scrise în limba franceză, iar copiile ce rămâneau erau trimise în
America și Canada prin evreii care făceau comerț cu piei de
miel carakul. Cât privește pretinsa apartenență a lui Odobleja la
organizațiile subversive ale evreilor din zonă, Almic a stabilit
că dr. Odobleja nu făcea parte din acestea. Și totuși, după ce le-
a făcut cunoscute aceste constatări șefilor structurilor militare
și de informații de la Cernăuți, acestea au decis să-i aresteze pe
farmacist și pe Odobleja. Apăsat de faptul că în ședința în care
el își comunicase constatările se hotărâse ca pe drum Odobleja
și farmacistul să fie lichidați, l-a informat în secret pe doctor de
ceea ce i se pregătea, prețuindu-l, între altele, și pentru obârșia
lui mehedințeană, împrejurare în care Odobleja a părăsit
garnizoana Lipcani pentru Lugoj, unde cu câțiva ani înainte
fusese medic militar. Almic, în schimb, după un conflict
violent cu superiorii pentru divulgare de secret militar, a fost
deferit justiției, din ghearele căreia a reușit, totuși, să scape
miraculos.
Nu vom încheia rândurile de față fără a menționa că
volumul oferă luminii tiparului și alte câteva documente
semnificative pentru parcursul în timp al “cazului Odoblejaˮ
(textul și rezumatul comunicării ˮCibernetica și Psihologia
Consonantistă“, recenzia lui S.M. Strong din “Psychological
Abstractˮ, programul Congresul de cibernetică de la
Amsterdam, memoriul lui Odobleja pentru a i se permite
difuzarea cărților la acest congres etc.).
Setul arhivalistic se încheie cu extrasul de presă din
2017 referitor la finalizarea, de către fiul savantului, a
construcției casei natale a lui Ștefan Odobleja din satul Valea
Hoțului.
Summa summarum, subliniem încă odată că volumul de
față oferă un supliment de informații la fel de util ca și primul
la cunoașterea veridică a personalității și operei doctorului
Ștefan Odobleja, cu recomandarea de a fi avut în vedere ca
folosirea lui să se facă în oglindă cu primul, deoarece multe din
corespondențele de față își află răspunsuri la probleme
evidențiate de multe dintre scrisorile deja publicate în 2002, la
Centenarul Odobleja.
Tudor Rățoi
LISTA DOCUMENTELOR
1. <1975 ianuarie 17>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre intenția de a abandona temporar ˮOriginile ciberneticii“ și
de a începe lucrul la o logică naturală.
2. <1975 ianuarie 26>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Bajureanu despre refacerea unui studiu și despre posibilitatea de a parcurge o
bibliografie în limbile rusă, engleză și germană.
3. <1975 februarie 2>.Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Bajureanu despre contribuțiile lui Wiener în cibernetică și despre apariția în
revista “Magazinˮ a unui articol ce exagera calitatea lui D. Danielopolu de
cibernetician.
4. <1975 februarie 6>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Bajureanu despre mersul la revizuirea unui text la care lucra, comunicarea
pentru Congresul internațional de cibernetică, procurarea a trei cărți și
trimiterea unor exemplare din Psihologia Consonantistă la Biblioteca
ˮSergescu“ din Paris.
5. <1975 februarie 16>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Bajureanu că, în perspectiva apariției unei istorii a științelor în România, ar fi
fost nedrept ca el să fie considerat un precursor în cibernetică, “remorcat la
spatele lui Danielopoluˮ și faptul trebuia prevenit cu trimiterea la editură a
operelor sale.
6. <1975 martie 9>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Bajureanu despre trimiterea unor cărți pentru biblioteci, primirea operelor lui
Danielopolu, mersul la refacerea textului la care lucra și primirea unor vești de
la Paris.

Bajureanu despre necesitatea de a interveni la Craiova pentru urgentarea
apariției cărții depuse acolo spre tipărire, în perspectiva Congresului de
cibernetică de la București, se interesează despre expoziția de carte de la
congres, își exprimă teama de cum va fi receptat de către congresiștii ingineri și
matematicieni și îl informează despre invitația de a face o comunicare la
Academie.

Bajureanu despre intenția de a scrie Congresului pentru a nu întârzia
înregistrarea participării și se interesează despre expoziția de carte preconizată
cu acest prilej.
9. <1975 martie 19>. Dr. Ștefan Odobleja îi solicită ing. Stelian

Bajureanu sfaturi cum să se ˮangajezeˮ în comunicarea pentru congres și în ce
termeni să redacteze scrisoarea de înregistrare a participării la această
manifestare științifică.
10. <1975 martie 23>. Dr. Ștefan Odobleja îi semnalează ing. Stelian
Bajureanu interpretarea dată de arheologul Viorica Mihai unor ornamente de
pe vase din cultura Gârla Mare, îl informează că pregătea comunicarea și că
autoritățile locale îl înștiințaseră despre electrificarea casei, deși inițial se
temuse că va fi demolat.
11. <1975 aprilie 2>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre felul cum intenționa să-și conceapă comunicările pentru
Academie și congres, astfel încât să evidențieze originalitatea feedback-ului
consonantist, precum și despre demoralizarea pe care i-o provocase vestea că-i
va fi demolată casa.
12. <1975 aprilie 7>. Dr. Ștefan Odobleja îi trimite concomitent două
scrisori ing. Stelian Bajureanu anunțându-l despre schimbarea neașteptată a
datei comunicării de la Academie, despre complicațiile ce rezultau de aici și
despre conținutul comunicării.
13. <1975 aprilie 7-august 25>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof.
Ioan Cristescu despre intenția de a insera un capitol nou în cartea de la
Craiova, despre comunicarea pentru congres și intenția de a distribui acolo 100
de exemplare ale cărții sale și se întreabă dacă, eventual, nu va întâmpina
dificultăți din partea celor care nu-l agreau în privința participării.
14. <1975 aprilie 13>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre preparativele pentru comunicarea de la Academie, despre
cum intenționa s-o abordeze și cum urma să modifice și textele pentru congres.
15. <1975 aprilie 17>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie telegrafic ing.
Stelian Bajureanu că dorea să-l consulte în privința textului comunicării de la
Academie și-i comunică unde era cazat în București.
16. <Ante 1975 aprilie 20>. Dr. Ștefan Odobleja îi comunică prof.
Ioan Cristescu când va sosi în București pentru comunicarea de la Academie și-
și exprimă temerea că va fi primit nefavorabil de către susținătorii lui D.
Danielopolu.
17. <Ante 1975 aprilie 21>. Dr. Ștefan Odobleja îi comunică prof.
i solicită o întâlnire prealabilă pentru consultări.
18. <1975 aprilie 23>. Dr. Ștefan Odobleja îi comunică ing. Stelian
Bajureanu când va sosi în București pentru comunicarea de la Academie și-l
informează asupra stării de spirit în care se găsea.
19. <Ante 1975 aprilie 24>. Dr. Ștefan Odobleja îl invită oficial pe
prof. Ioan Cristescu să ia parte la comunicarea sa de la Academie.
20. <Ante 1975 aprilie 24>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe

prof. Ioan Cristescu cu privire la comunicarea sa de la Academie, temerile în
legătură cu ea, aspecte de conținut și promite că la sosirea în București îi va
pune la dispoziție textul și toate informațiile necesare.
21. 1975 aprilie 24. Dr. Ștefan Odobleja îi mulțumește călduros prof.
Ioan Cristescu pentru susținerea comunicării de la Academie, care ocazionase
sfatul lui Edmond Nicolau și Bălăceanu Stolnici ca doctorul să-l lase în pace pe
Wiener și îl informează cu privire la dificultățile de traducere a textului pentru
congres, pentru care se temea că nu va fi acceptat.
22. <1975 aprilie 30>. Dr. Ștefan Odobleja îl anunță pe ing. Stelian
Bajureanu că rezolvase problema traducerii textului pentru congres și că
predase rezumatul acestuia la secretariat pentru a fi înscris în program.
23. <1975 mai 5>. Dr. Ștefan Odobleja îl anunță pe ing. Stelian
Bajureanu că îi trimite textul refăcut al comunicării pentru congres și îl
informează asupra naturii modificărilor față de textul inițial. Anexă:
ˮCibernetică și Psihologie Consonantistă“ (câteva considerații și rezumat).
24. <1975 mai 1>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing. Stelian
Bajureanu că urma să plece din nou la București, unde avea să asiste la o
comunicare a lui V. Săhleanu despre psihologia consonantistă și că obținuse
încă o versiune engleză a comunicării pentru congres.
25. <1975 mai 24>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing. Stelian
Bajureanu despre comunicarea lui V. Săhleanu de la Academie, despre reacțiile
la aceasta și semnalează o eroare de traducere în textul pentru congres, care se
impunea corectată.
26. <1975 mai-iunie>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe prof.

Ioan Cristescu despre lecturarea unei cărți consacrate lui N. Wiener, despre
avatarurile cărții date spre tipărire la Craiova și că sosise sezonul vișinelor, pe
care le recomanda pentru valoarea lor terapeutică.
27. <1975 iunie 24>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre corecturile efectuate într-o lucrare în pregătire și se
interesează cu privire la noutățile despre congres (întrebându-se retoric dacă o
fi fost înscris și menționând că pregătea 100 de exemplare din lucrarea sa spre a
le distribui participanților).
28. <1975 iulie>. Dr. Ștefan Odobleja îi semnalează prof. Cristescu că

se interesa de fata acestuia, Irina, aflată în vacanță și îl informează despre
drumul la Craiova, în urmărirea periplului cărții sale spre publicare.
29. <1975 august 3>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre finalizarea corecturilor efectuate la lucrarea în pregătire și se
interesează cu privire la congres (despre care nu mai avea informații și unde ar
fi vrut să expună 70 de figuri din cartea sa etc.)
30. <1975 august 8>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu că aflase despre programarea sa la congres la secțiunea a7-a și în
ultima zi, evidențiind dezavantajele ce decurgeau din această împrejurare.
31. <1975 august 12>. Dr. Ștefan Odobleja îi comunică ing. Stelian
Bajureanu noutățile aflate despre desfășurarea congresului și faptul că i se
solicitase să trimită urgent cartea sa pentru expoziție.
32. <1975 august 19>. Dr. Ștefan Odobleja îl invită oficial pe ing.
Stelian Bajureanu să participe la susținerea, în cadrul congresului, a
comunicării sale “Cibernetică și Psihologie Consonantistăˮ.
33. <1975 septembrie 15>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing.

Stelian Bajureanu cu privire la modificările operate în textul comunicării pentru
congres și își exprimă aprehensiunea că John Rose îl va ˮtorpila“ (în anexă:
lista invitaților la susținerea comunicării).
34. <După 1975 august 27>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe
prof. Cristescu în legătură cu noile modificări operate în textul comunicării
pentru congres, exprimându-și și față de acesta teama că John Rose îl va
ˮtorpila“ pentru “defecte de limbăˮ.
35. <1975 octombrie 12>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu că abia după congres a reușit să dea comunicarea în forma finală,
refăcută și ameliorată și că o tânără de la A.S.E., Gabriela Florescu, îi făcea o
propagandă înflăcărată.
36. <1975 octombrie 31>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre starea de spirit de după congres și-l roagă să se intereseze de
un text pe care i-l lăsase prof. C. Buda pentru a ajunge și la prof. I. Străchinaru
și care urma să constituie baza pentru o lucrare viitoare.
37. <1975 decembrie 27-31>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe

prof. Cristescu despre apariția în revista Orizont a unui interviu cu acad. E.
Niculescu-Mizil, care îl considera un precursor în cibernetică, declarându-se
apoi îngrijorat de întârzierea apariție Almanahului Tribuna, în care s-ar fi spus
că nașterea ciberneticii nu ar fi avut loc în Massachusetts, ci la Valea Hoțului.
38. <După 1975>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. H. Gligor din
Timișoara despre avatarurile cazului său, în lupta pentru recunoașterea
priorității, semnalând în mod special rezervele prilejuite de comunicarea de la
Academie și încercările unora de a-i urca pe piedestal pe P. Postelnicu și D.
Danielopolu.
39. <După 1975>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing. H.

Gligor că citise cu interes un articol pe care i-l trimisese, semnat de Corneliu
Mircea, și-l roagă să se informeze asupra originilor familiei Neumann.
40. <După 1975>. Dr. Ștefan Odobleja îi trimite ing. H. Gligor un

exemplar din Psihologia Consonantistă și un text comentând ciberneticitatea și
prioritatea acesteia în raport cu N. Wiener, rugându-l, totodată, să-i transmită
mulțumiri acad. Niculescu-Mizil pentru aprecierile la adresa lui.
41. <După 1975>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing. H.
Gligor despre continuarea ostilității unei părți a lumii științifice la adresa lui,
dovadă o comunicare făcută la Societatea de Istoria Medicinii și care fusese
întâmpinată nefavorabil de câțiva reprezentanți ai tagmei medicale.
42. <După 1975>. Dr. Ștefan Odobleja îi face unele nuanțări ing. H.
Gligor cu privire la locul contribuțiilor sale în istoria ciberneticii, recunoscând
că poate uneori a fost preaˮrevendicator“, în altă ordine amintindu-și cu
nostalgie de perioada petrecută cu serviciul în Ardeal, de unde era originar
destinatarul.
43. <După 1975>. Dr. Ștefan Odobleja îi sugerează ing. H. Gligor să

testeze, printr-o prietenă a sa din București, valoarea practică a fonoscopiei, îi
mulțumește pentru publicitatea făcută în jurul său la Satu Mare și menționează
că o membră a familiei Neumann, matematiciana cu același nume, se născuse la
Lugoj.
44. <După 1976 februarie 22>. Dr. Ștefan Odobleja îi dă relații prof.
Ioan Cristescu despre câțiva colegi de-ai săi de liceu, informându-l, totodată,
despre oprirea temporară a lucrului la logică pentru a face ultimele corecturi și
completări la cartea pentru Craiova.
45. 1976 aprilie. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe prof. Ioan

Cristescu că predase la Craiova textul cărții sale, al cărei tiraj depindea de
criterii absurde de eficiență economică, în altă ordine exprimându-și bucuria că
venise, în sfârșit, primăvara.
Bajureanu despre predarea la “Scrisul Românescˮ a manuscrisului corectat al
cărții sale și îl informează despre un drum făcut la București, când fusese bine
primit de acad. Mihai Drăgănescu și de președinții Academiei și Academie de
Științe Sociale.
Bajureanu despre continuarea lucrului la logică, se îndoiește că va putea să fie
prezent la Congresul de cibernetică de la Haga (de fapt Amsterdam) și-l roagă
să cerceteze motivele sentimentale pentru care L. Rebreanu a iubit Valea Mare
(Argeș).
48. 1976 <iunie>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof. Cristescu despre
întoarcerea de la București cu puțin înainte de coacerea cireșelor, iar după un
timp a abordat ˮrăzboiul“ acestora, cu atacatorii, cumva ca în Amintirile lui
Ion Creangă.
49. 1976 iulie 13. Scrisoare de răspuns a Bibliotecii Congresului
S.U.A. către Monafu (poate Manofu) conținând recenzia lui S.M. Strong despre
Psihologia Consonantistă.
50. 1976. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof. Cristescu despre o posibilă
comunicare la “Istoria Mediciniiˮ cu tema ˮCum văd eu cibernetica și cum am
făcut-o“ și despre o nouă amânare a publicării cărții de la Craiova.
51. 1976. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof. Cristescu despre amânarea
întâlnirii cu redactorul cărții de la Craiova, motiv pentru care nu se puteau
întâlni acolo și revine cu detalii despre conferința de la “Istoria Mediciiˮ, la
care destinatarul era invitat să participe împreună cu familia și, dacă se putea, cu
prof. M. Golu.
52. <După 1976 octombrie 9>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof.
Cristescu că fusese la București și, cercetând la Biblioteca Academiei,
identificase o carte tipărită în aceeași perioadă cu Psihologia Consonantistă și
semnată de Anna Wiener, o vară îndepărtată a lui N. Wiener, dar despre care
Odobleja nu credea că ar fi putut fi o comunicatoare de informație.
53. <1976-1977>. Dr. Ștefan Odobleja îi trimite prof. Cristescu trei

exemplare din Psihologia Consonantistă, odată cu mulțumirile sale pentru
sfaturi și sprijinul acordat în problema priorității.
54. <1976-1977>p. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof. Cristescu despre

împrejurările în care N. Wiener își redactase lucrările, despre ajutoarele
materiale și intelectuale primite, despre legenda din jurul său și despre faptul că
fratele de la Paris al prof. Marika Neumann cunoscuse și apreciase pozitiv
55. <Ante 1977 ianuarie 15>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof.
Cristescu despre trimiterea textului conferinței sale de la ˮIstoria Medicinii“ și
despre alte refaceri la cartea de la Craiova, îndeosebi la capitolul “Ce este
ciberneticaˮ, socotit foarte important în economia lucrării.
Cristescu despre faptul că conferința sa de la ˮIstoria Medicinii“ devenise o
certitudine, ceea ce putea fi interpretat ca un semn al acceptării cibernetismului
Psihologiei Consonantiste, care astfel depășea limitele barierei Bălăceanu-
Nicolau.
Cristescu despre sosirea la București pentru conferința de la Facultatea de
Medicină, exprimându-și încă odată temerea că va fi întâmpinat cu ostilitate.
58. 1977 ianuarie. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof. Cristescu despre
schimbările din atitudinea celor mari față de originile românești ale
ciberneticii, observate cu prilejul conferinței de la Medicină, și mulțumește încă
odată pentru sprijinul dat de Cristescu la evenimentul menționat.
59. 1977 aprilie. Dr. Ștefan Odobleja scrie familiei Cristescu pentru a-
i transmite bucuria că trecuse cu bine de cutremurul din 4 martie.
60. 1977 aprilie 8, București. Academia R.S. România comunică lui

Iulian Ploștinaru, primul secretar al Comitetului Județean Mehedinți al P.C.R.,
că, potrivit legilor în vigoare, nu putea să suplimenteze pensia doctorului
Odobleja, iar acordarea titlurilor științifice era de competența Ministerului
Educației și Învățământului.
61. 1977 iulie 19>. Dr. Ștefan Odobleja aduce în atenția ing.
Stelian Bajureanu apropierea Congresului de cibernetică de la Amsterdam
despre care voia să se informeze dar spre care privea cu scepticism din cauza
sănătății și a amânărilor celor de la Craiova în tipărirea cărții, singura bucurie a
momentului fiind că i se instalase lumina electrică în casă.
62. 1977 iulie 19>. Dr. Ștefan Odobleja aduce în atenția ing.
Stelian Bajureanu apropierea Congresului de cibernetică de la Amsterdam și
faptul că amânările celor de la Craiova îl puneau în imposibilitatea de a trimite
cartea depusă spre publicare pentru a fi prezentată în expoziția organizată la
congres.
63. <1977 august13>. Dr. Ștefan Odobleja îi mulțumește ing. Stelian

Bajureanu pentru lămuririle date despre congresul de la Amsterdam, la care
dorea să participe cu o comunicare scurtă și modestă ca pretenții, în pofida
faptului că aflase din recenzia lui Strong despre difuzarea lucrării sale din 1938-
1939, îl informează despre intențiile forurilor de stat de a-l recompensa, despre
citarea de către M. Drăgănescu într-o revistă a vremii, despre o lucrare plănuită
în legătură cu precursorii români ai ciberneticii și tipărirea analelor congresului
de la București, despre unele înlesniri de trai acordate de autorităților locale și,
în fine, din nou despre eventualele dificultăți în a fi acceptat la congresul de la
Amsterdam.
64. <1977 septembrie 21>. Dr. Ștefan Odobleja îi trimite ing. Stelian
Bajureanu rezumatele comunicării pentru congresul de la Amsterdam și-l
informează cu privire la problemele de sănătate (anexă: rezumatul “Diversitate
și unitate în ciberneticăˮ).
65. <1977 octombrie 24>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing.

Stelian Bajureanu despre trimiterea către John Rose a rezumatelor comunicării
pentru Amsterdam și că aflase de ținerea unui alt congres de cibernetică la
Namur (Belgia) cu privire la care ar fi dorit să afle amănunte.
66. 1977 noiembrie 4. John Rose îi scrie dr. Ștefan Odobleja cu privire
la condițiile de redactare a celor două versiuni ale rezumatelor comunicării
pentru congresul de la Amsterdam.
67. <După 1977 noiembrie 4>. Dr. Ștefan Odobleja îi trimite lui John
Rose fișa cu adresa și specificarea secției la urma să fie înscris la congresul de
la Amsterdam, cu rugămintea de a i se permite a folosi unele citate din ˮModern
trends in Cybernetics and Systems – Congress 1975“
68. <1977 noiembrie>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe prof.

Cristescu că acad. M. Drăgănescu prezentase la Drobeta-Turnu Severin
conferința “Ștefan Odobleja și relația om - mașinăˮ, despre apariția cărții
ˮPrecursori români în cibernetică“ și că urma să se înscrie la congresul de la
Amsterdam, deși știa că nu va putea merge acolo.
69. <1977 decembrie 9>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre problemele de sănătate cu care se confrunta – o criză de
reumatism supraacut, ceea ce-l împiedicase să-l revadă pe Iosip Broz Tito, aflat
în decembrie 1977 la Drobeta-Turnu Severin.
70. 1978 ianuarie 5, București. Consiliul Național pentru Știință și

Tehnologie îl informează pe dr. Ștefan Odobleja că îi aprobase suma de 70 de
dolari pentru deplasarea la Amsterdam.
71. <1978 ianuarie 17>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing.

Stelian Bajureanu despre aprobarea celor 70 de dolari pentru deplasare, sumă
pe care nu știa cum s-o interpreteze și s-o folosească și îi trimite documentele
despre congres primite de la John Rose (în anexă, documentele respective).
72. <1978 ianuarie 30>. Dr. Ștefan Odobleja mulțumește ing. Stelian
Bajureanu pentru primirea volumelor “Springerˮ, versiunea ˮpentru Orient“,
cu lucrările congresului de cibernetică de la București și își exprimă un oarecare
optimism cu privire la participarea sa la congresul de la Amsterdam.
73. <1978 martie 6>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing.

Stelian Bajureanu despre drumul făcut la București pentru emisiunea de la TVR
cu Aristide Buhoiu și despre apariția cărții “Precursori români ai ciberneticiiˮ,
în legătură cu care își exprimă rezerve serioase despre înțelegerea corectă a
contribuțiilor sale, în balanță cu cele ale lui Danielopolu și Postelnicu.
74. <1978 mai 4>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian Bajureanu
despre problemele tot mai grele de sănătate, ceea ce-l făcuse să termine cu greu
comunicarea pentru congres și evocă din nou pericolul de a nu fi acceptat, în
caz contrar luând în considerare eventualitatea unei deplasări cu automobilul la
Amsterdam.
Bajureanu despre plecarea din spital, unde tratamentul eșuase, vizita făcută aici
de către M. Drăgănescu (care urma să publice în ˮViitorul Socialˮ un articol
despre Odobleja și scria prefața la ˮPrecursori…“), despre problemele
participării la congres (costurile, distribuirea cărților, întârzierea aprobării de la
Patrimoniul Cultural pentru ieșirea din țară a cărților, respingerea aprobării
pașaportului de către Securitate, măsurile de contracarare a adversarilor din țară,
participanți la congres etc.).
76. <1978 iulie 3>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian Bajureanu
despre cum trebuia să aibă loc distribuirea cărților sale la congresul de la
Amsterdam, iar din stocul existent și la biblioteci din țară și străinătate, cum să
fie prezentată comunicarea și cum să fie folosit sprijinul unor persoane cu
influență și al Ambasadei României din Olanda (în anexă: memoriul lui
Odobleja privind măsurile de luat și bilanțul cărților).
77. 1978 septembrie 14, Hilversum (Olanda). Dr. Robert Mantz

(Olanda) îi scrie dr. Ștefan Odobleja despre revelația pe care a avut-o luând
cunoștință despre ˮPsychologie Consonantiste“, lucrare primită la Amsterdam
prin St. Bajureanu, “cea mai epocală carte pe care am citit-oˮ.
78. <Ante 1978 octombrie 4>. “Testamentul științific“ al doctorului

Ștefan Odobleja.
79. 1978 noiembrie 26, Pitești. Stelian Bajureanu îi scrie jurnalistului

severinean Ion Stroe Oancea despre misiunea ce le revenea mehedințenilor
pentru conservarea memoriei și prestigiului lui Ștefan Odobleja (casa
memorială, promovarea și pe viitor a priorității în cibernetică etc.)
80. <După 1978>. Proces-verbal încheiat în întâlnirea de la

Hilversum (Olanda) a membrilor Academiei de Cibernetică Odobleja pentru
crearea unui Centru de Cercetare și Educație Permanentă și pentru elaborarea
unui program de răspândire a descoperirilor și teoriilor lui Odobleja.
81. <După 1978>. Notă informativă dată de Florian Vlădica în

legătură cu situația moștenirii științifice a savantului mehedințean Ștefan
Odobleja.
82. <După 1978>. Material de sinteză întocmit și semnat de Dan

Viorel cu privire la aspectele principale ale personalității și operei doctorului
Ștefan Odobleja.
83. 1979. Interviul dat lui D. Bianu de către acad. Mihai Drăgănescu
cu titlul “Un precursor al ciberneticii: Ștefan Odoblejaˮ.
84. 1980 februarie 1. Scrisoare adresată de către jurnalistul Ion Stroe

Oancea profesorului Edmond Nicolau cu privire la tratarea necorespunzătoare
a unor contribuții românești în volumul I al cărții ˮDescoperiri științifice ale
sec. XX“.
85. <După 1980>. Informare făcută, la solicitarea maiorului de miliție

Mihai Dinu, de Marin Almic, lucrător în Jandarmeria Română, cu privire la
împrejurările în care îl cunoscuse pe dr. Ștefan Odobleja, în 1938-1939, la
Lipcani (Cernăuți).
86. 1984 februarie 13, Drobeta. Bibliografia lucrărilor publicate cu

privire la Ștefan Odobleja în revista “Școala Mehedințiuluiˮ, în perioada 1976-
1983.
87. 1984 decembrie 24, Pitești. Stelian Bajureanu, secretar general al

Academiei Odobleja, îl felicită de sărbători pe ing. Ștefan Odobleja jr., fiul
savantului.
88. 1985 aprilie 30, București. Dr. Aurel D. Petrescu îi solicită ing.
Ștefan Odobleja jr. părerea și contribuția la o carte cu material “de originalitate
mondialăˮ în curs de elaborare și care urma să apară la ˮScrisul Românesc“.
89. 1988 martie 19,Lugoj. Cybernetics Academy Odobleja, prin
secretarul său general, Stelian Bajureanu, îl invită pe ing. Ștefan Odobleja jr. să
participe la Simpozionul ˮPriorități românești în știință și tehnică“ și la masa
rotundă “Consonantica în mileniul treiˮ, programate să se desfășoare la
Timișoara și Lugoj, 21-23 octombrie 1988.
90. 1988 octombrie 26, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie prof.
Cesar Buda pentru clarificări despre poziția acestuia și a altora (Ion Străchinaru
și Minerva Bocșa) în Academia Odobleja, cărora le reproșa atitudinea
duplicitară, de vreme ce afirmau că, fără ei, nimeni de la Iași nu s-ar mai fi
ocupat de opera lui Odobleja, Academia prezentându-se astfel ca o construcție
artificială.
91. 1988 decembrie 4, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie ing.

Ștefan Odobleja jr. despre situația creată în cadrul Academiei Internaționale de
Cibernetică Generală ˮȘtefan Odobleja“ ca efect al acțiunii grupului format din
Cesar Buda, Ion Străchinaru și Minerva Bocșa pentru “torpilareaˮ din interior a
Academiei, dovadă promovarea în cibernetică a liniei Wiener și chiar
cristalizarea unei linii “bocșano-străchinărieneˮ, ambele departe, dacă nu în
opoziție, cu de calea Odobleja (în anexă: programele net diferite a două
simpozioane ˮȘtefan Odobelja, unul întocmit de Stelian Bajureanu, altul de
Cesar Buda“).
92. 1989 iunie 26, Pitești. Ionel Chiriță din Pitești îi solicită ing. Ștefan
Odobleja știri suplimentare despre schimbările despre care aflase că fuseseră
făcute abuziv de către Cesar Buda și Ion Străchinaru în conducerea Academiei
Odobleja.
93. 1989 iulie 22, București. Farmacistul Constantin Iugulescu din

București solicită relații despre doctorul Ștefan Odobleja de la directorul Școlii
generale din comuna Izvorul Aneștilor.
94. 1989 septembrie 18, București. Farmacistul C. Iugulescu revine la

V. Taban, directorul Școlii generale din Izvorul Aneștilor, motivându-și
interesul pentru dr. Ștefan Odobleja și emițând păreri despre condiția acestuia ca
om de știință și simplu cetățean.
95. <După 1989 septembrie>. Plan de lucru inițiat de C. Iugulescu

pentru construcția unui monument închinat doctorului Ștefan Odobleja.
96. <După 1989>. Extras de presă privind reuniunea Fundației
Culturale Olanda – România având la ordinea de zi teme consacrate lui Panait
Istrati, Ștefan Odobleja, arhitectului olandez Rietveld și arhitectei românce
Doina Munteanu.
97. 1991 ianuarie 31, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie prof.
Cesar Buda, după moartea soției acestuia, reiterându-i deosebirile de idei dintre
ei în privința operei lui Ștefan Odobleja și reamintindu-i momentele care au
jalonat îndepărtarea lui Cesar Buda de această operă și de părintele ei.
98. 1991 februarie 16, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie ing.
Ștefan Odobleja jr. pentru a-l invita la două simpozioane organizate la Pitești cu
ocazia împlinirii a 50 de ani de la apariția Psihologiei Consonantiste.
99. 1991 februarie 16, Pitești. Invitație adresată ing. Ștefan Odobleja
jr. de a participa la cele două simpozioane organizate la Pitești cu ocazia
împlinirii unei jumătăți de secol de la apariția Psihologiei Consonantiste a dr.
Ștefan Odobleja.
100. 1991 septembrie 24, Craiova. Scrisoare semnată Gutuleanu către

Ștefan Odobleja jr. cu privire la posibilitatea înființării unei Fundații Odobleja la
Drobeta-Turnu Severin, cercetarea operei savantului și traducerea
ˮFonoscopiei“.
101. 1993 aprilie 20, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie ing. Ștefan
Odobleja jr. despre trimiterea Psihologiei Consonantiste la Chișinău, dându-i
instrucțiuni cum să procedeze astfel încât cărțile să ajungă în fonduri publice și
să nu fie însușite fraudulos.
102. 1995 august 29, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie ing. Ștefan
Odobleja jr. rugându-l să-l ajute, ca om de afaceri, să-și procure prin
sponsorizare o mașină de scris electronică.
103. 2002 octombrie 16. Programul Simpozionului “Ștefan Odobleja

– la centenarˮ, 16 octombrie 2002.
104. 2005 noiembrie 28. ˮSavantul dr. Ștefan Odobleja, victima unui
rapt științific“, comunicare semnată de Mihai Buracu.
105. 2012 martie 7. Fundația “Ștefan Odoblejaˮ trimite Fundației

Europene ˮȘtefan Gușă“ materialele Simpozionului “Ștefan Odobleja –
Eternitate la timpul prezentˮ, solicitând sprijin pentru revitalizarea Academiei
ˮȘtefan Odobleja“.
106. 2012 iunie 14, Drobeta-Turnu Severin. Centrul Militar Județean

Mehedinți înștiințează Fundația “Ștefan Odoblejaˮ că nu deține documente cu
privire la avansarea în gradul de colonel în rezervă a doctorului Ștefan
Odobleja.
107. <Ante 2013 octombrie 25>. Fundația ˮȘtefan Odobleja“ se

adresează Fundației Europene “Drăganˮ solicitând să accepte ca Academia de
Cibernetică ˮȘtefan Odobleja“, a cărei funcționare pe lângă Universitatea din
Oradea încetase, să poată funcționa pe lângă Universitatea Europeană
“Drăganˮ.
108. <După 2013 octombrie 27>. Fundația ˮȘtefan Odobleja“,

organizatoare a Simpozionului “Ștefan Odobleja – Eternitate la timpul prezentˮ-
ediția 2013, se adresează doamnei Veronica Gușă de Drăgan, rugând-o să
sprijine revitalizarea Academiei ˮȘtefan Odobleja“ și să facă parte din
conducerea ei.
109. 2014 iulie 1, Pitești. D. Bajureanu îi trimite ing. Ștefan Odobleja
jr. “Testamentulˮ științific al dr. Ștefan Odobleja și două scrisori ale soțului său,
Stelian Bajureanu, către prof. Cesar Buda.
110. <După 2017 noiembrie 5>. Ziarul “Cafeneaua politică și

literară“ anunță finalizarea ridicării casei memoriale ˮȘtefan Odoblejaˮ de
la Valea Hoțului.
DOCUMENTELE
1. <1975 ianuarie 17>2. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre intenția de a abandona temporar ˮOriginile ciberneticii“ și
de a începe lucrul la o logică naturală.
Iubite D-le Ing. Bajureanu,
Scrisoarea Dv. m-a încântat și m-a întinerit sufletește.

Elanul Dv. de înaltă tensiune electrizează și dinamizează. Sunt
fericit să constat această rezonanță binară care mă face să cred că,
totuși, consonanța nu e o simplă iluzie în logică și psihologie.
Nu din contradicție, ci din entuziasm iau naștere toate.
”Originile ciberneticii“ are lipsuri, dar n-aș putea să mă
ocup de ele acum. Aș prefera să fie reprodusă așa cum este –
poate omițând unele capitole: breviarul istoric, matematicismul și
ce mai găsiți Dv. de cuviință.
Repetițiile există, dar sunt în alt context și ilustrează sau
argumentează altă idee. În pledoarie – merg.
Aș vrea să încep lucrarea la care mă îndemnați – un fel de
Logică naturală căreia i s-ar putea spune și Psihocibernetică.
O prelungire a psihologiei consonantiste, în perfect acord
cu ea, dar la nivel de analiză oarecum mai microscopică. Peste o
lună – două vă pot arăta primele însăilări în manuscris.
Vă urez spor în munca Dv. de cercetare.
Cu cordiale salutări și mii de mulțumiri
Al Dv.
Dr. Odobleja Ștefan
Decebal 72
Drobeta T. Severin
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie, 3 p.
2. <1975 ianuarie 26>3. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Bajureanu despre refacerea unui studiu și despre posibilitatea de a parcurge o
bibliografie în limbile rusă, engleză și germană.
2
Data poștei (n.n. – T.R.).
Mult Stimate D-le Ing. Bajureanu,
În primul rând, vin să vă cer iertare că am ținut scrisorile

mele pe masă. Voi lua măsuri să le pun mai la adăpost – chiar față
de entuziastul meu consătean, aproape singurul care intră în
butoiul lui Diogene. N-am știut, nu mi-a spus și n-aș fi admis.
Bănuiesc cam în ce sens – ultraterestru – v-a scris. Ei nu prea
înțeleg arta pentru artă și dezinteresul față de cele lumești al
acelora care rătăcesc cu spiritual prin sferele presărate cu idei ale
lui Platon.
De fapt, eu sunt adaptat la niveluri de viață chiar și mai
coborâte – am făcut doar războiul – războaiele. Piciorul m-a
deranjat, dar mă simt mai bine.
Aveți dreptate cu refacerea studiului meu și după ce
terminați teza am să vă rog să-mi indicați cu spirit critic și cu
deosebita Dv. competență prin care capitol se impune o revenire
mai urgentă și cam în ce sens să fac o nouă ordine.
Nu mai pot citi în rusă, dar la rigoare pot pricepe dacă
fraza mă interesează și pot găsi ușor un traducător. În engleză și
germană mă pot descurca. Din cibernetică pe mine m-ar interesa
generalități, principii, idei generale și originile – istoricul, lucruri
ce se pot spicui din fiecare carte câte ceva.
“Oameni curajoși” se pare că s-au și găsit. Ar trebui însă
să țin piept și să pot face față la eforturile care mi se cer. Eu voi
încerca.
Vorbind de corespondență: abia peste o lună și ceva voi
putea umbla prin hârtii ca să le pun în ordine.
Eu vă urez Mult Succes cu Teza Dv.
Și vă prevăd un strălucit viitor pe firmamentul Științei.
Decebal 72
Drobeta T. Severin
3
3. <1975 februarie 2>4.Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Bajureanu despre contribuțiile lui Wiener în cibernetică și despre apariția în
revista “Magazinˮ a unui articol ce exagera calitatea lui D. Danielopolu de
cibernetician.
Mult Stimate D-le Inginer5,
Vă mulțumesc pentru informație și vă informez că și eu,

la primire, mă aflam cu aceeași neplăcută durere de cap pe care
Dv. o aveați când îmi scriați. Totuși, răspund prompt.
E drept că termenul de cibernetică e vag și echivoc – sau
este, mai degrabă, prea larg cuprinzător, așa cum arăt și eu în
articolul din Orizont, care nu e totuși exhaustiv.
După mine, Wiener a căutat să acopere, cu știința lui cea
nouă, întreaga arie a psihologiei (mai ales a celei consonantiste).
Găsesc îndreptățită părerea autorilor francezi că
cibernetica a devenit o modă, așa cum este încă și azi (după 15 ani
din 1962).
După mine, aplicarea – cu măsură, prudent – a unor idei
generale de la om la mașini (cum accentuează și P. Cossa în
lucrarea sa cam veche dar care m-ar interesa foarte mult și aș
cumpăra-o, dar nu știu cum s-o procur) este permisă, utilă,
rodnică. La fel și aplicarea inversă, de la mașini la om (și
psihologic), dar tot prudent și numai ca sugestii și ca idei
generale.
Unii – și Wiener printre ei – s-au pripit să aplice nu numai
idei și principii, ci și detalii, până și formule matematice. Și fără o
verificare serioasă. Pretinsele verificări experimentale au fost,
după părerea mea, neserioase – un fel de escrocherie științifică.
4
5
Stelian Bajureanu (n.n. – T.R.).
În principiu, aveau dreptul să presupună și acele potriviri
de detaliu, dar urmând să le dovedească.
De aceea, zic eu, cam tot ce Wiener a transpus de la
mașini la creier este fals. Ce a dat de la creier la mașini este bun
(au dovedit-o chiar mașinile prin faptul că s-au născut și că l-au
imitat bine pe creier – deși nu perfect de exact).
Tehnica implică precizie în gândire și idei – și deci și în
termenii care le exprimă și vehiculează.
Spre deosebire de filozofie și de științele de avangardă,
care preferă să jongleze cu noțiuni generale, apte să sugereze mai
mult ca cele precise.
În Magazinul de pe 25 ian. 1975 a apărut un articol de
cibernetică în care elevii lui Danielopolu de la Institutul
Danielopolu îl preamăresc pe marele Danielopolu – nu ca medic,
nu ca drept cardiolog, nu ca fiziolog, ci ca … cibernetician.
Danielopolu a fost academician, dar se vede că titlul de
cibernetician atârnă, pentru discipoli, mai mult și decât cel de
academician.
Relev că autorii își etalează, sus, multiplele lor titluri, care
le conferă dreptul de a fi infailibili și atotcunoscători, cuvintele lor
având deci greutate de lege.
Ca și Săhleanu – ca și C. Bălăceanu (Flacăra 11 mai
1974) – cei cinci magi ai Institutului omit, din cibernetică, nouă
zecimi, adică: tot ce nu e feedback. După aceea, ei omit din
feedback tot ce nu e danielopolian. În felul acesta ei ”ajung la
concluzia“ că, de fapt, Cibernetica ar fi opera lui Danielopolu.
De unde urmează că N. Wiener s-ar fi inspirat de la
cardiologul român.
Ori, N. Mărgineanu afirmă în cartea sa “Condiția umană”
că Wiener s-a inspirat tot din fiziologie și neurofiziologie (ceea ce
spune, repetat, și Wiener) dar de la …W. Cannon, fiziolog
american de la Harvard (șeful lui A. Rosenblueth), care a studiat
și el ca și Danielopolu (și cam tot pe atunci, dacă nu și mai
înainte) și ca și Cl. Bernard (cu 80 de ani mai înainte) constantele
fiziologice (botezate de americani homeostazie) și acțiunea de
menținere a lor – adică: reglajul. Cannon a luat și premiul Nobel
(prin 1928, sau 1930).
Situația mea e delicată: sunt pus în competiție cu un
român.
Ea e și grea: sunt pus în umbra unui om de mare greutate.
Desigur, autorii din ”Magazin“ nu dau în mine, nu
vorbesc contra mea. Nivelul lor superior le dă autoritatea de a mă
ignora.
În definitiv, ei și-au împlinit o datorie de elevi față de
maestru.
Amestecul meu nu ar fi avut nici un rost. Dar eu tot cred
că fără amestecul meu “neavenit” în treburile interne ale
savanților acel articol nu ar fi apărut.
Cibernetica este ceva. Ea a pornit și ”ieșit“ din ceva. Nu
cred că e reductibilă numai la reglaj și nu cred că reglajul e
reductibil numai la Danielopolu.
Titlul lui Cossa, el singur, îmi spune multe: Cibernetica
este saltul și demersul de la creierul uman la creierele artificiale.
Pentru această acțiune – în jurul acestei transformări și realizări de
performanță – ar trebui să intre în horă și să graviteze o serie de
elemente cauzatoare, determinante: psihologie (că de-acolo se
dădea plecarea), reglaj, logică, fizică – circularitate, binaritate,
acorduri, rezonanță, circulație (transmitere), stocare etc.
În subsidiar: rezidii metodologice: analogiile, analogism,
modele și modelism (eu ziceam că totul e pe model), apropierile
dintre științe, acțiuni interdisciplinare, unitatea științei, unificarea
lor etc. – care, toate la un loc, constituiesc o altă cibernetică –
interioară, nemașinistă – nu atât de impresionantă, dar foarte utilă,
chiar și fără acel nume.
În acest moment, un bun amic mi-a făcut o surpriză
plăcută, aducându-mi acasă „Tribuna”, 30 ian. 1975, în care la p.
8 e inserat comunicarea la Academie a lui V. Săhleanu, din 4 nov.
1974. Am păcătuit, poate, găsindu-i și “noduri”. Dar lumea –
poporul – o găsește bună și foarte favorabilă.
Mă tem ca lunga mea scrisoare să nu vă accentueze
durerea de cap (mie, de bucurie, parcă îmi mai trecu).
Primiți călduroasele mele urări de bine și de sănătate.
ss. Ștefan Odobleja
P.S. V-am trimis răspuns și la scrisoarea anterioară și sper
că l-ați primit. Dacă nu, vă scriu iar.
4. <1975 februarie 6>.6 Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Bajureanu despre mersul la revizuirea unui text la care lucra, comunicarea
pentru Congresul internațional de cibernetică, procurarea a trei cărți și
trimiterea unor exemplare din Psihologia Consonantistă la Biblioteca
ˮSergescu“ din Paris.
Stimate D-le Ing. Bajureanu,
Explozibilul și inegalabilul Dv. entuziasm este pentru

mine – ca și pentru toți cei din jurul Dv. – un tonic neprețuit și de
mare eficacitate. Sunteți un mare animator cu nimic mai prejos de
Norbert Wiener, care la fel ca și Dv. își electriza și dinamiza
grupurile lui de cercetători.
Curând după ce am motivat și amânat revizuirea textului
meu, am revenit asupra hotărârii mele și acum lucrez în acest
sens. Dacă n-ați fi atât de ocupat cu teza, mi-ar fi de mare folos
indicațiile Dv. critice obiective și competente.
Cele 3 cărți ale Dv. m-ar interesa. Vă voi trimite cărți (Ps.
c.) și pentru Biblioteca din Pitești.
Despre comunicarea pentru Congres eu aș fi acceptat și
accept, dar este târziu.
Sunt presat să refac textul revendicativ. Amân, deci, și
logica.
6
Trimit, în străinătate, la Biblioteca din Paris ”Prof.
Sergescu“.
Mai știți acolo și alte cercuri românești? Important ar fi ca
odată cu cărțile să fie trimisă și lucrarea dactilografiată – eventual
oficial, prin organele de resort.
Vă doresc însănătoșire și Spor la lucru.
Decebal 72
Drobeta T. Severin
Cod 1500
P.S. Deci și Kolmogorov a remarcat că Wiener a făcut
mai mult operă de preluări și colportări – un lucru, incontestabil,
util și necesar. În complicatul angrenaj social, un bun misit este
un element valoros și hotărâtor pentru desfacerea unui produs.
Dar el nu este suficient: pentru ca produsul să treacă la desfacere,
“circulație”, ”comunicare” – se cere, în prealabil, și un producător
care să-l confecționeze. Chestie de distribuire și specializare a
muncii.
(Mă tem să nu mă înfumurez).
5. <1975 februarie 16>.7 Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Bajureanu că, în perspectiva apariției unei istorii a științelor în România, ar fi
fost nedrept ca el să fie considerat un precursor în cibernetică, “remorcat la
spatele lui Danielopoluˮ și faptul trebuia prevenit cu trimiterea la editură a
operelor sale.
Stimate și Iubite D-le Inginer

Bajureanu,
Mi-ați făcut încă o foarte plăcută surpriză cu adresa

Editurii ca răspuns la sesizarea Dv.
7
Bucuria mea – nespus de mare – este însă urmată de
necesitatea de a intra imediat într-o nouă luptă – treabă pe care o
voi face bucuros și cu nădejdi de reușită.
Constat, anume că problema a fost repartizată subsecției
de psihologie. Se merge deci pe linia trasată de V. Săhleanu –
după care probabil eu voi fi remorcat la spatele lui Danielopolu și
garat pe o linie moartă.
Sau: voi fi considerat … un precursor oarecare – printre
mulți alții – într-un domeniu oarecare, limitat, îngust, și anume: în
psihocibernetică.
Ori, eu aș vrea să fiu eliberat de sub tutela lui Danielopolu
– și chiar de sub tutela lui Wiener.
Pretind că în 1938 eu am dat toată cibernetica – cu toate
atributele ei (în ”Orizont“ sunt slab redate: am reluat tema, cu
citate și cu completări).
Nu pretind că aș fi dat atunci întreaga cibernetică
modernă, atât de amplificată și atât de specializată).
Pretind doar că am dat aproape întreaga schemă, așa cum
a redat-o Wiener în 1948, peste 10 ani: puține lucruri a mai
adăugat el, și mai ales: puține esențiale – unele chiar inutile, altele
și greșite.
Din contra: câteva din cele mai importante atribute ale
ciberneticii nu există nici măcar ca fantome în Cibernetica lui
Wiener – în timp ce ele populează cibernetica mea, ca ființări
viabile și bine conturate.
Cu toate că avusese timp de 10 ani răgaz – să tot fi copiat
– totuși, Wiener nu a reușit să ingereze nici esențialul în întregime
(plus că pe unele nu le-a rumegat, nu le-a digerat ori nu le-a
asimilat). Mai ales în partea de metodologie.
I le-au pus alții în traistă – cadou de la fidelii lui discipoli.
Menționez că nici ediția americană din 1961 (sau 1963)?
nu are completări: deci, nu numai peste 10 ani (în 1948), ci și
peste 23 de ani Wiener încă nu-și rectificase lacunele cibernetice
(în raport cu Ps. c.).
Așa stând lucrurile – după părerea mea – eu nu am
inaugurat numai o ramură a ciberneticii – psiho-cibernetica – ci
eu cred că am inaugurat însăși cibernetica – așa ca întreg și
totalitate, cu rădăcini, trunchi și ramuri, ba chiar și cu frunze și
flori – fructele au urmat mai târziu: de 36 de ani se tot culege
întruna și mai e încă mult de cules.
Vor trebui arătate detaliat lucrurile, va trebui dat un
exemplar din pledoaria mea la Comitetul de redacție al lucrării
“Istoria științelor în România” – exemplar care să nu fie repartizat
numai subsecției de psihologie, ci să treacă și pe la secțiile de
Cibernetică, filozofie, științe interdisciplinare, metodologie,
gândirea analogică, modele și modelism, mecanizarea și
mașinizarea gândirii, logică, fiziologia cerebrală etc.
Ceva mai mult. Vor trebui făcute întâmpinări precise ca
replică la unele împotriviri precizate și care și-au demascat
intențiile. Respingerea acuzației că cibernetica mea nu merge în
trei picioare; apărare contra încercării unora de a mă ascunde
după degetul lui Cannon sau Danielopolu; denunțarea încercării
de eviscerație totală a ciberneticii urmată de amputarea tuturor
membrelor ei, cu excepția unui singur membru (operație
preconizată și executată de doctorul V. Săhleanu) etc.
De fapt, am impresia că dr. V. Săhleanu este unul din
principalii autori ai lucrării, și în acest caz șansele de succes sunt
mai reduse. Dar lupta tot trebuie dusă.
Ar fi fost binevenită o confruntare cu opoziția în ședință
publică, așa cum mi se promisese și cum văd că s-au răzgândit.
Dar poate că și eu exagerez cu pretențiile – și
nemulțumitului i se ia darul.
Principal este că ceva totuși se va face – și important este
că ceea ce se va face se datorează bunului, năstrușnicului și
năzdrăvanului Doctor Inginer Bajureanu, căruia sunt obligat cu
mii de mulțumiri și cu zeci de ani de recunoștință.
Transmit, totodată, mulțumirile mele și Respectuoasele
mele Omagii Doamnei Bajureanu, care a binevoit a îndeplini
procedura trebuitoare pentru ca eu să pot primi fără întârzieri
plicul cu plăcuta veste.
Al Dv.
Prea îndatorat
Decebal 72
Drobeta T. Severin
P.S. Nu știu dacă n-ar fi cu mult mai bine ca eu să nu apar
pe scenă și să transmit Editurii totul prin Dv., ca din partea Dv.
Am primit cele două cărți și le cercetez.
Probabil că intervenția trebuie făcută direct Comitetului
român pentru Istoria științei și filozofiei. Să fie acel Comitet
subordonat Editurii? Ori direct Academiei?
În orice caz, în cadrul acestui Comitet a vorbit Săhleanu
la 4 nov. 1974 și tocmai în vederea consemnării în acea carte ”în
pregătire“(Când va apărea?).
Trebuie trimisă și Fonoscopia (la secția “medicină”).
Pentru mine, redactorii se vor orienta după comunicarea
Săhleanu, dacă nu vor interveni alte informări.
Trebuie trimisă și ”Omisiunile profesorului Săhleanu“.
Deocamdată nu știu ce ați trimis Dv.: o scrisoare singură?
E vorba să vină și prof. Gr. Pop de la Craiova, pare-se în
același scop, peste 7 – 10 zile.
6. <1975 martie 9>.8 Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Bajureanu despre trimiterea unor cărți pentru biblioteci, primirea operelor lui
Danielopolu, mersul la refacerea textului la care lucra și primirea unor vești de
la Paris.
8
Data poștei (n.n. – T.R.) – vezi și Anexele 2-3.
Stimate D-le Inginer9,
Am trimis niște cărți spre a le da la biblioteci sau cui găsiți

Dv. de cuviință.
Am fost cam bolnav.
Mi-au sosit de la Bibl. I.M.F. Buc. operele lui
Danielopolu. Anexez câteva idei însăilate.
Am scris la Iași.
Lucrez la refacerea textului – afară, la soare.
Am primit vești indirecte de la Paris. Poate că aveți
putința de a lua legătura cu Dr. N.10 spre a-i cere relații și eventual
un articol.
Bineînțeles, nu acum, când aveți atât de mult de lucru.
Vă urez succes.
Al Dv.
cu deosebită stimă
și multă admirație
Decebal 72
Drobeta T. Severin
ANEXA 1
D. Danielopolu: “Opere alese” a fost pusă la punct de

D.D. în 1955 (vreo 350 pagini) – restul, de urmași și publicată în
1960 – la 12 ani după apariția Ciberneticii. O bună parte din
lucrare este adevărată cibernetică fiziologică, medicală. Dar e
adoptată și adaptată după 1948, deci: tardiv. Se vede influența și
tendința lui D.D. de a se da cu cibernetica.
Foarte curios că nicăieri nu e citat Walter Cannon, cel care
s-a ocupat cu probleme similare de fiziologie, neurologie, luând și
Premiul Nobel pentru homeostazia lui (care era în mare parte a lui
9
Stelian Bajureanu (n.n. – T.R.).
10
Dr. Neumann (n.n. – T.R.).
Cl. Bernard, care la 1867 publica ”Introd. la studiul medicinii
experimentale“, dar cerceta mai dinainte constantele
experimentale și reglajul. N. Mărgineanu bănuiește că N. Wiener
s-ar fi inspirat de la W. Cannon, care în 1932 a publicat
“Înțelepciunea organismului” – popularizare (cercetările le-a făcut
mai înainte, deci probabil înaintea lui D.D., care se pare că l-ar fi
copiat în parte).
La pag. 400 scrie: Toma Ionescu - ”marele chirurg român
de renume mondial“, e socotit creatorul chirurgiei vegetative. Nu
scrie nimic despre Gomoiu, care o revendica drept a lui.
Parte originală a lui D.D.: “Cele 3 legi fundamentale”
(Soc. Med. de Heg. de Bucarest nr. 5, 1928). Acest important
articol, cel mai important, nu e dat în ”Opere“. De ce? Dacă el îi
fundamentează prioritatea pe care o revendică azi.
Prefața: Milcu.
Redactor tehnic: Clemensa Ghica (probabil bibliotecara
de la Cantacuzino, nobilă descendentă, poliglotă).
Bittman a publicat recent o carte scrisă special pentru a
insera pe D.D. în cibernetică, “Cibernetică fiziologică”, Editura
medicală.
ANEXA 2
Poate că Dv. aveți cunoștință despre Conf. univ.

matematică
Marika Neumann
Timișoara
Nu știu dacă a fost la Universitate sau la Politehnică.
Are neamuri în Ungaria.
A fost recent în Ungaria.
Și Joseph (von) Neumann din S.U.A. e originar din
Ungaria (refugiat cu Hitler).
Și el e matematician, prieten cu Wiener.
Cred că e rudă cu D-ra Neumann și cu D-rul Neumann.
Eu cred că frate.
ANEXA 3
Extras dintr-o scrisoare
Stimate Domnule Doctor,
Vă comunic adresa fratelui meu: Dr. Joseph Neumann 43,

rue Gazan 75014 Paris.
Fratele meu s-ar bucura dacă Dv. i-ați scrie. Vara trecută
ne-a povestit de Dv. și ne-a spus că ar dori să se întâlnească cu
Dv. Mi-a spus că psihologia Dv. a deschis drumul spre aplicarea
metodelor moderne de cibernetică în acest domeniu și că este
prima lucrare în acest sens…….
3 martie 1975 Neumann Marika
Bul. 23 August 7
Timișoara
7. <1975 martie 15>11. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Bajureanu despre necesitatea de a interveni la Craiova pentru urgentarea
apariției cărții depuse acolo spre tipărire, în perspectiva Congresului de
cibernetică de la București, se interesează despre expoziția de carte de la
congres, își exprimă teama de cum va fi receptat de către congresiștii ingineri și
matematicieni și îl informează despre invitația de a face o comunicare la
Academie.
Mă văd handicapat de solicitări care depășesc puterea mea

actuală de exteriorizare, concentrare, stilizare și prezentare în
public. Bicele sunt bune ca stimulente, dar nu la gloabele căzute.
Dv. mă grăbiți dar nu-mi dați termenul limită. Până în
august? Iulie? Mai? Ori imediat, acum?
11
12
Bajureanu (n.n. – T.R.).
Sunt mai bine, adică mai nebolnav, dar puterea de lucru
foarte redusă. Ar trebui să termin cât mai repede textul pentru
Editură. Ar trebui pistonat la Craiova ca, în mod excepțional,
cartea să apară în iunie – iulie (cel târziu în iulie, la 15 iulie
măcar) – așa ca să poată fi distribuită participanților la Congres.
Asta da, ar fi o lovitură, mai importantă ca toate. Cartea scrisă, de
citit și rumegat pe îndelete acasă la ei, cu românii de pe acolo.
Altceva: ar trebui pregătită o copertă – îmbrăcăminte cu
titlul de reclamă: ”Première Cybernetique“ sau așa ceva, care să
fie și prezentare și laudă, dar să nu se simtă prea șocant lăudarea.
Altceva: ar trebui pregătite 2 sau 4 pagini în franceză și
engleză, care să fie introduse în carte și care să fie ca un fel de
introducere și ca un fel de indicații sumare ale cibernetismului, cu
referiri la pagină.
Ce fel de expoziție va fi? Cu vânzare? Cu oferire? Sau
numai cu privire sumară, superficială a copertelor? N-aș prea
îndrăzni să vând: e un drept al editurii. E drept că n-am mai primit
nimic răspuns de la editor (deși cred că el mi-a scris), dar juridic
nu pot vinde, mai ales că e acolo și Franța.
În definitiv, ofer vreo 20 – 30 exemplare.
Ar trebui ca cel care primește o carte să primească și
textul lămuritor, care e pe cale de a fi publicat.
Văd că sunt acolo și S.U.A. și Israelul. Or fi și teroriști pe
acolo. În orice caz, comunicarea mea, ca și cărțile mele, nu
prezintă decât interes istoric și concepțional – nu interes practic și
aplicativ. Aveau, în 1938, și aceste calități, dar au fost folosite,
utilizate și uzate, consumate, epuizate. Ps. c. a dat ce-a avut de
dat. Acum nu prea mai prezintă decât interes de “amintiri la gura
sobei”. Ca să se mai prindă pește, trebuie o altă nouă tulburare de
ape – efectuată de către turbulenți tineri, ca Dv.
La Congres participă ingineri, matematicieni – și ei nu se
vor grăbi să adopte concluziile și punctele mele de vedere. Așa
cum nu le poate asimila nici D-l Prof. Cezar Buda, format solid pe
matematică, organizat în sistemul cifrelor și formularelor și
refractar altor sisteme (cum e al meu). Găsii azi dimineață la cutie
două scrisori: a Dv. și a D-lui Prof. Buda. O scrisoare foarte
binevoitoare, dar sub care bunăvoință eu citii multă rezervă și
chiar neîncredere.
Despre scrisori: am impresia că n-am primit-o pe ultima a
Dv. – fiindcă și eu m-am sesizat de ritmul mult rărit al
corespondenței Dv.
Nu știu dacă v-am scris că am primit, în fine, invitația de a
face o comunicare la Academie (Comitet p. istoria științei) în
cadrul unei dezbateri cu tema ”Cibernetică și Psihologie
consonantistă“, ce va avea loc la 25 aprilie ora 17,30 în sala
Prezidiului. Trebuie să pregătesc o expunere de circa 1oră. Sper
să mă onorați cu prezența Dv. Trebuie să vorbesc despre
prioritate, ca și cum n-ar fi semne și de altceva. Dar fiindcă și Dv.
ziceți așa, așa fac.
Și iată, las la urmă ceea ce ar fi trebuit să fie la început:
mulțumirile mele și recunoștința mea pentru dezinteresul și cu atât
mai mult eroicul Dv. gest de a interveni, de a-i scutura pe toți, de
a-i convinge cu darul Dv. oratoric – și toate astea pentru cine?
Pentru un țăran de la “Hoțu” (așa cum i se zicea satului pe scurt)
și pentru o infamie a acestuia – infamie prevăzută prin multe
procese-verbale și încadrată în legile vremii, care i-a și atras
numitului neconformist surghiunul la Lipcani, adică în punctul cel
mai apropiat de Siberia – precum și multe alte penalizări, care l-au
și determinat în cele din urmă să se surghiunească de bună voia
lui în satul său natal, din și prea mare dragoste pentru consătenii
lui care, și ei, la rândul lor, în cele din urmă i-au dat și foc.
Cu dragoste și recunoștință
Al Dv.
Decebal 72
1500 Drobeta T. Severin
Și tot am uitat ceva: ce durată au comunicările? 10’ – 20’?
ANEXE
Titluri: I ”Cibernetica din 1938“
Sau: “O cibernetică românească din 1938“
Sau: “Românii și cibernetica”
Sau: ”Când și unde s-a născut cibernetica?“
“Cibernetica s-a născut în România?”
II. ”Originile psihologice ale ciberneticii de ieri și poate și
ale celei de mâine“
Sau: “Cibernetică și psihologie consonantistă”
(ceea ce ar fi titlul comunicării de la Academie – aș
prezenta adică același text sau un text apropiat: n-aș mai face
două pregătiri).
E nevoie de două comunicări? În franceză?
E voie cu două?
Să le scriu eu acum? Sau după ce mai discutăm?
Să vă trimit un text aproximativ?
Mai poate apărea în ”Extrase“?
Ori figurează ca hors d’oeuvre?
Dacă nu se publică în “Dările de seamă”, atunci e mai
bine să fie neanunțată comunicarea, spre a preîntâmpina reacții și
lucrături.
***
Pe banderolă:
Ultima surpriză în cibernetică:
originea ei psihologică și
românească
sau:
Dezgropări arheologice în România:
Prima cibernetică din literatura universală
Acestea ar putea fi și titluri pentru comunicări:
Conceperea,
gestația
și nașterea ciberneticii
Prima
și a doua naștere
a ciberneticii
Cibernetica s-a născut mai înainte/mai devreme
O rectificare necesară în Actul de naștere al ciberneticii
***
CSEN13
ITN Pitești
Satul Argeșel. Comuna Mărăcineni
Județul Argeș. Cod 0312
Către
Academia de Studii Economice
Catedra de Cibernetică Economică
Secretariatul Comitetului de Organizare a Congresului al
III-lea al OMSGC - București 1975
Calea Dorobanți 15-17,
București
Alăturat vă trimitem trei exemplare (șase volume) din
lucrarea: Psychologie Consonantiste par le Dr. Șt. Odobleja,
premier volume avec 260 figures dans le texte, Librairie Maloine,
Rue de L’Ecole de Medicine, 27 Paris, 1938 et deuxième volume
avec 40 figures dans le texte, Librairie Maloine, Rue de L’Ecole
de Medicine, 27 Paris, 1939. Împreună volumele I și I au 884
pagini. Lucrarea v-o trimitem pentru expoziția de carte organizată
în cadrul Congresului al III-lea al WOGSC – București 1975, în
conformitate cu înțelegerea intervenită în corespondența purtată
cu ing. Stelian Bajureanu.
Director,
Dr. Ing. N. Andreescu
13
Textul ce urmează nu este scris de mâna doctorului Odobleja. Pare să fi
fost scris de către Stelian Bajureanu (n.n. – T.R.).
8. <1975 martie 17>14. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre intenția de a scrie Congresului pentru a nu întârzia
înregistrarea participării și se interesează despre expoziția de carte preconizată
cu acest prilej.
Stimate și scumpe D-le Inginer

Bajureanu,
Când boul meu de ”cea“ se codea, îl luam de ureche și-l

băgam cu ceafa în jug. De altfel, și el era foarte înțelegător și de
multe ori abia îi atingeam urechea și el se grăbea să ia jugul. De
aceea, am rămas cu un mare respect față de el și tot de aceea n-aș
vrea să mă dovedesc mai prejos de el.
Apoi dacă-i război, război să fie și n-am să mă dau bătut
cu una cu două: încep să mă înfierbânt și încep să întrezăresc
momentul decisiv când inginerul Bajureanu, ținându-mă de mână,
va primi aplauzele publicului de peste mări și țări, aplauze pe care
noi doi le vom împărți frățește.
Asta, așa, ca vis. Ca realitate:
Scriam acest joc înainte de a face baie la băile comunale,
dar joi seara m-am îmbolnăvit serios (junghi în stânga, din fericire
fără febră mare). Azi, sâmbătă, sunt ceva mai bine, deși încă f.
slăbit.
Am vrut să scriu la Congres, dar cred că mai bine să vă
cer avizul și să cădem la un acord preliminar.
Trimit materialele și scrisoarea neterminată, ca să nu mă
întârzieze.
Vă cer scuze. Eu sper să îmi fie bine în câteva zile, dar
slăbiciunea mea mă îngrijorează totuși.
Alt subiect:“Cum a putut nimicul (irealul) să dinamizeze
materia (realul)?”
14
Psihologii primei jumătăți de secol se întreceau în
subestimarea și ostracizarea conștiinței, psihicului, ideilor și
gândirii – socotite epifenomene inoperante, ”nimicuri“
ineficiente. Ori, printr-un izbitor contrast, tocmai din psihologie,
din niște “fantome” de idei generale, a ieșit ideea mecanizării
gândirii, precum și ideile pe baza cărora ea poate fi realizată și s-a
putut realiza.
Ps. cons. a ajuns să depășească toate obiectivismele și
materialismele (de la concepția mașinistă ajungând – trecând – și
la mecanizare) – dar deși extrem de fizică, ea a pornit de la idei și
gândire, de la așa-zisul spirit, de la introspecția atât de hulită și
ostracizată.
În ce constă expoziția? Se expun cărțile pe mese, pentru
informare? Ori în geam?
Câte exemplare sunt necesare pentru expoziția de carte?
9. <1975 martie 19>15. Dr. Ștefan Odobleja îi solicită ing. Stelian

Bajureanu sfaturi cum să se ˮangajezeˮ în comunicarea pentru congres și în ce
termeni să redacteze scrisoarea de înregistrare a participării la această
manifestare științifică.
Scumpe D-le Inginer16,
Azi, luni, pare că m-am făcut aproape sănătos – dat fiind

că astă seară am cântat și cu fluierul – instrumentul meu ”clasic“.
Îmi incumbă să mă pun pe alergat ca să ajung timpul care mi-a
trecut înainte.
Am de finisat textul pentru tipar și am și comunicarea
pentru București (25.IV) și aștept de la Dv. răspuns ca să știu cum
mă angajez și în comunicarea din august - “unde, cum și când” -
15
16
”unde“, știu, dar rămâne de precizat ce, cum și când e termenul
ultim de prezentare.
Să trimit o simplă scrisoare vagă, de acceptare “în
principiu”?
În așteptarea prețioaselor Dv. instrucțiuni,
Primiți, vă rog, călduroasele mele salutări
Decebal 72
1500 Drobeta T.S.
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copi, 2 p.
10. <1975 martie 23>17. Dr. Ștefan Odobleja îi semnalează ing.

Stelian Bajureanu interpretarea dată de arheologul Viorica Mihai unor
ornamente de pe vase din cultura Gârla Mare, îl informează că pregătea
comunicarea și că autoritățile locale îl înștiințaseră despre electrificarea casei,
deși inițial se temuse că va fi demolat.
Mult Iubite D-le Inginer Bajureanu
La palmaresul Dv. național urmează să adăugați că primul

om care a descifrat enigma unor ornamente de pe niște cioburi
străvechi găsite și la Gârla Mare – Mehedinți, descoperind în ele o
scriere veche stră - românească, reușind și să citească acea limbă
de mult dispărută, este o moldoveancă de pe lângă Piatra Neamț,
arheoloagă la Muzeul Porțile de Fier din Drobeta, tânără de circa
35 de ani, aflată abia la al doilea bărbat dar deja mamă a două
fete. Se numește Viorica Mihai și o găsiți în ”Contemporanul“ de
ieri, de săptămâna trecută și de săptămâna viitoare.
Am scris la W.O.G.S.C.
Pregătesc comunicarea.
Stau bine cu capul, și chiar și cu junghiul, dar nu stau bine
cu membrul inferior drept – sciatică, o boală nouă pentru mine.
17
Ieri a venit un emisar de la Consiliu: spunea că vor să mă
electrifice. N-am nimic contra.
Când mi-a spus de unde e, am crezut că a venit să mă
demoleze ori exproprieze. Asta ar fi fost mai rău.
Vă doresc Mult Succes.
Al Dv. mult obligat
Decebal 72
Drobeta T.S.
1500
11. <1975 aprilie 2>18. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre felul cum intenționa să-și conceapă comunicările pentru
Academie și congres, astfel încât să evidențieze originalitatea feedback-ului
consonantist, precum și despre demoralizarea pe care i-o provocase vestea că-i
va fi demolată casa.
La textul trimis, adaug câteva sugestii: s-ar putea

numerota problemele puse, ca să nu se facă vreo confuzie între ce
a spus unul și ce a spus altul, așa cum s-a întâmplat în “Orizont”.
De fapt, și acolo ei au găsit necesară numerotarea.
Mă gândesc iarăși că, sub pretextul unei figuri și a
legendei sale, s-ar putea da, reunite, atributele specifice și foarte
numeroase pe care feedback-ul consonantist (și cel cibernetic,
care doar l-a copiat și prea puțin l-a mai dezvoltat, vorbesc în
cibernetica generală, nu în …19 așadar: feedback-ul consonantist
îl are ca diferență calitativă față de cel anterior (1928 – Cannon,
Danielopolu; 1868 Maxwell; 1768 Watt; 1867 Cl. Bernard).
Dau aci figura și legenda: ambele pot fi eventual
modificate, dacă găsiți util. În orice caz, figura trebuie să ilustreze
în imagine un salt, fie chiar și un atlet care execută o traiectorie
18
19
Ilizibil.
spre un nivel superior (urmează figura sugerând saltul – n.n.,
T.R.).
Dar asta ar merge numai la o lucrare de vulgarizare.
La Academie vreau să prezint această figură schematic (aș
vrea să dau vreo 20 de planșe). La Congres, poate nu e necesar de
introdus în textul comunicării, ci, tot așa, într-o planșă, care va fi
prezentată (eventual într-o limbă internațională).
S-ar putea ca textul comunicării să fie despărțit în circa 3-
4 părți prin interpunere de steluțe: înainte de metodologie, înainte
de procesul ciclic etc.
Trebuie să vă spun că acum circa 12 zile a venit cineva de
la Consiliu pentru rezolvarea unei scrisori (n-am citit-o, dar era a
Dv.) și mi-a promis a interveni la I.R.O. pentru curent. Dar acum
câteva zile cineva mi-a spus că eu sunt rezolvat … prin demolare,
expropriere și mutare (probabil la un bloc). Ar fi dezastruos
pentru mine: azi am stat în curtea mea, la aer, la soare, și parcă m-
am simțit mai întremat. Pot eu lucra la bloc? Pot duce acolo toate
hârțoagele mele? Mai pot sta cu ele întinse pe o pătură la soare?
Sunt și demoralizat. Deci, soarta mea e să am tot lovituri,
până la urmă de tot.
Mi s-a spus că nici să nu încerc a interveni, că n-am nici o
șansă de scăpare.
Vă cer iertare că vă plictisesc prea mult și prea cu multe.
Al Dv. cu toată dragostea.
Decebal 72
Drobeta T.S. 1500
<ANEXĂ>
Saltul în circularitate (feedback) din 1938
Analizare, aprofundare, diversificare: multiple forme și

varietăți
Complicare: forme interconectate și etajate, sesizate în
”sisteme“
Concretizare: amplă exemplificare
Abstractizare: extras. Detașare de particular
Descătușare de anatomie: dinamism pur
Schematizare, geometrizare, figurare (70 fig.)
Evaluare: importanță excepțională
Ridicare la rang de lege generală: generalizare la
psihologie, logică și înruditele lor
Ridicare la rang de lege universală: generalizare la toate
științele și la filozofie
Aplicată practic în tehnică odată cu “mașina de gândire
naturală” (model pentru cea artificială) în care se afla încorporată
Propusă în mod special ca principal mijloc pentru
obținerea gândirii artificiale - ”la mașină“
Aplicată teoretic în metodologie: relevarea influențelor
reciproce interdisciplinare
12. <1975 aprilie 7>20. Dr. Ștefan Odobleja îi trimite concomitent

două scrisori ing. Stelian Bajureanu anunțându-l despre schimbarea neașteptată
a datei comunicării de la Academie, despre complicațiile ce rezultau de aici și
despre conținutul comunicării.
Iubite D-le Inginer,
Odată cu scrisoarea Dv. am primit și una de la Acad.

Milcu prin care – după ce eu am anunțat zeci de persoane – mi se
comunică o schimbare de program, dar nu cu o zi mai pe urmă, ci
cu o zi mai înainte, adică la 24.IV orele 17,30 în Sala Prezidiului
Academiei, Victoriei 125.
Deci: nu mai e la 25.IV.
S-o iau ca o chestiune fără importanță, sau ca o dovadă că
voi fi primit acolo cu ostilități. Așadar, cu război!
20
Și eu care credeam că n-o să mai fac și al patrulea război!
Noroc că nu e mondial.
Îmi sugerează să țin cam 45’-50’, chiar și mai puțin.
A fost poate o idee fericită, fiindcă voi răsturna totul și voi
da alt text, mult mai concentrat și mult mai substanțial.
Trimit acest al doilea text (poate o a doua comunicare).
Mi se spune să las loc (timp) pentru discutarea priorității.
E bine. Voi lăsa și în comunicarea mea loc pentru discutarea
priorității.
1) Prima parte va suna așa:
Ambele (și loc și cât) au cutare și cutare organizare (cam
vreo sută de propoziții scurte) și fără referiri la literatură, simplu
de tot).
2) A doua parte: discut cu amănunte modul cum s-a făcut
predarea …21 de la noi la cei de peste ocean.
Dacă am timp: fac și plasele.
Scuzați scrisul nervos, după vestea cea puțin așteptată.
Vă dorește Mult Bine.
Cer în mod respectuos scuze D-nei Bajureanu că i-l răpesc

prea mult pe bravul D-sale soț.
***
V-am scris, apoi am reținut scrisoarea, ca să vă trimit

acest text, care va face obiectul comunicării de la Academie. E
doar prima parte.
Urmează să tratez problema priorității.
Am și tratat-o succint.
21
Ilizibil.
Vi-l trimit așa incomplete (l-am completat, ulterior, cu un
final) ca să vă faceți o părere dacă nu ar fi cumva cazul să fie dat,
ca pentru o a doua comunicare la Congres, fie și așa cum e acum,
fără discutarea pe larg a priorității.
Am primit abia pe 3.IV o scrisoare din 21.III a Acad.
Milcu (Președintele acelei ședințe și a acelui Cerc), care îmi spune
că s-a modificat data – că va fi pe 24.IV, ora 17,30 în loc de 25.IV
cum fusese programat. Deci: cu o zi mai înainte – joi – în loc de
vineri.
Mi s-a spus că pentru participarea la ședință trebuie
anunțat numele – dar nu știu când, cum și cine o face? Se cere
anunțat cu o zi înainte?
Sau la intrare?
Am invitat vreo 15 persoane – trebuie să fac rectificarea la
toți.
La București merg pe cont propriu: nu-i nimic – am cât
trebuie. Dar nu știu unde am să stau. Nici la hotel nu-s locuri, iar
la “Casa oamenilor” din ”Piața Romană“ nu pot avea acces. Aș
merge pe la 21 sau 22.IV pentru aclimatizare.
Am impresia că accentul se pune pe discuții și pe unele
“curse” ce mi se vor întinde ca surpriză în ședință – niscaiva
lucrări apocrife, clocite în anul de așteptare. Nu le accept.
Ar fi bine să fie de față cât mai multe persoane ”din afară“
– spre a tempera eventuale adversități subiective, anumite
procedee de diversiune, de bagatelizare etc.
(Poate că eu exagerez cu teama).
Mă scuzați că trimit 2 scrisori și totodată n-am avut timp
să pun indicațiile bibliografice la text. Aș vrea să vă sosească mai
repede.
Nu mi-au venit electricienii. Deci, tot așa este: voi fi
demolat și mutat în vreun bloc. N-am nici timp să mă informez.
După 24.
Până atunci
Țin să vă îmbrățișez.
Dec. 72
1500
13. <1975 aprilie 7-august 25>22. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof.
Ioan Cristescu despre intenția de a insera un capitol nou în cartea de la
Craiova, despre comunicarea pentru congres și intenția de a distribui acolo 100
de exemplare ale cărții sale și se întreabă dacă, eventual, nu va întâmpina
dificultăți din partea celor care nu-l agreau în privința participării.
Mult Stimate D-le Profesor,
Astăseară îmi veni ideea ca în cartea pe care o pregătesc

ˮCib. Și Ps. c.“ să inserez un capitol “Opinii și contraopinii despre
Ps. c.ˮ în care să reproduc articolele publicate (eventual fără cel
din Flacăra din 23 martie 1974) de Olaru, Săhleanu, Străchinaru,
Bălăceanu, Mărgineanu – cu unele replici ale mele. Aș reproduce
și referatul Academiei (cu respingerile de rigoare). Eventual și
opiniile Dv., exprimate printr-o scrisoare ad-hoc.
Ca să nu greșesc, vin să vă cer părerea Dv.
Va face impresie rea – de ˮreclamă“?
Sau va fi interesant – ca dialog contradictoriu?
Trebuie să cer părerea și aprobarea Academiei pentru
referatul pe care mi l-a trimis?
V-aș ruga să-mi dați părerea despre comunicarea mea la
Congres, am redactat-o singur, fără să recurg la o colaborare cu
un spirit critic. Eu sunt dispus să adaug sau modific – nu știu dacă
este permis să vorbesc altceva decât am scris. Unii spun că ar fi
bine să expun în limba franceză.
Am obținut – tardiv – o altă traducere în engleză, dar nu
știu dacă e mai bună ca cea predată la 16 mai a.c., și, de altfel,
poate s-a și dat la tipar și nu se mai poate schimba.
22
Datat după conținut (n.n. – T.R.)
Aș vrea să aduc circa 100 de exemplare pentru distribuit
la congresiștii străini, oficial, prin Secretariatul Congresului. Unul
ar fi expus la expoziția de carte (cibernetică).
E.N.23 (adversarul de la Acad.) are un rol acolo: ar putea
oare determina eliminarea mea? Tocmai de aceea am îndrăznit a
vă deranja cu rugămintea de a verifica la Secretariatul
Congresului – Catedra de cibernetică, la Centrul de Calcul – lângă
Piața Romană (Acad. Com., localul nou – pe sub portic) etaj IV,
camera 403 – secretara Directorului, C. Bilciu.
Pe lângă text, aș expune planșele de la Academie și altele
în plus – eventual cu textul (legenda) în engleză și română. Cu
ajutorul planșelor aș mai comunica unele idei în plus sau le-aș
ilustra pe cele din text.
Despre D-l L. Petrina cred că cel mai util lucru ce ar putea
face ar fi să ia unele – multe – informații de ex. de la W.S.
Bainbridge și familia, care are în biblioteca sa cartea, iar alte 4 le-
a dat pe unde aveau căutare. Un exemplar despre “Investigațiiˮ se
află desigur la Dv. Ca articol, ar merge un rezumat din
comunicarea mea la Congres. Pot trimite și un articol ˮCe este Ps.
c.“ cu concluzia că este, în ultimă analiză, o cibernetică și “în
premierăˮ.
Vă urez Succes și Bucurii.
Respectuoase Omagii D-nei Cristescu.
Iar micuței Domnișoare din Gara de Nord îi doresc note
mari și pe urmă Vacanță veselă.
Al Dv. recunoscător, ss., Ștefan Odobleja
14. <1975 aprilie 13>24. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre preparativele pentru comunicarea de la Academie, despre
cum intenționa s-o abordeze și cum urma să modifice și textele pentru congres.
23
Edmond Nicolau (n.n. – T.R.).
24
Scump aliat,
Cred că am să plec pe 21, dar am deja angajamente cu

cazarea, plus niște obligații față de niște persoane care, din
devotament, doresc să mă însoțească. N-aș vrea ca să le contrariez
cu nimic entuziasmele lor spontane. Vă voi anunța trecerea dar și
aici este o problemă: trenurile noastre cele bune trec prin Caracal.
Dacă mă înțeleg cu persoanele sus amintite, totuși am să trec pe la
Dv. chiar cu oprire. Sunt între ipoteze.
Am trimis cartea la Bilciu dar a fost returnată (nu s-au
prezentat la Of. p.).
Mi-a trimis Milcu, totuși, cu gând bun, cred, acest alăturat
proces-verbal, ca să vedeți ce pot cloci savanții și academicienii
români la Academia Română pe socoteala unui român indigen,
fiindcă acesta nu s-a “realizat” să ajungă și el măcar profesor,
dacă nu mai mult.
Va trebui să refac iarăși textele ca să mă axez acum pe
acest referat pe care să-l iau ca bază de plecare în expunere,
pentru a realiza totodată și o respingere a acuzațiilor lor, ca să
încerc să obțin barem la 24 un referat mai convenabil.
Trebuie stabilită în prealabil o procedură corectă de
judecată. Apoi: o definire a agresorului – a ciberneticii ca să
putem porni de la același numitor comun.
Timpul a fugit repede și nu cred să mai aveți timp să
trimiteți textul comunicării mele la T.S.
Îl luăm la București și îl și predăm acolo direct, nu chiar
în ultima zi.
Textul al doilea va fi prima parte din comunicarea mea la
Academie. Trebuie să-l combin cu respingerea referatului.
Am vreo 15 planșe – dacă o fi loc de agățat.
Am avut unele zile mai bune de am putut lucra, totuși sunt
încă destul de fragil și am nevoie de menajamente speciale și
multă odihnă în liniște (la București liniștea e greu de aflat) - chiar
și peste zi. Plus: echilibrare ”cibernetică“ a regimului.
Vă las să lucrați
Dorindu-vă Spor
Decebal 72
Drobeta T.S. 1500
V-aș ruga să aflați procedura exactă a participării la
ședință, dacă trebuie anunțată mai dinainte participarea unor
invitați ai mei, cine îi anunță etc. Altfel, pun oamenii în situația
delicată de a nu fi acceptați în sală.
V-aș ruga să invitați și Dv. prieteni și specialiști.
Majoritățile hotărăsc.
15. <1975 aprilie 17>.25 Dr. Ștefan Odobleja îi scrie telegrafic ing.
Stelian Bajureanu că dorea să-l consulte în privința textului comunicării de la
Academie și-i comunică unde era cazat în București.
Trimit și prin scrisoare adresa mea (poate telegrama mea

nu v-a sosit).
Piața Kogălniceanu 2 (între liceul Lazăr și Fac. de Drept),
Hotel Veneția c. 208 (et. II).
Azi e marți. Aș dori să vă consult neapărat în privința
textului ce am de prezentat joi.
Multe urări de bine
De la al Dv.
Am avut impresia că în ultimul timp la T.S. mi s-au

reținut - pierdut unele scrisori.
25
16. <Ante 1975 aprilie 20>26. Dr. Ștefan Odobleja îi comunică prof.
și exprimă temerea că va fi primit nefavorabil de către susținătorii lui D.
Danielopolu.
Stimate D-le Profesor,
Vin să vă deranjez pentru a treia oară cu o scrisoare, prin

care țin să vă anunț că sosesc în Capitală duminica viitoarea
(20.IV), orele 20,53 cu Acceleratul dinspre Timișoara (fiindcă la
Rapid nu mai erau bilete). Cu rugămintea de a-l anunța și pe D-l
Conf. univ. dr. ing. Vlădica Gh., care mi-a promis să mă ajute a
găsi o cameră liniștită la un hotel. Fără anunțare din…27 liberă.
I-am zis și D-sale personal, dar mă tem că adresa
“București 7ˮ e greșită și poate că scrisoarea nu va ajunge: cred că
e sector 7, nu of. p. 7.
De aceea v-am rugat pe Dv. să-i transmiteți informația de
mai sus odată cu rugămintea mea.
Pentru care vă mulțumesc și vă rămân îndatorat.
Decebal 72
Drobeta T. Severin
…………………………………………………………
……..
răzbaterile de la Academie intervin pe…28 fanaticii
discipoli ai matematicianului29, iar pe de altă parte ambițioșii elevi
(și neamuri) ai lui D.D.30, care râvnesc pentru maestrul lor un post
26
Datat după conținut (n.n. – T.R.).
27
Lipsă un rând din text (n.n. – T.R.).
28
Indescifrabil (n.n. – T.R.).
29
N. Wiener (n.n. – T.R.).
30
Daniel Danielopolu (n.n. – T.R.).
de cibernetician – cel de cardiolog și fiziolog părându-li-se prea
demodat.
Personal, nu am nimic contra lui D.D., mai ales dacă se
dovedește că el este în adevăr primul care a vorbit despre
mecanismul circular – și că nu a fost anticipat în această privință
de către fiziologul american Cannon, care a luat și premiul Nobel
pentru aceste probleme (nu rețin în ce an, cred că prin 1928-1930,
fiindcă în 1932 publica o carte de popularizare ˮÎnțelepciunea
organismului“ – ne spune N. Mărgineanu în cartea sa “Condiția
umanăˮ.
Dar dacă eu nu am nimic cu D.D., se pare că ucenicii lui
au ce au cu mine și am impresia că ei joacă ițele pentru a pune
problema fie cât de scâlciat, numai să fie în favoarea lor. Acești
români din Elada au făcut front comun cu americanizații din
România ca să mușamalizeze intervenția în competiție a
psihologiei consonantiste. De un an de zile, ei se gândesc cum să
procedeze și, în acest scop, e sigur că au dat telefoane și dincolo
de ape, cerând instrucțiuni.
Dacă ei nu au în apărarea lor decât bazaconiile invocate în
procesul-verbal academic, înseamnă că le e slabă de tot apărarea
cu capul și vor recurge, și de data aceasta, tot la loviturile cu
picioarele, ca în 1934 (detaliile am să vi le povestesc altădată).
Cu multe urări de bine,
ss., Ștefan Odobleja
17. <Ante 1975 aprilie 21>31. Dr. Ștefan Odobleja îi comunică prof.
i solicită o întâlnire prealabilă pentru consultări.
31
Sper să vin în Capitală pe 21.IV dar poate este necesar să
am o prealabilă legătură cu Dv. ca să știu cum să mă pregătesc.
V-aș ruga mult să participați – și cu cât mai mulți
interesați de problemă – nu atât spre a mă susține, cât spre a se
crea un echilibru de opinii și o atmosferă obiectivă, academică.
Aștept prețioasele Dv. indicații.
Al Dv. devotat
Odobleja Ștefan
Decebal 72
1500 Drobeta T. Severin
Țin legătura și cu D-na Drăghici
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie 1 p.
18. <1975 aprilie 23>32. Dr. Ștefan Odobleja îi comunică ing. Stelian
Bajureanu când va sosi în București pentru comunicarea de la Academie și-l
informează asupra stării de spirit în care se găsea.
Iubite și Stimate D-le Bajureanu,
Ieri (luni) am plecat vesel – fluierând – în oraș, pentru ca

peste o oră să am surpriza unei cefalee serioase, care încă mai
persistă și azi. Era frig și am ieșit cu pălăria. Ce-i fac dacă am
aceste întâmplări la București?
Sunt slăbit și surmenat. Va trebui să mă menajez până în
seara de 24. Merg la București mai mult ca să dorm.
Am mult bagaj. Vreo 11 planșe, cărți etc. – întregul
”armament“.
Nu m-am putut informa exact: mâine am să stabilesc.
Cred că plec duminică.
Trenurile de Pitești sunt suprimate.
Vă rog să nu vă supărați: ne întâlnim la București. Luați
legătura cu Conf. univ. dr. ing. Gh. Vlădica – Cartier Drumul
32
Taberei, Aleea Obcina Mică nr. 1, Bloc Z31, Ap. 40, București,
telefon (serviciu) 317800, acasă 450851.
Altă legătură (de rezervă): Prof. Cristescu I. D-tru,
Drumul Taberei, Bloc Z31, Ap. 39, Et. VI, Sector 7, Of. p. 66,
telefon 455305.
(Acum observ că cei doi sunt vecini de bloc și de
apartamente).
(Vă explic personal toate treburile).
După “răzbatere” – chiar dacă nu-i voi putea răzbi – voi fi
încântat să pot hoinări în compania bunului meu prieten de lângă
Prut (am și o anecdotă cu Prutul).
Voi lua bilet și vă anunț imediat cu ce tren plec. Azi am
stat acasă - în refacere (am făcut și plaje).
Caut să mă deconectez.
Multe urări de Bine
Am pus scrisoarea la cutie cu o zi întârziere – azi,
miercuri, orele 15. Mă simt ceva mai bine și sper să pot face față
joi, 24. Dacă aș fi ca azi, ar fi lamentabil.
Luai bilet chiar acum, cu Acceleratul ce pleacă de aici la
ora 16,25 și sosește la București (duminică) 20,53.
Trebuie luat de 2-3 zile: la Rapid erau toate vândute
(școala).
Duminică seara sunt în Capitală.
Am făcut și azi puțin soare.
Îmi pare rău că vă dau asemenea vești dar am speranța să
vă pot da din cele mai bune.
Al Dv.
19. <Ante 1975 aprilie 24>33. Dr. Ștefan Odobleja îl invită oficial pe
prof. Ioan Cristescu să ia parte la comunicarea sa de la Academie.
Stimate tov. Prof. Cristescu,

Prin prezenta vin să vă rog a mă onora cu prezența
Domniei Voastre la ședința Cercului de Istoria Științei, care va
avea loc la 24 aprilie 1975 orele 17,30 în sala Prezidiului, la
Academia R.S.R., Calea Victoriei 125, cu tema: “Cibernetica și
Psihologia consonantistăˮ, la care subsemnatul voi expune
dovezile priorității mele în cibernetică.
Ședința fusese programată pentru 25.IV. dar a fost
reprogramată pentru 24.IV.1975 orele 17,30.
Cu deosebit respect
ss., Dr. Odobleja Ștefan
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie, 1 f.
20. <Ante 1975 aprilie 24>34. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe

prof. Ioan Cristescu cu privire la comunicarea sa de la Academie, temerile în
legătură cu ea, aspecte de conținut și promite că la sosirea în București îi va
pune la dispoziție textul și toate informațiile necesare.
Tema dezbaterii din 24.IV e circumscrisă la istorie și

prioritate. Și nici acest subiect nu poate fi epuizat în 50’, mai ales
dată fiind atitudinea extrem de ostilă a academicienilor, care-și
apără cu dinții și cu cele mai revoltătoare procedee sofistice
prestigiul lor și scaunele lor, așa cum puteți constata din alăturatul
proces-verbal, care e mai mult un fel de sentință pentru
condamnarea la moarte a Psihologiei consonantiste. Cum a putut
să decadă Academia la acest josnic nivel de degradare morală și
intelectuală? Mă mir că mi l-au mai trimis. Ori au fost obligați s-o
facă?
33
34
Sper să fiu acolo luni și să vă pot pune la dispoziție textul
și toate informațiile pe care le doriți. Până sâmbătă sau duminică
mai pot primi scrisoarea trimisă de Dv. joi.
Un manuscris dactilografiat 250 pagini am dat D-lui
George Botez, care îl are. Altul ar fi pe la D-l Eugen Niculescu
(ori la D-l Malița).
Aș vrea să invit cât mai multe personalități și specialiști
obiectivi, care să contracareze ponderea ostilității furibunde care
clocește în Academie, printre cei ˮai casei“.
Am dezvoltat mult cibernetica mea în sens de mecanism
al gândirii, în cei 36 de ani de când n-am mai scris nimic, dar am
gândit întruna. Aș putea acrie o nouă carte, o psihologie mai
microscopică – tot fizică – mai mult un fel de logică, turnată în
tiparele acesteia. S-ar putea ca și acea carte să conțină idei care să-
i inspire iarăși pe tehnicieni provocând o neocibernetică, dar, chiar
și fără aceste visuri, logica mea ar aduce, cred, multă noutate în
materie.
Am fost bucuros să aflu că mai sunt oameni de nădejde în
România și că sunt printre ei și mehedințeni ca Dv. și alții, recent
descoperiți.
V-aș ruga să aduceți la ședința din 24 cât mai mult public
inteligent și cinstit. Nu e nevoie să fie specialiști în cibernetică
pentru ca să vadă și să judece unde e adevărul și unde este
minciuna și matrapazlâcul.
Vă mulțumesc mult pentru bunele Dv. Intenții și pentru
curajul pe care mi l-ați reaprins.
Decebal 72
Drobeta T.S. 1500
21. 1975 aprilie 24. Dr. Ștefan Odobleja îi mulțumește călduros prof.
Ioan Cristescu pentru susținerea comunicării de la Academie, care ocazionase
sfatul lui Edmond Nicolau și Bălăceanu Stolnici ca doctorul să-l lase în pace pe
Wiener și îl informează cu privire la dificultățile de traducere a textului pentru
congres, pentru care se temea că nu va fi acceptat.
Mult admirate D-le Cristescu

(24 aprilie 1975)
Ați fost, în seara aceea, mai presus de Cicero și mai presus

de Demostene. După toate celelalte binevoitoare aprecieri, filipica
Dv. a venit fermă, categorică, de o claritate pe care nici unul n-a
egalat-o, ca precizări și cu evidenta competență a celui ce s-a
edificat în problemă.
(Scriu de la poșta din T.S. la ora 14 , mi se termină
rezerva (de pix).
A fost ca o concluzie a dezbaterilor. După părerea mea, se
pusese la cale totul, astfel ca să predomine dacă nu o respingere
precisă, în orice caz ca o îndoială.
Nu am vrut să fiu prea insistent, ca să nu-l supăr pe
Președintele II, care va vorbi la 15 mai (?) despre cartea mea –
probabil de bine, dar poate și insistând asupra unor puncte pe care
ei le consideră vulnerabile;
l-am criticat pe Freud;
am criticat teoria lui Eppinger Hess (adoptată de
Danielopolu).
Aș fi putut răsturna cu ușurință tezele lor și o voi face în
scris ca să le vedeți.
M-au sfătuit să las în pace pe Wiener.
(Aștept și părerea – sfatul Dv.).
E ridiculă încercarea lor de a mă remorca pe mine la
Danielopolu – după Danielopolu.
Am făcut bine că am plecat la Pitești, ca să aflu acolo că
ing. Bajureanu a neglijat traducerea textului și prezentarea la
Congres. Ce e mai rău: nici nu-l avea acasă, ca să-l pot lua. Vi l-aș
fi trimis Dv., cu rugămintea de a-l da secretarului Congresului.
Abia acum am aflat (azi, la plecare din Pitești) că tot textul se
traduce în engleză, nu numai un rezumat.
Speram mult de la acel Congres și acum văd că pierd
speranța (la 30.IV e ultimul termen). L-am rugat pe ing. B.35 să ia
legătura cu Dv., dar încep să mă îndoiesc de accelerația lui. I-am
dat adresa Dv.
Dacă mă puteți ajuta, v-aș ruga să încercați să pot ieși din
acest impas, așa fel ca textul meu să ajungă în termen. Are și D-
lui o comunicare, dar spuse că dacă o face, o face, dacă nu, nu. Eu
aș vrea s-o fac pe a mea. Vă las Dv. latitudinea să scurtați sau să
lungiți, să faceți o introducere sau alte concluzii (mai academice
sau mai diplomatice).
Secretar e ing. Bilciu.
Cred că ing. B. nu mă va lăsa în baltă, cred, în orice caz,
că are intenții bune. Dar delăsarea, pe ultimă oră, e periculoasă.
Vă dau aici și adresa lui.
Ing. Bajureanu Stelian (…).
Azi dimineață la ora 7 el spuse că va telefona la Dv. Are
mașină, ar trebui să vină personal acolo. Mi se pare că voia să
trimită prin altcineva. Numai dacă ar trimite repede.
Intenționez să prezint planșe multe, cu legenda în engleză
(sau franceză?).
Intenționez… dacă voi fi acceptat. Va avea loc trierea
lucrărilor. Cineva (cei ce s-au opus în seara de joi: Edm. N.36 e
tare acolo) ar putea respinge admiterea mea cu acea comunicare.
Tocmai de aceea trebuia timp – poate și câștigarea unor
personalități. Eu așteptam pe ing. B. luni, 21.IV, să vie cu textul
gata isprăvit la București, ca să fac apoi demersul necesar,
prezentarea textului la Secretariatul Congresului (ing. Bilciu) și să
fac față la eventuale noi sugestii sau formalități cerute. Iar mâine
este 27.IV.
Mi se pare că s-a aflat de intenția mea și poate că de aceea
Edm. N. și C. Bălăceanu m-au primit cu opoziție și m-au sfătuit
să-l las pe W. în pace (sfat personal, tot de la cel de-al doilea).
35
Bajureanu (n.n. – T.R.)
36
Edmond Nicolau (n.n. – T.R.).
Ieri eram extenuat. Azi nu mă mai doare capul (la
propriu). M-a urmărit ploaia la Pitești, ieri și azi noapte, iar azi
veni după mine la T.S. Se pare că am haruri de paparudă.
Mulțumesc respectuos Doamnei Cristescu pentru
felicitări, dar cele mai călduroase felicitări i se cuvin neprețuitului
D-sale soț.
Îi mulțumesc mult fratelui Dv., pe care îl rog să ne ajute –
pe mine și pe ing. B. să ieșim din balta în care m-a aruncat
nădejdea în engleza inginerului.
Mă gândesc că poate inginerul greșește, poate nu trebuie
tradus tot textul în engleză, ci, poate, numai un rezumat, o
concluzie.
Îi mulțumesc D-lui Vlădica pentru tot ce a putut face
pentru o cauză mehedințeană.
V-aș ruga pe toți să asistați la conferința lui Săhleanu de
pe la 15 mai.
Aș vrea să viu și eu. Depinde de posibilități.
Al DV.
mult îndatorat
dr. Odobleja Ștefan
Decebal 72
T.S. 1500
22. <1975 aprilie 30>37. Dr. Ștefan Odobleja îl anunță pe ing. Stelian
Bajureanu că rezolvase problema traducerii textului pentru congres și că
predase rezumatul acestuia la secretariat pentru a fi înscris în program.

Mă grăbesc a vă anunța că ceea ce este mai urgent pentru
congres este să trimiteți rezumatul comunicării Dv. – spre
37
38
publicare iminentă (textul in extenso se poate trimite și în decurs
de 2-3 săpt.).
Am îndeplinit ieri această formalitate și am lăsat acolo
rezumatul meu – foarte succint. D-l Ing. Bilciu m-a primit foarte
cordial și l-am trecut în rândul simpatizanților mei.
Pentru traducerea în engleză a celor vreo 20 de rânduri am
recurs la bunăvoința D-rei Iva G. de la rev. de cibernetică. Mi-a
promis că azi (marți) va preda textul la tov. Bilciu.
Textul în limba română l-am predat chiar eu.
M-am mirat de rezistența mea ivită oportun spre a face
față efortului de a merge la București, a aranja cele necesare și a
mă întoarce la T.S. cu Acc. de 23,26. Mai ales că eram încă
nerefăcut după efortul anterior.
Duminică am ascultat la unda veselă o producție la care
participa și o Rodica Tapalagă – probabil o membră a coloniei
moldovenești argeșene.
Am primit avizele de la poștă, dar abia azi merg să ridic
coletele.
Scriu ca prevedere: poate nu vă pot prinde telefonic.
Vă urez Petrecere frumoasă de Sărbătorile Naționale, care
vin a se continua cu Sărbătorile Tradiționale.
Urare pe care o adresez atât D-voastre personal, precum și
întregii Dv. familii.
Nemaifiind urgență, cred că nu voi mai recurge la

Cristești pentru traducere. Poate doar pentru corectare.
23. <1975 mai 5>39. Dr. Ștefan Odobleja îl anunță pe ing. Stelian
Bajureanu că îi trimite textul refăcut al comunicării pentru congres și îl
informează asupra naturii modificărilor față de textul inițial. Anexă:
ˮCibernetică și Psihologie Consonantistă“ (câteva considerații și rezumat).
39
Trimit alăturat noul meu text (vezi Anexa - n.n. – T.R.),

așa cum l-am predat la tov. Ing. Bilciu. N-am mai pomenit deloc
de Wiener: l-am ascultat pe Bălăceanu. Dar nu văd ca ei să fi
câștigat ceva de-aici: din contra. Eu le mulțumesc pentru idee.
Regret că, din grabă, nici n-am mai corectat textul predat.
După ce l-am modificat, nu mai era timp să vi-l trimit la
Pitești spre traducere și predare până la 30.IV, cum era termenul
știut. Termen care era strict și adevărat, dar mai mult pentru
rezumatul englez, nu și pentru restul textului în engleză, care
trebuie trimis până pe la 15 mai. Se apropie și acel termen.
Nu v-am putut prinde la telefon în ziua când v-am trimis
ultima mea scrisoare după venirea mea din Capitală.
Textul cel nou nu este o schimbare totală, ci părți mari din
vechiul text sunt redate aci la fel. Dacă ați muncit spre a traduce
vechiul text, ar fi de folosit acea traducere. Cum să facem? Să mi-
o trimiteți mie pentru a lega fragmentele între ele? Ar rămâne prea
puțin text nou de tradus. L-aș face cum aș putea și pe urmă l-am
da la tov. Cristescu Constantin, str. Sf. Constantin 12A – tel.
557320. (Am găsit prin hârtii adresa D-sale). Aveați dreptate că
nu trebuie supus omul să facă din întreg toată traducerea.
Tov. Lascu are și el traducătoarele lui, la București, la
care putem recurge.
Nu știu dacă ați luat legătura cu tov. Cristescu I.D. (fratele
cel mare, care a vorbit la Academie).
Am primit coletele (planșe și cărți). Timpul trece repede.
Mai bine să predăm mai din timp.
Pe lângă text, voi avea de prezentat planșe: mai fac și
altele.
40
Majoritatea cunoștințelor mă îndeamnă să nu renunț la
dreptate. De altfel, nici atmosfera de la ședință nu-mi era atât de
contrarie din acest punct de vedere.
Bălăceanu și Botez sunt voci izolate (V-a vizitat Botez?).
Regret că, după oboseala celor două drumuri, mă simt
surmenat. Îndreptarea o aștept de la cireșe, care peste o săptămână
sunt bune de consumat și la care vă invit să poftiți între 12 și 25
mai.
Vă urez Sărbători fericite și multe bucurii. Domniei
Voastre personal și întregii Dv. familii!
Decebal 72
T.S. 1500
ANEXĂ
CIBERNETICĂ ȘI PSIHOLOGIE CONSONANTISTĂ
dr. Ștefan Odobleja

Drobeta Turnu Severin – România
Semnalez atenției specialiștilor lucrarea ”Psychologie

Consonantiste“, 2 vol., 884 pag., editura Librairie Maloine, Paris,
1938-1939, autor fiind semnatarul prezentelor rânduri – care
conține multe idei din cele ce azi sunt denumite “cibernetice”.
În paralela de mai jos ne referim la cibernetica generală,
teoretică, fundamentală, care este totodată și cibernetica inițială,
pentru a constata unele asemănări ale ei cu o anumită psihologie
și pentru a stabili unele priorități – dacă nu și o conexiune și
influențare, lucruri care ciberneticienilor le stau în sânge și la care
cu greu ar putea renunța.
Dacă unii au văzut și reținut din cibernetică numai cîte un
petec, petecul care le trebuia lor, noi, în schimb, o vom considera
în totalitate și o vom contempla întreagă, cu toate elementele și
atributele care o compun, privind-o sub toate aspectele și din cât
mai multe puncte de vedere.
Întocmai ca și cibernetica, psihologia consonantistă este
un produs – o sinteză complexă, care nu se limitează la contopirea
dintre psihic și mașini. Multe din elementele sale erau vechi.
Totuși, produsul ca rezultat și ca totalitate, prin formula și
structura sa generală, era destul de nou.
Dr. Ștefan Odobleja, str. Decebal 72, Drobeta Turnu
Severin – România.
Rezumat
În paralela pe care o face între cele două discipline,

autorul ia ca reper definițiile cele mai uzuale care au fost date
ciberneticii – arătând că toate convin deopotrivă și psihologiei
consonantiste din 1938.
Autorul trece în revistă atributele esențiale și definitorii
ale ciberneticii: procesul ciclic sau feedback (generalizat,
universalizat, tehnicizat, metodizat etc.), legile și principiile
comune (legi universale), conceptul mașinilor de informare,
conceptul dinamicii psihice, mecanizarea psihologiei,
metodologia analogică și modelistă, apropierea și influențarea
dintre științe, unificarea științelor, unitatea lor etc. – toate acestea
fiind, în același timp, și atribute ale psihologiei consonantiste.
Concluzia sa este că psihologia consonantistă este o
cibernetică teoretică autentică – prima cibernetică din literatura
științifică universală.
24. <1975 mai 1>41. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing. Stelian
Bajureanu că urma să plece din nou la București, unde avea să asiste la o
comunicare a lui V. Săhleanu despre psihologia consonantistă și că obținuse
încă o versiune engleză a comunicării pentru congres.
41
Am receptat cu multă plăcere napoleonienele Dv.

îndemnuri la luptă. Nici eu nu sunt pentru defetismul propovăduit
de Dr. B. Pentru mine, asta nu e departe de trădare.
În rest, ezit să fac gestul cerșetor al solicitărilor. Dacă am
un merit, el trebuie să mi se recunoască de la alții, din afară de
mine – de undeva de sus. Dacă s-ar publica – traduce – lucrarea ar
fi bine. Dar Academia nu a cerut-o și nu a propus-o. Mi s-a vorbit
de o ediție prescurtată – pe a cincea parte: 1/5.
Dar cartea e și așa destul de concentrată. Cum s-o mai
concentrezi? Explodează!
Am primit o invitație la sesiunea Academiei dintre 15 și
17 mai. Joi, în aceeași sală, vorbește V. Săhleanu despre
psihologia consonantistă. Am stat mult la îndoială – cum să las eu
cireșile mele? – dar în cele din urmă am fost convins să merg.
Plec miercuri cu Rapidul de 10 (ajunge în București la ora 2).
Cireșile le bat (după culegere).
Comitetul de cultură Mehedinți a binevoit să mobilizeze
toate profesoarele de engleză și luni e gata traducerea – urmând
apoi vreun control, dar de fapt au tradus destul de bine (în ciornă).
Psihol. cons.a fost tradus Consonant Psichology.
Sunt curios să văd părerea lui B43. despre modificarea
efectuată – cu totala ignorare a numelui de N.W. (de fapt și el pe
mine tot ”total“ m-a ignorat). Sunt recunoscător d-rului B. pentru
idee, chiar dacă el o fi visat-o altfel.
Eu voisem să utilizez traducerea Dv. ca punct de plecare
pentru englezoaicele severinene – dar acum momentul e depășit.
Totuși, o confruntare ar fi utilă.
Secretarul Secției Medicale – Geo Săvulescu – mi-a scris
și mă ajută spre a fi cazat undeva, pe lângă București. Numai să
nu mă răpească Mafia!
42
43
Bălăceanu Stolnici (n.n. – T.R.).
Termenul ultim de predare este vineri și eu nu am textul
verificat, așa că o parte din timp am să-l pierd cu verificarea și
predarea. Profesoarele au făcut mult, dar nu totul bine cum
crezusem.
Al Dv.
Cu aceeași deosebită afecțiune.
În București: țin legătura strânsă cu dr. Geo Săvulescu –

eventual stau la el, în satul Olteni, lângă București.
25. <1975 mai 24>44. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing.

Stelian Bajureanu despre comunicarea lui V. Săhleanu de la Academie, despre
reacțiile la aceasta și semnalează o eroare de traducere în textul pentru
congres, care se impunea corectată.
Am reținut, de la Dv., că mașinile lucrează în triplu și

am aplicat această învățătură: două din “fire” au rămas în
întârziere, din motive fizice, naturale, pentru care nu poate fi
supărare; unul singur a realizat în termen programul traducerii
(termenul, chiar și acela, la ora 12). Am predat vineri, 16 mai,
textul la secretara Congresului (camera 403). Cred că am făcut
rău că am pus ”consonantist“ în loc de “consonantal”, cum ați
zis Dv., în acord cu D-ra Iva G. de la revista de Cibernetică. Va
trebui, deci, rectificat. Am să le scriu în acest sens. Dacă aveți
trecere prin București (și timp, care la Dv. e puțin și foarte
intensiv folosit) ar fi bine de făcut și direct această intervenție.
44
Am fost prea ocupat cu traducerea și formalitatea
depunerii – o oboseală în plus pe lângă cea care deja există.
Am avut și neșansa de a nu dormi la hotel.
Am participat la comunicarea Prof. Săhleanu: ”Din nou
despre psihologia consonantistă“. S-au relevat unele aspecte –
favorabil. Acad. Milcu a avut gentilețea să participe în mod
special. Președintele Secției, C. Botez, psiholog, a luat o
atitudine nu numai sceptică, ci violent contrară, la care Prof. S.
a ripostat că el a atras doar atenția asupra lucrării. M-au apărat
energic Dr. Săvulescu, Conf. dr. Apreotesei (Timișoara) și alții,
mai ales că Botez comisese gafa – la furie – de a îngloba,
alături de mine, ca stigmatizat și ca pe o nulitate, pe “unul,
Lucian Blaga, care pretindea (etc.) și când a fost luat la
scuturat, n-a mai rămas nimic din psihologia și filozofia lui”.
Apoi ne-am cunoscut și ne-am făcut prieteni (Așa-s
oamenii!). De fapt, Prof. C.B. nu știa că eu sunt prezent – ceea
ce a fost ca o cursă în care s-a lăsat să cadă în baza unor păreri
preconcepute pe care eu i-am spus că le are de la Ralea (el s-a
apărat).
Regretabil e că am sosit acasă obosit rău, așa cum sunt
și azi (mai ales că acum 2 zile am extras și o rădăcină dentară,
nu matematică).
Vă mulțumesc mult pentru traducere și pentru scrisoare
și vă doresc toate succesele și toate fericirile pe care le meritați
cu prisosință.
Respectuoasele mele Omagii Doamnei Bajureanu.
Decebal 72
Drobeta T.S. 1500
Ieri am găsit o scrisoare de la W.S. Bainbridge, cu
adresa lui, pe care o pierdusem. Păcat că n-am găsit-o și pe cea
mai importantă – cu psihologiile45.
45
Pe o filă separată, e scrisă adresa William Seaman Bainbridge, M.D. 34
Gramercy Park Cor. EAST 20 TH St. New York (n.n. – T.R.).
26. <1975 mai-iunie>46. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe prof.
Ioan Cristescu despre lecturarea unei cărți consacrate lui N. Wiener, despre
avatarurile cărții date spre tipărire la Craiova și că sosise sezonul vișinelor, pe
care le recomanda pentru valoarea lor terapeutică.
Mult Stimate D-le prof. Cristescu,
M-am lăudat cu rezistența la lectură, dar până la urmă am

obosit și am ajuns la Severin destul de surmenat. Am fot bucuros
că am descoperit, între altele, cartea cu “Selectes papers of N.
Wienerˮ, 1964 (cota de Bibl. Acad. II 515970). Încă o confirmare
importantă a faptului că înainte de 1942 N.W. nu a scris nimic
despre cibernetică, nici despre circularitate.
Cartea fusese scrisă ca volum omagial pentru sărbătorirea
împlinirii a 70 ani (26 nov. 1964), dar N.W. a decedat prematur în
martie 1964 la Stockholm (unde i s-a întâmplat același lucru și lui
Descartes). ˮOperele alese“ au fost redactate de elevul său,
chinezul Yuk Wing Lee. Acesta are și el la Bibl. Acad. o carte
despre Comunicații – dar nu am găsit acolo nici o informație utilă
pentru mine.
Marți am fost la Craiova. Redactorul de carte a fost
bolnav, dar acum se va apuca să citească și lucrarea mea (Numai
de n-ar interveni alte piedici neprevăzute sau abia întrevăzute).
Irina este anemiată, dar ea se poate reface repede aici la
Severin, unde, totuși, în raport cu Capitala, este mai mult aer –
chiar dacă nu așa de mult ca acum 40-50 de ani.
Este acum sezonul vișinelor și aș fi de părere să uzeze
intensiv de aceste fructe – nu mâncându-le ca fructe (atacă
dantura – strepezesc), ci, preferabil, ca suc proaspăt, îndulcit
(eventual și ca suc ușor fermentat). Sunt aici frumoase și ieftine (6
lei kg). Există mașini de stors fructele – practice. Rămâne
bineînțeles de a hotărî Dv. și în raport cu gusturile personale ale
“pacienteiˮ, dat fiind că nu orice convine pentru oricine. Mie
46
personal mustul de vișine (până pe la 2-3 săptămâni) îmi face
bine. Le strivesc și le strecor (eventual la ultima extracție se
adaugă peste boabe și ceva apă) și le prepar ca pe vin. Avantaj:
fermentează încet, deci alcoolul apare târziu. Vișinata are prea
mult alcool. Se pune zahăr mult – dar nu în exces, nu ca să devină
sirop.
Multe alte alimente ar fi indicate: și fripturile la grătar, din
carne mai proaspătă (cu condiția să fie tolerate în acest stadiu post
operator). Din experiența personală țin să avertizez că uleiul
obișnuit (din soia, mai mult) nu e suportat de unele persoane.
Vă urez Domniei Voastre personal, D-nei Cristescu și
copiilor, Multă Sănătate și ședere plăcută în Vacanța de vară!
Decebal 72
27. <1975 iunie 24>47. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre corecturile efectuate într-o lucrare în pregătire și se
interesează cu privire la noutățile despre congres (întrebându-se retoric dacă o
fi fost înscris și menționând că pregătea 100 de exemplare din lucrarea sa spre a
le distribui participanților).
Mi-am mai revenit din faza negativă prin care am trecut și

am reușit chiar să pun la punct partea principală a lucrării mele
pentru tipar, pe care, în urma atitudinilor unora la 24.IV și 15.V,
am mai refăcut-o în multe părți, introducând și un capitol de texte
paralele, pe 2 coloane. Nu mi-a fost prea ușor, mai ales că n-am
prea fost în formă ca vigoare și putere de muncă. Se cere totuși a
se lucra la un înalt grad de concentrare.
Nu știu dacă și sub ce formă aș putea să folosesc în acea
carte referințele din articolele ce au apărut în presă despre
47
48
respectiva problemă. Să le reproduc la ”Addenda“? Cum să
procedez ca să nu las impresia că e pură laudă de sine?
Să inaugurez un capitol cu “mulțumiri”? În prefață?
I-am scris la Iași Profesorului I. Străchinaru despre
prețiosul Dv. ajutor de la 24.IV și într-o scrisoare de răspuns a D-
sale se referă, cu frumoase cuvinte de satisfacție, la Dv. și la
înaltul Dv. patriotism.
De pe la Congres nu mai știu nimic. Am fost, oare,
programat?
Pregătesc 100 exemplare de carte (tăiate frumos). Peste
10-15 zile sper să termin cu grijile lucrării în curs și să mă pot
ocupa în mod special de pregătirile pentru încercarea de la
25.VIII.
Nu i-am mai scris nici lui Botez și nu i-am trimis cererile
pe care el îmi sugerase să i le dau.
Ce mai faceți Dv.? Cum stați cu teza, în primul rând?
Am vrut să scriu azi la Secretariatul Congresului, dar am
pierdut adresa (am lăsat la secretară Prospectul – după ce i l-am
arătat, că nu-mi da drumul la director, la Bilciu).
Vă urez Domniei Voastre și Întregii Dv. Familii Vacanță
plăcută!
Și Rod bogat la grădină.
28. <1975 iulie>49. Dr. Ștefan Odobleja îi semnalează prof. Cristescu

că se interesa de fata acestuia, Irina, aflată în vacanță și îl informează despre
drumul la Craiova, în urmărirea periplului cărții sale spre publicare.
Stimate D-le Prof. Cristescu,
Am coborât și ieri din autobuz în stația din parc (stația

pentru centru), dar nici de data aceasta Irina Dv. nu era în parc, la
49
joc, cu cei vreo 10 copii ce se jucau pe acolo cu un căruț mai mult
fără roate. (E drept că teiul a trecut). Băieții și fetele din grup –
mulți de seama ei – o cunosc.
Probabil că Dv. – și D-na Cristescu – i-ați dat Irinei de
lucru, cu program, să învețe și pe timpul vacanței, ca să-și
mențină performanțele și să-și asigure supremația pentru anul care
urmează asupra colegilor și colegelor. În cazul acesta, aflați că ea
execută întocmai, ca un copil bun ce e, dispozițiile și ordinele Dv.
Eu am fost sâmbătă pe la Craiova, în turneu. Doi olteni
inimoși (dacă le-am zis olteni, atributul se subînțelege și de la
sine) țin cu tot dinadinsul să mă restructureze în ˮconferențiar“. (E
adevărat că și eu l-am acuzat pe Wiener de o restructurare, dar la
el această deraiere a avut loc la vârsta de 46 de ani, o vârstă
tânără, la care eu mă însuram pentru prima oară).
Peste vreo săptămână, după ce termin de rumegat lectura
din iunie – intenționez să vin iar la București, pentru a mă
aproviziona cu alte noi și prețioase informații documentare,
alimentul meu preferat.
Vă urez
Vacanță plăcută!
29. <1975 august 3>50. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre finalizarea corecturilor efectuate la lucrarea în pregătire și se
interesează cu privire la congres (despre care nu mai avea informații și unde ar
fi vrut să expună 70 de figuri din cartea sa etc.).
Scumpe D-le Inginer

Bajureanu
După evadarea din realitate și după delicioasele dăruiri

sufletești poeziei și artei, iată eu vin acum să vă readuc la proză.
50
Am cam terminat lucrarea refăcută, - încercând dar
reușind cu greu să adopt un alt ton. Esențial este că am reușit a da
un capitol de 32 pag. cu texte paralele.
Nu am luat încă nicio legătură cu Secretariatul
Congresului și nu știu dacă Dv. ați menținut-o. Trebuie să aflu
programarea, să mă interesez de distribuirea cărților, să aflu în ce
măsură e permisă agitația vizuală și dacă pot expune, în expoziție,
un montaj cu cele 70 figuri tăiate din carte și lipite într-o ordine
oarecare pe un panou. Dacă pot expune în ziua respectivă planșele
mai din timp. Dacă pot distribui în sală figuri schematice care
concretizează vizual și, cred eu, mai pregnant decât vorbele, unele
aspecte ale ciberneticii și ale psihologiei. Dacă nu se vor fi făcut
intervenții, acolo, de cei interesați, spre a contracara tezele mele și
succesul lor.
Dacă ați fi mai liber, mi-ar plăcea să știu părerea Dv.
asupra textului refăcut al lucrării mele. Deși timpul grăbește și
ziua de 25 este destul de aproape, Congresul fiind acum pe primul
plan.
Dacă aș putea lua informațiile prin scrisori, ar fi mai bine.
Mă tem însă că va trebui să fac personal un drum la București
pentru a clarifica numeroasele probleme de detaliu.
Dacă treceți pe-acolo, v-aș ruga să aduceți vorba și să-mi
spuneți și mie cum să mă pregătesc – să nu execut în zadar unele
lucrări pregătitoare (figuri, planșe etc.) inutile și inutilizabile. S-ar
putea, de exemplu, ca protocolul să fie foarte riguros, impunând
rezervă și prudență. În orice caz, evit orice ar constitui o critică
sau ironie la adresa lui N.W.
Ce bine ar fi să pot distribui la Congres (la ai noștri, nu la
străini) vreo 20-30 exemplare de text ales cu asemănările (de la
Acad.) cu textele paralele și eventual cu definițiile expuse
amplificat (cu citate, ca în textul meu de …)51.
51
Ilizibil.
Nu cred să pot multiplica la xerox aceste pagini – ar fi
poate 70-80 pag. Există aci xerox bun, nu știu dacă eu pot avea
acces la el.
Ar fi un plus informativ obiectiv și prețios. În fine, am să
fac ce pot. Niciodată omul nu poate face tot ce vrea.
Am cerut de la Acad. o relatare despre cele expuse la
24.IV și Dr. Geo Săvulescu mi-a promis că-mi va trimite mai
târziu (a fost foarte ocupat: inundațiile i-au dat mult de lucru – e
medic la o circumscripție de pe lângă Capitală).
Termin urând Vacanță plăcută, în continuare, până la 1
sept. (de fapt, numai până la 25 august, căci nu pot concepe
Congresul fără participarea Dv.).
Decebal 72
1500 Drobeta T.S.
30. <1975 august 8>52. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu că aflase despre programarea sa la congres la secțiunea a7-a și în
ultima zi, evidențiind dezavantajele ce decurgeau din această împrejurare.
Am aflat că sunt programat în ultima zi (29.08) în ultima

după masă (între 14 și 17,30), dar nu știu încă dacă și în ultima
oră, dar știu că în ultima secțiune – a 7-a.
(Așa cred că e, ultima, căci mă mir și așa că au ajuns la a
7-a și nu cred să mai fie și a 8-a). Probabil și pe ultima săliță, încă
nefixată și care va fi stabilită în ultima clipă, pentru a nu mai avea
nici un ultim auditoriu, în afară de vreun secretar oficial care să
deplângă situația.
52
53
De aceea, ultima mea hotărâre este de a mobiliza cât mai
multă lume indigenă și de a capta, în cele 4 zile, și cât mai mulți
exogeni care să dorească a opta pentru secțiunea a 7-a.
Doresc să fac și o surpriză adversarilor eventuali: renunț
la lectura textului dat (pe care ei îl vor citi acasă, ulterior) și dau în
ședință alt text, ceva nou. Tot în apărarea aceleiași idei (deci:
rămân la subiect) dar trecând succint în revistă celelalte serii de
argumente: textele paralele, asemănările, lista atributelor
specifice ale psihologiei c., prioritatea (??) etc. Trezesc
curiozitatea – agit apele, să-i fac a lua în cercetare problema.
Explic planșele, împart în sală figuri (pe coli obișnuite).
Împart și cărți. Arăt prospectul din 1937 prin care, tot la un
Congres internațional, anunțam apariția pe curând a psihologiei
con.
Din textul predat: rezum ideile principale, timp de 1
minut.
Altceva: activitatea intensă în pauze: legături cu streinii
participanți.
Ce bine ar fi să fie aci și Guillaumaud!
Sau Bigelow! Sau chiar Neumann!
Mi se pare însă că participă mai mult matematicieni și
ingineri de calcul. Printre ei se vor găsi și unii amatori de istorie și
de generalități, pe care numai Dv. îi veți putea depista.
Ce-ar fi să prepar un text scurt în limba franceză?
Să fie oare interzis a vorbi într-o altă limbă? Cum înțeleg
streinii? Au traducători? La fiecare secție? Chiar și la a 7-a?
Ce fac cu cele 80-100 de cărți? Le predau atunci? Le
predau mai din timp? Cui le dau? Le împart ei, oficial? Le ofer
eu? Se pune pe ele vreo ștampilă, ca documente de la Congres, ca
să nu fie oprită trecerea lor peste hotare?
Mi se acordă și mie vreo ușurință de cazare la vreun
hotel?
Care e programul comunicărilor (subiectele și autorii)?
Mai ales la secția a 7-a.
Se poate participa liber? Ori cu invitație?
Aveți frumoase moduri de viață și pictura vă dă satisfacții

alese. N-am văzut Cetatea Neamțului, dar pe a Hotinului da. Avea
– în 1939 – ziduri destul de înalte și bine păstrate. Interesant că ați
descoperit și casa Veronicăi – personaj mult discutat. Fetele ei
(adică, nepoatele, acum) mai trag pe acolo?
În privința programării mele, poate a fost spre un fel de

înlăturare, poate că nu. Poate a fost lăsată la urmă ca o încheiere,
ca o bombă, la plecare, să nu tulbure calmul măreților participanți
și înalți specialiști.
Oricum, în cartea Congresului va figura. Și câțiva tot vor
lua cunoștință. Poate chiar mai mulți, dacă voi putea stabili
contacte imediat cu invitații.
Aștept să văd și părerea Dv., precum și ce mai puteți afla
mai exact.
Cu toată marea și deosebita simpatie.
31. <1975 august 12>54. Dr. Ștefan Odobleja îi comunică ing. Stelian
Bajureanu noutățile aflate despre desfășurarea congresului și faptul că i se
solicitase să trimită urgent cartea sa pentru expoziție.
Vă comunic din ce am aflat: Congresul se deschide, de

fapt, pe 26.VIII.
Pe 25.VIII are loc înregistrarea participanților și
distribuirea invitațiilor (cred că personal, la cei prezenți, care le
54
55
cer și poate și cu oarecare selecție). Deci: nu se intră liber, ci cu
restricții riguroase.
Se pare că timpul de vorbire ar fi cam de 15’ (nici 20’).
Aglomerație.
Nu cred ca eu să pot obține invitații în plus – în alb –
pentru persoanele ce doresc să invit. Acest favor îl veți putea
obține mai degrabă Dv. personal sau prin cunoștințele din comitet.
Nu e timp de expus planșe sau panoul cu circularitate
(deși pe acesta eu tot cred că l-aș putea atârna, undeva, spre a-l
arăta, fără multe explicații).
S-ar putea distribui doar scheme în format de coală de
scris, în sală, dar poate ca acest lucru să nu fie permis, dat fiind că
în asistență sunt și străini.
Intenționez să reduc din comunicare, să câștig 5 minute,
ca să amintesc, fie cât de succint, că textul comunicării (axat pe
definiții) nu epuizează subiectul; că există și alte asemănări (între
Cib. și Ps. c.), care ating cifra de 80; că există și dovada prețioasă
a textelor paralele (le distribui în sală); că există apoi importante
coincidențe și dovezi de ordin istoric etc.
Încă nu știu ce înseamnă Secțiunea 7, ce profil are, ce
teme, ce subiecte, cine mai vorbește acolo și despre ce, cine
prezidează, dacă se traduce în ședință pentru străini, dacă e voie
de vorbit și în franțuzește câteva lămuriri (în termenul legal al
celor 15’).
Mi s-a cerut urgent cartea pentru expoziție, și eu o trimit
abia mâine, cu poșta (azi era închis la poștă), așa că sosește acolo
abia miercuri (cel mai devreme).
Programul încă nu e tipărit și nici cartea cu dezbaterile
(comunicările) nu e gata.
Dacă mai aflați și altceva – sau puteți preciza din cele
nelămurite – vă rog să-mi spuneți și mie.
Cu aceeași deosebită Înaltă Prețuire
Al Dv.
Decebal 72 Drobeta T.S.
Trebuie aflat urgent ce teme se comunică la Secțiunea 7-a

(unde vorbesc și eu) și cine le ține și dacă nu cumva ele mă
combat – direct sau indirect? Ar trebui știute din cartea cu
comunicările, căci ele trebuie să fie tipărite acolo și eu ar trebui
să știu încotro atacă adversarii mei ca să pot să mă apăr.
Nu m-aș teme de o luptă dreaptă, nici de atacurile loiale
ale celor de bună credință. Pot fi însă și intervenții subversive,
diversiuni, care caută să aducă problema într-un punct mort ori s-
o împotmolească în niscaiva viziuni abstracționiste și ermetice.
Mă aflu în inferioritate informatică: ei știu ce spun eu, dar
eu nu știu ce spun ei.
Încă o chestiune: Congresul se limitează la comunicări?
Nu vor fi și întrebări, replici, discuții, întâmpinări? Când? La
urmă de tot? Sau după fiecare vorbitor? Vorbitorul mai are și el
drept la cuvânt de apărare? Când se distribuie cartea cu
comunicările? Înainte de Congres? La 25.VIII? Sau după
Congres?
Nu putem s-o citim (răsfoim) mai din timp? Eventual s-o
cumpărăm de pe acum? Nu e de vânzare? Se oferă gratuit?
Dacă s-ar da măcar la 25.VIII tot ar fi ceva. Deși e greu de
pregătit o contra apărare (ori mai multe contra apărări). Numai în
4 zile – zile în care eu ar trebui să mă menajez, pe de o parte; zile
în care eu particip 6 – 8 ore pe zi la ședințe obositoare.
Iertați-mă că vă tulbur și pe Dv. cu neliniștile mele. Poate
că mă tem fără motive – sau mă tem mai mult decât este cazul (ca
la Academie). Dar războiul m-a învățat că trebuie să te aștepți la
cele mai nebănuite surprize.
Nu știu încă adresa Congresului (a Secretariatului) și nici

strada exactă (cred că Dorobanți 23).
Am scris pe adrese probabilistice și n-am primit răspuns.
Se pare că ei abia pot răspunde la cei prezenți acolo – nu și
solicitanților prin scrisori.
Informații bune se iau de la camera 403, etaj IV (Centrul
de calcul, Catedra de cibernetică).
Cineva m-a îndrumat la tov. Loti.
Se poate afla ceva și prin tel. 129115 și mai ales 110610.
32. <1975 august 19>56. Dr. Ștefan Odobleja îl invită oficial pe ing.
Stelian Bajureanu să participe la susținerea, în cadrul congresului, a
comunicării “Cibernetică și Psihologie Consonantistăˮ (în anexă: textul
comunicării).
Întrucât Domniei Voastre datorez eu participarea mea la

acest Congres, mi-ar fi drag să vă am acolo aproape de mine – fie
chiar și numai ca fin observator.
Cu multe urări de Bine
Al Dv. fidel devotat
ANEXĂ58
Prin prezenta vin să vă rog a mă onora cu prezența

Domniei Voastre la comunicarea mea ”Cibernetică și Psihologie
consonantistă“ (vezi ANEXA – n.n., T.R.), care va avea loc în
ziua de 29 august între orele 14 și 17,30 la Secțiunea a 7-a din
cadrul Congresului Internațional de Cibernetică din București,
56
57
58
Text dactilo (n.n. – T.R.).
care se ține la A.S.E., Piața Romană și str. Dorobanților 15, între
25 și 29 august.
Totodată, țin să vă informez că accesul la Congres este,
după cum mi s-a comunicat, restrictiv și că persoanele care doresc
a participa vor trebui să îndeplinească formalitatea de a se
prezenta pe ziua de 21 august la Secretariatul Congresului spre a
se înscrie și spre a obține o invitație oficială. Deschiderea
Congresului are loc pe ziua de 26 august.
Cu deosebit respect
ss. Dr. Odobleja Ștefan
ANEXĂ
CIBERNETICA ȘI PSIHOLOGIA CONSONATISTĂ59
ȘTEFAN ODOBLEJA
DROBETA TURNU SEVERIN
ROMÂNIA
Autorul prezintă legătura dintre concepte de bază ale ciberneticii și

ideile prezentate pe larg în cartea sa “Psihologia consonantistăˮ.
1. Introducere
Ideile principale ale Psihologiei consonantiste vor fi

prezentate în scopul de a face legătura cu conceptele ciberneticii
(a se vedea ref. 1).
2. Cuprins
59
Versiunea în limba engleză în Modern trends in cybernetics systems (in
three volumes), Volume III. Proceedings of the Third International
Congress of Cybernetics and Systems, Bucharest, Romania, August 25-29,
1975 (Editors in Chief: J. Rose, C. Bilciu), SPRINGER VERLAG, Berlin,
Heidelberg, New York. p. 1211-1215.
Psihologia consonantistă a încercat o nouă abordare
între sistemele vii și non vii, între extremele de viață și de gândire
(minte și gândire) și acelea de non – viață (mașini). Aceasta a
încercat să unească logica și psihologia; ambele cu fiziologia,
toate trei, cu fizica și toate patru cu tehnologia. De asemenea, a
generalizat de la fizică la psihologie, iar apoi a extrapolat de la
psihologie la toate științele, inclusiv fizica, într-o încercare de a
stabili o psihologie universală. Mai mult decât atât, a fost pătruns
de un spirit critic puternic unificator și sinteze practicate pe scară
largă, adoptând un punct de vedere multidisciplinar. Acest
concept a sugerat o imagine de ansamblu asupra psihologiei și
asupra tuturor științelor, prin extinderea perspectivelor de spațiu
și timp. Teoria noastră a fost în căutare de legi comune, generale
și aplicate în mai multe domenii și discipline științifice; aspira la
descoperirea legilor universale încercând să descopere noi
conexiuni între științe. Acesta a încercat să sublinieze câteva fire
transversale, care trebuiau să țese și să conecteze firele
orizontale ale științelor clasice, care au fost izolate, ca unele linii
paralele, care nu s-au apropiat niciodată una de alta. În mod
constant s-a avut în vedere unificarea științelor: Punctul de
vedere al fizicianului nu constituie o sinteză intrinsecă, ci, de
asemenea, una extrinsecă. Acesta permite să se condenseze nu
numai psihologia în sine, dar mai multe științe, în general. Este
un pas foarte important, ultima etapă, la unificarea completă și
definitivă a tuturor științelor, împărțite în clase, criterii și
categorii comune și comparabile – dominate de legi comune și
derivabile. S-a dorit obținerea unei unificări a științelor nu numai
pe clase comune și legi universale, dar, de asemenea, prin divizii
comune; acesta a fost dominat de un punct de vedere al științei ca
un întreg.
Conceptul nostru a relevat, de asemenea, rolul de
analogie în mecanismul de gândire și a propus o metodă
convingătoare de analogii și de modele, inclusiv cifrele similare
care sunt practicate pe scară largă. Susținând că ˮorice
cunoaștere este o analogie – o asemănare – atunci când nu este o
pură comemorare“, urmează o declarație explicită a metodei și
recomandarea că ar trebui aplicată pe scară largă. Conceptul
nostru a propus și aplicat nu numai gândirea analogistă dar, de
asemenea, gândirea circulară – două tipuri de gândire
considerate astăzi ca prerogative adecvate și specifice
ciberneticii. Deoarece aceste metode de gândire nu sunt
suspendate în spațiu, ele nu au fost doar empiric aplicate, dar
acestea au fost elaborate și aplicate conștient, fiind bazate pe
conceptul nostru de gândire din care au urmat în mod natural.
Am propus o abordare între științe ca o metodă de cercetare și
gândire – țintă pentru care un capitol special intitulat
“Abordarea între științeˮ a fost dedicat.
Am subliniat, de asemenea, influențele reciproce între
științe – acțiunile interdisciplinare – care dau naștere la științele
transdisciplinare și interdisciplinare. ˮToate științele inspiră
reciprocitate. Ele, de asemenea, se verifică una pe alta,
confirmându-se sau negându-se una pe alta. Progresul științei
determină progresul celorlalte științe și invers“. Fiecare progres
special, al unei științe tinde să difuzeze și să propage în alte
științe. Descoperirile cele mai miraculoase ale științelor pure și
ale tehnologiei nu sunt altceva decât generalizări, analogii,
traduceri, comparații, imitații, apropieri, împrumuturi de idei sau
proceduri dintr-un anumit domeniu la altul.
Psihologia consonantistă privește creierul ca o mașină de
gândire; se procedează la analiza gândirii într-un mod mecanic
modern și se separă distinct cele două categorii primordiale
(chestiune psihologică și dinamică), în special insistând asupra
ultimei.
Alte atribute sunt după cum urmează:
a) nu se limitează numai la descrierea a ceea ce creierul
conține și nu se limitează la studiul gândirii minții naturale, dar
sugerează o tranziție de la analiză la sinteză; își extinde
preocupările sale la gândirea instrumentală artificială și
gândirea mecanizată.
b) analizează gândirea pe modele de mașini, în scopul de
a o mecaniza și de a construi mașini.
c) este o știință de mașini de informare, atât naturale cât
și artificiale.
d) este permanent preocupată de mecanizarea gândirii.
e) se încearcă să facă acest lucru parțial în domeniul
metodologiei, un fel de “mini-mecanizareˮ pe o scară pilot a
plantelor.
f) se anticipează mașini artificiale de gândire și se
prevede aspectul lor.
g) se furnizează model de psihologie pentru cele de mai
sus.
h) oferă principii, metode, modalități de realizare
(circularitate, binaritate, dihotomie, o selecție prin acorduri,
memorie electromagnetică, gândire electronică, automatisme),
indică direcțiile spre scopul propus.
i) ea nu numai că furnizează anumite idei izolate, dar
aceste idei au fost deja reunite și asamblate, în care psihologia
conținea și s-a alăturat construcției de mașini de gândire
naturale.
Ideile de mai sus sunt implicate în concepte care au dus la
calculatoare.
Psihologia consonantistă îmbrățișează existența,
frecvența, varietatea, complexitatea, importanța și generalizarea
procesului ciclic în psihologie și dincolo de psihologie, în toate
secțiunile de știință unificată.
- (urmează figura 1 – n.n., T.R.).
a) Se face într-o lege generală de activitate conștientă
(figura 1) și apoi o lege universală sub numele de legea
reversibilității, producând o adevărată știință a retroacțiunii,
precum și o sinteză a tuturor științelor.
b) Nu se oprește la declarația abstractă a legii respective,
care a însemnat deja o generalizare, dar continuă cu exemple
concrete, revigorând un număr de 15 discipline științifice, găsind
în ansamblu legea reversibilității și generalizând feedback-ul în
clase mari de procese și fenomene, fără a uita nici tehnologia,
nici ˮștiința“, privite ca un întreg.
c) Analizează mai multe varietăți de circularități
dinamice, le descrie și ilustrează cu 70 de scheme geometrice și
similare (figura 2).
d) Acesta relevă existența unor legături complexe de
circularități dinamice, de multe ori ierarhic suprapuse (figurile 2
și 3). Se observă clar existența acestor complexe de circularitate,
pe care le-a descris în această lucrare (figura 3).
Ea nu se oprește la a dezvălui circularități dinamice
psihologice generalizate, dar se trece de la descrierea de
realizarea, de la expunere
la aplicare, de la analiză la împlinire, sugerând utilizarea
feedback-ului, legea reversibilității, pentru scopuri utilitare,
printre altele, pentru realizarea tehnică a gândului artificial, în
afara altor sugestii în tehnologice:“Este o consecință a legii
reversibilității care ne permite să mecanizăm gândirea, pentru a
atinge gândirea artificială sau provocată… datorită
reversibilității psiho fizice putem materializa și mecaniza actul de
creație. O putem crea în mod artificial și instrumentalˮ.
Psihologia consonantistă a relevat importanța
mecanismelor duale, binare, dihotomice, atât în psihologie cât și
dincolo de ea, în toate științele. A sugerat și a aplicat acest
mecanism ca o altă cale esențială pentru mecanizarea gândirii,
împreună cu circularitatea. În locul logicii pe baza lui 3, aceasta
a propus și a schițato logică pe baza lui 2. Acesta a dezvăluit, de
asemenea, rolul important al acordurilor și dezacordurilor, de
consonanță și disonanță, precum și de selecție, prin rezonanță, în
mașina de gândire naturală, care de altfel a constituit, de
asemenea, un model care urmează să fie imitat pentru realizarea
gândirii artificiale. În plus, a relevat rolul acordurilor în
structura generală a tuturor științelor.
3. Concluzii
În opinia autorului, psihologia consonantistă este

cibernetica, și anume cea integrală, deoarece conține toate
atributele definitorii esențiale menționate mai sus. Majoritatea
definițiilor date de ciberneticieni se aplică psihologiei
consonantiste de asemenea.
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie dactilo, 4 p.
33. <1975 septembrie 15>60. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe

ing. Stelian Bajureanu cu privire la modificările operate în textul comunicării
pentru congres și își exprimă aprehensiunea că John Rose îl va ˮtorpila“ (în
anexă: lista invitaților la susținerea comunicării).
Scumpe D-le Ing. Bajureanu,
Mă execut urgent cu lista cerută (vezi anexa – n.n. –

T.R.). Altfel, sunt foarte ocupat cu refacerea comunicării în
limitele a 3000 de cuvinte, apoi de retradus, de dat în 2 exemplare
etc. (cred că ați primit și Dv. adresa pe 2 pagini cu tot felul de
instrucțiuni - termen ultim de executare: 30 sept.). Traducere
ireproșabilă, dactilografiere la fel.
Crezusem să mă pot odihni un pic (în sensul ca să mă mai
ocup puțin de cele gospodărești și în vederea iernii), dar văd că
toată luna voi fi ocupat cu ale Congresului.
Trebuie să merg și la București (pentru traducere, pentru
retras figurile și predat în condițiile cerute etc.). Poate chiar pe joi
- vineri-sâmbătă, dacă voi fi gata cu textul. Îl refac pe planul celui
vorbit în ședință. Renunț la bibliografie, care și așa era cam
60
inabordabilă streinilor. Renunț la citate: indic doar paginile și
numai din cartea mea. Nu-l mai citez pe Pavel Apostol, pe
Anohin, pe Bălăceanu etc.
Ultimul arbitru e Prof. John Rose: mă tem de o încercare
de torpilare. De aceea aș vrea să dau ceva impecabil, conform
indicațiilor.
Ar fi bine dacă s-ar nimeri să treceți spre Timișoara după
ce scap și eu de corvoada cea nouă în legătură cu Congresul.
Legal, casa de la țară am înstrăinat-o (nu aveam
posibilități s-o mai refac). Dacă aș vedea-o refăcută cum a fost,
desigur că m-aș bucura, deși nu știu dacă m-aș folosi prea mult de
ea, acum. Deocamdată, e tot așa cum a rămas după foc.
Vă mulțumesc pentru încercările Dv. de a mă ajuta și-i
mulțumesc respectuos Doamnei Bajureanu pentru urări.
La rândul meu vă doresc numai Succese și Multă Fericire.
Decebal 72
T.S. 1500
<ANEXA>
Vlădica Gheorghe (conf. univ. dr. ing.) - Drumul Taberei,

Aleea Obcina Mică, Bloc Z31, Apt.40, Sect. 7, Of. p. 66, tel.
Serviciu 317800, tel. Acasă 450851
Cezar Apreotesei (conf. univ. dr.) - Bul. L. Sălăjan nr. 25
Timișoara, tel. 34339
Pavelcu Vasile (Acad., psiholog pens. consultant) -
Sărăriei 70 Iași
Neculai George Botez (Inspector g-ral sau director g-ral în
Ministerul Învățământului) – Drumul Taberei 90, Bloc C8, Sc. F,
Apt. 232, Sect. 7
Buda Cezar (??)
Chițimia Ion (Prof. univ. folclor, pensionar) – Drumul
Taberei, Aleea Dealului Măcinului, Bloc D38, Sc. G, Et. 1, Apt.
96, Sect. 7, Of. p. 66
Dani Ernest (conf. dr. - Universitatea Babeș Bolyai, Fac.
Șt. Economice, șef al Catedrei de Matematică –Statistică –
Analiză, Piața Ștefan cel Mare 1, Cluj-Napoca
Milcu Ștefan (Acad. Prof. Dr.) - Bd. Dacia 54, Sect. 2,
Of.p. 9
Neumann Marika (conf. univ.; pensionară) – Bul. 23
August 7, etaj 4, Timișoara (cod 1900)
Dr. Joseph Neumann 43, rue Gazan 75019, Paris (France)
Dr. Olaru Alexandru (medic psihiatru activ) - Frunze 18,
Craiova, cod 1100)
Prof. Săhleanu Victor - Bd. Schitu Măgureanu 55, Sector
7
Prof. Străchinaru Ion, Dragoș 12, Iași – tel. 49325
Prof. Dr. Vancea Petre, Decebal 22 Iași (de fapt acolo e
fiul; el e în București: mare oculist)
Prof. Zapan Gheorghe (pensionar psiholog) – Gh. Lazăr 4,
Sector 7, Of. p. 45, tel. 149337
Prof. Bărbulescu ??, decan al…A.S.E.? ori la o facultate
din A.S.E.
Acad. Cioculescu Șerban (?? critic literar pens.,
consultant) - str. Turnescu 5, Sector 6, Of. 15
Prof. Popescu Ion, decanul Facultății de Fizică
(electronist)
Prof. Pufan … (psiholog infantil)
Prof. Cristescu I. Dumitru (prof. Critica ideilor econ.) –
Drumul Taberei Bloc Z31, Etaj VI, Apt 39, Sect. 7, Of.p. 66, tel.
455305 București
William Seeman Bainbridge (fost medic șef al Marinei
americane), M.D. 34 Gramercy Park Cor. East 20 TH St. New
York
Medic G-ral ® Dr. Odysseus Apostol (pensionar, fost
medic șef al Serv. S. al Armatei) - str. Alexandrina 27 etaj III,
Sector 1, Of. p. 63
Prof. Ing. Edmond Nicolau
Dr. Bălăceanu - Stolnici Constantin: Orlando 4, Sector 1,
Of .p. 22, tel. 503273
General ® Atanasiu Constantin (psiholog militar,
pensionar) - tel. 454406 București
Lt.col. Istodor Nicolae (Nicu) – Șos. Ștefan cel Mare 5,
Bloc 6 Dinamo, Sc. C sau V?), Apt. 87, Sect. 1, Of. p. 3, tel.
126881 (nu cred să fie doctor, dar are prize și ar putea găsi mulți
aderenți)
Ing. dr. C.V. Negoiță (șeful Laboratorului de cib.)
Prof. Renato de Mori, Torino (comunicare Secția 6, vineri
29.08 p.m.)
Prof. C. Corduneanu ?? Iași?? (sper că i s-a dat și Ps. c.)
D-na prof. Corduneanu (ingineră?)
Prof. dr. John Rose – Anglia
34. <După 1975 august 27>61. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe

prof. Cristescu în legătură cu noile modificări operate în textul comunicării
pentru congres, exprimându-și și față de acesta teama că John Rose îl va
ˮtorpila“ pentru “defecte de limbăˮ.
Credeam că am terminat cu Congresul, ca să mă apuc de

alte treburi - lemne pentru iarnă etc. – când am primit niște
instrucțiuni pe 2 pagini din care văd că textul vechi rămâne nul și
că abia acum urmează să redactez textul (limitat la 3000 de
cuvinte, cu 2000 de semne pe pagină etc.) și să-l traduc din nou,
să-l dactilografiez ireproșabil și să-l dau în două exemplare ( nu
numai unul).
Cu această ocazie îl ameliorez, adăugând și câte ceva din
cele ce am vorbit în ședință.
61
Vezi documentul precedent (n.n. – T.R.).
Va trebui să fac și un drum la București pentru mai multă
siguranță.
Renunț la bibliografie (e lungă și e neamericană). Vorbesc
doar de cartea mea, nu de ce au spus “xˮ și ˮy“. M-am gândit că
ciberneticienii știu toți despre acele spuse și le știu din surse mai
autorizate, nu de la Pavel Apostol – nu de la apostolul Pavel.
Renunț și la citate; dau doar pagina din cartea mea.
Dacă se poate: dau 3-4 figuri (cercuri). Ultimul cenzor
este prof. John Rose. Aș putea să fiu eliminat pentru defecte de
limbă, textul trebuie să fie cât mai ireproșabil.
Peste câteva zile sunt gata cu textul în românește. Peste 4-
6 zile trebuie să vin iar la Secretariatul Congresului și la Editura
Tehnică (ing. Zamfirescu).
Trimiterea cărții la străini prin organele Congresului cred
că nu e posibilă, dar eu tot am să întreb.
Vă urez Multă Sănătate Domniei Voastre personal
Familiei Domniei Voastre, precum și Mașinii Domniei
Voastre.
Decebal 72
Trimit în copie o scrisoare de la un medic francez de la

Paris, originar din Lugoj.
35. <1975 octombrie 12>62. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu că abia după congres a reușit să dea comunicarea în forma finală,
refăcută și ameliorată și că o tânără de la A.S.E., Gabriela Florescu, îi făcea o
propagandă înflăcărată.
Stimate D-le Inginer Bajureanu,
62
Congresul s-a terminat pentru mine abia pe 2 oct., când
am reușit a da comunicarea refăcută și de altfel, cred eu,
ameliorată – însă, din păcate, tradusă iar la Drobeta. Mă tem să n-
o respingă John Rose (el e arbitru absolut, fără corecția unui
colectiv român). Cred că ați avut necazuri similare: toți au trebuit
să refacă lucrările.
Am fost întrebat de “Tribuna” cine ar putea să scrie cu
greutatea specialistului, și eu v-am pârât pe Dv. ca pe un eminent
cunoscător al problemei ciberneticii.
Tânăra Gabriela Florescu a incitat pe mulți specialiști de
la A.S.E. făcând o propagandă și agitație cu toată înflăcărarea
vârstei sale, obținând succes.
Dacă mergeți cumva peste Dunăre, nu uitați de Zorka
Strezova, Research Engineer, Compl. Mladost, Bl. 27, Apt. 68,
Sofia 1184.
Eu mă aflu în situația greierului care toată vara am cântat
psalmi ciberneticii și acum am intrat brusc în iarnă fără pregătiri și
fără ca barem să am și eu o furnică lângă mine, să am cui mă jelui
și s-o mai ciupesc de câte un grăunte.
Nu vă faceți iluzii în problema pensiei: aici mi s-a promis
o butelie (necerută de mine) și nici până azi n-am văzut-o și nu
știu zău dacă o văd în astă iarnă (că la vară iar uit de ea).
Ce mai știți de pe la Iași?
Eu vă urez D-Voastre și întregii Dv. Familii
Multă Sănătate, Fericire și Voie Bună
36. <1975 octombrie 31>63. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre starea de spirit de după congres și-l roagă să se intereseze de
un text pe care i-l lăsase prof. C. Buda pentru a ajunge și la prof. I. Străchinaru
și care urma să constituie baza pentru o lucrare viitoare.
63
După 5 zile de boală (o complicație dentară – boală banală

și care la vârsta Dv. este ceva fără importanță), primul meu gând a
fost să vă scriu Dv., mai ales că n-o mai făcusem cam de mult
timp. E drept că nici nu am mai avut de comunicat ceva mai
deosebit. După Congres a urmat o stare de suprasaturație de
Cibernetică, drept care la Centrul de Calcul s-au și luat măsuri de
protecție, nimeni (în afară de personalul angajat) nemaiavând voie
să mai calce pe acolo. Toate au o măsură și o limită.
În ce privește volumele cu comunicările, ele vor apărea,
zice-se, cam peste un an – poate doi – în orice caz înainte de
1978, când va avea loc la Amsterdam al patrulea Congres de
Cibernetică cu care prilej veți putea vizita Olanda și ”Vestul
civilizat“, unde la fiecare 24 de ore are loc câte o surpriză
teroristă, care de care mai senzațională.
Lăsasem D-lui Prof. Buda un text din studiul meu
dactilografiat – spre documentare personală și apoi spre circulație
mai departe, pentru a ajunge și la Prof. Ion Străchinaru de la
Catedra de Psihologie din Iași, căruia încă nu i-a parvenit.
Personal mă jenez să amintesc de acest lucru distinsului și bunului
Dv. maestru. Acel text ar constitui baza pentru o lucrare ce ar
urma să fie publicată și m-ar fi interesat părerile critice, sugestiile
și propunerile Profesorului I. Străchinaru. Eu aș fi dorit la fel de
mult sau poate și mai mult să aflu și părerile Dv. dar, așa cum am
înțeles și din ultima Dv. scrisoare, vă găsiți supraaglomerat de
treburi profesionale și de altă natură. Pe de altă parte, am mereu
sentimentul că și așa am cam abuzat de gentilețea și bonomia Dv.
specific moldovenească, calitate pe care Dv. o posedați la
superlativ. Momente ca cele de la Academie (24.IV), ca cele de la
Congres, ca și multe altele, sunt pentru mine de neuitat și de
neprețuit.
Vă doresc, Domniei Voastre personal și distinsei Domniei
Voastre Familii, Multă Sănătate și Fericire, iar Noul An să vă
aducă numai și numai bucurii și succese.
La Mulți Ani!
Bibliografie:
1. Almanahul “Tribuna” (Cluj) pe 1975
2. Rev. ”Orizont“ 19.XII.1975, p. 1
37. <1975 decembrie 27-31>64. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe

prof. Cristescu despre apariția în revista Orizont a unui interviu cu acad. E.
Niculescu-Mizil, care îl considera un precursor în cibernetică, declarându-se
apoi îngrijorat de întârzierea apariție Almanahului Tribuna, în care s-ar fi spus
că nașterea ciberneticii nu ar fi avut loc în Massachusetts, ci la Valea Hoțului.
Stimate D-le Profesor Cristescu,
Încă odată ați venit în ajutorul meu cu îndrumările și cu

încurajările Dv. atât de prețioase pentru mine. Păcat că D-l Liviu
Petrina se află în situația de a se muta și că nu va găsi decât mult
mai târziu timp pentru problema mea și pentru un răspuns. Și mai
rău este că sănătatea mea a intrat în (niște) oscilații dezordonate –
tip Bigelow – Wiener – și că de exemplu între 22.XII și 27.XII
am fost complet inactivat pentru o afecțiune aparent ușoară de
ordin stomatologic, cu stare generală destul de rea.
Azi dimineață primii un plic mare – credeam că e de la D-
l Petrina – dar în plic era un exemplar din Orizont, 19 dec. 1975,
trimis de autorul articolului-interviu din pag. 1 (ˮCu dr. Eugeniu
Niculescu-Mizil“), ing. Horia Gligor, cercetător științific în
domeniul limbajelor calculatoarelor, Timișoara. În acel articol
prof. E.N.M. are gentilețea de a mă cita ca precursor român al
ciberneticii.
64
Mă îngrijorează întârzierea apariției Almanahului
“Tribunaˮ (Cluj), unde se spune că ar fi vorba și despre ˮNașterea
Ciberneticii“, rectificată, ca să nu mai aibă loc la Massachusetts
sau Betleem, ci la Valea Hoțului în Mehedinți. Intenție prea
îndrăzneață, care a putut fi cenzurată – prilej și pretext pentru a
protesta și a cere o nouă întrunire la nivel înalt, fie tot la
Academie, fie la un nivel și mai larg cuprinzător, pentru a lămuri
problema și a ridica opreliștile artificial motivate de până acum.
De altfel, dacă ar apărea cartea de la Craiova, toate aceste
probleme s-ar rezolva automat și fără alte eforturi speciale.
Din cauza nevralgiei mele dentare nu m-am putut încă
întâlni cu discipolul Dv., tânărul Harry Darlington (cred ca așa s-
ar traduce “Drăghiciˮ pe englezește).
Termin prin a vă dori Domniei Voastre și Doamnei
Domniei Voastre și Întregii Familii
Un An Nou îmbelșugat
Plin numai cu succese și bucurii.
Multă Sănătate și Fericire.
La Mulți Ani!
38. <După 1975>65.Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. H. Gligor din

Timișoara despre avatarurile cazului său, în lupta pentru recunoașterea
priorității, semnalând în mod special rezervele prilejuite de comunicarea de la
Academie și încercările unora de a-i urca pe piedestal pe P. Postelnicu și D.
Danielopolu.
Stimate D-le Gligor,
Interviul este o piesă rară și ambele părți în dialog

contribuie să-i dea strălucirea și înalta ținută intelectuală.
65
Datat după corespondența purtată de dr. Ștefan Odobleja cu ing. Horia
Gligor, vezi Ștefan Odobleja: Corespondența. vol. I…
În manuscrisul articolului meu din Orizont am indicat și
paginile, dar în articol au fost suprimate – ca pentru marele
public.
Citiți, vă rog, Almanahul ˮTribuna“ 1973, p. 221, în care
a apărut un articol al meu – un breviar istoric.
Nu pot acuza oamenii pentru …66 pe care o manifestă:
problema nu e simplă, ea se cere defalcată în subprobleme și
analizată cât mai detaliat. V-am trimis prea multe texte – și totuși
prea puține. Am de respins multe obiecțiuni exprimate și multe
altele posibile. Consider că am răspunsuri la toate.
Am trimis articole pe la Rev. de Psihologie, Revista
sanitară militară, Contemporanul etc., dar nu s-au publicat (acum
2-3 ani). Am trimis studiul ce vi l-am dat și Dv. la Consiliul
Național al Cercetării Șt.(Romei, 22?) și nu mi s-a răspuns nimic.
Am pus problema la Academie și abia după un an am fost
programat cu o ședință specială (24.IV.97467) la care nu s-a
hotărât nimic (simplă dezbatere și unica, fără altele în continuare).
În acea ședință Acad. Milcu (prezidentul) a pus în vedere presei
(erau și de la “Magazinˮ, Catinca Muscan, și de la presa militară
Rev. S. Mil. etc.) să aștepte până ce se lămuresc specialiștii
Academiei. (Dar specialiștii s-au culcat pe urechea aialaltă și și-au
văzut mai departe de somn).
Specialiștii și Academia apucaseră să urce pe piedestalul
ciberneticii pe Prof. ing. Postelnicu și pe Acad. Prof. Dr. D.
Danielopolu. Bittman (de la Institutul de Fiziologie – urmaș al lui
Danielopolu acolo) a anunțat (mi se pare chiar în Orizont) că a
scris o carte ˮDanielopolu și cibernetica“ (sau cam așa ceva). Ce
știți despre această carte? Am întrebat de ea, și nu e. Am impresia
că eu am căzut ca musca-n lapte și le-am stricat oamenilor toate
socotelile. Poate că Bittman a retras cartea din librării. Din cauza
mea? Nu știu.
66
Indescifrabil (n.n. – T.R.)
67
De fapt, 1975 (n.n. – T.R.).
La Congresul de cibernetică streinul care mi-a făcut
cinstea de a-mi acorda cea mai multă atenție a fost evreul Szekely
(provenit din Ungaria). Mi-a cerut și autograf la cartea ce i-am
oferit-o (Ps. c.) și mi-a dat, tipărită, comunicarea lui (ceva cu
unificarea științelor etc.). El e din Israel și anume de la Ierusalem
– așa că pot să mă laud că acum am și eu rude la Ierusalem!68
39. <După 1975>69. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing. H.

Gligor că citise cu interes un articol pe care i-l trimisese, semnat de Corneliu
Mircea, și-l roagă să se informeze asupra originilor familiei Neumann.
Stimate D-le Ing. Gligor,
Vă mulțumesc pentru confirmarea bănuielilor mele,

precum și pentru revistă, în care am citit interesantul articol al D-
lui Dr. Corneliu Mircea, care va continua desigur pe drumul
început al “sondărilorˮ în sine însuși.
Am citit până și poeziile și, deși eu sunt în principiu
contra ermetismului, mărturisesc că am rămas frapat și plăcut
impresionat de ˮPreludiu“, în care eu am citit o extraordinar de
reușită poetizare a unui moment obstetrical considerat în genere
prozaic și apoetic. Cu atât mai mare găsesc meritul și virtuozitatea
acestei poete din Banat, care a putut visa atât de frumos pe o temă
care altora li se pare vulgară. Cât de frumos va fi putând ea să
viseze, deci, pe temele mai suculente, care anticipează cu 9 luni
tema din “Preludiuˮ. Dacă o cunoașteți pe poetă, puteți s-o
felicitați atât în numele Dv., precum și în numele unui admirator
anonim din Turnu Severin.
68
Se prea poate ca scrisoarea să nu se fi păstrat integral, deoarece nu este
semnată, lucru pe care dr. Odobleja nu ar fi omis să-l facă (n.n. – T.R.).
69
Datată după scrisoarea adresată aceluiași destinatar, după Congresul de
cibernetică de la București (n.n. – T.R.).
Foiletonul lui Nemesnic e bine apreciat de către mulți
cititori de aici. Îmi place și mie. Dar uneori îmi vine să cred că
autorul nu face artă pentru artă, ci artă cu tendință și cu scop. Mai
ales dată fiind și originea sa etnică.
Dar mai bine să aștept precizările Dv.
Aș fi curios să știu din care loc, anume, din Ungaria,
provine von Neumann, marele matematician american? Nu
cumva din Lugoj? (El e plecat dinainte de 1916, deci pe când și
Ardealul și poate prin extensiune și Banatul erau socotite tot în
Ungaria).
Mereu m-am gândit că ar putea fi rudă cu matematiciana
timișoreană sau cu neamurile sale de la Budapesta, pe care ea le
vizitează vara. Bineînțeles că nu prin ea veți afla adevărul. De la
ea ați putea afla dacă mai vine la vară fratele ei de la Paris. Dar
acum poate nici ea nu știe, e prea devreme.
M-ați făcut curios asupra acupuncturii. Cunoașteți cazuri
concrete? Aici la T-ra? Reușite? Numai la femei, sau și la bărbați?
Cu deosebită simpatie,
Al Dv.,
40. <După 1975>70. Dr. Ștefan Odobleja îi trimite ing. H. Gligor un

exemplar din Psihologia Consonantistă și un text comentând ciberneticitatea și
prioritatea acesteia în raport cu N. Wiener, rugându-l, totodată, să-i transmită
mulțumiri acad. Niculescu-Mizil pentru aprecierile la adresa lui.
Vă remit cu plăcere exemplarul cerut, plus unele texte

comentând ˮciberneticitatea“ Psihologiei consonantiste și
aducând argumente în sprijinul priorității sale (și a mea) în acest
domeniu, monopolizat injust și neloial (după părerea mea) de
70
Idem.
către “Norbert Wiener și a lui șleahtăˮ. Cu rugămintea ca acele
texte să fie depuse, după consultare, într-o bibliotecă publică, spre
a putea fi cercetate și de către alte persoane din Timișoara și
Banat.
Mi-ar părea bine ca bănățenii să fie printre primii
informați în materie, fiindcă în Banat, la Lugoj, am elaborat,
redactat și tipărit cartea mea; pe culmile dealului de la Bocșa
Montană am luat în 1935 hotărârea, venită ca o inspirație divină,
după o zi de mai petrecută acolo, sus, lângă cer, în extazul estetic
al unor priveliști divine.
De altfel, revista ˮOrizont“ m-a susținut și constat, cu
plăcere și cu recunoștință, că în continuare îmi dă prețiosul său
concurs. La “Faclaˮ fusese vorba să-mi fie tradusă cartea (după o
binevoitoare intervenție a distinsului, inimosului și patriotului
Prof. Cezar Apreotesei).
Și dacă n-o fi ˮtraducerea“, tot sper să public în acea
distinsă editură unul din studiile mele în proiect (dacă Cel de Sus
îmi va aproba răgazul necesar).
Nu știu dacă ați cunoscut sau dacă sunteți cumva înrudit
cu colegul meu de facultate, medicul militar Gligor.
V-aș ruga să mulțumiți D-lui Prof. Eugen Niculescu în
numele meu și să-i transmiteți deosebita recunoștință ce i-o port și
vă rog să-mi dați și mie adresa D-sale ca să-i mulțumesc direct și
personal.
Dacă aveți posibilități tehnice, v-aș ruga să-mi multiplicați
și mie din materialele oferite – fie și numai comunicarea la
Congres, care văd că-mi este solicitată din multe părți.
Constat că, mai ales printre tehnicienii noștri, predomină
credința că cibernetica ar fi, în primul rând, o treabă de “intră-
ieseˮ, ceea ce e desigur just, dar, cred eu, cam incomplet. De
altfel, John Rose, tehnician de formație, expunea în interviul său
din ˮContemporanul“ o viziune mult mai largă și mai apropiată de
felul “multilateralˮ cum prefer s-o văd eu.
M-ar interesa mult sugestiile Dv., precum și nelămuririle
sau obiecțiunile persoanelor mai sceptice – spre a-mi putea pune
mai bine la punct argumentația mea, apărarea și atacul.
Cu deosebită stimă,
ss. dr. Odobleja Ștefan
Decebal 72
Drobeta T. Severin
41. <După 1975>71. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing. H.

Gligor despre continuarea ostilității unei părți a lumii științifice la adresa lui,
dovadă o comunicare făcută la Societatea de Istoria Medicinii și care fusese
întâmpinată nefavorabil de câțiva reprezentanți ai tagmei medicale.
Cred că ați terminat vacanța și că v-ați reîntors la

Timișoara, după o reluare a contactului cu pământurile natale,
care v-au reîmprospătat energia și fermitatea.
Vă mulțumesc că și de acolo v-ați gândit o clipă la mine.
Eu considerasem că am arătat suficient de clar caracterul de
cibernetică al psihologiei mele din 1938 și prioritatea mea asupra
lui Rosenblueth și Wiener – respectiv prioritatea românească
asupra americanilor în materia discutată. Dar am primit azi o
scrisoare de la București, care mă face să văd că nu poate fi de
ajuns informarea obiectivă, că de fapt se cere a duce o adevărată
luptă pentru a impune un adevăr sau o dreptate ca aceea mai sus
amintită. Tov. G.G.73 a avut amabilitatea de a face o comunicare
la medici, în cadrul Soc. de Istoria Medicinii și aflu cu o întârziere
de peste 2 și ½ luni că a fost întâmpinată acolo cu o vădită
ostilitate – printre personajele ostile numărându-se nu numai dr.
71
Idem.
72
H. Gligor (n.n. – T.R.).
73
Genoveva Georgescu (n.n. – T.R.).
Marcu și dr. Vătămanu, ci și dr. Brătescu. Și e destul de
semnificativ că adversitatea nu a fost nici măcar deghizată sub
forma unor ipocrite argumente cu aspect științific, ci a fost fățiș și
brutal manifestată.
Se cere deci o intensificare a lămuririlor prin presă și chiar
prin celelalte mijloace moderne, care să nu provină numai de la
mine, cel în cauză, ci de la mulți alții, obiectivi și competenți.
Ca la orice război, se cer aliați mulți și de nădejde. Mi s-a
sugerat și cerut să renunț la propaganda prin presă, dar mi se pare
că din contra ea se cere intensificată, din moment ce partida
adversă se folosește larg de această cale de informare. Se cere o
expunere a problemei sub zecile ei de aspecte, spre a curma orice
eludare și sofisticare posibilă. În această privință, contez mult pe
părerea Dv. și pe calitatea Dv. de prețios și bun aliat.
Cu deosebită simpatie,
Dr. Șt. Odobleja
Aș fi venit pe la T-ra să întâlnesc pe dr. Neumann, dar n-

am avut nici o informație dacă a sosit sau nu și de altfel nu de la el
aștept lucruri…74.
42. <După 1975>75. Dr. Ștefan Odobleja îi face unele nuanțări ing. H.
Gligor cu privire la locul contribuțiilor sale în istoria ciberneticii, recunoscând
că poate uneori a fost preaˮrevendicator“, în altă ordine amintindu-și cu
nostalgie de perioada petrecută cu serviciul în Ardeal, de unde era originar
destinatarul.
Am primit cele două articole și mă simt jenat de unul din

ele în care am fost cam prea ˮrevendicator“ și prea tendențios.
74
Lipsă text (n.n. – T.R.)
75
Idem.
Am fost așa ca replică la atitudinea tendențioasă (și de sens
contrar) a altora, culminând cu acuzația adusă mie că eu “revendic
ideile din cartea lui Wienerˮ.
Cartea mea vă va decepționa. Ea a fost doar o verigă în
lanțul de cauze și efecte care a dus la cibernetica modernă. Ea și-a
făcut datoria atunci, la vremea ei. În orice caz, a fost încadrată mai
mult ca oricare alta (din câte cunosc eu) pe direcția care avea să
ducă la cele de azi. Dacă mă înșel, vă rog să mă informați ca să-
mi retractez afirmația.
Turing a dus un aport important dar într-o zonă foarte
limitată. Wiener a oferit orizonturi mult mai largi, dar el a urmat
cu mult în urma mea. Mi se interzice s-o spun. Nu înțeleg pentru
ce.
Corect ar fi să fiu lăsat să spun tot ce am de spus, și pe
unde greșesc să mi se aducă dovada greșelilor mele, să fiu
corectat și combătut. Să aibă loc o înfruntare a părerilor contrarii,
din care la urmă să reiese limpedele adevăr. Adevăr fie și numai
istoric – dar nu e așa, fiindcă din acel nou adevăr istoric ar reieși o
altă modalitate de concepere a ciberneticii teoretice generale, a
Ciberneticii ca sinteză și generalitate. Mai simplă, mai reală, mai
adevărată, mai clară și mai eficientă.
Pe timpul când eram cu serviciul la Turda (1939-1941),
am ținut să vizitez legendarul Dv. ținut natal. Am cunoscut și
oameni și am avut și prieteni din partea locului. Am fost martor și
la evacuarea în 1940 a Ardealului de nord. Am mult respect
pentru energia și patriotismul moților de azi, care nu se
îndepărtează, ca fel de a fi, de cei din trecut.
E natural ca matematician să țineți cu matematicienii; dar
natural este și ca românii să țină cu românii, și ar fi natural ca
oamenii de știință să țină cu adevărul și dreptatea, indiferent de
bresle, de țări sau de rase, indiferent de ranguri sau alte
considerente lăturalnice.
Cu multă și deosebită stimă,
Al Dv.
Decebal 72
Drobeta T.S. 1500
43. <După 1975>76. Dr. Ștefan Odobleja îi sugerează ing. H. Gligor

să testeze, printr-o prietenă a sa din București, valoarea practică a fonoscopiei,
îi mulțumește pentru publicitatea făcută în jurul său la Satu Mare și
menționează că o membră a familiei Neumann, matematiciana cu același nume,
se născuse la Lugoj.
Stimate D-le Ing. Gligor,
Scrisoarea Dv. mi-a adus bucurie, primăvară și tinerețe.

Am ieșit tare astenizat din iarna aceasta.
Atitudinea prietenei Dv. din București este o expresie a
prudenței și a rezervei, obișnuite la medici, care au o vastă
experiență în ceea ce privește relativitatea și efemeritatea unor
idei – respectiv tratamente – prezentate deseori drept
extraordinare, pentru ca după scurt timp să fie infirmate de către
verificarea practică. S-ar putea ca după o documentare mai
completă această atitudine să fie modificată. Dar fiind vorba de o
internistă, aș vrea să știu ce părere are despre Fonoscopie? N-ar
merita ea să fie folosită mai mult în practica semeiologică?
Vă mulțumesc pentru popularizare (azi am aflat că am
aderenți la Satu Mare) – fapt care mă obligă și mai mult să
fundamentez cât mai bine și mai obiectiv pledoaria și
revendicările mele, spre a nu da satisfacție oponentei mele din
Capitală!
D-na Neumann s-a născut în același simpatic oraș
bănățean în care s-a născut – după părerea mea – și Cibernetica. A
76
Idem.
fost o matematiciană pasionată, de înalt nivel și despre care foștii
D-sale elevi vorbesc cu respect și admirație. Nici fratele D-sale de
la Paris nu e mai prejos.
Îmi pare rău că compatriotul nostru este atacat, dar toate
pozițiile sunt vulnerabile – cu atât mai mult cea adoptată de el și
pe care, de altfel, a apărat-o cu mult talent, drept care el rămâne,
totuși, o forță care s-a impus.
Vă urez să vă impuneți și Dv. în domeniul în care doriți să
activați!
Al Dv. devotat

Decebal 72
Drobeta T.S. 1500
44. <După 1976 februarie 22>77. Dr. Ștefan Odobleja îi dă relații

prof. Ioan Cristescu despre câțiva colegi de-ai săi de liceu, informându-l,
totodată, despre oprirea temporară a lucrului la logică pentru a face ultimele
corecturi și completări la cartea pentru Craiova.
Stimate D-le Profesor Cristescu,
Adrian Raiculescu era cu câțiva ani (poate numai cu

unul?) înaintea mea la liceu și era un elev eminent. N-am mai
auzit de el pe urmă, ce drum va fi apucat. Era un băiat fin și
subțirel.
77
Scrisoarea este răspunsul la o solicitare din 22 februarie 1976 făcută de
prof. Ioan Cristescu doctorului Ștefan Odobleja pentru relații în legătură cu
persoanele despre care se face vorbire în cuprins (vezi Ștefan Odobleja:
Corespondența,… p.123).
Eminent a fost și Vîrcol (băiatul profesorului meu de
română). A fost profesor inginer la Politehnică. A decedat acum
câțiva ani.
Săceanu – cam tot din seria lor – trăiește ca pensionar;
fost profesor inginer, cred că pentru construcții navale – el a fost
director al Șantierului naval din T.S. Este la București și se poate
lua legătura cu el.
Nicolae Resmeriță este singurul despre care știu că
trăiește și mise pare că încă funcționează pe ramură economică
(specializat la Paris, unde și-a luat și doctoratul). L-am întâlnit
acum câțiva ani (prin 1972 sau 1973), când a fost botezat iarăși
Liceul Traian și a venit atunci cu Cioculescu. Vesel, inteligent
(dar nu de talia celorlalți) și petrecăreț: s-a îmbătat și atunci în
1972 și a comis câteva gafe cu niște profesoare. Despre el și
despre A<drian> R<aiculescu> puteți afla imediat de la
Cioculescu Șerban (str. dr. Turnescu 5, S. 6, of.p. 15) – un alt
eminent elev al Liceului Traian, eminent profesor, critic,
academician și extraordinar orator.
Eu am întrerupt puțin cu ˮlogica“ spre a termina ultimele
corecturi și completări la textul pentru Craiova. Nu prea am
randament: peste vreo 3-4 săptămâni, când am să pot lucra afară,
la soare, lângă nuc, voi putea munci altfel. De Wiener, de altfel,
m-am cam plictisit. Când voi relua logica, voi lucra cu alt drag. Să
nu vă speriați dacă, spre a-mi biciui voința, mi-am pus înainte și
niște iluzii imposibile. Oamenii (unii din ei, printre care și eu)
trăiesc cu himere, aleargă câte o viață întreagă după ele
(bineînțeles, fără să le piardă, dar este și asta un fel de distracție).
Realiștii sunt, desigur, mai câștigați, cel puțin în aparență, deși
multe din realitățile acelea “hardwareˮ se dovedesc până la urmă
a nu fi nici ele decât tot un fel de himere, zădărnicie a
zădărniciilor.
Eu vă urez Multă Sănătate și Spor la Muncă.
Al Dv. devotat
Respectuoase Omagii distinsei Domniei Voastre tovarășe
de viață, cu respectuoase Sărutări de mâini.
Tergal: numerele de telefon ale lui Barbu Cioculescu și
Mihaelei Resmeriță (n.n. – T.R.).
45. 1976 aprilie78. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe prof. Ioan

Cristescu că predase la Craiova textul cărții sale, al cărei tiraj depindea de
criterii absurde de eficiență economică, în altă ordine exprimându-și bucuria că
venise, în sfârșit, primăvara.
Mult Stimate D-le prof. Cristescu,
În iarna aceasta – și mai ales în februarie-martie, natura a

abuzat peste măsură de răbdarea mea. Ieri (joi) m-am scuturat de
două mari poveri: am predat textul la Craiova și am pus punct
stării mele fizice îngrijorătoare: azi am făcut și plajă (în curte la
mine), mă simt iarăși în viață și am chiar iluzia unei întineriri – cel
puțin morale, nu și fizice, fiindcă încă nu am ajuns să recurg la
bunele oficii ale D-nei Aslan și ale ucenicului ei, dr. Bălăceanu.
Azi am avut și alte bucurii: una: o scrisoare încurajatoare
de la București de la…79, nu fotbalistul, ci diplomatul, și alta,
fiindcă toată curtea mi s-a umplut cu flori de tămâioară și am
speranța ca peste 3 zile să înflorească și cireșii.
Am retras un capitol (Articolul 1943) și dau un alt capitol
foarte obiectivat – numai în citate – cu facsimile. Lucrez la el, dar
nu mai am acel sentiment al depășirii și al fricii de a eșua.
Am făcut o echilibristică (pe sârmă) cam riscantă cu
sănătatea mea – ca Charlie Chaplin la circ. Dacă v-aș fi scris, v-aș
fi făcut o impresie rea cu lamentațiile și pesimismul meu. Peste
78
Dată adăugată ulterior, foarte probabil, de către destinatar (n.n. – T.R.).
79
vreo 2 săptămâni m-apuc iar de logică. Între timp, mi-aș permite
niște zile de odihnă și recreație. În aprilie aș putea veni și pe la
București.
Aș fi de părere să puneți copiii să facă soare încă de pe
acum – lucru pe care vi l-aș recomanda și Dv.
Un lucru curios cu tirajul cărții mele: el este, mi se spune,
în funcție de cererile comerțului. La Mehedinți, programator este
cetățeanul Sami: am fost îndrumat să mă adresez lui ca să-l rog să
ceară pentru T.S. mai multe exemplare. Dar dacă în toate județele
programatorii vor fi tot de-alde Sami, aș putea fi pur și simplu
ostracizat pe această cale foarte legală și aparent corectă:
rentabilitatea. Cei de la Ilfov și București ar putea să nu cumpere
deloc de la editura mea de la Craiova.
Cum aș putea acționa?
De unde știe Sami ce-i trebuie cititorului? Aprecierile lor
fi foarte arbitrare. Riscul meu este, deci, foarte mare din acest
punct de vedere.
Vă rog să-i transmiteți și D-lui Lascu această informație.
Poate îmi dă o idee. Am cerut 100 exemplare pentru mine și
editura a refuzat: zice că să-l rog pe Sami! Ei n-au nici o putere și
tipăresc atât cât li se cere.
Vă urez
Domniei Voastre
Doamnei Domniei Voastre
și copiilor Dv.
Multă Sănătate
și toate Bucuriile Primăverii!
Bajureanu despre predarea la “Scrisul Românescˮ a manuscrisului corectat al
80
cărții sale și îl informează despre un drum făcut la București, când fusese bine
primit de acad. Mihai Drăgănescu și de președinții Academiei și Academie de
Științe Sociale.
Mult Stimate și Iubite D-le Inginer81,
Această iarnă m-a cam neutralizat și m-a ținut într-o

perpetuă îngrijorare și nesiguranță. N-am stat la pat decât prea
puțin, dar nici n-am putut să dezvolt o activitate satisfăcătoare. Se
pare că luna mai m-a mai refăcut. Dar acum moralul este acela
care lasă de dorit.
Am fost mereu obsedat de ideea că pentru mine ați riscat
și ați avut neplăceri, drept care consideram ca să vă caut mai întâi
la telefon, pentru a vă cere lămuriri întrucât am avut dreptate ori
nu. Acum recurg tot la scrisoare și de altfel încep să cred că
presupunerea mea a fost poate o exagerare, în ton cu tonul afectiv
de teamă și neîncredere în soartă, ce mi s-a format în suflet după
patimile ultimului război – care, cel puțin speram, să fie ultimul.
Am dat la “Scrisul Românesc” (Craiova) textul definitiv
al lucrării mele care ar urma să apară în anul acesta (Dac-o vrea
Dumnezeu).
Am fost pe la București între 2 și 9 mai și am luat legătură
strânsă cu Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie, unde
am fost bine primit – cum nici nu mă așteptam – de tov. Ministru
Groza și tov. Ministru M. Drăgănescu. Am lăsat acolo și un teanc
de texte (lucrarea în manuscris dactilografiat, plus multe articole
mai bătătoare) și sper să cuceresc măcar în parte simpatiile și
aderența somităților respective, deși tov. M. Drăgănescu a spus că
va consulta și pe marele cibernetician Edmond Nicolau de ale
cărui sentimente eu nu sunt prea sigur. Ne mulțumim și cu ce dau
Domnii.
Dacă toate vor fi bune, aș vrea să trec iar prin București în
jurul lui 15 iunie.
81
Vă urez Domniei Voastre și Familiei Dv.
Prosperitate și Noroc.
Bajureanu despre continuarea lucrului la logică, se îndoiește că va putea să fie
prezent la Congresul de cibernetică de la Haga (de fapt Amsterdam) și-l roagă
să cerceteze motivele sentimentale pentru care L. Rebreanu a iubit Valea Mare
(Argeș).

La sugestia Dv., voi căuta să vă întâlnesc în iulie (ori în
august, dacă plecați la mare între timp, sau poate în vreo excursie
pe la Moscova…). Până atunci, cercetați ce motive de ordin
sentimental l-au făcut pe Rebreanu să iubească Valea Mare și nu
o altă vale mai mică? Acum vreo 20 de ani, pe când eram tânăr
(?), am citit Ciuleandra și îmi pusesem în gând ca să mă distrez și
eu odată în satul în care s-a distrat Rebreanu privind ”ciuleandra“
(eu voiam să mă distrez mai dinamic, adică participând activ în
horă). Astăzi cred că m-aș limita să vă privesc pe Dv. cu Doamna
Bajureanu și cu Domnișoara Bajureanu cum dansați ciuleandra în
mijlocul poporenilor argeșeni, oameni care mi-au atras admirația
pentru vrednicia lor în toate domeniile și pentru sensibilitatea lor
manifestată și în muzică, nu numai în dansuri sau hori, nu numai
în ctitorii mănăstirești.
Intenționez să merg zilele acestea pe la București, apoi să
mai lucrez la finisarea lucrării mele cu caracter de logică (dar nu
matematică, ci tot fizică). Am mai lucrat unele părți și din ce în ce
mă simt tot mai captivat și încep să am speranță că voi fi, pe
alocurea, nou, fără a fi extravagant. Dar aceasta poate fi o iluzie a
mea produsă de către febra creației. Rămâne ca, după publicarea
82
lucrării, să așteptăm judecata oficială a Academiei
Academicienilor.
Cât despre Haga și Congresul ei, ea e prea departe în
spațiu și prea departe în timp. Nu trebuie uitat că după o anumită
vârstă nu mai poți fi sigur nici de ziua de mâine, d-apoi de anul
1978!
Pentru Dv., da. Ar fi păcat să nu folosiți prilejul de a face
o excursie atât de interesantă într-o țară frumoasă. Faceți bine că
vă gândiți din timp și că vă pregătiți. Iar eu vă urez
Mult Succes!
Decebal 72
Drobeta T.S. 1500

48. 1976 <iunie>83. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof. Cristescu despre
întoarcerea de la București cu puțin înainte de coacerea cireșelor, iar după un
timp a abordat ˮrăzboiul“ acestora, cu atacatorii, cumva ca în Amintirile lui
Ion Creangă.
Am găsit toate bune la întoarcerea de la București și mai

peste 10 zile au început cireșele, care, în fiecare an, m-au întinerit
cu câțiva ani și au avut un efect mai tare și decât soarele – altă
importantă sursă de energie pentru mine. Dovada obiectivă e că
am început să lucrez cu bun randament la logica proiectată. M-am
cufundat în oceanul ideilor abstracte, care pe mine nu mă
conturbă și nu-mi produc vertijuri, ci un fel de beție intelectuală.
Încerc și eu, ca unii zurbagii din Occident, să traversez oceanul cu
o barcă făcută din papură. Ca și ei, acum, la începutul expediției,
sunt încântat de arca mea și de motoarele și de cârmele ei. Ca și
83
Anul este menționat, foarte probabil, de către destinatar, la o anumită
perioadă după primirea scrisorii; luna stabilită după mențiunea din scrisoare
că urma să înceapă sezonul cireșelor (n.n. – T.R.).
ei, îmi fac iluzia că voi reuși să traversez – dar tot ca și ei pot eșua
în mijlocul oceanului.
De vreo 2 săptămâni sunt abordat și de războiul cireșelor,
care, în acest an, a fost dus cu o înverșunare necunoscută până
acum, atacatorii organizându-se în colective puternice. Până acum
am respins cu succes două din coalițiile mai însemnate. La ultima
din ele am avut un prețios ajutor din partea tânărului și talentatului
pictor Velici Petty.
Am ajuns și la organele de resort și de pază, care s-au
mulțumit să-mi amintească de Creangă. Dar Creangă a fost ziua,
nu noaptea la 10 ori 12, a luat să mănânce (nu cu trăiștile), a luat
câteva (o burtă de copil), nu suit în cireș, cu toate buzunarele pline
cu pietre, era dezarmat și cam goluț (cu capul gol, în cămeșe și
fără izmene), s-a dus singur (nu cu alți 4-5 împreună) și nu s-a
organizat cu paznici și cu semnalizatori, înarmați și ei cu toate
pietrele de pe stradă. Și el s-a dus mătușa lui și a avut politețea ca
mai întâi să-i facă o vizită protocolară!!
Dacă ați fi pe aici azi sau mâine (și chiar luni) vi le-aș da
Dv. pe toate.
Sunt încă multe și sunt foarte coapte (poate prea coapte) –
păcat că sunt toate, acum, pe crăci laterale (cele ce au fost mai
ușor de apucat, s-au dus).
Dacă credeți că veniți în zilele acestea, vă rog anunțați
(prin D-l Drăghici, sau prin orice altă cale) ca să le mai păstrez și
păzesc câteva zile.
Cu multă prețuire
și cu deosebită simpatie
Al Dv.
49. 1976 iulie 13. Scrisoare de răspuns a Bibliotecii Congresului

S.U.A. către Monafu (poate Manofu) conținând recenzia lui S.M. Strong despre
BIBLIOTECA CONGRESULUI
WASHINGTON D.C. 20540
DEPARTAMENTUL EUROPEAN CENTRAL

13 iulie 1976
84
Stimate d-le Monafu ,
Această scrisoare reprezintă răspunsul la solicitarea dvs.

din 29 iunie privind Psihologa consonantistă de Dr. Ștefan
Odobleja.
Colecția existentă la Biblioteca Congresului nu include
această operă scrisă de Dr. Odobleja. Singura bibliotecă din SUA
care raportează deținerea sa este Biblioteca Universității din
California, Berkeley. Poate doriți să le scrieți cu privire la
chestiunile solicitate în scrisoarea dvs. Atașat veți găsi o copie a
catalogului Bibliotecii Congresului pentru o singură monografie
de Dr. Odobleja, deținută de Biblioteca Congresului.
Atașat veți găsi, de asemenea, o copie a unui extras din
Psihologia consonantistă de S.M. Strong de la Universitatea
Howard, care a apărut în ianuarie 1941, ediție a Extraselor
psihologice. Veți observa că autorul nu a avut originalul, ci un
rezumat. Am găsit un rezumat (vezi ANEXA) al cărții lui
Odobleja în sursele standard de referință. Nu ezitați să mă
contactați cu privire la informații suplimentare.
Cu sinceritate,
David H. Kraus
Asistent managerial
ANEXĂ
643 Odobleja S., Psihologia consonantistă (O psihologie

unificată), Paris, 1938, 2 vol., pp. 880 (Rezumat abstract, original
nevăzut). În conformitate cu clasificarea autorului, psihologia
84
Mai degrabă Manofu (n.n. – T.R.)
poate fi văzută conceptual integrată după cum urmează: (1)
psihologie animistă, finalistă și rațională (2) psihologie cauzativă
și empirică (a) deterministic-cauzativă, fizică-chimică (b) fizicism
total, psihologie dinamică și armonioasă așa cum s-a formulat de
către Solier, Clemenceau, Odobleja. Psihologia este astfel
considerată ca știința care studiază activitatea mentală ca o
percepție internă a fenomenelor fizice. Autorul recomandă studiul
psihic (1) ca atare, izolat în spațiu și timp (a) prin introspecție (b)
prin analizarea elementelor sale intrinseci (asemănări și
diferențe) (2) în relație și comparație cu cauzele și efectele sale.
Psihicul este astfel studiat în cele 2 aspecte ale sale: static și
dinamic. Psihicul static constă din simțuri, memorie și organe de
reacție, psihicul dinamic fiind o multiplicitate (un proces
dinamic) este studiat analitic. Concluzia subliniază faptul că nu
numai psihicul este integrat, organele corpului sunt
interrelaționate, de asemenea, prin relații directe și reciproce și
nu depinde exclusiv de creier. S.M. STRONG (Howard).
50. 197685. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof. Cristescu despre o

posibilă comunicare la “Istoria Mediciniiˮ cu tema ˮCum văd eu cibernetica și
cum am făcut-o“ și despre o nouă amânare a publicării cărții de la Craiova.
D-na Drăghici m-a îndemnat ca, decât să mă îndeletnicesc

cu scoaterea dinților care mi-au mai rămas, mai bine să mă prezint
la o ședință la “Istoria Mediciniiˮ, unde, grație bunăvoinței
tovarășei Dr. Genoveva Georgescu de la I.M.F. București, aș
putea fi înscris și programat.
Ca subiect aș alege: ˮCum văd eu cibernetica și cum am
făcut-o“ (sau: “cu ce am contribuit la eaˮ).
85
An adăugat ulterior, foarte probabil, de către destinatar (n.n. – T.R.).
Aș avea și câteva sugestive figuri noi, care mi s-au ivit în
minte chiar zilele acestea – o concretizare geometrică a definițiilor
generale, metodologice, care au fost formulate asupra ciberneticii
(ca generalitate, nu ca specialitate) – definiții care sunt cele mai
uzuale și, totodată, provin de la ciberneticieni de cel mai autentic
prestigiu. (Și care, între noi fie spus, sunt și acelea care apropie
cel mai mult cibernetica de Ps. cons.).
N.B. Refac capitolul ˮCe este cibernetica“ în acest sens și
fără a repeta mereu aportul psihologiei mele. Să apară ca o
expunere obiectivă. (Poate că nu mai amintesc deloc de Ps. cons.).
La Craiova iar am fost amânat cu veșnica formulă “peste
2-3 săptămâni începem…ˮ.
Vă transmit Multe Urări de Bine Domniei Voastre și
Respectabilei Dv. Familii.
51. 197686. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof. Cristescu despre

amânarea întâlnirii cu redactorul cărții de la Craiova, motiv pentru care nu se
puteau întâlni acolo și revine cu detalii despre conferința de la “Istoria
Mediciiˮ, la care destinatarul era invitat să participe împreună cu familia și,
dacă se putea, cu prof. M. Golu.
Am primit scrisoare de la Harry87, precum și știrea de la

I.L.88 că veți fi sâmbătă la Craiova și mă hotărâsem să vin și eu la
Craiova. Am mers la telefon și am anunțat pe I. Rusu-Șirianu,
redactorul de carte – care mi-a spus că el nu va fi la editură, fiind
sărbătoare și m-a amânat să vin… pe la 15 ian. 1977!
86
An adăugat ulterior, foarte probabil, de către destinatar (n.n. – T.R.).
87
Drăghici (n.n. – T.R.).
88
Ion Lascu (n.n. – T.R.)
Nu stau bine cu sănătatea și, totuși, lucrez (poate că
tocmai de aia lucrez…).
Genoveva “de Georgescuˮ, această zână contemporană de
la Dunăre – este într-adevăr teribilă și extraordinară, și nu e cu
nimic mai prejos de legendarele zâne medievale de la Rin, ca
suflet, ca patriotism, ca devotament. Fiindcă fără a mă cunoaște, a
uneltit o ședință la Istoria Medicinii, spre a-mi prilejui o
comunicare de 2 ore, la 17 ian. 1977, orele 18 – la Institutul de
Igienă, str. Leonte 1-3, sect. 7, în spatele Fac. de Medicină
Generală, et. II, camera 130.
Sper să puteți participa, împreună cu fratele Dv. și cu
ˮtoți“ ai Dv. Aș fi prea onorat dacă ar putea participa și Prof. M.
Golu, cu care am găsit multe puncte de contingență, după ce i-am
citit cursul de cibernetică89 generală. În orice caz, aș dori să-l
informez asupra punctelor mele de vedere, care ar putea să-i dea
sugestii personale, fie și de sens contrar.
Sunt obligat și îndatorat spre a mulțumi din suflet acelui
bun român, pe care soarta l-a aruncat printre străini90
Țin să vă felicit pentru lucrarea Dv. ce va apărea la
Craiova și care va marca o treaptă importantă în ascensiunea Dv.
spre Olimp. Aveți “ideiˮ, aveți o gândire personală viguroasă și
aveți și un stil ales, care nu se vrea ermetic, ci din contra. Sunteți
o forță în toate privințele, și una reală, temeinică, de mare viitor…
condus de principiul ˮMehr sein als scheinen“.
Vă urez Domniei Voastre
și Doamnei
și copiilor
1977
An Nou bogat în împliniri.
La Mulți Ani!
89
Deasupra cuvântului “ciberneticăˮ, foarte probabil, prof. Cristescu a
adăugat ulterior cuvântul ˮpsihologie“ (n.n. – T.R.).
90
Probabil Petrică Pleacovici (conform adăugirii destinatarului) (n.n. –
T.R.)
52. <După 1976 octombrie 9>91. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof.
Cristescu că fusese la București și, cercetând la Biblioteca Academiei,
identificase o carte tipărită în aceeași perioadă cu Psihologia Consonantistă și
semnată de Anna Wiener, o vară îndepărtată a lui N. Wiener, dar despre care
Odobleja nu credea că ar fi putut fi o comunicatoare de informație.
Am fost pe la București (1-9 octombrie), dar nu v-am

putut întâlni nici la telefon, nici la catedră (unde v-am căutat într-o
zi pe la orele 13). De aceea vă scriu să vă comunic tot prin
scrisoare câte ceva din noutăți. La Craiova abia acum par să se fi
apucat de cercetat manuscrisul meu. La București am nimerit rău:
tocmai atunci am avut gripă serioasă, de care încă nu m-am
restabilit, deși după vreo 2 băi de sare m-am mai redresat ca stare
generală. Fiindcă am făcut drumul, am căutat să lucrez (mai mult
ca documentare în biblioteci). Am găsit că, pe timpul
(aproximativ) când tipăream eu cartea mea la Lugoj, a tipărit tot
acolo, la aceeași tipografie, o carte de nuvele, în maghiară,
intitulată ˮReta“, o oarecare lugojană cu numele de Anna Wiener.
Cartea se află la bibl. Acad. R.S.R. sub cota I 94060.
Am citit tot acolo autobiografia lui Wiener despre
copilăria lui minune “Ex Prodigyˮ în care el spune că tatăl său e
emigrat în America din Bialysstock din Rusia (Așa că Anna
Wiener Lugojana îi este o verișoară destul de îndepărtată). Am să
mă interesez despre autoare, deși nu-mi fac prea multe iluzii ca ea
să fi servit drept comunicatoare de informație. Eu nu am
cunoscut-o (în ’38) și ciudat e că pe cartea ei lipsește data (anul)
tipăririi.
91
Datat după conținut; anul și luna, adăugate ulterior, foarte probabil, de
către destinatar (n.n. – T.R.).
Eu iar întrerup Logica, pentru a termina traducerea (am
oarecare promisiuni, deși nu pentru 1977, ci pentru 1978).
Stau rău cu dantura. Trebuie să recurg la proteză – o
tragedie întreagă. Luați măsuri preventive: părerea mea e că acizii
(inclusiv cei din fructe) atacă cel mai mult dinții și că o gargară cu
bicarbonat (după murături etc.) e indicată.
Îmi permit a vă sugera să n-o surmenați pe Irina și să-i
faceți un program redus, pentru refacere.
N-aș fi știut unde să vă scriu dacă D-na Drăghici n-ar fi
binevoit să-mi divulge noua Dv. adresă.
Vă urez Succese.
Respectuoase Omagii D-nei Prof. Cristescu.
Al Dv. devotat
dr. Șt. Odobleja
53. <1976-1977>92. Dr. Ștefan Odobleja îi trimite prof. Cristescu trei

exemplare din Psihologia Consonantistă, odată cu mulțumirile sale pentru
sfaturi și sprijinul acordat în problema priorității.
Mult Stimate D-le Cristescu,
Trimit alăturat 3 exemplare din Ps. c. și odată cu aceasta

viile mele mulțumiri pentru prețioasele Dv. sfaturi și pentru
binevoitoare Dv. atitudine față de problema priorității mele, de
fapt, a priorității noastre (în cibernetică!)93.
Regretând că azi sunt cam bolnav, sper să mă refac pentru
25 august94, și sper să pot fac față obligațiilor pe care mi le-am
asumat.
92
Datat după alte scrisori cu același destinatar (vezi Ștefan Odobleja,
Corespondența..., p.161-165).
93
Adăugat cu alt scris (n.n. – T.R.).
94
Deasupra acestui cuvânt, inserat, cu alt scris, cuvântul ˮaprilie“, probabil
de către prof. Cristescu (n.n. – T.R.).
Vă urez, Domniei Voastre personal și Prea Onoratei Dv.
Familii, Vacanță plăcută!
Decebal 72
T.S. 1500
Arhiva personală Ștefan Odobleja, copie, 1 f.
54. <1976-1977>95. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof. Cristescu despre

împrejurările în care N. Wiener își redactase lucrările, despre ajutoarele
materiale și intelectuale primite, despre legenda din jurul său și despre faptul că
fratele de la Paris al prof. Marika Neumann cunoscuse și apreciase pozitiv
<Către prof. Cristescu>96.

…………………………………………………………
……..
Doriți să citiți Wiener? Ei bine, după părerea mea, ce este
mai ˮcibernetic“ în cartea lui este… titlul și introducerea. Restul
sunt câteva foiletoane de umplutură (unul de filozofia timpului),
două de matematică pură, iar restul de psihologie, psihiatrie etc.
Wiener spune cinstit că a scris-o pentru că îi trebuiau niște
bani – și recunoștea că de pe urma acelei cărți a câștigat bine
(autobiografia “Sunt matematicianˮ).
De ce a semnat-o singur? Se pare că Rosenblueth se
instalase domnește în Mexic – și cu ajutorul lui Wiener: cu el
împreună au determinat Fundația Rockfeller și le-a dat acel
minunat loc de refugiu (fuga din Egipt) în Mexic – intitulat
ˮInstitutul de Cardiologie“. Urma să-l ajute pe Wiener să se ridice
și el. Și au reușit cu acea carte “în colaborareˮ pe care Wiener a
95
Datat după anii în care s-a purtat corespondența doctorului Odobleja cu
prof. Cristescu (n.n. – T.R.)
96
Document incomplet, lipsindu-i primele 4 pagini, atribuit de ing.
Odobleja setului de documente trimise de savant profesorului Ioan
Cristescu (n.n. – T.R.)
scris-o lângă profesorul lui de cibernetică (dr. R.) și cu ajutorul
lui, probabil.
La Congresul de Cib., Prof. Edm. Nicolau mi-a arătat o
cuceritoare considerație dar unii spun că dr. Bălăceanu
(Rosenblueth-ul lui) s-ar fi comportat cam ostil. Nu mi-a permis a
distribui texte și cărți după – la – comunicarea mea; a spus că: ˮla
urmă“ (dar la urmă nu prea mai avea nici rost și nici legătură).
Am primit confirmare de la tov. Marika Neumann. Fratele
ei de la Paris știe multe lucruri despre psihologia mea: el a venit la
Lugoj în 1937 și cunoaște lucrarea mea încă de la începutul
tipăririi ei. Are păreri bune despre ea și se pare că mai au și alții
asemenea aprecieri acolo la Paris. Dacă ați putea să luați legătura
cu dânsa (cu prilejul când îi veți oferi alte texte) ați putea să aveți
multe informații prețioase provenite din cercuri competente din
Capitala Franței. Deși ar fi putut avea rezerve. Sunt însă obiectivi
și loiali. Ceea ce mă va face să nu mai insist așa mult asupra
aspectului de preluare, ci să subliniez “colaborareaˮ (cu W.) în
sectorul unor idei noi.
Am citit imediat pe Ivasiuc cel îndrăzneț și veți înțelege
acum de ce nu puteam vorbi de cibernetică (vreo 10 sau 15 ani) și
nici de altfel de psihologie decât de aceea a reflexelor – știința cea
mai înaintată și singura adevărată.
Ivasiuc nu știe însă că după ˮinstitutul de anticibernetică“
a urmat legenda Norbert Wiener cu miturile sale. Baronul Norbert
Wiener nu este mai prejos de baronul von Münchausen cu
imaginația și cu extraordinarele aventuri care au dus la găsirea de
către Făt Frumosul N.W. al prea frumoasei Ileana Cosânzeana
Cibernetica!
Pe de altă parte, păstrătorii cheilor și sigiliului Adevărului
– filociberneticienii de azi – sunt și ei în felul lor la fel de
intransigenți și intoleranți ca și anticiberneticienii cărora li s-au
substituit.
Nu toți, însă, și nici aceia, nu toți din convingere, ci mai
mult din prudență și de frică, nu știu ce fel de frică și de cine le-o
fi frică.
Eu consider că azi am destui aderenți în lumea
specialiștilor (fără să-mi fac iluzia că toți m-ar aproba în toate).
Însă primii care m-au înțeles n-au fost specialiștii, ci intelectualii
de rang mai modest, dar imparțiali și de bună credință.
Dacă aveți prilej spre Drobeta, vă rog să mă anunțați ca să
pot sta pe acasă la ziua respectivă. Trebuie să vă spun că vara eu
stau mai bine ca Diogene, dar iarna stau mai rău decât el și decât
Panait Istrati.
Multe Salutări și urări de bine!
P.S. Nu uitați de articolele mele în unicat: să nu se piardă.
Când mi le dați, vă pot da texte mai noi și mai valoroase. Dacă nu
vă e greu, notați obiecțiunile ce mi se aduc: critica are mare
valoare în asemenea chestiuni.
***
C. Atanasiu: (recenzie) în ˮSpirit militar modern“, nr. 2,

ian., 1939, pag. 60;
N. Mărgineanu: Comentarii…, “Tribunaˮ, 19 iulie 1973,
pag. 12;
ˮ Discuție deschisă, ˮTribuna“,
1973, 11 oct., p. 14;
Liviu Timbus……, “Flacăraˮ, 23 martie, 1974, pag. 16;
Dr. Bălăceanu, ˮFlacăra“, 11 mai 1974, pag. 8;
Dr. Ștefan Odobleja, Carte cib., “Orizontˮ, 15 nov.și 22
nov. 1974;
V. Săhleanu, …ˮTribuna“, 30 ian. 1975, pag. 5;
Dr. Al. Olaru,…“Tribunaˮ, 26 sept. 1974, pag. 8;
Prof. I. Străchinaru,.. ˮOpinia studențească“ (Iași, sept.-oct.
1974, nr. 4-5, pag. 9;
A. Ioanițoaia, “Flacăraˮ…
Istrate, ˮTribuna României“..
“Flacăraˮ, dec. 1975, pag…
Dr. Șt. O., Nașterea Cib.
Almanahul ˮTribuna“ pe 1976 pag….
Interviu luat lui T. Popovici, 18 iunie 1974, p. 13;
Dr. Ștefan Odobleja, Scrisoare, “Săptămânaˮ, 3 mai 1974,
pag. 11;
Eugen Barbu, Obstrucțiile secolului…, ˮRomânia Liberă“,
4 aprilie 1974, pag. 1-2.
55. <Ante 1977 ianuarie 15>97. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof.
Cristescu despre trimiterea textului conferinței sale de la ˮIstoria Medicinii“ și
despre alte refaceri la cartea de la Craiova, îndeosebi la capitolul “Ce este
ciberneticaˮ, socotit foarte important în economia lucrării.
Vă mulțumesc pentru ajutorul dat și vă informez că abia

ieri (10 oct.) am putut trimite textul cerut la “Istoria Mediciniiˮ,
unde protectoarea mea va binevoi să-l prezinte direct și să obțină
o fixare a datei de prezentare a acelei comunicări.
Contez mai mult pe discuții și pe cum mă voi putea apăra
la ˮîntâmpinări“.
Mi-ar trebui, bineînțeles, o ședință specială, nu 15 minute
(dar eu voi accepta, oricum va fi).
La Craiova mă amână mereu, așa că am început a reface
capitolele și am refăcut (eu zic că mult ameliorat) capitolul foarte
97
Datat după conținut; în document, luna octombrie este barată, iar cu un alt
scris este trecută luna ˮnov.“, anterioară unei noi dezbateri ce urma să aibă
loc la 17 ianuarie 1977 la Institutul de Igienă (n.n. – T.R.).
important “Ce este ciberneticaˮ, la care am inclus citate noi, am
adăugat subcapitole noi și am exclus de tot suspectele aluzii la Ps.
cons., astfel încât capitolul apare ca o tratare obiectivă a
subiectului; și sper să fac pe mulți să vadă cibernetica așa cum o
văd eu (de fapt: cum o văd un mare număr de ciberneticieni iluștri
– mai iluștri decât C. Bălăceanu, pe care nici pe el nu-l
desconsider, nici nu-i port ură: regret că n-am avut prilejul să-l
întâlnesc, ca să văd atitudinea sa reală).
Dacă reușesc să aduc pe auditorii și cititorii mei în
această ambuscadă, și după ce m-am convins că i-am îngrămădit
acolo, abia atunci îi fac să cadă în groapa consonantismului,
pregătită din timp sub ademenitoarea firmă luminoasă ˮCe este
cibernetica“.
Îmi veți scuza divagațiunile – visurile –dar, în lipsă de
realități, mai și visăm. Cel puțin atât…
Voi fi bucuros să aflu că Dv. nu ați început să vă îngrășați
în noua Dv. locuință, că D-na Cristescu se simte acolo mai bine
decât în Z31 și că Irina s-a îngrășat după operație și a început
antrenamente ca s-o întreacă pe Nadia C<omăneci>.
Și vă urez tuturora Mult Succes în ceea ce doriți și
urmăriți!
Cu multă și deosebită afecțiune.
Al Dv.
Decebal 72 T.S.
Cristescu despre faptul că conferința sa de la ˮIstoria Medicinii“ devenise o
certitudine, ceea ce putea fi interpretat ca un semn al acceptării cibernetismului
98
Datat după conținut; subiectul scrisorii anticipează dezbaterea de la 17
ianuarie 1977, organizată la Institutul de Igienă (vezi și documentul
precedent și cel următor, n.n. – T.R.).
Psihologiei Consonantiste, care astfel depășea limitele barierei Bălăceanu-
Nicolau.
Răspund târziu fiindcă, în lipsa mea de acasă, fiul meu a

ridicat de la cutie scrisoarea Dv., pe care mi-a adus-o abia peste
10 zile. În acest răstimp poate că ați și aflat că ceea ce Dv. ați
intenționat încă de mult timp cu atâta bunăvoință, convingere și
însuflețire a devenit acum o intenție însușită de un for foarte înalt
– același for în care Dv. ați fost tribunul cel mai înfocat și mai
inspirat, cu impresionanta Dv. catilinară din 24.IV. 1975. Se pare
însă că inițiativa provine de la alt președinte decât de la bunul
meu coleg de liceu și facultate și institut medico-militar, care
prezida în acea seară99.
Intenția, adusă la cunoștință publică, a produs surpriză,
stupoare și șocuri. Mă dezobișnuisem s-o mai aștept, așa că și mie
mi-a inspirat sentimente similare cu ale cerșetorului trezit prinț
din povestirea lui Mark Twain.
M-am bucurat de ea ca de o intenție ce este – nu ca de o
realitate. Bunii mei prieteni-dușmani ar avea timp să mai pună
niște piedici, niște pile, în calea realizării, care, ea singură, m-ar
face să mă bucur cu adevărat.
În orice caz, mă bucură faptul că cibernetismul
Psihologiei consonantiste a depășit barierele Nicolau-Bălăceanu și
a ajuns să convingă intelectuali de talie și mai înaltă decât socotiții
deținători ai monopolului în România. Deci, mai există români în
România și mai există încă și mulți cărturari, care nu stau în
genunchi în fața icoanelor importate de peste ocean.
Recunoscător acestor români cinstiți și cutezători, care și-
au asumat răspunderea, nu pot să nu-mi amintesc de acei care de
ani de zile au militat, poate chiar riscând, pentru ideea care abia
azi primește confirmare oficială. Nu pot uita nici gestul răstit al
99
Acad. Ștefan Milcu (n.n. – T.R.).
președintelui, care a ordonat presei să tacă, până se va lămuri și va
vorbi el, cu unealta lui (au trecut însă 2 ani și el n-a mai vorbit). Și
totuși, se pare că acum a contribuit și el efectiv la decizia luată. Îi
mulțumesc.
Se pare că gestul necugetat al lui J. Rose a contribuit și el
la această reacție, favorabilă nouă. De aceea, anexez aci și
memoriul prin care am protestat în multiple locuri și care a avut
poate și el un rol în cele petrecute.
Multe urări de bine pentru întreaga familie. Profund
recunoscător contribuției Dv. active, datorez mult și încurajării
primite, prin participarea la această luptă, a D-nei Prof. Cristescu.
ss., dr. Șt. Odobleja
Cristescu despre sosirea la București pentru conferința de la Facultatea de
Medicină, exprimându-și încă odată temerea că va fi întâmpinat cu ostilitate.
Am luat bilet la Rapid pentru sâmbătă 15.I.1977 orele

9,30 (plecarea din T.S.) – vag. 3 loc 31, cu sosirea în Capitală pe
la orele 13,30. Aș fi bucuros să pot găsi o cameră la “Venețiaˮ
(Piața Kogălniceanu) – fiind mai aproape de Facultatea de
Medicină. Bine ar fi să pot avea o cameră spre curte, unde e
liniște.
Comunicarea mea are loc luni, 17.I.77, orele 18-20, la
Institutul de Igienă, str. dr. Leonte (în spatele Fac. de Med.).
Am rugat pe D-na Drăghici să roage în numele meu pe
101
Harry să facă demersurile cuvenite la Veneția (cu concursul
stimatului Dv. frate) pentru reținerea pe 3 zile a unei camere la
Veneția: 15, 16, 17.I.977.
100
101
Fiul d-nei Drăghici (conform unei însemnări tergale – n.n. – T.R.).
Mă tem că voi găsi cam aceeași ostilitate ca la Academie
– iar eu am acum mult mai puțini aliați în ședință. De fapt,
deocamdată, nici unul, afară de Dv., dacă veți putea lua parte și nu
veți avea tocmai atunci obligații profesionale care să vă împiedice
de a lua parte.
Ce bine mi-ar prinde niște medici români imparțiali și
niște psihologi de tipul Prof. M. Golu.
Eu voi căuta să-mi fac datoria și voi vorbi direct despre
cibernetica din 1938 (în locul termenului de Ps. cons.), ceea ce
poate va șoca pe unii din cei de față, care ar putea fi dispuși a-mi
acorda cel mult unele contribuții parțiale de mic precursor – lângă
D. Danielopolu și, bineînțeles, după protocol, sub el.
Nu știu dacă ați fost la Craiova și dacă știți ceva despre
soarta cărții mele de acolo și motivele tergiversării ei.
Până la plăcerea deosebită de a vă revedea personal, vă
mai urez încă odată un călduros
La Mulți Ani!
58. 1977 ianuarie102. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof. Cristescu

despre schimbările din atitudinea celor mari față de originile românești ale
ciberneticii, observate cu prilejul conferinței de la Medicină, și mulțumește încă
odată pentru sprijinul dat de Cristescu la evenimentul menționat.
Am revenit la București joi, dar ˮTriumf“ (unde am fost

dirijat) era în renovare și târziu, și foarte obosit, am ajuns la
Tolstoi, unde a fost foarte bine, și aș fi dormit până a doua zi la
prânz, dar aveam program fixat să merg la Academie, la
“Problemele războiuluiˮ, unde tov. Prof. Ing. M. Drăgănescu, cel
102
Dată adăugată ulterior, foarte probabil, de către prof. Cristescu (n.n. –
T.R.).
care l-a prefațat elogios pe N. Wiener, a avut amabilitatea de a
aduce vorba și de mine, citând chiar un pasagiu din Ps. c. relativ
la mașinizarea gândirii.
Am fost apoi prezentat la Președintele Academiei R.S.R.
și apoi la al Acad. de Științe Sociale. Am fost plăcut surprins că
între timp s-a schimbat mult în atitudinea celor mari relativ la
originea românească a ciberneticii. Se pare că aș putea spera la
publicarea Ps. c. în românește, cam la 20 coli. Am acceptat și eu,
abia acum, această idee, dar tot abia acum mi-a venit în minte o
modalitate care ar împăca și capra și barza, anume: redusă să fie,
dar nu rezumată și refăcută, ci ca o colecție de texte selecționate,
ceea ce ar păstra valoarea documentară și mi-ar permite totodată
să ordonez cum îmi este mai convenabil materialul tradus. De
exemplu: aș concentra într-un capitol unitar reversibilitatea,
strângând acolo, printre altele, la un loc, toate cele 70 figuri de
proces ciclic, plus generalizările, plus legea universală a
reversibilității etc.
N-am uitat promisiunea mea și, a doua zi, am mers la
Universitate, dar o doamnă (grăsuță) mi-a spus că abia luni vă pot
întâlni. Am mers la ˮCibernetică“, dar nu am putut pătrunde în
cele 4 biblioteci de acolo. Deconcertat și abia mergând (mă
strângeau pantofii) am plecat la hotel să mă odihnesc, de unde am
deranjat cu un telefon pe D-na Cristescu, cumnata Dv.
Duminică am plecat spre T.S. și am nimerit bine, fiindcă
azi, luni, vremea s-a înrăutățit și plouă cu lapoviță.
Nu uit de Pleacovici103. Și nu uit că Dv. m-ați ajutat atât
de mult luni seara la Istoria Medicinii.
Zilele acestea sper să merg pe la Craiova și vă voi informa
despre cum stau pe-acolo lucrurile cu textele noastre.
Cu cele mai alese sentimente
Al Dv., ss., Ștefan Odobleja
103
Unchiul prof. Cristescu, care locuia la Londra (n.n. – T.R.).
59. 1977 aprilie104. Dr. Ștefan Odobleja scrie familiei Cristescu pentru
a-i transmite bucuria că trecuse cu bine de cutremurul din 4 martie.
Stimată Doamnă și Stimate Domnule

Prof. Cristescu,
Așteptam primăvara, cu reînvierea vieții și am avut

surpriza de a trage la loteria trecerii în neființă. Am fost foarte
bucuros când neobosita și atotștiutoarea D-na Drăghici m-a
informat că ați trecut cu bine încercarea grea. De ce ne-am
autosugestiona că a fost o jucărie, dacă, de fapt, a fost sumbră și
funebră?105.
Trebuie să ne facem rost de câte un seismograf-
deșteptător improvizat. A fost cel mai puternic cutremur pe care
eu l-am trăit – ceea ce mă face să mă tem de o repetare (ca în
Turcia, ca în Iran, ca în China). Nu ca să ne îngrozim, dar ca să
luăm oarecare măsuri preventive.
Cel de Sus să vă apere
și Cel de Jos să nu ne mai supună la astfel de încercări!
Dr. Ștefan Odobleja
Decebal 72
P.S. Mie mi-a stricat doar puțin un coș. Dar în casă nicio
urmă de crăpături, cum am văzut la sindicat – peste drum. Mă
îngrijorează mai mult grija miloasă a unor binevoitori – unii de a
căror sinceritate nu m-am îndoit niciodată – care stăruie să mă
ajute să mă mut într-o garsonieră. Tocmai acum când eu mă
pregătesc să mă mut în bătătură, într-un cort.
104
Dată adăugată ulterior, foarte probabil, de către prof. Cristescu (n.n. –
T.R.).
105
Dr. Odobleja se referă la cutremurul din 4 martie (n.n. – T.R.).
60. 1977 aprilie 8, București. Academia R.S. România comunică lui
Iulian Ploștinaru, primul secretar al Comitetului Județean Mehedinți al P.C.R.,
că, potrivit legilor în vigoare, nu putea să suplimenteze pensia doctorului
Odobleja, iar acordarea titlurilor științifice era de competența Ministerului
Educației și Învățământului.
Copie
ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
CABINETUL PREȘEDINTELUI
București, 8 aprilie 1977
Calea Victoriei nr. 125
STIMATE TOVARĂȘE IULIAN PLOȘTINARU,
Am citit cu deosebită atenție referatul cu privire la

contribuția medicului român Ștefan Odobleja în domeniul
ciberneticii și vă mulțumesc călduros pentru aprecierile la adresa
Academiei R.S. România în legătură cu această problemă. De
altfel, în luna ianuarie 1977, Ștefan Odobleja a fost primit la
conducerea Academiei, având atunci cu el o interesantă
convorbire.
Față de cele solicitate, vă comunicăm că ne-am adresat
forurilor superioare cu propunerea de a i se acorda lui Ștefan
Odobleja o pensie de 4000 lei lunar, prin Ministerul Sănătății,
întrucât Academia R.S. România, conform dispozițiunilor legale
în vigoare, nu poate oferi ajutoare materiale decât membrilor ei.
Vom face, de asemenea, demersurile necesare pentru publicarea
în limba română a lucrării ˮPsihologia consonantistă“ și a unui
volum de studii “Precursori români ai ciberneticiiˮ. Aportul lui
Ștefan Odobleja la constituirea ciberneticii va fi de asemenea
consemnat în lucrarea de sinteză ˮIstoria creației științifice și
tehnice românești“. Cât privește acordarea titlurilor științifice,
acestea intră în atribuțiile Ministerului Educației și
Învățământului.
Cu cele mai alese sentimente,
PREȘEDINTE,
ss. dr. Theodor Burghele
p. conformitate
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie dactilo, 1 f.
61. 1977 iulie 19>106. Dr. Ștefan Odobleja aduce în atenția ing.
Stelian Bajureanu apropierea Congresului de cibernetică de la Amsterdam
despre care voia să se informeze dar spre care privea cu scepticism din cauza
sănătății și a amânărilor celor de la Craiova în tipărirea cărții, singura bucurie a
momentului fiind că i se instalase lumina electrică în casă.
Au trecut repede doi ani de la Congresul de Cibernetică și

ne apropiem acum la fel de repede de cel viitor de la Amsterdam.
Presupun că Dv. veți participa și că sunteți la curent cu condițiile,
cu termenele de trimitere a comunicărilor și cu alte informații
utile (drum, cazare etc.). Domniei Voastre îi datorez acceptarea și
prezentarea mea la Congresul de la București și tot Domniei
Voastre vin a mă ruga să mă informați și pe mine despre cel de la
anul viitor. Intenția mea ar fi să mă înscriu cumva în colaborare,
dar să nu particip personal (comunicarea să fie prezentată de
altcineva). Nu mă informez la A.S.E. fiindcă cei de acolo m-au
jignit obligându-mă să retractez prioritatea mea. Îi am, deci,
acum, adversari. Ba poate chiar ei fac pe cei mai supărați, pentru
că am îndrăznit a mă plânge de comportarea lor și a lui J. Rose.
Am supărat și pe Zamfirescu, și pe Bilciu, și pe E. Nicolau, și pe
Milcu – cozile de topor. Mă tem că nici nu vor mai publica deloc
comunicarea mea din 1975. Sau o vor masacra.
Ce mai știți despre D-l Prof. C. Buda?
La Craiova abia acum mi s-a promis mai cu temei
publicarea (de n-or rămâne tot vorbe fără acoperire). Am refăcut
și acolo textul, ca să nu-l supăr pe ”Negru Vodă și-a lui ceată“.
106
Vin să vă comunic că prin bunele oficii ale conducerii
locale mi s-a introdus lumină în locuință, acum o lună. Așadar,
vehementa Dv. catilinară din 24.IV.1975 de la Academie și-a
făcut efectul, drept care vă datorez mii de mulțumiri și o
nepieritoare recunoștință.
Vă urez Domniei Voastre și distinsei Dv. Familii vacanță
plăcută și realizarea unor capodopere în pictură.
Decebal 72
Drobeta T. Severin 1500
62. <1977 iulie 28>107. Dr. Ștefan Odobleja aduce în atenția ing.
Stelian Bajureanu apropierea Congresului de cibernetică de la Amsterdam și
faptul că amânările celor de la Craiova îl puneau în imposibilitatea de a trimite
cartea depusă spre publicare pentru a fi prezentată în expoziția organizată la
congres
Stimate și Scumpe D-le Inginer

Bajureanu,
Am avut supărări cu cartea de la Craiova, unde mi se pun

unele condiții care mie mi se par numai pretexte pentru alte
amânări. Și am mai avut supărări și cu sănătatea, care ar trebui să
fie ireproșabilă și nu e. Mă tem să nu fie tot la fel și în august.
Altfel, datorită gentilei Dv. propuneri, am visat frumos la
o aventuroasă călătorie cu automobilul spre Olanda, în chip
romanesc. Cu treceri și opriri prin unele din marile orașe de pe
parcurs.
Tentația este atrăgătoare. Numai sănătate să fie. Fiindcă se
cere în acest scop și o mare doză de rezistență.
107
Nu am aflat – ori nu am reținut – subiectul Dv. și dacă
sunteți tot în colaborare cu scumpul Domniei Voastre profesor
ieșean.
Mâine merg pe la București și-mi pare rău că merg pe
jumătate bolnav. Când mă întorc, voi avea mai multe de povestit.
Regret mult că, așa cum au început cei de la “Scrisul
Românesc”, și în acest an nu voi putea avea în ”Expoziția de
carte“ de la Amsterdam lucrarea mea, care ar trebui trimisă acolo
cu nu știu câte luni mai înainte – altfel nu e luată în considerație și
nu este expusă, chiar dacă eu aș duce-o cu mine. Asta se vede că
urmăresc și cei care se ascund în dosul editurii și în spatele
“motivelor stilistice” sau de altă natură.
Vă salut cu aceeași veche și nestrămutată afecțiune și vă
urez să nu aveți nici una din neplăcerile pe care le întâmpin eu.
63. <1977 august13>108. Dr. Ștefan Odobleja îi mulțumește ing.

Stelian Bajureanu pentru lămuririle date despre congresul de la Amsterdam, la
care dorea să participe cu o comunicare scurtă și modestă ca pretenții, în pofida
faptului că aflase din recenzia lui Strong despre difuzarea lucrării sale din 1938-
1939, îl informează despre intențiile forurilor de stat de a-l recompensa, despre
citarea de către M. Drăgănescu într-o revistă a vremii, despre o lucrare plănuită
în legătură cu precursorii români ai ciberneticii și tipărirea analelor congresului
de la București, despre unele înlesniri de trai acordate de autorităților locale și,
în fine, din nou despre eventualele dificultăți în a fi acceptat la congresul de la
Amsterdam.
Stimate și Iubite D-le Ing. Bajureanu,
Vă mulțumesc nespus de mult pentru lămuriri și pentru

încurajare. Voi căuta să pregătesc un text cât mai scurt și cât mai
modest ca pretenții. De ex. ”O contribuție necunoscută/ignorată la
apariția ciberneticii” (“Cibernetica românească din 1938“ ar
108
provoca poate șocuri și leșinuri). Cred că v-am informat că, după
ce la Academie în 24.IV.975 s-a spus că Ps. cons. nu a parvenit la
urechile nimănui (nici la urechile lui Wiener, nici la urechile
doctorului Rosenblueth), niște buni români (mai români chiar
decât Edm. Nicolau, C. Bălăceanu & Co.) mi-au prezentat copie
la xerox după o recenzie din ianuarie 1941 semnată de I.M.
Strong de la Howard și apărute în vestita, internaționala,
“Psyhological Abstracts”, revistă de referate ce apărea lunar în
circa 700 pagini. Era recenzată acolo pe vreo 30 rânduri
”Psychologie consonantiste“, 2 vol., ed. Maloine etc. După alte
recenzii (original not seen) – spunea autorul – deci prin 1939 și
1940 circulau în lumea științifică și alte recenzii. Totul era în
engleză. Exclus ca neurofiziologul dr. Rosenblueth, sau W.
Cannon, sau McCulloch și deci și N. Wiener, convertitul
matematician la psihologie, să nu fi citit recenzia din 1941 (dar
probabil și alte recenzii anterioare, deci probabil și cartea în
original; erau, doar, specialiști și doreau să ajungă ciberneticieni).
Această piesă, multiplicată în 300 ex., n-o voi divulga, ci o voi
distribui, ca surpriză, celor din sală. Împreună cu cartea ce trebuie
să apară la Craiova. Dr. Cezar Buda mi-a promis că mă anunță,
dar eu nu am primit anunțarea. Deci: sau D-sa a uitat sau
răuvoitori mafioți au interpretat scrisoarea D-sale. Credeam că
încă nu a vorbit.
Ca să fiu acceptat la Congres, voi da ceva cât mai
inofensiv, urmând ca lupta cea mare să fie dată în ședință și în
culise.
Dacă voi fi sănătos, voi merge și eu, dar chiar și atunci aș
prefera ca prezentarea să fie făcută de către Dv., cel mai entuziast
român din Moldova și în prezent și din Muntenia (cu capitala la
Argeș și Pitești). Eventual în colaborare cu D-l Prof. Cezar Buda,
care ar veni cu greutatea prestigiului D-sale. Eu fie că nu aș
apărea, fie că aș apărea doar la sfârșit (ca o fantomă finală), poate
luând parte și la discuții și astfel prelungind timpul de expunere
prin vreun adaos sau completare. (Visuri. Deocamdată să văd
dacă trăiesc până atunci și dacă voi suporta trenul, că eu avionul
nu vreau să călătoresc).
Nu v-am spus, cred, că Academia m-a propus (în aprilie)
la titlul de “om de știință emerit” (ce urma să-l acorde Ministerul
Învățământului) și la pensia de 4000 (ce urma s-o dea Ministerul
Sănătății). Mehedințiul a susținut propunerile, dar până acum nu
s-au realizat și nu se știe nimic: au fost respinse? Sunt în
dezbatere? Sunt speranțe? A intervenit opoziția?
Prof. Mihai Drăgănescu m-a relevat în ”Problemele păcii
și ale războiului“ (pag. 230 sau așa ceva) și aranjează traducerea
în 1978 a cărții din 1938 (vol. I aproape integral și ceva selecțiuni
din vol. II).
Va apărea în acest an la Academie o carte cu precursori
români ai ciberneticii (Danielopolu, Postelnicu și eu), dar mi se
pare că e doar o reeditare a unor articole mai vechi. Eu voi figura
umbrit. Se spune că e bine și așa.
Nu știu nimic de “Analele Congresului“ ce trebuiau să
apară acum în iulie – august (vol. III în care e comunicarea mea
trunchiată). Aș fi vrut să am 100 – 200 extrase, pe care le-aș
distribui Congresului din 1978, poate. Să fac o cerere? Zamfirescu
e omul care va căuta să saboteze acea pretenție a mea. Ar trebui
intervenție prin om influent.
La “Litera” aș putea tipări altceva – tot o completare mai
polemică la studiul de la Craiova. Dar banii – avansul? Și pe urmă
cred că și acolo trebuie să stai la rând cu anii. Eventual ați putea
semna Dv. (fie singur, fie cu D-l Prof. Buda) un astfel de studiu, o
expunere – pledoarie – al cărei material ideatic vi l-aș putea
furniza eu, prelucrarea, stilul și entuziasmul fiind ale Dv. (Eu nu
aș figura cu nimic). Mă iertați dacă pretind prea mult.
Mă surprinde că și Dv. la Congresul de acupunctură v-ați
lovit de același coleg al Dv. de inginerie – Zamfirescu, și de
Bilciu.
Conducerea locală mi-a făcut rost și de o butelie (cu plata
reală). Mi s-au acordat și alte ajutoare, așa încât de Mehedințiul
meu sunt foarte mulțumit, mai ales că mi se promit și în
continuare ajutoare. Am fost încântat și de atitudinea de acum de
la Academie. Mi-a părut nespus de rău de dispariția D-rului …109
o atitudine total opusă celei manifestate la 4.IV.1975 de alți
academicieni.
Spuneți că ”dacă Dv. reușiți să mergeți la Congres…“. Nu
sunteți nici Dv. siguri? De cine depinde aprobarea? De Dr. J.
Rose? De acceptarea comunicării Dv.? Sau de vreun comitet
român care organizează și triază participarea?
Ce gratuități se acordă și ce se plătește de către
participant? Drumul se face pe socoteala participantului?
Dacă nu reușesc să predau articolul până la 31 oct. 1977,
sunt eliminat de la Congres? Mi se poate acorda amânare până în
aprilie 1978? Sau acelea sunt concesii ce se fac favoriților?
Cum văd, se cer 3 serii de texte: de 50 cuvinte, de 500
cuvinte, de 300 de cuvinte. Cum văd, autorul trebuie să se
clasifice el singur la o secție. Eu deci trebuie să mă încadrez exact
la subiectul tratat pe profilul unei secții, la News cib.? Artificial
Intelligence? Sau la Forum “Science and Society”? Problema mea
se referă la istorie (dar istoria nu e prezentă).
La Amsterdam nu mai am protectori români, ca la
București. Cred că trebuie să trimit textul și la dr. J. Rose și la van
der Zouwen (dar aici ar trebui să mă încadrez în ”Social
Systems“.
Am scris urgent de la poștă și de aceea așa de înghesuit.
Trimitem pe cont propriu sau prin C. Bilciu? Sau asociați, mai
mulți? Trimit recomandat direct lui J. Rose? Nu va escamota
textul meu?
Multe probleme. Încă odată vă mulțumesc. Și vă urez
sănătate și voie bună și același nivel ridicat de înaltă
tenacitate…110.
109
Lipsă text (n.n. – T.R.).
110
Lipsă text (n.n. – T.R.).
64. <1977 septembrie 21>111. Dr. Ștefan Odobleja îi trimite ing.
Stelian Bajureanu rezumatele comunicării pentru congresul de la Amsterdam
și-l informează cu privire la problemele de sănătate (anexă: rezumatul
“Diversitate și unitate în ciberneticăˮ).
Trimit urgent textul rezumatelor112 (de 50 și 500).

Articolul in extenso (5000) nu e gata terminat, dar până în aprilie
am timp. Dacă poșta merge corect, scrisoarea mea vă parvine
vineri, cel târziu sâmbătă și aveți timp de reflectare și sugestii.
Am evitat să ofensez cu ceva pe Rose și N.W. Mi s-ar
respinge fără dar și poate.
Aș mai avea un proiect (a doua comunicare, dacă e voie)
măsurători logice, la care dau și măsura în față ca fiind de fapt f.
apropiată de logică și ale ei diviziuni etc.
N-am stat bine cu sănătatea. Nici acum (după 4 dinți
extrași miercuri și sâmbătă 2). Echilibru instabil. N-am nici soba
făcută.
Sper să recurgem la unele englezoaice locale, pentru
traducere.
Vă aștept cu multă nerăbdare (eu mă lăsasem pe tânjală).
Cu toată aleasa afecțiune ce vă port.
Al Dv.
Voi mai pregăti unele variante pe alte teme.

(Duc repede la poștă.
Rog aduceți rezumatele ce trimit).
<ANEXA 1>
111
112
Vezi Anexele
DOCTOR ȘTEFAN ODOBLEJA
Drobeta-Turnu Severin, ROMÂNIA
DIVERSITATE ȘI UNITATE ÎN CIBERNETICĂ
În prezent, cibernetica este concepută și definită din

diferite puncte de vedere, care duc la confuzie, echivoc și
inconsistență. Autorul încearcă o sistematizare și unificare a
concepțiilor existente într-o sinteză superioară. Ca bază
catalizatoare se folosește conceptul de conducere, care a
determinat și denumirea ciberneticii.
Cibernetica este concepută de autor ca știința conducerii
generalizate, care se ocupă de conducere la animal și la mașini și
în alte domenii (industrie, economie, societate etc.). Conducerea
în mașini este de dată relativ recentă față de conducerea la
animal, care a apărut odată cu viața și are o vechime de milioane
de ani. Tot astfel știința despre conducere la animal a apărut cu
câteva mii de ani înaintea științei despre conducere în mașini. Ea
a inspirat și servit drept model pentru știința conducerii în
mașini.
Autorul nu prezintă cibernetica ca o știință a conducerilor
inferioare (chimice, fiziologice etc.) pe care le întâlnim la ființele
inferioare și pe care le studiază fiziologia. El concepe cibernetica
ca o știință a conducerilor superioare pe cale întâlnim la ființele
superioare și pe care le studiază neurofiziologia, în general, și
psihologia (psihologia cerebrală superioară) în special. Știința
care studiază într-o perspectivă fizicistă și tehnicistă psihicul și
inteligența naturală (mintea și gândirea) și care a creat
inteligența artificială.
Cibernetica este privită ca o știință aplicativă și utilitară
a conducerii, cu aplicare la: construirea mașinilor de conducere
artificială, mașinizarea gândirii, conducerea gândirii artificiale și
la conducerea cât mai naturală, cât mai mecanică și eficientă a
gândirii naturale (metodologie).
În continuare se arată mecanismul prin care s-a ajuns la
cibernetica modernă, începând cu psihologia asociaționistă și
asocianismul fiziologic generalizat din secolul trecut. De la
psihologia reflexologică (care s-a intitulat la vremea sa
“fiziologie cerebrală aplicată”) se trece la fiziologia
psihoanalitică (”psihoanaliză“). Prin psihologia behavioristă
(devenită și ea behaviorism generalizat la toate evenimentele
lumii) se ajunge la psihologia fizicistă și tehnicistă, care a avut
vaste repercusiuni în tehnică și în psihologie. Prin generalizarea
și extrapolarea acestei psihologii se determină ulterior ivirea
ciberneticii moderne. Se lămuresc scopurile ciberneticii de
realizare a gândirii artificiale, perfecționarea prin metodă și
mecanizare a gândirii naturale cât și toate celelalte realizări ce
au urmat în mod natural și obligat.
În încheiere se arată cum cibernetica privită prin prisma
conducerii superioare și a psihologiei devine mult mai
cuprinzătoare, mai inteligibilă și mai clară. Privită astfel ea
poate cuprinde cu ușurință nu numai feed-back-ul și reglajul, dar
și informația împreună cu dinamica și procesele sale. Ea poate
cuprinde știința conducerii în mașini și animale inclusiv omul ca
individ și societate, inteligența artificială și cea naturală, tehnica
psihologică, tehnica – perfecționată prin metodă – a gândirii
naturale, adică metodologia.
Metoda folosită are avantajul de a îngloba într-o
concepție unitară diversitatea mare de definiții și concepții
actuale despre cibernetică

Septembrie 1977
Drobeta-Turnu Severin
Strada Decebal nr. 72
ROMÂNIA
<ANEXA 2>
DOCTOR ȘTEFAN ODOBLEJA

Drobeta-Turnu Severin, ROMÂNIA
REZUMAT
DIVERSITATE ȘI UNITATE ÎN CIBERNETICĂ
Lucrarea este o încercare de sinteză a marii diversități

existente de modalități de concepere și definire a ciberneticii.
Pentru atingerea acestui scop autorul privește cibernetica
prin prisma conducerii, inclusiv a conducerii superioare, de la
animal și om exercitată de către creier, și studiată de către
fiziologia cerebrală superioară, respectiv de către psihologie.

Septembrie 1977
Strada Decebal nr. 72
ROMÂNIA
65. <1977 octombrie 24>113. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe

ing. Stelian Bajureanu despre trimiterea către John Rose a rezumatelor
comunicării pentru Amsterdam și că aflase de ținerea unui alt congres de
cibernetică la Namur (Belgia) cu privire la care ar fi dorit să afle amănunte.
Mii de mulțumiri pentru epistolarele, pentru telegraficele,

precum și pentru comestibilele Domniilor Voastre felicitări. La
113
Datat după Memoriul menționat în scrisoare (n.n. – T.R.).
rândul meu vă urez Domniei Voastre, Doamnei Bajureanu și
Domnișoarei pictorițe Gabi Bajureanu multă sănătate, voie bună
și izbânzi pe toate fronturile.
Vă informez că am trimis rezumatele la J. Rose prin
Oficiul de Calcul local (filiala Institutului de informatică). Am
trimis și cererea la CNST după indicațiile Dv.
Ieri am găsit la biblioteca județeană un prospect de la
“Association Internationale de Cybernetique ” A.S.B.L., cu sediul
la Namur (Belgia). A tipărit 20 volume despre cibernetică – a
1000 fr. belgieni volumul. Se ține și acolo un Congres în 1978- al
8-lea (nu precizează data). Ar trebui luate informații mai exacte.
Poate mai bine acolo decât în Olanda, cu J. Rose. Președinte este
Georges R. Boulanger, profesor la politehnica din Mons și la
Univ. Bruxelles. Acolo este admisă și limba franceză și cea
engleză.
Dacă Academia ar avea în biblioteca ei acele volume, aș
merge să le consult. Când am fost, nu le-am găsit la fișier.
Ce păcat că la Pitești nu este o editură! Fiindcă la Craiova
sunt mereu amânat, iarăși cu făgăduieli fără speranță.
Va trebui folosită iar presa de mare tiraj. Poate conveniți a
semna câte un articol militant pe această temă.
Aștept părerile – obiecțiunile Dv. asupra textului meu.
Cu urări de bine
Al Dv.
66. 1977 noiembrie 4. John Rose îi scrie dr. Ștefan Odobleja cu privire
la condițiile de redactare a celor două versiuni ale rezumatelor comunicării
pentru congresul de la Amsterdam.
WORLD ORGANISATION OF GENERAL SYSTEMS

AND CYBERNETICS
PRESIDENT IN MEMORIAM: DR. NORBERT WIENER

DIRECTOR – GENERAL DIRECTOR
FOR
DR. JOHN ROSE (U.K.) EXTERNAL
AFFAIRS:
PROFFESOR T.C.
HELEY (U.S.A.)
JR/JB
4.11.77
Dear Dr. Odobleja,
FOURTH INTERNATIONAL CONGRESS OF
CYBERNETICS AND SYSTEMS
This ist o ackowledge the receipt of your paper on

DIVERSITY &UNITY IN CYBERNETICS (of about 500 words) to
be presented at the above Congress (Section 22).
I have to inform you that paper has been accepted for
delivery at the Congress. I look forward to receiving the full-scale
paper (cc. 3000 words) which must be prepared in accordance
with the procedure outlined in the Call for Papers.
Yours sincerely,
ss., J. ROSE
GENERAL ORGANISER
The follwing are required:

1.
2.
3.
WHICH SECTION PLEASE?
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, orig., 1 f.
67. <După 1977 noiembrie 4>. Dr. Ștefan Odobleja îi trimite lui John
Rose fișa cu adresa și specificarea secției la urma să fie înscris la congresul de
la Amsterdam, cu rugămintea de a i se permite a folosi unele citate din ˮModern
trends in Cybernetics and Systems – Congress 1975“
Stimate D-le Dr. John Rose,
Trimit fișa cu adresa mea și cu specificarea secției.

Totodată, vă rog să binevoiți a-mi da permisiunea de a
folosi (a reproduce) unele citate din ”Modern trends in
Cybernetics and Systems“ (Congress 1975).
Dear Mr. John Rose
I sent you annexed the…. With my adess also indicating

the section where I am goingto expose my paper.
At the same time I ask you to be willing t ogive me a
written approbation of using quotations from “The Acts of
Congress” which has also appeared here in a wonderful
presentation in which you played a prominent part and for which I
offer you my cordial congratulations.
Yours truly
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, concepte, 2 p.
68. <1977 noiembrie>114. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe prof.
Cristescu că acad. M. Drăgănescu prezentase la Drobeta-Turnu Severin
conferința “Ștefan Odobleja și relația om - mașinăˮ, despre apariția cărții
ˮPrecursori români în cibernetică“ și că urma să se înscrie la congresul de la
Amsterdam, deși știa că nu va putea merge acolo.
Vă scriu abia acum, fiindcă abia recent s-a mai produs un

eveniment ceva mai deosebit pentru mine: la 28.IX.977 D-l Prof.
Mihai Drăgănescu a venit la Drobeta-Turnu Severin și a
conferențiat în sala bibliotecii județene cu subiectul “Ștefan
Odobleja și relația om - mașinăˮ. Domnia sa m-a onorat și în
ianuarie a.c. cu invitarea la Academie la ˮProblemele păcii și ale
114
războiului“, care au și apărut în volum, și unde mi s-a făcut
cinstea de a fi citat în text și la subsol.
Cartea cu “Precursori români în ciberneticăˮ va apărea, mi
s-a spus, în 1978, iar Ps. c. tradusă: 1979 (cam târziu pentru
mine).
Azi, marți 11.X., primii și comunicarea scrisă a D-lui
Prof. M. Drăgănescu: 50 pagini la multiplicator. Este, această
comunicare, pentru mine, cel mai măgulitor gest în favoarea
românității ciberneticii, cu atât mai surprinzător că el vine din
partea unui inginer electronist care, după toate calculele
probabilităților, ar fi fost de așteptat a fi mai degrabă alături de
Edmond115. Acum, chiar dacă și acesta din urmă ar veni la
Severin să predice severinenilor despreˮPs. cons.“, surpriza mi-ar
fi mult mai mică.
Zilele acestea mă înscriu la J. Rose la Londra pentru
Congresul de cibernetică de la anul. Deși nu cred să merg la
Amsterdam, unde nici nu v-aș avea pe Dv. să mă ajutați a rezolva
neprevăzutele probleme puse de împrejurări sau ticluite de
oameni. De exemplu, ce m-aș face dacă, fără Dv., în avion, un
terorist ar îndrepta avionul spre Antarctica?
În fine, să fim sănătoși cu toții până atunci. Iar Dv. să fiți
fericiți cu toți ai Dv.
Decebal 72
Drobeta T.S. 1500
69. <1977 decembrie 9>116. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre problemele de sănătate cu care se confrunta – o criză de
reumatism supraacut, ceea ce-l împiedicase să-l revadă pe Iosip Broz Tito, aflat
în decembrie 1977 la Drobeta-Turnu Severin.
Stimate și Iubite Tov. Ing. Bajureanu,
115
Nicolau (n.n. – T.R.).
116
În proiect urma să vă expediez de îndată o scrisoare de
mulțumire și de consemnare și în scris a bogatelor și plăcutelor
impresii din ziua de 14.XI, care au culminat cu cele din seara
aceleiași zile. Am amânat cu câteva zile acea intenționată
scrisoare ca să termin un articol solicitat urgent pentru almanahul
”Tribuna“(Cluj). În care timp a izbucnit o criză de reumatism
supraacut la genunchiul stâng (deja deficient) și abia am scăpat de
durerile cele atroce și febră (remediul hotărâtor a fost extragerea
prin puncție a lichidului – autopuncție). Sunt încă în casă dar
diferență mare față de “afară” nu este, din moment ce nu am încă
sobă (pe care sper să o am peste o săptămână). Mă pot mișca și
cred că sulful, sunt diverse forme, mă va ajuta să scap de ultimele
dureri ca să pot merge în oraș după cele necesare existenței.
Bucurați-vă din plin de fericirea de a avea articulații
sănătoase (și de a nu fi fost participant la retragerea napoleoniană
de la Cotul Donului).
Am avut zilele trecute cinstea de a avea în Severinul
nostru pe eroul Tito și îmi pare rău că infirmitatea mea nu mi-a
permis a merge să-l revăd (l-am văzut bine când a fost cu
Gheorghiu Dej pentru prima hidrocentrală).
Vă mulțumesc pentru lucrările trimise. Am fost încântat
de excursia la munte. Cât despre expoziție, ea a fost cu mult peste
așteptările mele și am rămas vrăjit de ansamblul ei și în special de
unele peisaje de pădure în care ați pus multă poezie și dragoste de
natură (și satul meu stă lângă pădure și am trăit mult prin pădure -
și tocmai la vârsta copilăriei și adolescenței, cele atât de sensibile
la toate frumusețile lumii).
Părerea mea ar fi ca cele mai reușite din tablouri să fie
păstrate pentru ca, împreună cu altele de același nivel artistic, să
poată fi expuse în Capitală – cândva, cât mai pe curând.
Vă felicit pentru succese și vă urez pe viitor altele și mai
numeroase.
ss. dr. Ștefan Odobleja
Respectuoase omagii D-nei Bajureanu. Multe succese
școlărești D-re Gaby.
70. 1978 ianuarie 5, București. Consiliul Național pentru Știință și

Tehnologie îl informează pe dr. Ștefan Odobleja că îi aprobase suma de 70 de
dolari pentru deplasarea la Amsterdam.
REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA

CONSILIUL NAȚIONAL București
5.01.1978
PENTRU
ȘTIINȚĂ ȘI TEHNOLOGIE
Nr. 2040
Tovarășului
1500 Drobeta Turnu Severin
Str. Decebal 72
Urmare cererii dumneavoastră adresată Consiliului
Național pentru Știință și Tehnologie, din indicația tovarășului
Președinte Ion Ursu, vă comunicăm că vă putem oferi un loc cu
70 dolari, pe cont propriu, pe 1978, pentru deplasarea
dumneavoastră la Amsterdam.
Alte posibilități instituția noastră nu are, deoarece
fondurile de deplasare pe 1978 sunt mai mici decât în 1977.
Așteptăm răspunsul dv.
L.S., CABINETUL PREȘEDINTELUI
ss., M. Spiridon
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, orig, 1 f.
71. <1978 ianuarie 17>117. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing.

Stelian Bajureanu despre aprobarea celor 70 de dolari pentru deplasare, sumă
117
pe care nu știa cum s-o interpreteze și s-o folosească și îi trimite documentele
despre congres primite de la John Rose (în anexă documentele respective).
Domnia Voastră m-ați îndrumat spre C.N.S.T. și tot D.

Voastre vin să vă dau primele informații și totodată să vă cer și
unele lămuriri.
Primii azi 15.I scrisoare (adresa) aci alăturată în copie
(adresa a stagnat, se vede, vreo 10 zile, pe unde? nu se știe).
Ce să răspund? Că accept? Că-mi trebuie mai mult?
Eu nici nu știu cât trebuie să dau – lei românești – pe cei
70 de dolari. Și când îi dau, unde etc.
Nu știu cât este drumul dus-întors cu trenul (cum aș
prefera) sau cu avionul (dacă va fi obligator).
Nu știu ce înseamnă că ”mi se poate oferi un loc“? Ce
loc? Unde loc?
Adresa e tipărită – dar posibil e o mașină specială, fiindcă
și numele meu (cu adresa mea) e tot tipărit.
Nu știu ce înseamnă “pe cont propriu”; știu că pe banii
mei, dar expresia poate avea și alte interpretări.
De ce se scuză C.N.S.T. că nu are alte posibilități? Ce alte
posibilități ar mai fi putut să fie? Înseamnă oare că cu cei 70 de
dolari se poate duce și întoarce la și de la Amsterdam? (cu mălaiul
în traistă?). Fie și așa, dar ce fac dacă cei 70 de dolari nu pot
ajunge decât până la Viena?
Nu cred că la T. Severin, de la Biroul de voiaj, să pot afla
cât costă drumul până la Amsterdam, dus-întors, bineînțeles, că
doar nu plec ca să rămân în patria lui Spinoza.
O fi având țara noastră vreun Consulat sau o reprezentanță
oficială oarecare la Amsterdam? Mi-ar fi de mare folos
informativ, și aș lua legătura încă de pe acum cu acel Consulat.
Mă gândesc că, la urma urmei, în august se mai poate
dormi și pe afară, în vreo ”tindă“.
Totodată, vă dau în copie cele primite de la John Rose, de
la Londra. Încă nu am răspuns, nu am trimis înapoi fișa cerută,
care e anexată – detașabilă – și în care să trec Secția. Eu consider
să mă înscriu la Inteligența artificială, fiindcă tema mea are
legătură cu ea, pledând, bineînțeles, mai mult pentru Inteligența
naturală – de la care, până la psihologie nu mai e decât un pas. O
altă secție posibilă ar fi cea de Neurologie, Biologie, dar mă tem
să nu dau acolo de bunul român C. Bălăceanu, care s-a manifestat
la București ca adversar nedeclarat (a fost vicepreședinte la secția
mea, a 7-a).
Nu știu dacă a apărut vol. III cu Actele Congresului din
1975. Nu știu dacă acolo figurează – și cum – comunicarea mea la
congres. Din ce scrie J. Rose rezultă că Ediția Springer pentru
străinătate e cu totul aparte. Iar eu mă tem că în Ediția Springer
am fost suprimat. Nu contează dacă voi figura în ediția Bilciu –
Zamfirescu “pentru România”. Ce m-ar interesa ar fi să fi apărut
în Ediția Springer, cea citită de străini. Găsim, oare, în țară,
undeva, o ediție Springer?
De ce J. Rose avertizează despre unele eventuale impresii
și pagube de care Congresul nu se face răspunzător?
Trebuie luat legătura cu agenția de călătorie din Londra?
(pentru drum, cazare etc.)?
Scuzați-mă pentru această avalanșă de întrebări, dar în
treburile acestea toate sunt cu termene pe care nu trebuie să le
pierzi.
Primiți, vă rog, cordialele mele salutări.
Omagii respectuoase stimatei Dv. Familii.
<ANEXA 1>118
118
Vezi și doc. din 4 noiembrie 1977.
AND CYBERNETICS
PREZIDENT IN MEMORIAM: DR. NORBERT WIENER
DIRECTOR-GENERAL
DIRECTOR FOR:
Dr. J. Rose (U.K.) EXTERNAL
AFFAIRS
Profesor
T.C.HELVEY (U.K.)
Our Ref:
Your Ref:
JR/RRB
Dear Dr. Odobleja,
This ist o acknowledge the receipt of your paper on

Diversity and Unity in Cybernetics.
(of about 500 words) to be presented at the above
Congress (Section ???)
I have to inform you that paper has been accepted for

delivery at the Congress.
I look forward to receiving the full-scale paper (cc 3000
words) which must be prepared in accordance with the procedure
outline in the call for papers.
Yours sincerely,
J. Rose
GENERAL ORGANISER
The following are required:
1.
2.
3.
Which section, please?
<ANEXA 2>
AND CYBERNETICS

AMSTERDAM, THE NETHERLANDS,
21-25 AUGUST, 1978
At
RAI INTERNATIONAL CONGRESCENTRUM
OPENED BY:
DR. AMADOU MAHTAR M’BOW
DIRECTOR-GENERAL U.N.E.S.C.O.
The above triennial congress is supported by many

international bodies concerned with Management, Labour, the
Sciences, Computers, General Systems and Technology.
The 1978 event follws the Third Congress held in 1975 in
Bucharest, Romania, that attracted over 1200 experts from 38
countries; the proceedings of which (about 3500 pages in three
volumes) have been published in full by the W.O.G.S.C. and
marketed (whith the exception of Romania) by Springer Verlag.
AGENDA
The Congress will comprise three symposia, seven
sections, and Open Forum, various special meetings, exhibitions
of books and equipment, poster sessions, an international
computer chess match and formal presentation of the Norbert
Wiener Awards.
THREE HALF-DAY SYMPOSIA:
”Social Systems“ “Computer Privacy”
”Robots“
SEVEN SECTION MEETINGS:
Artificial intelligence; Cybernetics of Economic Systems
and Management; Industrial Cybernetics, including automation;
Informatics and Education; Neuro and Bio-Cybernetics; Social
Systems; Systems and Models, including environmental problems.
SPECIAL MEETINGS:
Fuzzy Systems, S.G.S.R./W.O.G.S.C. joint meeting etc.
PROGRAMME:
MONDAY, 21 st.AUGUST, 1978
9,30 REGISTRATION
TUESDAY, 22nd AUGUST, 1978
9,30 OFFICIAL OPENING BY
DIRECTOR-GENERAL OF
UNESCO
10,00-13,00 SYMPOSIUM
“SOCIAL SYSTEMS”
PANEL DISCUSSION
14,30-17,30 SYMPOSIUM
”COMPUTER PRIVACY”
WEDNESDAY, 23rd AUGUST, 1978
9,30-13,00 SYMPOSIUM ”ROBOTS“
PANEL DISCUSSION
14,30-17,30 MEETINGS OF SECTIONS
(including that on Fuzzy Systems, also the SGSR Meeting
19,30 Official Banquet and presentation of
Norbert Wiener Awards
THURSDAY, 24th AUGUST, 1978

19,30-21,30 OPEN FORUM “SCIENCE
AND SOCIETY” chaired by THE PRESIDENT OF THE ROYAL
DUTCH ACADEMY OF SCIENCES, professor H.G.B. CASIMIR
FRIDAY, 25th AUGUST, 1978
9,30-13,00
MEETINGS OF SECTIONS
14,30-16,00
MEETINGS OF SECTIONS
16,30
OFFICILA CLOSURE
Escursions and visits are planned to places of interest in
the Netherlands for ladies and delegates. Social activities are also
envisaged
POSTER AESSION – closing date for entries, 30th
Aprilie, 1978.
INTERNATIONAL COMPUTER CHESS MATCH
Summaries of papers and official programmes will be
distributed free of charge, during Registration.
A book of abridged papers will be published.
FEES:
Congress and associated events are open to all on the
payment of the folowing subscriptions:
1. AUTHORS OF PAPERS – FREE (22
Guilders or E5 for published procedings (optional) (not
including Banquet)
2. OTHERS 135 Dutch Guilders
E30 for U.K. Delegates (not including
Banquet)
3. BANQUET 45 Dutch Guiders
Elo for U.K. Delegates
All participants are entitled to a free copy of the Congress
Proceedings.
ADDITIONAL NOTE:
Please note that expenditure on travel, plus hotel
accommodation may sommtimes be much less than that on travel
alone. Delegates are advised to make thorough enquiries. List of
travel agencies for consultation are given on the reverse of the
application form.
THE W.O.G.S.C. CONGRESS ORGANISER ARE NOT
RESPONSABLE FOR ANY DAMAGE OF INJURY
WHATSOEVER SUSTAINED BY THOSE AVAILLING
THEMSELVES OF THE SERVICES OF TRAVEL AGENCIES.
72. <1978 ianuarie 30>119. Dr. Ștefan Odobleja mulțumește ing.

Stelian Bajureanu pentru primirea volumelor “Springerˮ, versiunea ˮpentru
Orient“, cu lucrările congresului de cibernetică de la București și își exprimă un
oarecare optimism cu privire la participarea sa la congresul de la Amsterdam.
Am fost cum nu se poate mai surprins – și fericit până la

extaz – când în pachetul de la Pitești am descoperit
monumentalele volume, cu faimoasa firmă “Springer”!
Nu am cuvinte să vă pot mulțumi pe măsura bucuriei
mele.
La care bucurie s-a mai adăugat și încurajanta Dv.
scrisoare, entuziastă, dinamizantă și plină de proiecte frumoase,
cutezătoare, atrăgătoare.
Încântat peste măsură, am alergat cu cărțile lui John pe la
bunii noștri români mehedințeni de aici – care la rândul lor au
rămas deosebit de impresionați și plăcut impresionați de ele.
Motiv de prelungire și amplificare a beatitudinii mele – și în
raport cu ea a recunoștinței mele pentru inegalabilul exemplar de
român și moldovean din Rediu.
La comunicarea mea, citatele au fost doar deschise, dar au
uitat să le mai închidă. Iar într-un loc au pus pe ”for“ unde nu
trebuia!
Dar mă mulțumesc și cu ce au dat Dumnezeii de la
Londra și de la Editura Tehnică. (Ați observat cred că, totuși,
119
această ediție este numai pentru România, “bună pentru Orient”,
nu și pentru Occident, unde, n-ar fi exclus ca eu să fi fost exclus).
Datorită scumpului și eminentului meu mentor,
Amsterdam-ul – la început un vis fantastic – prinde contururi de
realitate palpabilă. Tentația călătoriei cu autoturismul e destul de
îmbietoare.
Voi face demersul pentru formalități. Mă voi face sănătos
și cu genunchiul (poate mai mergem și pe jos, apostolește).
Eu vă urez inspirație fericită și mult succes la lucrarea la
care v-ați angajat.
Multă Sănătate și Fericire pentru toți ai Dv. și pentru Dv.
personal.
73. <1978 martie 6>120. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing.

Stelian Bajureanu despre drumul făcut la București pentru emisiunea de la TVR
cu Aristide Buhoiu și despre apariția cărții “Precursori români ai ciberneticiiˮ,
în legătură cu care își exprimă rezerve serioase despre înțelegerea corectă a
contribuțiilor sale, în balanță cu cele ale lui Danielopolu și Postelnicu.
Mult Stimate D-le Ing. Bajureanu,
M-am întors joi seara de la București, unde am fost

chemat pentru o înregistrare la TV pe tema Ps. Cons. = Cib. Va fi
redată la TV peste circa 2 săpt. la rubrica științifică dirijată de
Aristide Buhoiu.
Cu acea ocazie am aflat că la Academie va apărea, totuși,
”Precursori români ai ciberneticii“ (deși nu a fot trecută în planul
pe 1978). Am mai aflat că de D. Danielopolu se ocupă dr. C.
Bălăceanu, iar de mine se ocupă un inginer (Ștefan) și dr. V.
Săhleanu.
120
Ca în toate triumviratele (al treilea triumvir este Paul
Postelnicu) e o competiție, cu tendințe de dictatura unuia prin
exterminarea celorlalți. Se pare că șansele cele mai mari le are
tocmai cel ce nu mai este încă în viață. De ce spun asta? Fiindcă și
omul – avocatul meu din oficiu – V.S. a fost (s-a simțit) obligat a
vorbi de multe ori despre D.D. ca cibernetician. Iar când i-a venit
rândul a vorbi și de mine, a spus că nu prea vede legătura cu
cibernetica, la mine, deși eu enunțam vreo 50 de fire de legătură
(la D.D., cu toate că era un singur firicel de legătură) îl văzuse
bine și chiar mărit la telescop. E drept că în rest V.S. m-a lăudat
cel mai mult, fapt pentru care îi datorez recunoștință. Dar tendința
lui, ca și a d-rului Bălăceanu, era de a mă circumscrie la
psihologie – nec suter ultra crepidam.
Ba încă, la feedback, V.S. a spus că la mine lipsește cel
negativ, care ar fi specific lui N.W. Dumnealui este cel care m-a
îndemnat (indirect) să dezvolt în cartea din Craiova capitolul
Procesul ciclic, analizându-l și mai aprofundat și arătând că am
toate felurile de feedback, inclusiv negativ (vedeți la “Elemente”).
Ar trebui să-l facem pe V.S. să fie cel puțin informat de
treburile de mai sus. Cunoscând dovezile mele, poate că nu va
risca să afirme ceva care ar fi doborât ulterior, poate și cu zgomot,
și, în orice caz, în detrimentul său. Situația e delicată și eu nu pot
interveni (fiind cel interesat în cauză). De altfel, Dumnealui crede
că eu nu știu de misiunea ce are. Deși în modul perfect corect ar fi
trebuit, cred eu, să mă anunțe, dat fiind că eu eram în viață și
puteam fi întrebat asupra unor chestiuni ce se cereau lămurite.
Dr. V.S. nu are manuscrisul meu ultim, pe care vi l-am dat
Dv. Nu știe despre replica mea la feedback – precum și multe alte
lucruri. Iar sentimentele și interesele (obligațiile) îl duc spre D.D.,
ca și pe Dr. B.
Se pare că ei toți s-au ridicat cu ajutorul lui D.D., căruia
urmează a-i fi recunoscători. Pe când eu nu i-am ajutat cu nimic.
Încă o problemă: Dr. V.S., ca și mulți alții, chiar dintre
aliații mei, văd în cibernetică numai feedback-ul (și reglajul). Pe
când eu, pe lângă feedback, mai văd în cib. și multe alte lucruri
(idei), metode, principii, directive, așa cum arăt în cap. Ps. Cons.
este o cib. (de 50 de ori). Văd și inteligența artificială și pe cea
naturală (modelul obligat). Văd și metodologia cibernetică (fostă
consonantistă) etc. etc.
Inginerul meu (Ștefan) și medical meu (V.S.) nu le văd pe
de o parte fiindcă poate așa și am format concepțiile; pe de altă
parte mă tem că, fiindcă au interes să nu le vadă, ca să mă poată
aduce la același nivel și numitor comun cu D.D. și cu P.P. După
care urmează în mod natural și matematic sufocarea și strivirea
mea (un ”nerealizat“ – vorba lui N. Mărgineanu) sub ponderea
profesorală și academică a celor doi gigantici “tovarăși” cu mine
în competiție, dar tovarăși cu ranguri mult superioare rangului
meu de ieri și rangului meu de azi.
De pe planul aportului în cibernetică problema se
transferă și se rezolvă pe planul ierarhiilor sociale. Cu alte
cuvinte, intervine forța, puterea care vine să ia locul adevărului și
dreptății.
Eu voi fi deci în rolul primului sacrificat dintre cei trei
triumviri. După care urmează conflictul armat dintre cei rămași în
viață: D.D. și P.P. (”În viață“ din punct de vedere al
revendicărilor de cibernetică).
Să las așa? Să încercăm ceva?
La Dv. ar fi unele șanse. Dar să mă iertați că îndrăznesc a
vă obliga poate prea mult.
În primul rând, ar fi cazul să apară un articol – o simplă
comunicare, eventual într-o revistă oarecare (ori într-o societate
științifică) sub alt nume decât al meu. Mă gândeam la Dv. și la D-
l Prof. Buda. Merg cam departe cu proiectul meu, fiindcă D-l
Prof. Buda are și Dumnealui o concepție inginerească, strict
feedbackiană, și poate nu ar consimți la acordarea semnăturii
Domniei Sale.
Articolul ar fi o reformulare a capitolului Ps. Cons. = Cib.
a aceleiași teme care este și în Actele Congresului v. III, p. 1211.
Doar că s-ar începe cu feedback-ul ca generalizare vagă (așa cum
au și D.D. și P.P.), s-ar releva apoi plusurile aduse de Ps. C.
(generalizarea, lege universală), aplicarea practică (inclusiv
tehnică), care deja mă diferențiază pe mine de D.D. și de P.P.
Apoi s-ar enumera celelalte 20 – 30 de calități cibernetice ale Ps.
C. (Eventual, mai reduceți din ele, dacă socotiți prudent). (Fără să
se simtă că se face opoziție sau competiție).
II. Altă acțiune ce s-ar impune și care ar fi cred
folositoare: luarea de contact întâi cu ing. Ștefan, apoi cu dr. V.S.,
căruia să-i fie înmânată – împrumutată – ultima formă a
manuscrisului meu, pe care vi l-am dat Dv.
(Mai am exemplare, dar, precum am spus,
descompletate).
V-aș mai trimite și unele recente completări. După ce am
mai întâi avizul și aprobarea Dv.
Se pare că se deschid perspective și pentru cartea de la
Craiova. Vineri a fost la mine aici redactorul de carte. Important
ar fi ca să apară cu 3 luni înainte de august, ca să poată fi trimisă
și acceptată la Expoziția de carte.
(Cineva mă sfătuia să nu mă expun prea mult cu ea acolo,
în Occident, unde ar putea provoca reacții ostile).
Aș putea duce cartea cu noi și să o oferim numai la unele
persoane mai de încredere – belgieni, italieni etc. (împreună cu
Ps. c.).
Mă veți ierta pentru graba scrisului, precum și pentru
graba ideilor. O primă intervenție la prezentatorii mei ar fi să li se
arate că s-a acceptat la Congresul de Cibernetică, să spun ce este
în “Modern Trends” – III, p. 1211. Și că s-a acceptat să spun la
”…“121 p. 118 că Ps. c. e prima cib. din lit. șt. universală.
Acea acceptare de afirmare a mea este (deja) totodată o
acceptare – fie și numai pe jumătate a celor care au filtrat,
verificat, cenzurat cele spuse de autor. O acceptare sub beneficiu
121
Indescifrabil.
de inventor. De care prezentatorii mei ar putea să țină seama într-
o oarecare măsură.
În definitiv, dacă i-am dat mașinii inteligență, de ce ne-am
opune cu atâta îndârjire să nu-i dăm și psihologiei? Dacă există o
inteligență a mașinilor, de ce n-ar exista și o psihologie a
mașinilor?
Eu consider nu numai că o psihologie a mașinilor poate
exista, dar eu cred că ea există, că ea a preexistat mașinilor
“intelectuale”, ba chiar a contribuit cu ceva la trecerea de la
mașinile tâmpite la mașinile inteligente și intelectualizate.
Am mers prea departe cu divagațiile mele și m-am
depărtat de realități.
Ce mai faceți Dv.?
A venit primăvara, încep grijile grădinii. Trebuie perfectat
textul pentru Congres, spre a fi trimis la Londra cam pe la 1
aprilie. A trecut deja o săptămână din martie. Să ne grăbim.
(Iar eu vă țin în loc cu scrisori kilometrice).
Vă doresc spor la treabă și inspirație. Urări de
împrimăvărare sufletească Doamnei Bajureanu și D-rei Gaby.
Să Trăiți!
La urma urmei ce atâtea griji cu V.S.? Facă ce-o face. Și-

om mai face și noi după aceea ce-om putea. Cred că am exagerat
cu frica mea și cu pretențiile mele.
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie, 11 p
74. <1978 mai 4>122. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre problemele tot mai grele de sănătate, ceea ce-l făcuse să
termine cu greu comunicarea pentru congres și evocă din nou pericolul de a nu
fi acceptat, în caz contrar luând în considerare eventualitatea unei deplasări cu
automobilul la Amsterdam.
122
Am fost tot cam slab iar acum sunt de-a dreptul bolnav și
serios bolnav. Cu greu am terminat textul comunicării (am trimis-
o abia la 18.IV la J. Rose) și abia pe 27.IV am dat cererea pentru
pașaport la Insp. Mil. T.S.
Eu tot sper – ca omul – să-mi fie mai bine și să-mi pot
îndeplini misiunea pe care mi-am asumat-o.
Nu știu cum stați Dv. cu proiectele pentru Amsterdam.
Mașina ce zice?
Ați trimis de mult textul comunicării Dv.?
Am primit de la J. Rose un imprimat pe care era pus cu
ștampila: ”two Nobel laureates will deliver lectures“. Deci: o
selecție? Poate și o amenințare ori justificare a unui eventual
refuz.
Ați studiat itinerarul? Ați calculat distanțele și timpul de
parcurs? În câte zile se poate ajunge, mergând cu 300 km pe zi?
Mai aveți un alt ajutor de șofer afară de mine?
Nu știu dacă e cazul să visez la aceste lucruri în starea
mea actuală. Poate va trebui să renunț și să vă rog pe Dv. să
prezentați în locul meu.
Deocamdată vă urez Domniei Voastre și distinsei
Domniei Voastre Familii un călduros La Mulți Ani!
Bajureanu despre plecarea din spital, unde tratamentul eșuase, vizita făcută aici
de către M. Drăgănescu (care urma să publice în ˮViitorul Socialˮ un articol
despre Odobleja și scria prefața la ˮPrecursori…“), despre problemele
participării la congres (costurile, distribuirea cărților, întârzierea aprobării de la
Patrimoniul Cultural pentru ieșirea din țară a cărților, respingerea aprobării
123
pașaportului de către Securitate, măsurile de contracarare a adversarilor din țară,
participanți la congres etc.).
Am spus fiului și norei mele să vă telefoneze imediat și

neapărat, și să anunțe în aceeași seară și pe d-l Lascu să telefoneze
și el. Ei au plecat de la mine cam târziu, pe la orele 21, dar puteau
s-o facă. Spun că n-au putut prinde legătura. Nu sunt oameni. Îmi
pare atât de rău de cele întâmplate.
“Investigațiile moderne” și mai ales irigosopia, o barbarie
ce depășește multe din torturile medievale (excepție rugul) – m-au
nenorocit. Am fugit ca să mor acasă la mine.
Cu 2 ore înaintea plecării la gară a venit la mine … Prof.
M. Drăgănescu, cu textul cules p. tipar (corectura I) a unui articol
de 7 pagini despre mine, semnat de D. Sa, și ce va apărea în
”Viitorul social“, revistă de multe (sute) de pagini.
Acasă la T.S. am primit de la D-lui și prefața (scrisă tot de
D-lui) la “Precursori români ai cib.”, ce e pe cale să apară curând
în Edit. Academiei.
Iar în ”Contemporanul“ de ieri a apărut un articol despre
acest subiect (cu P124., cu D125. și cu mine).
Și-a asumat sarcina să multiplice în 50 exemplare
comunicarea mea de la Amsterdam care, după propunerea D-lui
John Rose, se poate distribui în Congres.
M-a complexat cu aceste substanțiale gesturi de
bunăvoință.
Văd că se cer bani grei la Amsterdam. Occidentul e mai
pretențios și mai fastuos decât Bucureștiul nostru 1975.
Caut să iau pașaportul și să vă pot da cei 70 de arginți
pentru a acoperi unele din cheltuieli. Acolo veți avea prilejul să
124
Paul Postelnicu (n.n. – T.R.)
125
D. Danielopolu (n.n. – T.R.).
verificați în Ed. Springer – cea din Occident – dacă figurează
acolo comunicarea mea din 1975.
Am promis lui J. Rose să mă limitez la minutele
regulamentare prescrise, în comunicarea mea (adică a Dv.) la sală,
Secția Informatică și Educație. Deci, considerațiile istorice vor
trebui să fie suprimate, sau rezumate la câteva fraze. Și trebuie
redus și din textul de 11 pagini. De exemplu, s-ar putea reduce
mult din textul Cib. e psihologie?, dând doar un rezumat al lui și
trimițând auditoriul la comunicarea mea din 1975 și la cartea mea
din 1938, care îi poate lămuri mai bine pe cei interesați de acest
subiect, cât și pe cei sceptici.
(În scrisoarea D-lui J. Rose, pe care desigur ați primit-o de
la Lascu, J. Rose se bucură de renunțarea mea la depășirea de
timp, ceea ce scrie de mână, la urmă, apoi face acea uimitoare
pentru mine apreciere, tot scrisă de mâna lui, în care spune că
lucrarea mea este foarte interesantă!).
Eu am primit abia alaltăieri acele informații suplimentare
pe care Dv. le-ați primit mai de mult. Am fost surprins să constat
că organizatorii Congresului au inaugurat, acum, un Simpozion
(sau așa ceva) despre …Diversitate și nevoia de Unificare în
Cibernetică! (Nu am aici hârtia – e împrumutată D-lui Ing.
Pleniceanu, Directorul Centrului de Calcul local; așa că nu pot
reproduce exact cuvintele din prospect). Cred că eu sunt cel care
le-am sugerat acest adaus, axat pe subiectul meu.
Un ardelean patriot, cu inimă de aur, entuziast ca și Dv.,
din M.E., Serv. Propagandei, Liviu Petrina (domiciliat în
București, Calea Dorobanți, nr. 134-138, Bloc nr. 13, Sc. B, Et. V.
Apt.58 București, Sector 1, Of. 63) mi-a promis că voi beneficia,
pentru cazare, de sprijinul D-lor și al reprezentanților noștri din
Amsterdam. Îl voi ruga să vă considere pe Dv. locțiitor al meu și
să vă acorde aceste ușurințe ce-mi fuseseră promise mie. Nu-i mai
știu numerele de telefon de la M.E. de la serviciu, dar Dv. le veți
putea afla, luând poate legătura și cu Prof. M. Drăgănescu (acasă
nu e voie), și luând legătura și cu D. Sa personal, spre a sugera
reciproc sugestii. Este f. ocupat și mă tem că și supărat, mâhnit.
De fel e de prin părțile Năsăudului. Părinții săi sunt acolo.
Nu cred ca J. Rose să aprobe distribuirea cărților mele în
sală la congresiști (nici afară de sală) și cred că, spre a nu-l irita,
nici nu trebuie încercat. Poate ar accepta distribuirea comunicării
mele din 1975, dar nu o am multiplicată. Mă tem că și asta l-ar
irita, și nu avem interesul să-l supărăm.
Nu mi-a venit încă aprobarea pentru cele 30 exemplare de
cărți de la Patrimoniul Național din București (ar trebui o
intervenție acolo). Acele cărți, fiecare din ele cu articolul de la
Congresul 1975 în ea, se pot distribui pe sub mână unor
congresiști de bună încredere (belgieni, francezi, italieni etc.).
Prudent, puține și discret. Li se vor da cu misiunea de a fi oferite
unor biblioteci universitare din țara lor. Nu ca oferte personale.
În felul acesta, nu mai călcăm legea lui J. Rose și nu mai e nevoie
de aprobarea lui scrisă.
Un exemplar din carte (cu articolul în ea) poate fi ținut de
Dv. la catedră, și poate fi arătat congresiștilor. Fără a fi oferit. Cel
mult, li se va cere numele și adresa de la hotel și li se va promite o
trimitere din țară etc.
Vream să vă dau măcar cei 70 de dolari aprobați, și primii
vestea că Securitatea nu-mi eliberează și pașaportul decât cu 3
săptămâni înainte de plecare, ceea ce e o nenorocire, din moment
ce eu nu voi putea trăi până atunci. Risc să-i pierdem (că după
moarte n-or să-mi dea pașaport și deci nici bani). Și mă tem că nu
mi se face favoarea și nu voi fi înțeles. Vă pot da lei (2000 –
3000), dar nu știu cum veți putea face schimbul. O problemă
neprevăzută și încărcată. Ar fi să se înțeleagă că luptăm pentru o
afirmare românească, eu, dispărutul, nu mai am interese personale
și ar fi să se facă tot posibilul ca să mi se dea acum, în viață fiind,
acești bani. Altfel Dv. nu veți putea plăti nici măcar taxa de
înregistrare și mai sunt și altele de plată.
Vă las cu bine, vă mulțumesc mult pentru atenția cu care
m-ați înconjurat și Dv. și D-na Bajureanu. Pregătiți-vă bine și sunt
de părere ca să calculați 2 – 3 zile în plus ca avans la plecare
(întoarcerea poate fi mai oricum). Vă urez mult succes și D-rei
Gabi o distracție plăcută și feerică.
<Continuare la scrisoare> (n.n. – T.R.)
Trebuie făcută listă (de la C.N.S.T.?) de toți românii ce

merg la Congres, vor fi Bălăceanu, Nicolau etc.
Va fi însă și Ing. C. Negoiță de la Centrul de Calcul
București, un mare specialist, cu suflet mare, care a fost la
București un însuflețit apărător al meu și a impus cartea mea la
Expoziție.
El e președinte (?) la o secție sau la un simpozion (vedeți
prospectul ultim trimis de J. Rose). El știe multe și poate multe.
La rigoare, ar putea interveni să ajute să transformați banii mei în
dolari, chiar după încetarea mea din viață.
Poate că ar putea obține și o aprobare de la J. Rose pentru
difuzarea în sală a “Precursorilor români” ce probabil va apărea
între timp (dar nu știu dacă e cazul). Noi nu trebuie să facem
acolo propagandă, decât cel mult pe sub mână și pentru asta nu ne
trebuie aprobare, din contra J. Rose nici nu trebuie să afle.
Bălăceanu cu Săhleanu scriu în colaborare despre mine în
”Precursori români“. Deci, el nu e total contra mea. Are rezerve
dictate de interese. Poate fi consultat. E la curent cu situațiile,
temerile, atmosfera.
Se poate provoca o discuție, punând un prieten (străin,
bineînțeles) să emită o îndoială. Dau aci o probă. Pot fi imaginate
și altele. Astfel se dă putința de a se ajunge la Ps. cons. și a se
arăta cartea – dovadă a legăturii (doar legătura, nu a priorității)
dintre psihologie și cibernetică. Restul se deduce. Acolo noi
apărăm doar tema teoretică a posibilității unificării definițiilor
ciberneticii I în jurul conceptului de conducere și apoi II în jurul
conceptului de psihologie (conducerea la animal). Nu ne abatem
de la temă. Dăm Ps. cons. doar ca argument la temă.
Provocatorul (interpus străin): Eu găsesc că ipoteza Dv.

cu proveniența ciberneticii din psihologie e mult prea hazardată și
cu prea puține sorți de confirmare. Fără a contesta asemănările
semnalate de către diverși autori între cele două discipline, totuși
eu consider că de la psihologie la cibernetică este un drum mai
lung decât acela pe care Dv. îl prezentați.
Substitutul autorului (D-l Ing. Bajureanu126): Mai întâi, aș
vrea să relev că teza d-rului Odobleja nu mai este o ipoteză, ci un
fapt și un adevăr dovedit. Într-adevăr, dați-ne voie a vă spune că
în 1938 a apărut o cibernetică autentică și integrală născută din
psihologie și purtând denumirea de “Psihologie consonantistă”.
Este vorba despre această carte (li se arată cartea) pe care ne vom
permite să v-o oferim spre a vă putea convinge. Ca reper de
orientare în această privință, vă rugăm a consulta în prealabil
comunicarea D-rului Odobleja la Congresul de Cibernetică din
1975 de la București, existentă în ”Actele“ acelui Congres, vol.
III, pag. 1211 (li se arată vol. III la paginile respective). Aci
autorul enumeră vreo 40-50 de motive care ne îndreptățesc a
conchide că Ps. cons. e cibernetică generală veritabilă .
76. <1978 iulie 3>127. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian
Bajureanu despre cum trebuia să aibă loc distribuirea cărților sale la congresul
de la Amsterdam, iar din stocul existent și la biblioteci din țară și străinătate,
cum să fie prezentată comunicarea și cum să fie folosit sprijinul unor persoane
cu influență și al Ambasadei României din Olanda (în anexă: memoriul lui
Odobleja privind măsurile de luat și bilanțul cărților).
Iubitul și Bunul meu Prieten128,

126
În scrisoare, inițial, alături de numele lui Bajureanu a fost scris și numele
lui Nicolau etc., pe care dr. Odobleja l-a barat (n.n. – T.R.).
127
128
Nu vă faceți nicio grijă de cărți: sunt numărate de nepoata
mea, sunt sub cheie în grija nepoatei mele, mi s-a dat numărul lor
(v. I 823, vol. II 723), am încredere absolută în Ing. Pleniceanu și
Prof. M. Drăgănescu, oameni – supraoameni – la fel de sfinți ca și
Dv. (cum aș putea eu să vă jignesc pe Dv. cu o cerere de chitanță.
Și dacă totuși se vor mai lua de pe la tipografie 2-3 vol., ce
pagubă mare? (Deși am prevăzut și asta, ca să nu se ia nimic).
Urmează:
1) tăierea cărților (ce sunt netăiate)
2) tipărirea prologului meu în franceză
3) lipirea acelui prolog de circa 6 pagini la
carte
4) depunerea cărților în lăzi mici, manevrabile, cu lacăte
(de la D-lor).
Urmează, în fine, trimiterea, care nu e simplă, căci trebuie
să treacă prin Patrimoniul Național. Dar cu oameni ca Dvs., ca D-
l Petrina, ca D-l Drăgănescu, ca D-l Livescu etc. sper să se aprobe
repede. Serv. Propagandă din M.E. ajută el efectiv și cu
convingere, cred că și cu autoritate. C.C. la fel. Vă mulțumesc că
ați început deja demersuri în acest sens.
Trebuie exercitat un Dumping, prin trimiterea de 500 –
600 exemplare peste hotare. De importanță considerabilă e că
anexez prologul De ce Ps. Cons. e o cib.? Cu indicarea la pagină,
nu cum mi-a trunchiat Zamfirescu ca B. și ca J.R.
Va trebui, cred, să dau și la toate bibliotecile din țară
(ministere, institute legate de cib., plus 39 ex. la bibl. județene),
chiar și la Academie (2 ex.), chiar și unde am mai dat, fiindcă cele
vechi sunt fără prolog și cititorul de rând nu are răbdare să caute
el unde e cib., dacă e cib. etc.
Nu ducem nimic la Amsterdam; acolo suntem cuminți, ca
Drăgănescu, și aplaudăm pe N.W. Citim comunicarea, atâta tot,
modest, umili, supuși. Nici pe J. Rose nu trebuie să-l presăm cu
nimic; mai bine să-l câștigăm. De fapt, l-am și câștigat, dacă el m-
a lăudat în mod f. special. Să profităm ca, prin Ing. Negoiță și
alții, să accepte inserarea în Actele Congresului a întregului
articol al meu (de citit, se poate citi și numai 11 pagini, dar cred
că, tot cu intervenții anexate, să ne admită a se citi integral). Nicio
vorbă despre Ps. cons. (adică despre prioritate). Tăcerea e de aur.
Poate să-mi acorde un premiu pentru comunicare (??).
Tot cu ajutorul lui Negoiță. Dar nu cred.
Nu reproșați nimic.
Veți avea, cred, lucrarea de la Craiova, dar o veți da pe
sub mână, nu în incinta Congresului.
Distribuiți comunicarea mea …129 multiplicată de marele
Drăgănescu și diplomatul Drăgănescu. Fiți diplomați, sunteți f.
simpatici, câștigați simpatia prin simpatie.
Nu contează ce spune Drăgănescu, contează ce a făcut și
ce face. P. și D. trebuiesc puși, fără ei nu se publica acea carte la
Academie. Vă rog f. mult să nu încercați să-i forțați părerile.
Puteți, în schimb, să luptați independent sau în colaborare și să
completați lacunele, dar rece, cu aparențe de știință pură, pe
ocolite, frumos, diplomatic, folosind numeroasele mele texte
documentare.
Vă rog să vă cereți scuze dacă l-ați contrazis și să admiteți
libertatea de opinie și să-l admirați pentru ce a făcut. Nu atacați
nici pe unii, nici pe alții. Fără polemici. Cel puțin deocamdată.
Eșalonat.
Pregătiți la Ambasada de la Amsterdam teren, ca să
lucreze ei, nu la Congres, ci mai târziu, și pe alte căi decât cele ale
Congresului. Să-l păstrăm pe J. Rose ca om al nostru – atâta cât a
cedat.
I. Trebuie înjghebată o listă cu toate Academiile,
bibliotecile străine mai importante, institute în legătură cu
cibernetica (deși acolo predomină punctual de vedere tehnicist al
lui Drăgănescu). Adică 500 – 600 locuri unde trebuie trimisă
cartea.
129
Indescifrabil.
II. Trebuie tatonată calea de dezlegare a plecării cărții
peste hotare (prin cineva, autoritate importantă ca să nu trezim
adversitatea celor de la Patrimoniul Național Cultural).
Trimit aci memoriul.
Prologul autorului după 40 de ani, 1938-1978, continuă
integral capitolul (Psihologia consonantistă era o cibernetică), pe
care Dvs. îl aveți în exemplarul de Craiova, cu încadrare la
pagină.
Am astăzi o zi rea, sunt slăbit și am rugat pe D-l Lascu să
scrie în locul meu.
Primiți viile mele mulțumiri și iertați-mă de voi fi greșit
pe undeva.
ss. Ștefan Odobleja.
<ANEXĂ>
MEMORIU
În țară, recunoașterea priorității românești în cibernetică

este pe un drum bun. Apariția cărții de la Craiova la ”Scrisul
Românesc“ va contribui foarte mult la aceasta (titlul: Psihologia
consonantistă și cibernetica). Foarte mult a contribuit, deja,
campania susținută de către câțiva specialiști români, și în
special aceea desfășurată cu deosebită competență, prestigiu și
însuflețire de către tov. Prof. Ing. Dr. Mihai Drăgănescu. Va
contribui și cartea “Precursorii români ai ciberneticii”, care va
apărea în Editura Academiei. În fine, va contribui și traducerea
Psihologiei consonantiste în limba română.
Lupta pentru prioritatea românească în cibernetică
trebuie dusă în străinătate. Acolo nu s-a făcut până acum nimic,
sau mai nimic. Comunicarea autorului la Congresul Internațional
de Cibernetică de la București, aug. 1975, a fost, desigur, un bun
început, dar ea a fost trunchiată în ”Actele Congresului“, autorul
a fost obligat în mod forțat să renunțe la concluziile care
decurgeau totuși în mod natural din faptele pe care el le scotea în
evidență și a fost obligat să renunțe la indicarea în text a
paginilor mai cibernetice din din lucrarea sa. Comunicarea
autorului la Congresul de la Amsterdam va fi și ea o utilă
contribuție, deși întrevăd unele rezistențe și obstrucții. La
Amsterdam se preamărește marele Norbert Wiener, tocmai spre
a-i consolida prioritatea și meritele (multe din ele foarte reale și
importante).
Trimiterea masivă de 600 exemplare la bibliotecile
străine ar fi și o comemorare a 40 de ani de la Constituirea
ciberneticii românești.
A nu se uita că după semnarea contractului toate cărțile
nu mai îmi aparțineau mie în exclusivitate, ci și editurii care urma
să le vândă pe toate. Toate cărțile trebuiau să fie trimise imediat
la Paris, la editura Maloine, încă în 1939, martie 3. Așa era bine
și pentru ele și pentru mine; aș mai fi primit și bani, aș fi acoperit
cel puțin cheltuielile de tipărire. (Nu am încasat decât 20 000 lei
în 1939 prin Banca Națională din Hotin). Din nenorocire,
editorul meu a avut ideea nefastă de a-mi cere să i le trimit în
rate, pe motiv că el nu are suficient spațiu de depozitare. Nu a
prevăzut venirea războiului cu greutățile de circulație.
A nu se uita că Psihologia consonantistă era o carte
destinată străinătății în primul rând – destinată a fi difuzată în
toată lume, nu numai în România și Franța. Ar trebui să fie luat
în considerare acest lucru și acum, când o ofer gratuit.
Nu e ușor de sesizat calitatea de cibernetică a Psihologiei
consonantiste, numai citind-o pe aceasta, neavizat. După câte
știu, numai Dr. Alexandru Olaru, de la Craiova, iar în străinătate
numai Dr. Joseph Neumann, din Paris, au sesizat, prin ei înșiși,
această calitate.
Pe de altă parte, nu poți convinge pe cititor de adevărul
de mai sus numai afirmând, laconic, acea calitate.
Prologul anexat la carte are rolul de a pune acea
problemă sau teză în fața cititorului, de a-i trezi curiozitatea să
verifice cibernetismul acelei psihologii. Mergând și mai departe,
el îi dă cititorului o lungă enumerare a motivelor care justifică
cibernetismul acelei cărți (listă care, de altfel, este o înșirare a
definițiilor multiple propuse pentru cibernetică). Ceva mai mult,
acel prolog nu trece în revistă numai totalitatea motivelor
justificative, ci, pentru fiecare motivare în parte, îl orientează pe
cititor indicându-i pagina din carte unde acest motiv se află mai
cu deosebire expus.
Interesul țării nu este să se rețină cartea în țară, ci să fie
distribuită cât mai abundent în străinătate, ca document al
priorității românești în cibernetică. A o reține în țară ar fi o
deservire a țării și un rău serviciu propagandei naționale.
Operațiunea trimiterii trebuie efectuată cât mai urgent
posibil – imediat și masiv. Sunt pățit de întârziere (în 1939, când
editorul a avut nefericita idee să trimit pe rând). Mă tem de
neprevăzuturi și mă tem că bietele mele volume, în loc de a fi
folosite în modul cel mai util, vor ajunge să putrezească prin
vreun beci, sub numele de “fondul de aur”, sau să ajungă pe
mâinile unor precupeți de brânză. Rog pe toți bunii români să
înțeleagă că urgența e o necesitate. Rog să mă creadă că am
judecat bine problema sub toate laturile ei. Cele 500 exemplare
ce se vor trimite sunt 500 de semințe semănate. Chiar dacă numai
jumătate din ele vor cădea pe un teren fertil, va fi totuși o mare
realizare și cea mai reușită.
03 iulie 1978
BILANȚUL CĂRȚILOR
400 exemplare - trimise Editurii Maloine (trebuiau

trimise toate), dar editorul mi-a spus că nu are spațiu de
depozitare și să i le trimit pe rând. A venit însă războiul și
am rămas cu 1 600 exemplare asupra mea.
150 exemplare – distribuite de mine pe cont
propriu, între 1939 și 1942, bibliotecilor universitare din
mai toate țările lumii (orașele mari: Tokio, Pekin etc.).
830 exemplare – existente (100 desperechiate, vol. II
numai 715).
1 380 exemplare
Tirajul: 2 000 exemplare

Scăzut 1 380
_______________________
620 exemplare distribuite în țară
la biblioteci, specialiști, librării, anticari și diverse persoane
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, copie dactilo, 4. f.
77. 1978 septembrie 14, Hilversum (Olanda). Dr. Robert Mantz

(Olanda) îi scrie dr. Ștefan Odobleja despre revelația pe care a avut-o luând
cunoștință despre ˮPsychologie Consonantiste“, lucrare primită la Amsterdam
prin St. Bajureanu, “cea mai epocală carte pe care am citit-oˮ.
Dr. I.R.M.R. MANTZ HILVERSUM 14 sept.

1978
TROMPENBERGERWEG 7
tel. 035-14930
Către
Dr. ȘTEFAN ODOBLEJA
Str. Decebal 72
1500 ROMÂNIA
Stimate Dr. Odobleja,
Sunt foarte recunoscător d-nului Bajureanu Stelian pentru

că mi-a prezentat volumele D-voastră de “PSIHOLOGIE
CONSONANTISTĂˮ pe care le consider cea mai epocală lucrare
pe care am citit-o. Spre rușinea mea, trebuie să vă mărturisesc că
în august 1975, când am primit cărțile la București, nu am
identificat de prima dată virtuțile lor. Și aceasta a fost până când
am avut din nou o întâlnire cu d-nul Bajureanu la Amsterdam,
când pe neașteptate am înțeles calitățile extrem de importante ale
opiniilor D-tră.
Fiind un inginer electrician care folosește limba engleză,
am fost învins de rezistența omenească ca să citesc o carte scrisă
în limba franceză și aceasta după o disciplină care n-a fost a mea.
Eu vă spun aceasta pentru a vă ilustra dificultățile de
comunicare chiar și între oameni de știință care au același cadru
de preocupări dar în discipline diferite. Omenirea încă n-a reușit
să găsească un limbaj conceptual comun în acest scop. Limbajul
matematic nu este suficient de mulțumitor și nu este potrivit
pentru schimbul mesajelor de înțelepciune (gândire). Eu spun
limbaj conceptual comun pentru că acesta trebuie să conțină un
cadru comun prin care să înțelegem care este sensul real (al celor
exprimate).
Fără un asemenea cadru, mesajul primit nu poate fi
înțeles. Și aceasta explică de ce pionieri ca D-voastră trebuie să
aștepte o viață de om pentru a fi recunoscuți și confirmați. De
altfel, necesitatea de a învinge, de a stăpâni domeniile complexe,
de a gândi în sistemele integrate complexe (multilaterale) nu este
stimulată în psihologie prin factori ca: obținerea prosperității prin
proiecte tehnice simplificate și mai bune, producția economică,
automatizarea producției, integrarea sistemelor, acordarea
realizărilor cu nevoile sociale și menținerea balanței și armoniei
într-un sistem. De asemenea, studiul dinamic al comportării
pentru a ține piept (a face față) fluctuațiilor cererii și
minimalizând efectele negative ale schimbării raporturilor într-un
mediu al dezvoltării.
În acest domeniu intră: punerea de acord a sistemului de
producție cu sistemul social necesită urgent judecăți în analogii și
conceptul de ˮsistemul sistemelor“ sugerat în 1956 de Boulding.
După cum Dvs. o spuneți așa de bine la pagina 30 a volumului I:
“totul este similitudine (consonantismul), totul este armonie
(armonismul)ˮ.
Descoperirile mele proprii au dezvăluit că toate procesele,
independent de forma lor fizică (mecanică sau electrică), dar care
se referă și la procese de organizare și comportarea omului, cât și
la procesele de la fiecare nivel de comandă, sunt caracterizate prin
trei operatori tipici de comandă, care formează împreună un
proces ciclic. În această privință compararea intrinsecă este în
general aceeași, se cunoaște de către toată lumea fenomenul de
rezonanță și de transmitere a energiei. Nivelele controlului similar
sunt aranjate într-o manieră ierarhică, diferențe există numai între
cazurile concrete. Eu am găsit aceleași principii expuse în cărțile
Dvs. Construirea unui ˮsistem al sistemelor“ înseamnă, cum
spuneți Dvs., “confirmarea celui mai mare număr de ipoteze al
celor ce se pot aplica în practică, cu cel mai mare succes, la un
număr cât mai mare de cazuri (necesități)ˮ (pag. 22).
În câmpul meu de interes se pare că este dezvoltarea pas
cu pas prin motivarea ˮprovocare și răspuns“ depășind
constrângerile și acumulările beneficiilor în toate aspectele
cunoscute ale proces-sistemelor.
Eu am definit cel puțin 7 aspecte: proiectarea tehnică,
exploatarea economică, conducerea prin evaluare și legătură
inversă, integrarea în sistem, reglarea producției după necesitățile
sociale, menținerea integrității sistemelor și dezvoltarea mașinilor
de putere pentru dezvoltare.
Rezultatele sunt fascinante și surprinzător de folositoare.
Ceea ce în prezent par a fi probleme insolvabile vor fi prin ele
însele rezolvate printr-o dezvoltare aplicată sistemic și logic.
Se descoperă că viitorul nu va depinde de ideile strălucite
ale oamenilor, dar se dezvoltă logic de la logica simplă
autoconsistentă a concordanței, a necesităților aproape
autoevidente (provocări). Totul în formă proprie la locul și timpul
potrivit.
Este de dorit întrutotul să iei conducerea în asemenea
dezvoltare, dar să nu mergi prea departe înaintea altora. Spre
surpriza mea plăcută previziunile făcute în Japonia și prezentate
de Prof. Masuda la Amsterdam au confirmat în linii generale
modelul dezvoltării mele. Acest model a fost dezvoltat după
raționamente deductive urmând principiile schițate în cartea Dvs.
Problema stăpânirii complexității poate fi rezolvată prin
proiectarea structurii sistemului astfel încât fiecare parte, fiecare
nivel al ierarhiei conducerii, urmează modelul unui proces
complet dar elementar.
Acest model complet în esență are virtutea simplicității,
ușor de reexaminat, ușor de controlat, ușor de stabilizat și rapid în
răspuns.
Pentru a beneficia de optim, de la îmbunătățirile făcute
sub orice aspect, care sunt acumulate și exprimate într-un model
structural de recomandări, priceperea trebuie îndreptată spre
fiecare nivel de control în întregul sistem.
Recent oameni de știință ca Philip M’Pherson au indicat
că analizele de sistem și proiectarea de sistem trebuie să cuprindă
și conceptul de valoare. Valoarea nu este o proprietate a unei
unități (element) dar face parte dintr-o relație, relația dintre
producător și consumator. Cu cât această relație este reglată mai
bine cu atât sistemul este mai prețuit. Acest lucru este exprimat de
către Dvs. prin “Totul este armonios (armonismul)ˮ (pag. 30).
Dar să dirijăm reglajul tuturor relațiilor într-un sistem
calculator mare și să-l menținem în condiții de schimbare este
foarte dificil. De aceea se recomandă să se construiască sistemele
mari sub formă modulară.
Dacă aceste module sunt instruite din plin, unele din toate
cele 7 aspecte menționate mai sus, modulele se pot comporta de
sine stătător și aproape independent, reducând corelațiile necesare
la o parte a nivelului celui mai înalt, adică unele din ele sunt
resortul menținerii armoniei și echilibrului.
Asemenea module pot fi proiectate pentru răspuns rapid,
comandă rapidă etc. Acum este deschisă calea pentru a face
aranjamente de sisteme care nu se strică prin schimbare, care este
necesară pentru o evoluție dinamică. Construcția modulară
permite localizarea impactului-cauză de schimbare și actualizează
sistemul printr-o simplă înlocuire a modelelor.
Aceasta este deja practica curentă în întreținerea
sistemelor mari, unde reparația este realizată prin înlocuirea
modulelor și nu prin analiza cauzelor defecțiunilor.
Îmi cer scuze pentru că v-am relatat atât de mult despre
propriile mele idei. Dar eu fac aceasta pentru a omagia principiile
pe care se bazează PSIHOLOGIA CONSONANTISTĂ.
Descoperirile mele vor demonstra imensa problemă a
soluționării puterii și care stă în spatele propunerilor Dvs. ce
așteaptă încă pentru o aplicație de mare anvergură.
De asemenea, doresc să-i mulțumesc D-lui Bajureanu
Stelian pentru introducerea mea în imensa Dv. operă atât de
folositoare pentru viitorul omenirii.
Al Dvs. cu stimă, ss. Mantz
O copie pentru d-l Bajureanu Stelian
78. <Ante 1978 octombrie 4>. “Testamentul științific“ al doctorului

Ștefan Odobleja.
Pentru D-l Ing. Bajureanu,
Ce ar mai fi de făcut?
1/6
- Să se ia în serios discuția și cercetarea
asupra patrimoniului.
- Iovescu poate nu cunoaște această
problemă.
- Este interzis a se trece peste graniță o
tipăritură din anul 1938.
Și mai ales una cu pretenții de interes special. Autorul a
întâmpinat greutăți în a trimite o carte – numai – 5 luni pentru
aprobări, zeci de formalități.
- Dacă are Academia posibilități să treacă peste
acest patrimoniu, și dacă posedă o dezlegare specială.
- Să se ia măsuri pentru rezolvarea acestei
probleme și apoi se poate vorbi de trimitere.
- Cred că în acest scop trebuie luat legătura cu
Serv. Propagandă din C.C. (Tov. Suianu), de la Ministerul de
Externe (Tov. Liviu Petrina), Ministerul Propagandei (?) etc.
- Să se lucreze convergent.
-Să se ceară aviz favorabil de la președintele
Academiei.
- Legătura cu Prof. Dr. M. Drăgănescu, directorul
Institutului de Conducere și Informatică, str. Miciurin nr. 8-10 și
multe alte legături.
- Rog să mi se dea mie lista cu locurile unde se
intenționează să se trimită - nominal.
- Doresc să se trimită și la toate universitățile mai
importante de pretutindeni.
2/6
- Din această listă aș exclude țările africane și unele țări
ostile (…).
- Să fie avizat și consultat prof. Drăgănescu asupra
intenției binevoitoare a Academiei spre a se cădea de acord să
aleagă calea cea mai avantajoasă. Rog a fi cu multă delicatețe
pentru a nu șoca acest profesor entuziast, care a făcut foarte mult
pentru problema respectivă.
- Să se ia măsuri pentru a contracara acțiunile ostile și din
umbră ale unor răuvoitori.
- Să se urgenteze cât mai mult problema.
- Ar fi de dorit să văd rezolvată această problemă, fiind
încă în viață.
- Să se ia legătura cu Parisul și să se afle dacă Editura
Maloine mai există și dacă mai funcționează.
3/6
- Mă tem să nu am greutăți cu editura trimițând acest lot
masiv fără știrea și aprobarea ei.
- Știu că în 1967 editura a existat, i-am scris și mi-a
răspuns, dar nu am primit scrisoarea fiind reținută de organele de
securitate (probabil).
- Am primit doar cataloage, dar este imposibil ca acești
oameni corecți și foarte politicoși să nu-mi fi trimis și o scrisoare.
- Am găsit 720 exemplare împerechiate și 100 vol. I, mai
puțin vol. II.
- Pe acestea din urmă și 100 din cele împerechiate, le-aș
distribui în țară, eventual până la bibliotecile județene. Rog să mi
se dea o listă de bibliotecile universitare și instituțiile interesate în
problemă, cărora să le trimit aceste cărți.
- Un stoc de 20 exemplare rămâne fiului meu.
4/6
- Autorul ar dori să se publice, așa incomplete cum sunt,
cele câteva manuscrise – volume cărora nu le lipsește decât
dactilografierea și o oarecare selecționare și sistematizare.
- După ce apare cartea de la Craiova, urmează să apară o
alta cu caracter mai total, mai liber, în care să poată fi spus tot fără
ridiculare – motivare a tonului subiectiv, sau a ostilității sau etc.
- Am dreptate să fac comparații și aprecieri, iar dacă
greșesc, greșesc eu, răspund eu, și răspund eu de acele presupuse
exagerări.
- Am în manuscrisele mele foarte multe lucruri care arată
inferioritatea lui N. Wiener, care demască neadevăruri și
escamotări ale lui, care arată realitatea. Or fi subiective (deși eu
caut să le prezint obiectiv), dar ele sunt argumente foarte
puternice în sprijinul priorității mele indiscutabile.
5/6
- Se spune că N. Wiener a elaborat cibernetica ca știință
conturată și că eu am elaborat doar o viziune cibernetică
generalizată. Ori în 1943 în articolul lui N. Wiener scris în 3 (se
referă la autori) nu găsim nici știință conturată, nu găsim nici
generalizată, nu găsim nici feed back propriu-zis, și găsim o
clasificare a comportamentului în trepte, în treapta III fiind
menționat comportamentul de feed back. Nu feed back-ul
conturat, necesar ca principiu, realizări deosebite etc.
Era ca o umbră ștearsă față de Psihologia Consonantistă.
Cu toată celebritatea ciberneticii, nu am găsit nicăieri
nicio urmă de genialitate.
Cele 8 capitole sunt niște articolașe de foileton, ridicole,
banale.
Am dreptate să-mi exprim părerea mea asupra acestei
chestiuni și să-mi exprim uimirea pentru exagerata supraapreciere
ce i se acordă acelei lucrări.
6/6
Și de altfel nici acolo nu există nicio urmă de știință
conturată, de cibernetică, cum pretind apărătorii lui N. Wiener.
Desigur că cele de mai sus se cer expuse cu dovezi, cu
detalii, cu documente.
(Coborând prea mult pe N. Wiener, îmi tai eu vreo cracă
de sub picioare?).
79. 1978 noiembrie 26, Pitești. Stelian Bajureanu îi scrie jurnalistului

severinean Ion Stroe Oancea despre misiunea ce le revenea mehedințenilor
pentru conservarea memoriei și prestigiului lui Ștefan Odobleja (casa
memorială, promovarea și pe viitor a priorității în cibernetică etc.)
Mult Stimate D-le Oancea,

Mai întâi, țin să vă mulțumesc din suflet pentru necrolog
și pentru exemplarul din Flacăra.
În al doilea rând, vă cer scuze pentru că n-am fost în stare
să vă răspund la timpul său. Am de trimis o mulțime de scrisori și
nu le pot expedia la timp. De asemenea, am avut de rezolvat o
serie de treburi gospodărești, care au rămas nefăcute de mult timp.
Am amânat din nou să vă scriu deoarece am dorit să vă
trimit copiile ambelor scrisori ale lui Mantz, cât și copia scrisorii
mele.
N-am avut răgazul să stau mai mult de vorbă cu D-
voastră. Trebuie să vă mărturisesc că d-tră mehedințenii sunteți
oameni de omenie aleasă. Ați făcut atât de mult pentru Dr.
Odobleja. M-a impresionat enorm faptul că d-rului i s-a rezervat o
înmormântare cu toate onorurile, inclusiv cele militare. În ultimul
timp, organele locale s-au străduit și i-au asigurat zilnic d-rului
până și masa (deși acesta avea familia sa!).
Domnul Lascu, domnul Vișan, fostul director al Liceului
Traian, Dvs., fotograful (am foarte multă stimă și considerație
pentru acest om de inimă), directorul șantierelor navale, înseși
organele de partid în frunte cu tovarășul prim secretar al
Comitetului județean – numai din câte cunosc eu – au făcut tot ce
se putea face pe plan local pentru savantul Odobleja și ați dovedit
că sunteți patrioți cu inimă de aur. Nici nu se putea altfel ca alături
de un om de așa de aleasă omenie cum a fost Odobleja să nu se
găsească prieteni pe măsură.
D-stră spuneți la un moment dat că pe plan local nu se
poate mai mult decât să se înființeze casa memorială și să i se dea
numele lui Odobleja unei străzi. Nici nu vă închipuiți cât de multe
lucruri sunt de făcut. Mai întâi – toți cei care l-ați cunoscut bine –
trebuie să depuneți un efort imens pentru a reda posterității pe
omul Odobleja, așa cum a fost el.
Iată un exemplu. În timp ce hitleriștii îi masacrau pe evrei,
dr. Odobleja a luat o atitudine fermă de partea evreilor și
împotriva hitleriștilor. El a ajutat spre exemplu și Familia
Neumann. Ce cunoaștem noi din această perioadă despre omul de
mare omenie, despre medicul Odobleja?
Dr. Odobleja a fost de acord și chiar mi-a scris în acest
sens să iau legătură cu familia Neumann pentru ajutor, nu mi-a
precizat. I-am făcut dr. Neumann un mare bine. Acest bine l-am
făcut din toată inima, cum de altfel l-aș fi făcut pentru oricare altul
și nu doresc să pară că cer plată pentru binele făcut, pentru că l-
am făcut, așa cum am spus, din toată inima.
De altfel el a dorit din toată ființa sa ca la adevărul
priorității sale să se ajungă numai prin mijloace onorabile, fără a
folosi neînțelegerea operei sale de către unii adversari drept un
mijloc împotriva acestora.
Totuși, în contrast cu omenia și corectitudinea d-stră a
mehedințenilor, pe bună dreptate opinia publică a încriminat
atitudinea profesorului Edmond Nicolau, care a continuat să
ignore opera savantului Odobleja. (Mă refer la materialul apărut
în Săptămâna).
Trebuie să pătrundem cât mai adânc în studiul acestui caz,
care este o confirmare a cazurilor anterioare, Paulescu,
Constantinescu etc.
Acest mecanism trebuie să-l cunoască toți românii și toți
acei ˮmici și mijlocii‟ pentru a ști în viitor să ne apărăm creația
noastră, ființa noastră.
Nu se poate admite ca omenia noastră, încrederea noastră
nestrămutată în om și în tot ce are aceasta mai bun, să fie
exploatate de oameni de rea credință – de cei ce doresc să ne
domine și să ne subjuge în continuare – folosind înseși mijloacele
create de noi spre binele omului.
Dar pentru a ne afirma în fața lumii drept creatorii de fapt
și de drept ai ciberneticii teoretice generale nu-i lucru ușor. De
aceea trebuie să pătrundem în toate tainițele acestui caz pentru a
nu ne pomeni descoperiți fie și numai pe o porțiune a unui flanc.
Dr. Odobleja mi-a spus că este otrăvit și de aceea
mănâncă tot ce poftește și m-a sfătuit ca în străinătate să nu
primesc mâncare de la nimeni și să nu mă las impresionat de
prietenia necunoscuților. Cine mai știe acest lucru? Este oare
adevărat? Mi-a spus că poate din afara țării au făcut presiuni
asupra sa încă înainte de a publica cartea. Cunoaște cineva ceva
despre aceste lucruri?
Și câte și mai câte nu pot fi întrebările. Iată că D-voastră
pe plan local aveți foarte multe de făcut dacă dorim ca bucuria
recunoașterii și consacrării sale să ne vină acum și nu peste 15-20
de ani, când o va aduce timpul implacabil ca o încununare a
verificării complete în practică a operei sale. Apropo, unde
credeți că au dispărut majoritatea poeziilor sale în preajma morții?
Vă îmbrățișez cu toată stima și dragostea și vă rog să
transmiteți omagiile mele părintelui Gutuleanu Gh.
ss. Stelian Bajureanu
26 nov. 1978
Pitești
80. <După 1978>130. Proces-verbal încheiat în întâlnirea de la

Hilversum (Olanda) a membrilor Academiei de Cibernetică Odobleja pentru
crearea unui Centru de Cercetare și Educație Permanentă și pentru elaborarea
unui program de răspândire a descoperirilor și teoriilor lui Odobleja.
ACADEMIA DE CIBERNETICĂ ODOBLEJA
PROCES-VERBAL AL ÎNTÂLNIRII CARE A AVUT

LOC LA HILVERSUM
PARTICIPANȚI:
Prof. J. Costantino Drăgan (Milano)
Dr. Robert Mantz (Hilversum)
130
Datat după scrisoarea de la R. Mantz (n.n. – T.R.).
Ing. Victor Brix (Nailloux)
d-l Emilio Davanzo (Milano)
Întâlnirea a fost dedicată în întregime creării unui Centru

de Cercetare și Educație Permanentă la Hilversum și elaborării
unui program de răspândire a descoperirilor și teoriilor lui
Odobleja pe o scară internațională mare.
Pentru a face acest lucru și, în conformitate cu sugestia lui
Dr. Mantz, s-a decis în primul rând să se folosească un limbaj
curent – pe înțelesul tuturor – pentru comunicații, articole,
corespondență și a activității de predare, așa cum terminologia
științifică pură exprimă sensuri care provoacă foarte des
neînțelegeri și interpretări neclare.
Psihologia consonantistă
Traducerea în limba engleză a operei lui Odobleja este
acum în mod regulat desfășurată prin intermediul Fundației
Europene Drăgan. Traducerea este destul de bună și la finalizarea
acesteia tot conținutul va fi tipărit de Nygard Publishing
Company.
Publicarea unei versiuni abreviate a acestei opere – așa

cum s-a sugerat anterior de unii experți – prezintă dificultăți și,
prin urmare, s-a decis să amâne decizia de realizare pentru
moment.
Curs Timișoara
Suntem în așteptarea recunoașterii oficiale a Filialei Lugoj
în scopul de a rula un Curs postuniversitar în domeniul
Informaticii și Ciberneticii. Delegații Fundației Europene Drăgan
vor contacta autoritățile române în luna septembrie, în scopul de a
accelera obținerea acestei recunoașteri.
Cursul de mai sus a fost deja planificat și va fi rulat sub
numele de ASE-FED (Centrul de Documentare Științifică).
Participanții vor veni atât din România cât și din țările arabe.
Capitolele lui Odobleja
Se sugerează publicarea, din când în când, a unor capitole
din cartea lui Odobleja în traducere în limba engleză, îmbogățită
cu comentarii și observații personale ale experților în domeniul
Ciberneticii. Această publicație va fi făcută de către Fundația
Europeană Drăgan. Capitolele, în mod corespunzător legate ca o
broșură, vor fi, de asemenea, distribuite participanților la
Cursurile de la Hilversum, ca material pentru activități.
Școala de gândire
Academia de Cibernetică Odobleja ar trebui să prezinte o
“Nouă Școală de gândireˮ, distinctă, inițiată de descoperirile și
metodologia lui Ștefan Odobleja. Dr. Mantz, prim-vicepreședinte
al Academiei, este bine calificat pentru a ghida, sprijini și
coordona aspectele științifice ale inițiativelor luate de alți
vicepreședinți din alte domenii.
Academia de Cibernetică Odobleja va servi ca Centru de

reuniune pentru schimbul de idei între experți în acest domeniu.
Construirea unei școli distincte de gândire presupune, de
asemenea, activitatea la un limbaj conceptual comun. Se
intenționează ca, de îndată ce oamenii de știință calificați sunt
disponibili, vocabularul existent de termeni generali și concepte în
Informatică și Știință ar trebui să fie elaborat.
Limba
Deoarece limba engleză este în prezent de facto o limbă
internațională folosită peste tot în lume, Academia de Cibernetică
Odobleja acceptă să utilizeze de preferință această limbă pentru
acțiunile și activitățile sale internaționale.
Din motive istorice, lucrările în limba franceză vor fi, de
asemenea, acceptate pentru publicare în New letters sau în orice
alt comentariu de specialitate. Totuși, se recomandă ca
contribuțiile importante în limba franceză (articole, cercetări,
studii etc.) să fie traduse în limba engleză pentru o difuzare pe o
scară mai largă internațională.
81. <După 1978>131. Notă informativă dată de Florian Vlădica în

legătură cu situația moștenirii științifice a savantului mehedințean Ștefan
Odobleja.
Notă informativă
În legătură cu situația moștenirii științifice a savantului
mehedințean Ștefan Odobleja
În ultima vreme în unele ziare, publicații (Scânteia,

Contemporanul, Flacăra, Săptămâna), precum și în scrisori trimise
unor foruri centrale politice și științifice s-au reluat discuțiile în
legătură cu valoarea din punct de vedere cibernetic a operei
omului de știință mehedințean dr. Ștefan Odobleja, decedat în
toamna anului 1978.
În general se conturează două tendințe. Și anume:
- Tendința unor oameni de știință (în mod deosebit
Edmond Nicolau) de a trece sub tăcere meritele excepționale ale
dr. Ștefan Odobleja, ca și când acesta nu ar fi existat, evitându-se
orice mențiuni despre el în studiile recente de specialitate ale
acestora
- Tendința unui număr tot mai mare de oameni de știință,
de cultură, a unor conjudețeni de bună credință, de a pune în
lumină contribuția deosebit de valoroasă a dr. Ștefan Odobleja la
fundamentarea ciberneticii ca știință și prin aceasta la dezvoltarea
științei românești și universale (academicianul M. Drăgănescu,
oameni de știință ca Golu, Săhleanu, I. Străchinaru, C. Bălăceanu,
L. Petrina ș.a.). Menționez că prin bunăvoința, grija și eforturile
unor foști prieteni apropiați ai dr. Ștefan Odobleja (Ion Lascu,
Ovidiu Vișan, I. Stroe Oancea, subsemnatul, Viorel Sahagia) s-au
recuperat în întregime materialele de cibernetică și logică ale dr.
Odobleja, care au și fost predate din toamnă la Arhivele Statului,
131
unde sunt în curs de ordonare și conservare prin grija directorului
Chipurici.
În recuperarea documentelor menționate a dat un sprijin
real și fiul marelui dispărut, inginerul silvic Odobleja de la care,
dacă se tratează cu atenție și tact, se mai pot recupera și
corespondența și alte eventuale manuscrise ce mai pot fi găsite în
imobilul unde a trăit dr. Odobleja.
Pentru a recupera în continuare și a ajuta la punerea în
valoare a “moștenirii Odoblejaˮ, considerăm că principala grijă și
îndatorire revine, în continuare, Comitetului județean de partid
Mehedinți, fiind vorba de un savant de reputație națională și
mondială aparținând județului nostru, căruia trebuie să i se asigure
locul cuvenit în panteonul științei. În acest scop, considerăm
necesar a se întreprinde următoarele măsuri:
- Continuarea, de către conducerea Filialei județene a
Arhivelor Statului, a acțiunii de sistematizare și conservare a
importantului volum de manuscrise aparținând doctorului
Odobleja, preluate deja din toamnă prin intermediul foștilor lui
prieteni apropiați, precum și stabilirea unei legături și colaborări
directe între conducerea Filialei Arhivelor Statului și fiul dr.
Odobleja în vederea identificării și recuperării și a altor
manuscrise de cărți ce reprezintă o valoare științifică ce ar putea fi
pusă în siguranță prin această instituție.
- Organizarea în acesta an, la nivelul județului Mehedinți,
a unei sesiuni științifice de comunicări pe tema: ˮ40 de ani de
cibernetică“ la care să fie invitați oameni de știință din întreaga
țară, prin această acțiune aniversându-se cei 40 de ani de la
apariția completă a monumentalei lucrări “Psychologie
consonantisteˮ a dr. Odobleja (volumul I – 1938; volumul II –
1939), considerată de specialiști ca prima cibernetică mondială.
Prin aceasta se dă curs propunerilor a numeroși oameni de
știință, specialiști, conjudețeni, dornici să cinstească memoria
marelui dispărut.
Sesiunea științifică ar putea fi patronată de Consiliul
județean de educație politică și cultură socialistă, oferind un
minunat prilej de confirmare, de către specialiști, a valorii operei
științifice a dr. Ștefan Odobleja, înscriindu-se în același timp ca o
acțiune deosebită pe linia cercetării științifice în cadrul elevat al
Festivalului național ˮCÂNTAREA ROMÂNIEI“.
- Inițierea unor demersuri de către conducerea de partid
prin care să se solicite sensibilizarea forurilor științifice centrale în
vederea traducerii în limba română a operei doctorului ȘTEFAN
ODOBLEJA - “Psychologie consonantisteˮ, publicată în anii
1938-1939 în limba franceză, considerată ca prima cibernetică din
literatura mondială și traducerea în limba engleză a ultimei lucrări
a dr. Odobleja - “Psihologia consonantistă și ciberneticaˮ, apărută
postum, în toamna trecută, la Editura ˮScrisul Românesc“ din
Craiova și care ar înlesni cunoașterea peste hotare a unei mari
contribuții românești la dezvoltarea patrimoniului științei
universale. De asemeni, sunt necesare demersuri pentru
finalizarea și publicarea Tratatului de logică la care Ștefan
Odobleja a lucrat mai mulți ani, redactând-l parțial și care în
momentul de față se află în manuscris tot la Arhivele Statului din
Drobeta-Turnu Severin.
- Realizarea prin grija Secției de propagandă a
Comitetului județean de partid, cu aprobarea Secției de
propagandă a C.C. al P.C.R., a unui volum omagial intitulat “40
de ani de ciberneticăˮ în care să se valorifice cele mai importante
comunicări, articole și opinii publicate în diverse ziare și reviste,
corespondențe, însemnări autobiografice privind opera și
personalitatea științifică a dr. Ștefan Odobleja, precum și alte
comunicări mai importante ce ar putea fi reținute de la sesiunea de
comunicări omagială propusă a se realiza în acest an. O mare
parte din materialul necesar acestei tipărituri este deja colecționat
și pregătit la nivelul județului nostru.
- Atribuirea denumirii ˮȘtefan Odobleja“ Centrului
teritorial de calcul electronic din Drobeta-Turnu Severin, orașul în
care reputatul savant mehedințean și-a petrecut anii de liceu și
ultima parte a vieții, cinstind prin aceasta deopotrivă memoria
fondatorului ciberneticii, cât și județul său natal. S-au formulat
propuneri din partea unor conjudețeni, a unor oameni de știință,
de a atribui numele savantului Ștefan Odobleja și unei străzi din
municipiul Drobeta-Turnu Severin.
- Recuperarea de către Muzeul județean “Porțile de Fierˮ
sau de către Liceul ˮTraian“ din municipiul Drobeta-Turnu
Severin a unor bunuri, obiecte personale, documente
semnificative privind viața și activitatea științifică a doctorului
Ștefan Odobleja în vederea amenajării unei vitrine muzeale
speciale care să conserve aceste dovezi memoriale cu valoare
instructiv-educativă, îndeosebi pentru tânăra generație dar și
pentru cetățenii români și străini ce vor dori să se informeze și să
se documenteze despre opera marelui savant mehedințean.
- Preluarea de la Biblioteca județeană a celor peste 100 de
seturi complete (vol. I și vol. II) din “Psihologia consonantistăˮ,
care să fie puse în siguranță la sediul Comitetului județean de
partid, cu regim special, acestea constituind ultima rezervă din
ediția inițială (1938-1939) a monumentalei opere a dr. Ștefan
Odobleja, oferită de autor în ajunul morții.
Această rezervă să fie pusă în siguranță deplină putându-
se umbla la ea numai în împrejurări excepționale și cu aprobarea
secretarului cu propaganda sau șefului Secției de propagandă la
Comitetul județean de partid.
Considerăm că aceste măsuri să fie analizate și aprobate
de organul județean de partid, ele fiind așteptate de numeroși
oameni de știință din țară, de conjudețeni, ca un act de justă și
dreaptă prețuire a unei moșteniri științifice ce face cinste județului
Mehedinți, patriei noastre.
Realizarea propunerilor de mai sus ar constitui un răspuns
autorizat la unele scrisori, memorii, demersuri, audiențe
individuale, speculații prin presă ale unor ziariști, cercetători,
diverși cetățeni, înscriindu-se în același timp pe linia promovată
de conducerea noastră de partid, personal de secretarul general,
tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, de a stimula și valorifica
creația științifică și tehnică națională, tradițiile culturale de valoare
ce se circumscriu în tezaurul culturii mondiale.
INSTRUCTOR CU PROBLEMELE
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI DE STAT,
Fl. Vlădica
82. <După 1978>132. Material de sinteză întocmit și semnat de Dan

Viorel cu privire la aspectele principale ale personalității și operei doctorului
Ștefan Odobleja.
Moto:
Există o morală, un cod penal al științei
care face ca delictele științifice să
fie automat și cibernetic pedepsite
(Ștefan Odobleja)
Aveți un om de aur, merită statuie de aur
(B.H. Rudall – University of North Walles)
Astfel, în timp ce unii m-au devalizat, alții caută să-mi

înăbușe plângerile. Și aceasta se petrece în sânul cinstitei familii a
oamenilor de știință. Cer deci cu insistență să fie creat un Tribunal
Internațional, imparțial care să judece fraudele științifice.
(Nicolae Paulescu)
Motivarea demersului:
I. Din tot ce sunt convins că există, eu pun pe primul loc
ˮomul“. De la om apreciez în mod deosebit: Rațiunea, Creația și
Conștiința. Odobleja le-a avut din plin.
132
II. La 70 de ani de la apariția “Psihologiei Consonantiste“
și la 30 de ani de la moartea lui Șt. Odobleja, el este, ca și opera
lui, încă puțin cunoscut..
III. Prioritatea lui Odobleja în cibernetică trebuie stabilită
întâi la noi în țară și apoi luptat pentru recunoașterea
internațională.
IV. Adevărul trebuie relevat și relevat în general și cu atât
mai mult în știință. În cazul Odobleja nu s-a spus încă tot
adevărul.
V. Fără accente naționaliste sau etnice trebuie să
recunoaștem, dincolo de subiectivități inerente, că Șt. Odobleja
este creatorul celei mai generale cibernetici.
I. Date biografice semnificative pentru scopul propus.

II. Date istorice despre geneza Psihologiei Consonantiste
și caracteristicile ei fundamentale.
III. Ecourile în lume ale Psihologiei Consonantiste.
IV. Comparația Psihologiei Consonantiste cu Cibernetica
lui N. Wiener (făcute chiar de Odobleja).
Ce trebuie făcut?
Date biografice semnificative pentru scopul propus.
Ștefan Odobleja se naște pe 13 octombrie 1902, în județul
Mehedinți, comuna Izvorul Aneștilor, satul Valea Izvorului
(atunci Valea Hoțului), din părinții Ștefan și Maria, “țărani
săraciˮ.
…………………………………………………………
……..
Pe 13.06.1928 susține teza de doctorat cu titlul
ˮAccidentele de automobile“. Inițial a avut o teză de doctorat la
Paulescu, Transpirația și pozițiile corpului. Conducătorul îi
impusese o perioadă de experimente de 2 ani. Odobleja îi spune
însă că el are priorități și nu poate pierde atâta timp și cedează
tema colegului său, C. Constantinescu.
De altfel, Odobleja nu a participat la examene de internat
sau externat, deoarece ar fi fost obligat să se limiteze la o singură
disciplină și ar fi fost blocat în timp.
După terminarea facultății, funcționează ca medic în
garnizoanele Brăila, Turnu Severin, Lugoj și altele.
Continuă munca de cercetare și pe 01.05.1929, în
ˮBucureștiul medico-terapeutic“, publică “Metoda de
transsonanță toracicăˮ.
În 1935 publică lucrarea “La Phonoscopieˮ în editura
Gaston Doin Paris. Primește pentru această lucrare premiul
ˮMedic General Papiu Alexandru“.
Între 08.06 și 12.06.1937 are loc la București al IX-lea
Congres Internațional de Medicină Militară. Odobleja susține
lucrarea “Demonstration de phonoscopieˮ și are un mare succes.
Participanții s-au apropiat de masa de demonstrație și i-au solicitat
lui Odobleja să continue demonstrația și în altă zi la unul din
spitalele bucureștene. Cu această ocazie, Odobleja distribuie un
pliant cu date privind lucrarea sa, ce urma să apară sub numele de
ˮPsychologie Consonantiste“.
La această comunicare a participat și Dr. William Seaman
Bainbridge, conducătorul delegației medicilor americani, un
personaj cu funcții mari în marina americană. Bainbridge a fost
entuziasmat de Odobleja cu care are lungi discuții și pe care îl
invită în U.S.A. Din cauza războiului, Odobleja nu poate da curs
invitației. Bainbridge îi spune că va distribui cartea cui trebuie.
Odobleja este trimis pe front, participă la luptele de la
Cotul Donului, scapă cu viață și se întoarce în țară cu grad de
locotenent colonel.
În urma decretului din 27.07.1946 este disponibilizat și i
se retrage parafa de medic, deci dreptul de a practica medicina,
primind o pensie modestă. Nu-și găsește un serviciu convenabil și
corespunzător pregătirii sale. Divorțează luând în grijă unul din
copii și se retrage în satul natal, adoptând viața de țăran ca trai,
comportare, îmbrăcăminte. Continuă să reflecteze asupra operei
sale, lipsit de mijloace de informare și posibilități de studiu.
În 1946 apare ca proprietar pe strada Decebal din Turnu
Severin, o casă cu două odăi, pământ pe jos, fără lumină electrică,
mobilată cu lăzi.
Se ocupa de problemele logico-metodologice de abordare
consonantistă a științelor. Începe să se contureze manuscrisul
dedicat logicii rezonanței.
Citise cartea lui N. Wiener, Cibernetica (tradusă de Al.
Ciuculescu, 1966) și este frapat de asemănarea unor idei cu cele
din Psihologia Consonantistă, apărută în 1938. Lucrarea lui
Wiener apăruse în 1948. Ca urmare, începe să studieze în
Biblioteca Americană și chiar să primească acasă materialele
solicitate de la respectiva bibliotecă.
Date istorice despre geneza Psihologiei Consonantiste
și caracteristicile ei fundamentale.
În Psihologia Consonantistă și Cibernetica (Scrisul
Românesc, 2003), pag. 105-121, Odobleja explică cum a ajuns la
cele scrise în această carte. Sintetizând, putem schița acest drum.
Îndemnul profesorului de franceză în clasa a II-a de liceu
de a traduce cu dicționarul cărți de literatură l-a făcut să găsească
o metodă de a memora cuvinte într-o limbă străină.
Examenele date la fără frecvență pentru clasele V-VIII l-
au obligat să-și facă o metodă pentru a învăța singur, a înțelege și
a folosi cunoștințele obligatorii din materiile școlare.
Funcția de învățare îi pune în față nevoia de a studia
pedagogia temeinic. În facultate atacă temeinic toate materiile
simultan și încearcă să descopere asemănări și relații între ele.
În perioada studenției au fost mișcări studențești care duc
la suspendarea cursurilor. În acest timp, Odobleja se retrage în
bibliotecă și studiază fizică, chimie, literatură, teatru, filozofie,
științe juridice, făcându-și o bună cultură generală. Studiul
transmiterii sunetului prin organism, studiu experimental
fundamentat acustic, deci fizic, l-a dus la cuvântul
ˮconsonantică“.
Fonoscopia și transsonanța toracică l-au dus la
evidențierea ideilor de consonanță și reversibilitate.
Cercetările sale l-au dus la ideea de a trece de la metode la
găsirea bazelor lor logice și psihologice, împletind metodologia
cu psihologia și mai ales cu știința despre gândire.
A trăit aproape de natură și a putut să vadă și să înțeleagă
mai bine fenomenele naturale.
În 1933 în timpul unei plimbări pe dealurile de la Bocșa
Montană se decide să treacă la elaborarea unei psihologii de tip
nou, care devine în timpul elaborării una cibernetică trecând și de
psihocibernetică.
Psihologia Consonantistă are la bază: fizică, neurologie,
psihologie fiziologică și cea patologică (psihiatrică), fiziologică,
cunoștințe generale, metode care astăzi sunt specifice ciberneticii.
Odobleja a avut o psihologie bazată pe fiziologie și
medicină căci cea din acel moment era fizică-chimică. El găsește
că “identitatea și contradicțiaˮ nu conțin numai adevăr logic și
filozofic, ci și adevăr fizic. Nu renunță la logica clasică, dar are în
vedere și logica matematică. Optează pentru gândirea logicienilor
bazată pe identitate și contradicție și nu pe cea a psihologiei
bazată pe continuitate. Reacționează contra obiectivismului care
vindea sufletul, dându-l vrăjitorilor și teologilor, misticismului,
inconștientismului, mitologismului, divagației speculative,
pasivismului.
Odobleja nu era adeptul unei gândiri făcute în noi de către
cineva, ci gândire care se face singură prin determinism natural.
Caracteristicile, ca baze de formare au fost:
Corecții aplicate unor dezacorduri sesizate;
Puneri de acord între:
- gândire logică și afectivă;
- logică și psihologie;
- asociația prin asemănare și principiul identității;
- asemănarea prin rezonanță;
- psihologie și psihiatrie;
- psihologie și toate celelalte științe.
Pornește de la idei și gândire, nu de la excitații și reacții;
Folosește introspecția și extrospecția;
Folosește dihotomia și dihotimia;
Folosește circularitatea și reversibilitatea.
Ordinea de lucru de la Odobleja:

A. I) Baza - Psihologia
- Psihologia cibernetică
II) Aplicații – Metodologice
- Tehnice
- Pedagogice
B. I) Studiul gândirii și inteligenței naturale
II) Concluzii pentru trecerea la gândirea și inteligența
artificială.
Etape:
O psihologie fizicistă și mașinistă, adică psihocibernetica.
Volumul II, proces de generalizare și aplicare prin care
Psihocibernetica a devenit o cibernetică generală.
Ideea cărții: posibilitatea de a studia un fenomen (cum
sunt stările organismului animal) prin alte fenomene (cum sunt
cele fizice), care duce la concluzia că toate fenomenele și toate
științele corespunzătoare acestora sunt consonantiste.
Cartea a apărut în 1938 vol. I și 1939 vol. II, are 887
pagini, 300 de figuri și 700 trimiteri bibliografice. Se tipărește la
Lugoj, dar copy-rightul de difuzare este al Ed. Maloine din Paris.
Alcătuire:
- Definiții;
- Diviziuni;
- Tabele cu coloane duble de cuvinte,
- Figuri geometrice;
- Scheme;
- Desene.
Suportul cărții: fundamentarea tuturor științelor și
integrarea generală a lor.
Știința, zicea Odobleja, este activitatea creativă a gândirii
umane. Ea trebuie fundamentată pe baze psihologice. Pentru
aceasta, psihologia trebuie să capete caracteristici metodologice,
să fie redusă la componentele ei fundamentale. Deci psihologia
trebuie să fie analizată logic pentru ordonarea și sistematizarea
ideilor. Între logică și psihologie există o dublă relație. Folosește,
de asemenea, reducerea conceptelor la imagini vizuale,
spațializate, geometrizate.
Odobleja evidențiază relațiile de consonanță dintre știință,
consonanța multiplă (spațială, fizică, logică, psihologică) și mai
departe posibilitatea mecanizării gândirii concepută ca act creativ.
Totul se bazează pe consonanța proceselor psihice cu cele fizice.
Odobleja ajunge la concluzia că numai omul este ființa creativă.
Drumul parcurs de Psihologia Consonantistă

Primul căruia Odobleja îi trimite carte este W.S.
Bainbridge și anume 5 exemplare.
De asemeni, 150 de exemplare sunt trimise la mari
biblioteci din Europa, Asia și America.
Editura Maloine primește 400 exemplare și solicită
transporturi etapizate din lipsă de spațiu. Din cauza războiului,
Odobleja rămâne cu 600 de exemplare. În țară sunt distribuite 620
de exemplare la biblioteci, librării, anticari etc.
În revista ˮSpirit militar“, C. Atanasiu anunța în ianuarie
1939 apariția cărții lui Odobleja.
În “Psyhological Abstractˮ, U.S.A., nr. 1 din ianuarie
1941, vol. XV, pag. 59-60, în 27 de rânduri, S.M. Strong
recenzează lucrarea. Strong recunoaște că nu a citit lucrarea dar a
văzut-o anunțată în alte publicații (!). Această informație este
atestată de înștiințarea cu nr. 4614 din iulie 1976 de către M.A.E.
Există dovezi că Rădulescu-Motru, C.I. Parhon, D.
Bagdasar și alții ˮar fi citit cartea“.
Dr. A. Olaru spune că l-a uluit vol. II al Psihologiei
Consonantiste, pe care l-a cumpărat la Sibiu, în 1941, dintr-o
librărie, “Gheorghiuˮ, de lângă Muzeul Bruckenthal. Inginerul
Paul Postelnicu, care a publicat în anul 1941 ˮTeoria sistemelor
cu conexiune inversă“, zice ceva mai târziu: “prin această carte
Psihologia Consonantistă s-a creat o nouă știință de valoare
excepțională pentru gândire umană, autorul are prioritate în ceea
ce privește ideea ciberneticii generalizate, deoarece este primul
om de știință care a considerat fenomenul conexiunii inverse ca
lege universalăˮ. Stelian Bajureanu povestește că pe când se găsea
la Amsterdam cu ocazia congresului de cibernetică, soția lui
Jimenez Lopez Elohin, nepotul lui Rosenblueth, a declarat că
ˮPsihologia Consonantistă“ se găsește la ei în casă.
Lupta lui Odobleja
În anul 1959, Academia îl anunță printr-o scrisoare că
lucrarea lui “Pentru o logică vieˮ, deși criticabilă, a fost totuși
trimisă la Institutul de Filozofie. Nu se știe ce s-a întâmplat cu
această cercetare.
Odobleja citește cartea lui Wiener și rămâne uimit de
asemănările cu ideile sale din Psihologia Consonantistă. Începe să
se documenteze pentru a înțelege cum au ajuns ideile lui la
Wiener și pentru a demonstra că el este de fapt creatorul celei mai
generale cibernetici.
Trimite la Academie un studiu, ˮO fiziologie abandonată
de fiziologi“. Primește de la această instituție, pe 14.03.1966, un
răspuns negativ, care face harcea-parcea lucrarea, sub semnătura
fostului lui coleg Șt. Milcu, în postura de vice-președinte al
Academiei.
În 1971, Odobleja se adresează către Ileana Roman de la
Casa de Cultură și o roagă să-i permită să țină niște conferințe,
dându-i vol. I din cartea sa. Ea se adresează lui Mișu Bordei,
inspector la Comitetul de Cultură, care este foarte reticent dar în
final îl aprobă. Ședințele se țineau de obicei sâmbăta, dar la sfârșit
de săptămână Odobleja pleca la țară și atunci se hotărăsc pentru
ziua de miercuri. Și astfel Odobleja ține cu regularitate conferințe,
vorbind despre Wiener, Rosenblueth, Bigelow.
Ileana Roman povestește că el aștepta cu nerăbdare un
răspuns de la Drăgănescu, căruia îi trimisese un memoriu cu
revendicarea sa asupra paternității primei cibernetici.
Odobleja începe să scrie poezii.
La 12.05.1972, V. Pârvănescu și I.S. Oancea, în
“Viitorulˮ, la rubrica ˮMunicipiu Milenar“, evidențiază opera lui
Odobleja.
În 1972, Valeriu Armeanu i-a luat un interviu pe care-l
trimite lui D.R. Popescu, redactor șef la “Tribunaˮ din Cluj și
apare în iulie 1973, sub titlul ˮUn pionier al ciberneticii“. Alături
apare un articol de comentarii al sociologului N. Mărgineanu.
Tot în 1973 apare un articol despre Odobleja în “Flacăraˮ.
Ileana Roman povestește că împreună cu ˮcolegii“ l-au sărbătorit
pe Odobleja.
În această perioadă, Odobleja intră în legătură cu dr. A.
Olaru din Craiova, specialist în psihologie, care cunoștea cartea
lui Odobleja și care-l încurajează.
Începe să scrie o carte nouă “Psihologia Consonantistă și
Ciberneticaˮ în care-și propune să arate cum a ajuns la cartea sa,
asemănările și deosebirile față de Wiener, cum a apărut de fapt
Cibernetica lui Wiener și să demonstreze că de fapt el, Odobleja,
este creatorul celei mai generale cibernetici.
Hinoveanu îi propune s-o publice la Ed. ˮScrisul
Românesc“, al cărei director era și primește de la Odobleja copiile
dactilografiate. Odobleja declară lui Hinoveanu că se teme să nu i
se fure manuscrisul.
În 1974, în “Flacăraˮ apare articolul lui Liviu Timbus ˮcu
10 ani înaintea lui N.W. un român fundamentează legile
ciberneticii și promovează construcția creierelor electronice“.
În 1973, Odobleja dorește să participe la “Conferința
Națională a Societății de Istoria Mediciniiˮ de la București cu
lucrarea ˮDe la psihologia fizicistă românească la cibernetica
americană“, în care menționează că are dovezi că N.W. s-a
inspirat din Psihologia Consonantistă. Comunicarea este ținută de
Dr. A. Olaru, sub titlul “Consonantismul – o nouă psihologieˮ și
are mare succes.
D.R. Popescu cere lui A. Olaru un articol despre
Odobleja, care apare în septembrie 1974 în ˮTribuna“.
În 12.07.1974, Academia Română trimite lui Odobleja un
răspuns semnat de acad. dr. Longhin, care anunță că nu se poate
pronunța asupra memoriului lui Odobleja în legătură cu
prioritatea Psihologiei Consonantiste, fiindcă nu are la dispoziție
această carte. Acad. Longhin “nu știaˮ că pe 15.02.1939
Academia Română mulțumea printr-o scrisoare adresată lui
Odobleja pentru că acesta donase cartea sa Academiei.
Relativ la același memoriu, pe 07.06.1975, după un an,
acad. Șt. Milcu răspundea lui Odobleja că nu este de acord cu
motivațiile lui Odobleja.
Odobleja constată cu durere că apariția cărții sale
ˮPsihologa Consonantistă și Cibernetica“ la Ed. “Scrisul
Românescˮ este tergiversată în mod evident. Nu a apucat să vadă
apariția cărții, ea a fost editată după moartea sa. Totuși, puțin
înainte de moartea sa, I. Roman reușește să obțină de la
Hinoveanu șpalturile și merge să le arate lui Odobleja împreună
cu coperțile și prefața (foarte documentată și frumoasă), scrisă de
M. Golu.
Pe 09.08.1977, St. Bajureanu trimite o scrisoare lui
Odobleja. Această scrisoare este foarte importantă pentru
informațiile pe care le aduce.
St. Bajureanu este omul care a înțeles cel mai bine ce a
realizat Odobleja și cel care l-a ajutat cel mai mult, fiind tot
timpul alături de el, punându-și în pericol de multe ori situația și
chiar viața. În această scrisoare, care apare la pag. 71 din volumul
Corespondența, apărut în anul 2002 la Craiova, Bajureanu scrie:
ˮla 24.04.1975, la Academie, Nicolau și Milcu v-au propus să
renunțați la prioritate și ei vă asigură în schimb o pensie și un titlu
academic.
Dumneavoastră, cum era normal, ați respins târgul lor și
le-ați spus că nu vă puteți vinde conștiința pe un blid de linte“.
În scrisoarea din 08.06.1978 (pag. 84, Corespondența),
Bajureanu îl anunță pe Odobleja că cei de la Craiova nu-i publică
lucrarea dacă nu este prefațată de Drăgănescu. Pe de altă parte,
nici Drăgănescu și nici E.N. Mizil nu-i fac prefața dacă nu se scot
toate pasajele cu revendicările de paternitate ale lui Odobleja
asupra ciberneticii.
În cartea sa despre Odobleja, I. Hinoveanu spune la pag.
29, 30, 31 că l-a căutat de mai multe ori pe Drăgănescu, dar
acesta este de negăsit pentru a face referatul. În final apelează la
Mihai Golu, care este de acord să scrie prefața.
În scrisoarea din 24.06.1978, St. Bajureanu se arată
nemulțumit de ce scrisese Drăgănescu în “Contemporanul“, de
faptul că E.N. Mizil a încercat să-i demonstreze că Wiener nu
putea să-l plagieze pe Odobleja, că de aceeași părere este și
Pavelcu. Scrisoarea mai conține și un fapt incredibil relatat de
Bajureanu, care scrie că în discuția pe care a avut-o cu C.B.
Stolnici la Academie, acesta i-a spus: “Vezi-ți de treabă dacă nu
vrei ca într-o zi să fii pus cu burta în sus, într-un șanțˮ.
Iată unele din motivele pentru care cartea lui Odobleja
ˮPsihologia Consonantistă și Cibernetica“ nu a apărut în timpul
vieții lui. Ce a determinat toate acestea? Răspunsul este simplu: la
sfârșitul lui noiembrie 1978, N. Ceaușescu primea medalia
jubiliară N. Wiener.
Pe 24 sau 25.04.1975, Odobleja este invitat la Academie.
În scrisoarea din 19.03.1975, Bajureanu îl sfătuiește ce să facă. În
cartea lui I. Hinoveanu, ing. St. Bajureanu povestește ce s-a
întâmplat la Academie. Toți medicii militari cu grad mare au
primit ordin să nu vină în haine militare. Directorul Spitalului
Militar s-a scuzat printr-un emisar că nu poate fi prezent. În
timpul prezentării lui Odobleja, doi ciberneticieni români de
marcă vorbeau între ei ca pe stradă. Un doctor militar mai în
vârstă le-a atras atenția că Odobleja ajunsese la a șaptea
asemănare între ideile sale și cele ale lui Wiener. Același medic l-
a atenționat de atmosfera din sală și pe prezidentul ședinței, Șt.
Milcu.
La sfârșitul ședinței i se propune un târg, cu pensia de
merit, pe care Odobleja îl refuză. Intervine apoi acad. N.
Mărgineanu care-i zice foarte dur: “Bă Fănică, înțelege mă, că tot
ce ai făcut tu în Psihologia Consonantistă e ceva, mă, care n-are
nici o valoare, e un soi de filozofie a la Blagaˮ.
Odobleja a replicat: ˮÎn viață fiind, cred că cea mai mare
onoare ce mi s-ar fi putut face sub cupola Academiei Române este
aceea să fiu comparat cu Blaga“.
După lupte grele și multă energie irosită, Odobleja
reușește să fie înscris cu o lucrare la Congresul de Cibernetică din
1975, august 1975, la București. Presa se asociază cu Academia,
care face referate nefavorabile lui Odobleja.
Curios, dar C.N.S.T. face un referat favorabil (Elena
Ceaușescu și Drăgănescu). Este repartizat la secția de medicină în
ultima zi și ultimul pe listă. Ing. St. Bajureanu prezintă o lucrare
ce se referea la o descoperire practică confirmată teoretic de
Psihologia Consonantistă a lui Odobleja. Sala a fost plină dar
majoritatea erau străini. Adjunctul șefului de secție, un român, i-a
interzis lui Odobleja să vorbească, pe motiv că nu știa nici o limbă
străină. Atunci, șeful secției, italianul A. Masturzo, a replicat că el
cunoaște destul de bine limba română și o să traducă ce spune
Odobleja, în ce limbă vorbește adjunctul secției.
Aceste fapte sunt relatate de Bajureanu în cartea lui I.
Hinoveanu la pag. 11-112. În cartea “Actele Congresuluiˮ au fost
apoi publicate patru pagini, fără acordul lui Odobleja, care de fapt
erau o harababură de cuvinte luate aiurea din respectiva
comunicare. Fiul lui Șt. Odobleja are protestul oficial al lui
Odobleja, care apare și în cartea lui Hinoveanu, la pag. 121.
Tot în cartea lui Hinoveanu, la pag. 145-146, Ioan
Cristescu spune că inițial organizatorii români îl ˮomiseseră“ din
program, apoi i-au acordat 5-7 minute, să nu spună nimic de
prioritate și să vorbească în engleză. Fratele lui Cristescu s-a
apucat pe loc, pe genunchi, să traducă în engleză lucrarea, dar au
intervenit participanții străini, care l-au încurajat pe Odobleja să-și
țină lucrarea cum vrea el.
A urmat Congresul de la Amsterdam, august 1968,
Odobleja este obligat să lupte mult pentru a se putea prezenta la
acest congres. Este enorm ajutat de St. Bajureanu, cu care are un
lung șir de scrisori. Din păcate, se îmbolnăvește și nu poate face
deplasarea la Amsterdam. Ing. St. Bajureanu îl asigură că lucrarea
va fi prezentată și la congres. A fost rugat E. Nicolau să susțină
comunicarea, dar acesta refuză. Bajureanu s-a adresat lui C.V.
Negoiță de la Hunter College din New York, acesta refuzând căci
nu se pricepea la așa ceva. Negoiță și profesorul olandez Mantz
au intervenit la toți membrii secțiunii – Informatică și Învățământ
– să renunțe în plen la susținerea orală și cu asentimentul
președintelui de secție, să cedeze timpul lor pentru Odobleja.
Mantz a anunțat asistența “că este un moment unic în
viața lor să asculte această comunicare și că Odobleja este pe
moarteˮ.
Bajureanu a putut apoi să citească toată lucrarea, care a
avut succes. Președintele Organizației Mondiale de Sisteme
Generale și Cibernetică i-a trimis lui Odobleja o scrisoare de
felicitare.
La sosirea în țară, Bajureanu merge direct la Odobleja și-i
povestește ce s-a întâmplat la congres, iar el zice plângând ˮE
prea târziu“.
Bajureanu povestește că la Amsterdam s-a întâmplat ceva
semnificativ. Profesorul Trinc de la Institutul de Robotică din
Anglia (astăzi institutul poartă numele lui) a cerut și a citit într-o
după amiază 60 de pagini din Psihologia Consonantistă. Fetița lui
Bajureanu l-a întrebat ce părere are și dacă nu cumva tatăl ei este
prea entuziasmat de Odobleja. Răspunsul lui Trinc a fost: “Eu
sunt om de știință și vă mărturisesc că nu am citit în viața mea o
carte mai condensată și mai interesantă ca această Psihologie
Consonantistă. Am să-l rog pe tatăl tău să mai găsească un
exemplar și să mi-l dea mieˮ.
Există câteva declarații ale unor oameni apropiați sau care
l-au cunoscut pe Odobleja, semnificative pentru elucidarea unor
aspecte legate de acesta. Ele se găsesc în cartea lui I. Hinoveanu.
Astfel, fiul său posedă memoriul pe care tatăl său l-a
înmânat Ministerului de Externe, în care spune printre altele: ˮNu
vreau decât să se facă dreptate, nu mie ci României“. De
asemenea, el mărturisește că vecinul lor, care lucra la serviciul
contrainformații, le-a dat foc casei pentru a face să dispară unele
documente. Fiul lui crede că “ceva ascuns a lucrat împotriva
tatălui săuˮ.
Viorel Sahagia (fiul lui Vasile Sahagia, învățător
consătean cu Odobleja și care primise o carte cu dedicație),
profesorul fiului lui Odobleja, povestește cât de necăjit a fost
Odobleja după ce s-a întors de la Congresul din 1975, mai ales din
cauza primirii foarte distante făcute de Șt. Milcu și pentru
anticamere de mai multe ore. El primește de la Odobleja un
geamantan cu manuscrise.
Eleodor Popescu, președintele Culturii și Artei din
Mehedinți, spune la apariția vol. II din ˮIstorie și Cultură“ în care
era articolul lui F. Vlădica (1980) “despre moștenirea lui
Odoblejaˮ, am fost admonestat de secretarii cu propaganda ai
Comitetului județean de partid, Marius Cojocaru și Elena Catrina,
și somat să nu mai publicăm nimic despre Odobleja.
Odobleja a dat lui Vasile Pârvănescu, directorul
Bibliotecii județene, un sac cu manuscrise, fără inventar, care, se
pare, conținea și manuscrisul ˮLogica“, care a dispărut.
Daniel Viorel
83. 1979. Interviul dat lui D. Bianu de către acad. Mihai Drăgănescu
cu titlul “Un precursor al ciberneticii: Ștefan Odoblejaˮ.
UN PRECURSOR AL CIBERNETICII: ȘTEFAN

ODOBLEJA
133
(Convorbire cu prof. dr. MIHAI DRĂGĂNESCU,
director
al INSTITUTULUI CENTRAL PENTRU
CONDUCERE ȘI INFORMATICĂ)
în redactarea lui D. Bianu
Fiind cu certitudine un fapt important al științei și

tehnologiei în dezvoltarea societății umane, este natural ca fiecare
popor să se străduie să învețe pornind de la forma cunoașterii în
care este încorporată în propriul său proces de dezvoltare a
propriei sale istorii.
După elucidarea obiectivă a contribuțiilor românești în
diferite domenii ale științei, după ce a fost studiat în adâncime
felul în care au evoluat câteva curente ale gândirii românești
privind știința și tehnologia, vor fi – se poate spune - elaborate
viziunile de sinteză ale științei românești.
De acum, noi ne vom găsi în plină desfășurare a acestui
proces de analiză și sinteză.
La Congresul Culturii din 1976, președintele României,
Nicolae Ceaușescu, exprimând imperativa necesitate a elaborării
unei istorii a științei și tehnologiei românești, <a arătat că> e
necesar să spunem că numeroase sunt operele de valoare ale unor
personalități din viața noastră științifică din trecut, insuficient
cunoscute, cum este cazul, între altele, al unui cercetător român,
dr. Ștefan Odobleja, autorul unei valoroase opere științifice,
elaborată în timpul celor două războaie mondiale și intitulată
ˮPSIHOLOGIA CONSONANTISTĂ“.
133
Interviu publicat în ˮLa Roumanie d’aujourd’hui“ nr. 3/1979, p. 49-50.
Presa românească, încă din 1973, a readus în actualitate
“DOSARULˮ dr. Ștefan Odobleja. La această acțiune au
colaborat mulți specialiști ai domeniului de informatică biofizică,
neuro-cibernetică și electronică, care au semnalat faptul că o
contribuție științifică atât de remarcabilă ca aceea a lui Odobleja a
fost ignorată de o manieră flagrantă.
În consecință, la inițiativa Consiliului Național pentru
Știință și Tehnologie și a Academiei, s-a întreprins o analiză a
operelor adevăraților precursori ai ciberneticii românești.
Această etapă de evaluare obiectivă s-a materializat în
elaborarea adevăratelor opere publicate în periodicele științifice, o
parte dintre ele vor fi reunite într-un volum special dedicat
precursorilor români ai ciberneticii.
În legătură cu acest efort care vizează repararea unei
nedreptăți evidente, ce va face o apreciere obiectivă la contribuția
științifică particulară a lui Ștefan Odobleja, ca unul din
incontestabilii precursori ai ciberneticii, am adresat câteva
întrebări prof. dr. MIHAI DRĂGĂNESCU, directorul Institutului
Central de Conducere și Informatică.
- Care sunt după părerea Dvs. rolul și locul lui Ștefan
Odobleja în domeniul ciberneticii?
- Moartea dr. Ștefan Odobleja la 4 septembrie 1978, în
vârstă de 76 ani, a amplificat disputa privind locul li rolul acestui
remarcabil savant în știința românească și universală. Din puncte
de vedere diferite s-au exprimat și atitudini variate, diametral
opuse. După negarea tuturor contribuțiilor la dezvoltarea
ciberneticii în afară de cele ale lui Norbert Wiener și omisiunea de
mai înainte a operei lui Odobleja de către cei care, de fapt, n-au
studiat în profunzime opera sa, până la afirmarea rolului de
important precursor al ciberneticii și recunoașterea priorității sale
în domeniul acestei științe, sunt încă discuții. Desigur, cibernetica
avea deja o istorie înainte de Norbert Wiener, fapt admis, în
domeniul respectiv, de către cel ce a reușit să-i dea o formă
matematică și să influențeze toată gândirea științifică
contemporană și să arate cum ar putea fi utilizată cibernetica spre
înțelegerea direcție practice a sistemelor, fiind admis fondatorul ei
ca știință.
- Norbert Wiener ar fi cunoscut din întâmplare opera lui
Ștefan Odobleja?
- E foarte probabil, acesta fiind aspectul potrivit căruia el
menționează pe care îi cunoștea și le-a recunoscut valoarea
operelor. În același timp nu este exclus să nu fi fost cunoscută și
opera lui Ștefan Odobleja în cercurile științifice cu care N. Wiener
colabora. Reluând firul istoriei se găsește ideea – pentru prima
dată – la Ampère, după care cibernetica este o știință a conducerii
și are locul său printre științele social-politice. El privea
denumirea de cibernetică arătând mai întâi că într-o accepție mai
restrânsă exista la grecii antici, unde era considerată ca artă a
conducerii unei bărci (corăbii). Ulterior, ea a dobândit
semnificația mult mai largă de artă de a conduce în general.
Previziunea lui Ampère era genială și este evident că n-ar fi putut
merge mai departe și că el nu ar fi putut cunoaște importanța
acțiunii de control sau retroacțiunea (feed back) în
compartimentul cibernetic al sistemelor. Trebuie arătat că știința
și tehnica cunosc în mod necesar o serie de cazuri particulare de
feed-back în domeniul mecanicii (la câteva regulatoare
mecanice), în domeniul electronicii (amplificatoare cu reacție
pozitivă și negativă), în automatică (bucle de reglaj cu reacție), al
medicinii (acad. român Danielopolu, medic renumit ce adusese el
însuși între anii 1925-1928 o contribuție la studiul reglementărilor
prin feed back în organismul uman) etc. deci, în mod graduat sunt
descoperirile și cazurile particulare ale marii legi generale.
- Practic, în ce constă aportul științific al Psihologiei
consonantiste?
- Prima în lume care a arătat rolul general al feed-back-
ului în manifestarea legii interconexiunii universale, ea este opera
lui Ștefan Odobleja.
Opera sa, Psihologia consonantistă, editată în două
volume totalizând 800 pagini și mai bine, în România, la Lugoj,
în 1938-1939și difuzată prin Librăria Maloine din Paris este
parcursă ca de un fir roșu de viziunea general cibernetică,
generalizată și care aplică aspectul psihologic al creierului, al
organismului uman, la raportul dintre animal și mediu, la biologie
în general, la economic, la toate științele, în societate, în principiu
de lege a reversibilității. Odobleja prezenta, de asemenea,
designarea multiplelor bucle cu reacție care determină
comportamentul organismelor și sistemelor. Există în opera sa
zeci de figuri care ilustrează legea reversibilității. Doctorul Ștefan
Odobleja trebuie considerat – după părerea mea – ca unul dintre
cei mai importanți precursori ai ciberneticii pe plan mondial,
deoarece el a fost primul care a format o lege a ciberneticii
generalizate, pe care o numea ˮlegea reversibilității“.
- Se poate deci vorbi de o idee care a apărut înaintea
cristalizării operei lui Norbert Wiener?
- Fără îndoială. Ideea ciberneticii generalizate o găsim,
evident, sub alt nume înainte de Norbert Wiener la Ștefan
Odobleja, care a făcut încercări reușite de interpretare a
fenomenelor psihice, biologice, economice, sociale. Există, de
asemenea, în cartea sa, paragrafe speciale consacrate aplicării
reversibilității la o serie de fenomene din toate domeniile. Sub
toate formele el dă ideile generale cibernetice, rolul primordial
fiind buclele cu reacție (feed-back) în cadrul dialectic al ideilor
umaniste, numele lui Ștefan Odobleja trebuie, categoric, înscris
alături de cel al lui Wiener.
- Este posibil de a avea primatul unei idei și de a nu fi
considerat ca fondatorul științei care se bazează pe această idee?
- Există numeroase cazuri în istoria științei când acest
lucru a fost posibil. Faraday a emis ideea undelor
electromagnetice, dar cel care a formulat teoria
electromagnetismului a fost Maxwell. Dacă știința l-a consemnat
pe Faraday pentru că a avut ideile electromagnetice înaintea lui
Maxwell, de ce nu l-ar consemna pe Odobleja că ar fi avut ideea
unei cibernetici generalizate înaintea lui Wiener?
De asemenea, mai sunt câteva lucruri care duc la aceasta.
Înaintea expresiei unei cibernetici generalizate trebuie să
recunoaștem, de asemenea, contribuția cazurilor particulare puse
în lumină de către Maxwell, Watt, Black, Nyquist, Cannon,
Danielopolu, Wagner, Kaletski etc. De la viziunea generală a lui
Ampère la ideea generală a lui Ștefan Odobleja și la știința
cibernetică demonstrată cu argumente de Norbert Wiener există
un drum semănat cu cazuri particulare, la care și-au adus
contribuția oameni de știință ai lumii întregi. Dar ceea ce
menționăm este cel mai reprezentativ în planul unei gândiri
generalizatoare. Adesea prevăd de aproape funcțiunile și
structurile sistemelor sau proceselor fără a observa arhitectura lor.
Arhitectura a fost creată de Ampère, Odobleja, Wiener. Până aici
noi nu cunoaștem alte viziuni generale care ar putea contribui la
propulsarea bazelor ciberneticii cu excepția câtorva teorii generale
ale sistemelor.
- Există în opera lui Odobleja alte aspecte care prezintă
un interes general?
- Este interesant de remarcat că abordând psihicul din
punct de vedere materialist, românul Ștefan Odobleja a prevăzut
apariția creierului artificial, în același timp cu aplicarea legii care
se degajă din cartea sa fiind și ideea de reversibilitate. Consider că
următoarea citare a valoroasei sale opere (pag. 733-734) poate fi
revelatoare: “Există o consecință a legii reversibilității care ne
permite să mecanizăm gândirea, să realizăm gândirea
instrumentală, gândirea tehnică sau tehnicizată, gândirea
artificială și provocată… Grație reversibilității psihico-fizice noi
putem materializa și mecaniza acul creațieiˮ. După mecanizarea
simțurilor și observarea prin aparate detectoare și înregistratoare,
după materializarea memoriei prin cărți și biblioteci, după
mecanizarea reacțiilor motrice prin diferite măsuri, după
substituirea secrețiilor prin produse fabricate, este rândul
elaborării de mecanizări. Această mecanizare a imaginației, a
elaborării gândirii are drept consecințe:
1. În primul rând o mare economie intelectuală, un mare
progres în igiena cerebrală de producere intelectuală.
2. În al doilea rând, considerabilă creștere a randamentului
gândirii a cărei posibilitate și eficacitate vor spori.
Și când ne gândim că aceste afirmațiuni au fost făcute de
dr. Ștefan Odobleja în anul 1938…
84. 1980 februarie 1. Scrisoare adresată de către jurnalistul Ion Stroe

Oancea profesorului Edmond Nicolau cu privire la tratarea necorespunzătoare
a unor contribuții românești în volumul I al cărții ˮDescoperiri științifice ale
sec. XX“.
Mult stimate tov. prof. dr. ing. Edm. Nicolau,
Sunt un publicist român născut în satul Nedeia din

componența comunei Gighera, județul Dolj, stabilit pe
meleagurile mehedințene, unde s-a născut părintele ciberneticii
generale. Am condus și editat 4 sau 5 ziare la Craiova și la
Drobeta-Turnu Severin, colaborând și colaborez și-acum la
reviste și ziare din capitală și din provincie. Deci, înainte și după
Eliberare.
Spre nenorocul medicului Ștefan Odobleja și poate și-al
meu nu ne-am apropiat prea mult decât în ultimii 10-12 ani.
Recunoașterea sa târzie de mare savant e o mare daună adusă
contribuției noastre naționale în concertul universal al științei.
Din 1944 și până în 1952 eram unul dintre “soldații
marxiștiˮ ai noii orânduiri politico-sociale, adică unul dintre cei
care în fostul partid social-democrat a contribuit la convingerea
multor intelectuali timizi să adere la principiile leniniste. La
Craiova, la București și-n toată Oltenia am dus cuvântul scris și
oral în masele largi de la sat și oraș sub îndrumarea mai marilor
mei: Ștefan Voitec, Lothar Rădăceanu, Th. Iordăchescu și Miron
Nicolescu. Gândurile lor bune se întâlneau cu ale mele de țăran
sadea. Și-aș fi putut face pentru nefericitul Ștefan Odobleja ceva
mai mult decât ceea ce am făcut în ultimii săi ani de viață. Poate
că aș fi pus barieră la intrarea în arena ciberneticii a americanului
Norbert Wiener cu toate cuantele conjuncturale.
Ca gazetar, îmi însușisem tenacitatea de care nici acum nu
mă lepăd, cu toate că pășisem în viață stăpânit de zicala marelui
pedagog român Ștefan Velovan: ˮCu zeii și cu proștii să nu te iei
niciodată“. Dar acum nu mai sunt de acord cu Velovan. O fi fost
bună zicala lui în pedagogie însă nu în altele.
Vă rog să mă credeți că la 37 de ani ai mei în 1944 și după
aceea, puteam păși printre cei dintâi pe strapontina vieții politice.
Nu am vrut să fiu handicapat – vorba lui Nicolae Labiș din poezia
“Muncaˮ.
Suntem într-o epocă de recunoaștere a somităților care au
gândit și au creat.
Citind primul volum din ˮDescoperiri științifice ale sec.
XX“, am constatat niște încercări de “excamotareˮ a unor reale
contribuții la știința universală. Întocmirea acestei cărți are un non
sens: trimiteri și retrimiteri care în lumea cititorilor pot da naștere
la confuzii. Însuși înaintecuvântul volumului, precum și pe cea
de-a doua copertă (fragmentat) se încearcă să fie clar dar nu și
reușește. Scuză-mi, dacă spun! De acord: ˮProiectul de a prezenta
într-o singură carte principalele descoperiri științifice ale secolului
nostru este binevenit din toate punctele de vedere“… Mă refer la
autori cum de au putut permite redactorului de carte să împartă
textul în asteriscuri din care reies confuzii privind o personalitate
sau alta, încât nu mai desprinzi ușor despre cine e vorba. Curios
acest galimatias, ar fi zis Caragiale…
Observ o oarecare tendință de afirmare egocentristă.
Autorii au vrut și au avut buna credință la început. Elanul
însă le-a fost frânt cu intervenții în text și cules-paginație, cred.
Sunt unele indicii ca anumiți savanți din diferite domenii să fi
avut înrudiri cu cibernetica. Spre exemplu: Kolomogorov, despre
care s-a făcut caz și-n congresul dvs. al ciberneticienilor din a IV-
a generație, ținut la Amsterdam, când latinii americani și sovieticii
au strigat: …“nu 30, ci 40 de ani sunt de la nașterea
Ciberneticiiˮ… și că s-a născut în România, nu în America.
Nu mai amintesc de alte și-alte omisiuni din acest volum.
Ele sunt cu duiumul. Spre pildă: Unde stă contribuția multiplă a
unor savanți ca dr. Paulescu, cel cu insulina. Ca Daimaca în
astronomie, sau nu se amintește nimic despre Longinescu și câți
alții?!
Împărțirea acestei întreprinderi de mică enciclopedie a
descoperirilor științifice, cu trimiteri din vol. I în următoarele,
pare iarăși un non sens de a inversa aproape rolurile… Și-apoi
paginația încurcă pe cititor.
Oare, redactorul de carte, care e nevinovat, să poarte
crucea răspunderilor?
Cu toată stima,
ss. Ion Stroe-Oancea
Str. Traian nr. 269
85. <După 1980>134. Informare făcută, la solicitarea maiorului de

miliție Mihai Dinu, de Marin Almic, lucrător în Jandarmeria Română, cu privire
la împrejurările în care îl cunoscuse pe dr. Ștefan Odobleja, în 1938-1939, la
Lipcani (Cernăuți).
Informare135
134
135
Informarea este făcută de către Marin Almic, zis și Marin Giurescu,
născut în anul 1909 în satul Schinteești, comuna Izvoru Bârzii, Mehedinți,
personaj cu o carieră aventuroasă, începută ca muncitor la Depoul C.F.R.
Turnu Severin, continuată ca vaporean pe vasele ce transportau mărfuri spre
Europa centrală, iar apoi ca lucrător în Inspectoratul General al
Jandarmeriei, calitate în care a fost martor și participant la evenimente
Am fost chemat de tov. maior Dinu136 de la Miliția
județeană din Drobeta Tr. Severin, care m-a întrebat în ce
împrejurări și cu ce ocazie am cunoscut pe doctor Ștefan Odobleja
și când l-am văzut ultima oară și dacă pot da o informare despre el
și activitatea lui.
După ce m-a asigurat că nu voi avea nici o neplăcere, m-a
mai rugat ca să-i scriu o informare pe care o dau – ceva din viața
mea și prin ce mijloace am ajuns în M.A.I. și dacă vreau, neforțat,
să arăt unele aspecte din perioada când am lucrat în M.A.I.,
respectiv Insp. G-ral Jandarmi București.
Din discuțiile avute cu d-l maior eu i-am explicat că din
1933 și până în 1979, respectiv 1980, sunt 47 de ani, cu greu pot
să-mi aduc aminte de 1938-1939, <când> l-am cunoscut pe doctor
Odobleja Ștefan, chiar și numele lui nu l-am mai știut, dacă nu
mi-l spunea dânsul. Totuși tov. maior a insistat ca să fac o
informare așa cum eu îmi mai aduc aminte – eu am acceptat acest
lucru.
…………………………………………………………
…
Cum am cunoscut pe Doctor militar Odobleja Ștefan
În anul 1938-1939 am fost detașat la Cernăuți pentru

verificarea unor note informative date ale Insp. Reg. Jandarmi.
La Cernăuți am luat contact cu colonel Praporgescu,
colonel Petruc, colonel Isopescu și maior Cichindel.
importante ale sfârșitului perioadei interbelice (asasinarea lui Armand

Călinescu, rebeliunea legionară, războiul etc.). În această calitate, în 1938-
1939 l-a cunoscut pe dr. Ștefan Odobleja, pe când acesta era medic în
garnizoana Lipcani (Cernăuți), unde M. Almic a fost trimis să obțină
informații cu privire la pretinse legături ale viitorului savant cu organizații
subversive din zonă, precum și în legătură cu propaganda comunistă ce ar fi
fost desfășurată de acesta (n.n. – T.R.).
136
Mihail Dinu – ofițer de miliție în cadrul Inspectoratului Județean
Mehedinți al Ministerului de Interne (n.n. – T.R.).
Colonel Petruc și Isopescu erau la serviciul de informații,
ei m-au folosit acolo unde era nevoie – mai ales în județul Hotin.
În județ am avut târgurile Briceni, Edinița și Lipcani;
acele târguri erau de mărimea Vânjului Mare, Cujmir și Strehaia,
acele târguri erau la o distanță de circa 60 km de gara Lipcani.
Comuna zisă târgul Lipcani și celelalte 2 erau 90% evrei, care se
ocupau numai cu comerțul de păsări, vite, ouă, cereale și în
special piei de carakul <și> astrahan.
Toți achizitorii erau evrei veniți cu pașaport. Comunele
erau conduse de preturi și jandarmerie. Toți negustorii și
achizitorii erau prinși în evidențele postului de jandarmi și șefului
de secție; aveau registru special cu evidența celor veniți cu
pașapoarte, care erau vizate de șeful postului de jandarmi.
În târgul Licureni și Briceni am terminat repede, dar în
Lipcani am avut mai mult de lucru, fiindcă toți străinii veniți la
achiziții aveau centrul la Lipcani.
Șeful de post m-a pus în legătură cu informatorii lor, un
frizer din târg și o evreică care, tatăl ei avea cârciumă unde
veneau și trăgeau cu căruțele, caii îi legau la grajduri; un fel de
han, cum se zice pe la noi.
La acea cârciumă am tras și am luat cameră, în fața
frizeriei eu mi-am instalat aparatul fotografic pus pe trepied,
făceam fotografii la minut.
Cu ajutorul frizerului, și el evreu, eu am putut cunoaște pe
toți care erau vizați, am stabilit legăturile ce le aveau cu localnicii.
Mai mult, am putut stabili că farmacia din comună era
particulară iar proprietar era un evreu din Cernăuți, care avea
legătură cu străinii veniți cu pașaport – eu nu mai rețin numele –
dar se poate găsi la dosarul meu ce se află în archiva
Inspectoratului Reg. Cernăuți.
Acest farmacist era și în evidența șefului de secție și
postului de jandarmi.
În farmacie mai ajuta o evreică care făcea și pe moașa
comunală.
Perioada cât am stat la Lipcani am remarcat că farmacia
era vizitată și de un doctor militar, eu am sesizat acest lucru
șefului de secție și pretorului. Ei m-au asigurat că și doctorul
militar este în observația lor, deoarece face vizite la cetățeni, se
duce și la localnici acasă dacă este solicitat; mergea foarte des la
farmacist, intra în laboratorul farmaciei, unde sta ore întregi cu
farmacistul.
Eu am stabilit că medicul militar prepara în laborator
medicamentele ce nu se găseau pe piață în farmacii.
M-am făcut că sunt bolnav – am mers la unitatea militară,
am întrebat unde este infirmeria, că sunt bolnav și să mă vadă d-l
doctor.
Am fost dus de un ostaș de la corpul de gardă la
infirmerie.
M-am prezentat la doctor, i-am spus ce mă doare, m-a
consultat și mi-a făcut rețetă, eu am scos bani să-i plătesc, el nu a
vrut să-mi ia banii și pe acest motiv eu am intrat în vorbă cu el, l-
am lăudat că toți evreii vorbesc de dânsul că este un medic foarte
bun, popular, și nu le ia bani. L-am întrebat de unde este că mi se
pare cunoscut. Mi-a sus că este din județul Mehedinți; la fel, și el
m-a întrebat de unde sunt că mai m-a văzut prin târg, i-am spus că
eu sunt oltean din Craiova, fac serviciul la Cernăuți și mă ocup cu
achiziții de piei de miel carakul și mai fac și pe fotograful
ambulant. Am aflat că este maior și-l cheamă Odobleja Ștefan,
între altele eu mi-am făcut o părere că acestui doctor îi lipsește
ceva, nu ar fi normal, și m-a apucat un fel de milă de el, mai ales
când am auzit că e din Mehedinți.
M-am dus la pretor, i-am spus și lui ce cred despre doctor,
că nu mi-a luat bani după ce m-a consultat, dar mi-a dat rețetă.
Pretorul mi-a spus că farmacistul îi da pentru fiecare rețetă
dreptul lui, în plus preparatul medicamentelor pe care le face cu
farmacistul137; asta o știe de la moașa care-l ajută pe farmacist.
137
Într-o altă versiune a acestui pasaj din informare, scrisă de către o altă
persoană decât Marin Almic dar după relatarea acestuia, probabil de către
Atât șeful de secție <cât> și pretorul mi-au spus că au
vorbit cu comandantul unității despre doctor că avea legături cu
farmacistul, care este bănuit ca suspect și că ar face propagandă
subversivă138.
După terminarea misiunii am plecat la Cernăuți, am făcut
raportul de cele constatate de mine, am făcut deconturile. La
ședința pe care am avut-o, pentru a face o analiză și pentru a trage
o concluzie, eu am mai arătat că farmacistul este vizitat de un
doctor militar ce se află în garnizoana Lipcani. După terminarea
ședinței, colonelul Isopescu a chemat un ofițer de la statul major
al armatei din Cernăuți cu care a discutat problema ofițerului
medic de la Lipcani. Am fost chemat și eu de față când s-a pus
problema ofițerului, fiind întrebat și eu, am spus că într-adevăr are
legătură cu farmacistul, dar mi s-a părut că doctorul nu este
normal, are ceva care nu-i în regulă.
Fiind și eu de față, au stabilit ca în cursul săptămânii ce
urmează să meargă împreună la Lipcani și să-l ridice și să-l aducă
la Cernăuți.
Am plecat la treabă fiecare, dar noaptea am gândit că ar fi
bine să-l previn pe doctor ca să nu-l am pe conștiință139.
Cunoșteam mersul trenurilor, am plecat de acasă fără să
spun nimic și cu trenul am plecat la Lipcani, trenul face 2 ore. Am
maiorul Dinu, se menționează că dr. Odobleja scria și calcula toată noaptea,

venea la farmacist numai după orele de program, iar acesta îi dactilografia
în mai multe exemplare lucrările la mașină. Moașa care îl ajuta pe farmacist
i-a relatat lui Almic că lucrările dactilografiate era scrise în limba franceză,
iar copiile ce rămâneau erau trimise în America și Canada prin evreii care
făceau comerț cu piei de miel carakul (n.n. – T.R.).
138
Cu privire la acest aspect, în versiunea menționată se precizează că
Almic a stabilit neapartenența certă a doctorului Odobleja la organizații
subversive, precum și faptul că nu făcuse și nici nu făcea vreun fel de
propagandă comunistă (n.n. – T.R.).
139
Foarte probabil, mustrările de conștiință au apărut ca urmare a faptului
că participanții la ședința menționată hotărâseră ca pe drum dr. Odobleja și
farmacistul evreu să fie lichidați (conform aceleiași versiuni a informării,
n.n. – T.R.).
ajuns în gară, m-am dus la unitate, l-am găsit la infirmerie. L-am
întrebat dacă mă mai cunoaște și a spus că da. I-am spus tărășenia,
că e suspectat și dacă poate să plece din garnizoană un timp
îndelungat, mi-a mulțumit și eu am plecat140.
Când am plecat din Lipcani, am simțit în eul meu că am
făcut un bine.
La serviciu am avut mari neplăceri, după ce colonelul
Isopescu și maiorul Cichindel împreună cu delegatul de la Marele
Stat Major au fost la Lipcani să-l ia pe doctor și pe farmacist, nu i-
au mai găsit în garnizoană. Doctorul plecase la Lugoj pentru că
unitatea…141. Aceasta am aflat-o ulterior de la col. Isopescu.
Maiorul Cichindel m-a chemat în garajul mașinilor, a scos afară
șoferii, a închis ușa la garaj, m-a apucat de piept și a început să-mi
care la palme. Când am văzut că-mi curge sânge din nas, l-am
lovit și eu, nu-mi dau seama ce lovitură a fost, că maiorul a căzut
jos.
Ofițerul de serviciu a auzit scandalul și a chemat pe col.
Praporgescu. Au forțat ușa, pe mine m-au găsit plin de sânge și pe
maior trântit jos.
Eu am dat declarație cum s-a întâmplat și după aceea am
plecat la medicul legist și am luat certificat medical. Maiorul mi-a
făcut acte la tribunalul militar pentru lovirea superiorului. A doua
zi i-am spus col. Isopescu că plec la București cu primul tren,
lucru pe care l-am făcut.
Ajuns la Insp. G-ral al Jand. București, am raportat col.
Panaitescu și M. Băleanu ce s-a întâmplat, ei mi-au dat transferul
să mă prezint la Legiunea Jandarmi Ploiești, că pe ruta Moreni –
140
În versiunea menționată, cu privire la această chestiune se consemnează
că dr. Odobleja i-a spus lui Almic: “Măi Marine, azi am fost chemat în
cabinet de comandant și împreună cu ofițerul de informații mi-au pus
pistolul pe masă și mi-au spus să scriu ce legături am cu evreii. Pentru că ai
fost sincer cu mine, îți spun și eu unde plec. Plec la Lugoj, unde am un
evreu cu care mă ajut foarte multˮ (n.n. – T.R.).
141
Băicoi se face contrabandă cu gazolină, iar la Cernăuți au dat
telegramă și telefoane că sunt mutat.
Fiind la Ploiești, am primit mandat de aducere la
Tribunalul Militar Cernăuți. M-am prezentat în termen, am fost
judecat și condamnat 8 ani pentru lovirea superiorului și divulgare
de secrete – cu drept de recurs. Menționez că la proces am avut
martori toți ofițerii și subofițerii din Insp. Reg. Jand., în plus pe D-
l col. Praporgescu, care nu a venit, în schimb col. Petruc a
prezentat plicul din partea col. Praporgescu în care se scuza că nu
poate veni, dar scria că eu nu sunt vinovat.
Am ieșit din sala de judecată, pe sală am întâlnit pe
Rica142, evreica de care am mai vorbit, am rămas foarte surprins
că luase parte la judecată. După ce am făcut recursul în termen
legal de advocat, am mai stat câteva zile în Cernăuți, după care
am plecat la Ploiești.
La Legiunea de Jand. Ploiești, am primit sarcina ca pe ruta
Moreni – Băicoi se face contrabandă cu gazolină. Într-un termen
foarte scurt am reușit să pun mâna pe camionul încărcat cu
butoaie de gazolină. Colonelul Arion, comandantul legiunii, m-a
felicitat.
Am plecat la București, unde am primit sarcina să iau în
primire pe ministrul Poloniei, Bec143, ce avea azil politic la noi în
țară și să fac securitatea, că statul român răspunde de viața lui.
Pe doctor Odobleja nu l-am mai văzut decât prin anul
1978-1979. Mergând pe strada Traian, văd un cetățean mergând
cocoșat și parcă vorbea de unul singur. Am mers în urma lui cam
15 minute, că nu puteam să-mi aduc aminte de unde îl cunosc.
Până la urmă am reușit să-mi aduc aminte, dar în nici un caz
numele nu mi-l aduceam aminte. L-am oprit și l-am întrebat: vă
rog să nu vă supărați, eu parcă vă cunosc, nu cumva ați fost la
142
Rica era o evreică pe care Marin Almic, autorul informării, o întâlnise ca
vaporean, la Viena, în contextul măsurilor antisemite puse în practică de
regimul nazist (n.n. – T.R.).
143
În realitate, Beck.
Cernăuți și la Lipcani? A răspuns că da, a fost medic militar la
Lipcani.
Atunci i-am spus: eu sunt băiatul acela care te-am pus în
gardă să părăsești pentru un timp garnizoana că ești bănuit că faci
parte din organizații subversive. Ce să vă spun, pe el, mare
bucurie, și îmi spune: așa; dragă să știi că m-am gândit foarte mult
la dumneata, credeam că ai murit în evenimentele de la Cernăuți;
și m-a întrebat cum mă cheamă și dacă sunt din Turnu Severin. I-
am spus că da, sunt din de aici și mă cheamă Almic Marin și îmi
mai zice și Giurescu Marin. Mergând la braț, spune, da, acum îmi
dau seama de ce m-ai ajutat în timpul acela critic, pentru că ți-am
spus că-s de pe aici.
Din discuțiile purtate în continuare, mi-a spus că a fost
persecutat de toți comandanții pe care i-a avut în cariera sa, îl
credeau toți că-i nebun, dar eu nu-s nebun, dar în capul meu se
frământă o mașină, face zgomot; mergând pe stradă, sunt atât de
concentrat, că trec și nu văd în fața mea, decât lucruri pe care nu
pot să vă explic; de aceea m-am cocoșat, merg cu capul în jos și
mă pomenesc că vorbesc de unul singur.
La despărțire, m-a rugat insistent să merg la el acasă să
stea cu mine de vorbă și să-și mai împrospăteze din trecut. Eu m-
am pus pe gânduri și am zis, tot așa, sărmanul este puțin sărit de
pe fix. Și nu m-am dus.
Între timp, m-am întâlnit cu un oarecare Stroe Oancea din
Turnu Severin și mi-a spus, nene Marine, d-ta mai ai vreun frate
cu numele de Marin Almic? Eu i-am spus că nu. El atunci a spus
că doctorul a fost militar.
Odobleja Ștefan i-a povestit lui să caute pe un oarecare
Almic Marin din Tr. Severin și să-l roage el și din partea lui să
trec pe la el, că mult bine i-am făcut și nu știe cum să-mi
mulțumească și totodată să-i aduc aminte de multe lucruri din
Lipcani.
Sincer vă spun, nu m-am dus că mi-a fost frică, că eu de
pe urma unor faceri de bine în viața mea, eu am avut numai
neplăceri.
A mai zis Stroe, o singură dată l-am văzut pe acest om și
țiu foarte mult să-l mai văd.
Eu nu am știut că a murit până nu mi-a spus tov. maior
Dinu și mai spun sincer că și numele nu l-am mai știut, fiindcă au
trecut 42 de ani.
Așa l-am cunoscut pe doctor Odobleja Ștefan.
ss., Marin Almic
Menționez:
Mergând pe stradă, am văzut o doamnă șchioapă de
picior; la fel, mi s-a părut că o cunosc și gândindu-mă, am ajuns la
concluzia că e soția lui fost inspector financiar Streche, pe care l-
am găsit în comuna Lipcani și-l cunoștea pe farmacistul din
Lipcani, că el era cu impunerile financiare, știe cum îl cheamă pe
fostul pretor. Eu m-am bucurat foarte mult când mi-am dat seama
că am dat de un om care m-ar putea ajuta în privința stabilirii cum
<îl> cheamă pe evreul farmacist din Lipcani.
Am aflat adresa, stătea pe str. Lenin, am mers acolo și
casa a vândut-o preotului Tamaș (?), el mi-a dat adresa lui
Streche, că locuiește în blocul din fața tribunalului, blocul turn,
dinspre muzeu, apartamentul…144. M-am dus la el și l-am găsit
bolnav, m-a cunoscut, dar nu am putut sta cu el prea mult că s-a
rugat soția lui să vin altădată, că poate-și revine, că nu prea putea
vorbi. I-am recomandat tov. maior Dinu să-i facă o vizită, poate
că și-o aduce aminte cum <îl> chema pe farmacist.
ss., Marin Almic
144
Indescifrabil (n.n. – T.R.)
86. 1984 februarie 13, Drobeta. Bibliografia lucrărilor publicate cu
privire la Ștefan Odobleja în revista “Școala Mehedințiuluiˮ, în perioada 1976-
1983.
Stimate domnule Constantin Mustață,
În primul rând, vă rog să primiți cele mai călduroase

felicitări pentru foarte interesantul interviu din “Flacăra” (I).
Alăturat vă trimit recentul volum din modesta noastră
publicație ”Școala Mehedințiului“ care, în fiecare număr, a
publicat la rubrica oameni ai acestor meleaguri un număr de
articole despre Odobleja(anexez lista acestora – vezi mai departe
– n.n., T.R.).
În plicul următor, vă voi expedia cele două caiete promise
de Fănel Odobleja.
Vă rog să ne scuzați pentru greșelile de tipar din SM (de
care nu ducem lipsă).
Cu deosebită stimă și cu urarea de a dobândi noi succese
în lupta pe baricadele consonantismului.
ss., C. Negreanu
<ANEXĂ>
I. Articole de ODOBLEJA
publicate în “Școala Mehedințiului”
1. Între Massachusetts și Mehedinți, în vol. I,

1976, p. 57-59.
2. Între Massachusetts și Mehedinți: II.
(Când și unde a apărut cibernetica?),vol. II, 1977, p.
62-63.
3. Aspecte neobișnuite ale ciberneticiii din
1948, în vol. III, 1978, p. 85-87.
4. De la psihologie la mașini psihologice, în
vol. VI-VII, p. 133-135.
II. Articole despre ODOBLEJA
publicate în ”Școala Mehedințiului“
1. Stelian Bajureanu, Moștenirea Odobleja,
în vol. IV-V, 1979, p. 121-123.
2. Vlădica Florian, Însemnări despre dr.
Odobleja, în vol. IV-V, 1979, p. 123-126.
3. 3. Ion Stroe – Oancea, Un specialist
englez asupra ciberneticii savantului român Ștefan
Odobleja, în vol. IV-V, 1979, 126-128.
4. Emanuela Bușoi, Idei pedagogice în opera
lui Ștefan Odobleja, în vol. IV-V, 1979, p. 128-130.
5. Dumitru Șonea, Un portret pentru
eternitate, în vol. IV-V, 1979, p. 130-131.
6. Constantin N. Străchinaru, Resurse ale
“Psihologiei Consonantiste” pentru metodologia
învățării limbilor moderne, în vol. IV-V, 1979, p. 135-
137.
7. Carmen Bulzan, Elemente de sociologie în
”Psihologia Consonantistă“, în vol. VI-VII, 1981, p.
138-139.
8. C. Negreanu, Ștefan Odobleja despre
limbaj, în vol. VI-VII, 1981, 140-142.
9. Maria și Ioan Buzatu, Opera medicală a
doctorului Ștefan Odobleja “mediu de cultură” pentru
”Psihologia Consonantistă“, în vol. VI-VII, 1981, p.
142-143.
10. Ovidiu Vișan, Ștefan Odobleja – o
conștiință, un stil, în vol. VI-VII, 1981, p. 144-146.
11. Cezar Apreotesei, Din corespondența
inedită a fondatorului ciberneticii teoretice
generalizate, în vol. VI-VII, 1918, p. 146-150.
12. Mihai Scheau, Nicolae Fuiorea, Ștefan
Odobleja în periodicele românești, în vol. VI-VII,
1918, p. 150-152.
13. N. Constantin, O prețioasă manifestare
științifică Odobleja, în vol. VI-VII, 1981, p. 152-153.
14. Stelian Bajureanu, Cibernetică, psihologie
consonantistă, știință unificată sau consonantistă?, în
vol. VIII-IX, 1982, p. 116-117.
15. Ana Vlădica și Florian Vlădica, Din viața
savantului Ștefan Odobleja și geneza conceptului
ciberneticii acestuia, în vol. VIII-IX, 1982, 117-120.
16. Al Surdu, Considerații asupra
manuscrisului “Logica” al lui Ștefan Odobleja, în vol.
VIII-IX, 1982, p. 120-124.
17. Constantin Atanasiu, Recunoașterea unui
savant, în vol. X-XI, 1983, p. 125-126.
18. Ionel Chiriță, Științele și cibernetica
generalizată, în vol. X-XI, 1983, p. 126-129.
19. Ion Buzatu, Gheorghe Pasăre, Matei
Vucea, Clarviziuni ale savantului mehedințean Dr.
Ștefan Odobleja, în vol. X-XI, 1983, p. 129-131.
20. C. Negreanu, Gramatica în viziunea lui
Ștefan Odobleja, în vol. X-XI, 1983, p. 131-133.
21. Aurel Petrescu, Dr. Ștefan Odobleja,
cibernetica și cancerul, în vol. X-XI, 1983, p. 133-136.
22. Florian Vlădica și Ana Vlădica,
Încercările literare ale lui Ștefan Odobleja, în vol. X-
XI, 1983, p. 136-139.
APARIȚIA BIONICII
Apariția bionicii este strâns legată de apariția ciberneticii

și ea e determinată de către aceasta din urmă și a apărut îndată
după ea.
Tehnica a împrumutat din fiziologie, biologie și medicină
și înainte de 1945, și înainte de 1938. De ce, totuși, bionica nu a
fost constituită ca știință aparte înainte de aceste date? De ce a
apărut ea abia atunci, fiindcă atunci a avut loc împrumutul cel mai
considerabil și cu cele mai importante rezultate.
Momentul apariției sale este extrem de semnificativ. El
demonstrează rolul pe care medicii, fiziologii, neurofiziologii și
psihologii l-au avut la realizarea acelor mașini – în prima fază a
căutărilor care au condus spre acest scop. Demonstrează în special
contribuția deosebit de importantă pe care fiziologia cerebrală –
fiziologia gândirii – a adus-o la apariția gândirii artificiale.
Demonstrează însemnătatea contribuției lui Rosenblueth și
Wiener, demonstrează mai ales însemnătatea ideilor de
psihologie cu care ei au contribuit și, în măsura în care acele idei
apăruseră înaintea lor în psihologia consonantistă, demonstrează
și cota de aport al acestei psihologii.
Apariția bionicii ca știință constituită aduce o dovadă în
plus asupra originilor ciberneticii. Ea indică sensul în care s-a
scurs inițial fluxul de cunoștințe care a generat acest curent de idei
și această știință complexă. Ea servește ca martor prețios atestând
când și cum a luat naștere cibernetica.
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, orig. și copii, 5 p.
87. 1984 decembrie 24, Pitești. Stelian Bajureanu, secretar general al

Academiei Odobleja, îl felicită de sărbători pe ing. Ștefan Odobleja jr., fiul
savantului.
Pitești 24.12.84
Ing. Ștefan Odobleja
- Membru al Conducerii Academiei
Odobleja
Str. Decebal 72
Cod 1500
Dragă Fănel și stimată

Familie Odobleja
Ne este deosebit de plăcut ca în numele Academiei
Internaționale de Cibernetică, care poartă numele ilustrului Dv.
tată și bunic, cât și al meu personal, să vă felicităm din inimă cu
ocazia noului an și să vă dorim multă sănătate, fericire și noi
împliniri145.
La mulți ani 1985!
Secretar general,
88. 1985 aprilie 30, București. Dr. Aurel D. Petrescu îi solicită ing.
Ștefan Odobleja jr. părerea și contribuția la o carte cu material “de originalitate
mondialăˮ în curs de elaborare și care urma să apară la ˮScrisul Românesc“.
Mult stimate D-le Inginer,
Vă mulțumesc încă odată pentru prețioasa scrisoare cu

recomandări, îndeosebi pentru prietenul Dr. N. Istodor, cu care
am discutat la telefon de mai multe ori, în deplină concordanță.
În 10 decembrie 1984, v-am scris și la 12 ianuarie 1985 v-
am trimis o copie a planului preliminar (I) de carte, cu rugămintea
de a-mi trimite și părerea Dvs., pe lângă cea a Dr. N. Istodor.
Azi a sosit răspunsul de la Editura ”Scrisul Românesc“ în
sensul de a trimite manuscrisul pentru lectură.
Eu lucrez mereu și în prezent totalizez peste 500 pagini
din care pot selecta vreo 200-300 pagini pentru manuscris, pentru
care ar trebui să știu câte pagini ne acordă editura, părerea Dvs.
pentru “Tabla de materii” și cu ce doriți să participați, trimițând
treptat textul pentru a-l încadra în manuscris.
145
Felicitarea este scrisă pe un imprimat având pe frontispiciu
“CYBERNETICS ACADEMY ODOBLEJA, Head Office Via Pretorio 7
Lugano (CH), Secretariats str. Creangă, 5 – 1700 Lugoj (R), Phone
(963)12898, Via larga, 11 – 20122 Milano (I),Phone (02) 870487” (n.n. –
T.R.)
Eu am material – chiar de originalitate mondială, ca
”unitatea redo-intramoleculară“ – pentru toate capitolele propuse
în planul inițial de carte.
Rog trimiteți propunerile și materialul Dvs. pentru a
începe definitivarea manuscrisului, în câteva luni, în ideea
predării manuscrisului pentru lectură înainte de sfârșitul acestui
an, pentru a putea fi inclus în planul editorial pe 1986, în
parametrii indicați de editură.
Aici, în zilele următoare sper să mă întâlnesc cu D-l Dr.
Istodor, ca să concretizăm cât mai urgent selectarea materialului
pentru manuscris.
Cu alese mulțumiri prietenești.
Al Dvs.,
Dr. Aurel D. Petrescu
P.S. Cred că ar trebui să insistăm pentru un contract cu
editura, conform uzanțelor.
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, orig., 2 p.
89. 1988 martie 19,Lugoj. Cybernetics Academy Odobleja, prin

secretarul său general, Stelian Bajureanu, îl invită pe ing. Ștefan Odobleja jr. să
participe la Simpozionul ˮPriorități românești în știință și tehnică“ și la masa
rotundă “Consonantica în mileniul treiˮ, programate să se desfășoare la
Timișoara și Lugoj, 21-23 octombrie 1988.
CYBERNETICS ACADEMY ODOBLEJA
Registered office Lugoj, 19 martie

1988
Via Pretorio, 7
Lugano (CH) ing. Stelian
Bajureanu
Secretariats
secretar general al
Str. Creangă, 7
Phones. (963)
12.898-15.024 AL ACDEMIEI DE
CIBERNETICĂ 1800 LUGOJ ®
ODOBLEJA
Via Larga, 11
Phone: (02) 87.04.87
20122 Milano (I)
Mult Stimate Tovarășe
Ing. ȘTEFAN ODOBLEJA
În calitatea dv. de cercetător al operei lui Ștefan Odobleja,

vă informăm că în cadrul Simpozionului PRIORITĂȚI
ROMÂNEȘTI ÎN ȘTIINȚĂ ȘI TEHNICĂ din 21-23 octombrie
a.c., care va avea loc la Timișoara și Lugoj, se vor susține
comunicări privind opera și personalitatea savantului Ștefan
Odobleja pentru a marca o jumătate de secol de la fundarea
CONSONANTICII sau a ȘTIINȚEI ȘTIINȚELOR.
În același cadru, în ziua de 23 octombrie a.c. la Lugoj va
avea loc o masă rotundă cu tema CONSONANTICA ȘI
MILENIUL TREI.
Tot mai multe lucrări, descoperiri sau invenții își au
izvorul și/sau explicația în teoria (clasele, legile universale,
paradigmele și metodologia) lui Odobleja, care a văzut lumina
tiparului acum 50 de ani (Psychologie Consonantiste, Maloine,
Paris, vol. I – 1938 și vol. II – 1939).
Un prim fruct al teoriei odoblejiene a fost Logica sa a
rezonanței în care se descifrează modurile în care se ˮfabrică“
gândurile omenești dincolo de geamul opac al limbajului și care
reprezintă bazele teoretice ale inteligenței artificiale creative.
Secolul care se încheie a constituit leagănul și apogeul inteligenței
artificiale instrumentale. Secolul care vine va deveni martorul
nașterii și dezvoltării mașinilor de inventat (inteligența artificială
creativă) ale căror baze teoretice au fost puse de către Odobleja
acum o jumătate de secol.
Un alt pas extraordinar care confirmă teoria lui Odobleja
îl constituie noua teorie unificată a câmpurilor –
GRAVITOVORTEXUL – care a unificat fizica macrocosmosului
cu cea a microcosmosului și constituie o primă formalizare a legii
universale a echilibrului a lui Odobleja. Astfel celebra teorie a
relativității a lui Einstein și nu mai puțin celebrele ecuații de
incertitudine ale lui Heisenberg au devenit cazuri particulare ale
Gravitovortexului.
S-a născut o nouă teorie a sistemelor cibernetice tehnice,
care ordonează stabilitatea și calitatea acestora cu mijloace noi,
care au permis lărgirea considerabilă a câmpului de acțiune al
omului și asupra obiectelor de reglat numai cu timp mort, cu
ovalul efectorial asimetric etc.
Au fost inventate noi mijloace de reglare automată
(regulatoare secvențiale – ciclice – alternante – oscilatorii sau
regulatoare sATt), care pot regla obiecte de reglat, inabordabile cu
mijloacele clasice cunoscute. Cu aceste regulatoare se poate
prescrie și precizia de reglare.
Au apărut patente cu soluții pentru “ardereaˮ combinată
prin fisiune și fuziune a combustibililor nucleari în reactoare
obișnuite pe timp de zeci de ani fără a fi necesară reciclarea
acestora. Aceste soluții sunt confirmate și confirmă la rândul lor
Gravitovortexul și teoria odoblejiană.
Se conturează începutul fertil al folosirii metodologiei
odoblejiene în știință și tehnică ale cărei roade vor fi culese în
Mileniul trei prin refundamentarea tuturor științelor și
tehnologiilor în vederea încetinirii proceselor de degradare
ireversibilă a tuturor resurselor Terrei (creșterea entropiei globale
a Terrei) prin înglobarea în obiectele creației omenești a cât mai
multă inteligență vie, creativă).
Vă rugăm ca în timpul cel mai scurt posibil să confirmați
organizatorilor (Baza de cercetări științifice a Academiei
Republicii Socialiste România, Bd. Mihai Viteazul, 24, Telefon
961-1.41.20. Cod 1900, Timișoara și/sau Academia de
Cibernetică Odobleja, strada Ion Creangă, nr. 7, Cod 1800,
Telefon 963-15024 Lugoj) participarea dv. și să comunicați
titlurile comunicărilor, eventual, ale intervențiilor dv. pentru masa
rotundă de la Lugoj.
Organizatorii recomandă ca rezumatele comunicărilor și
intervențiilor dv. să nu depășească o pagină, iar textele integrale
zece pagini.
Vă rugăm ca rezumatele și textele integrale ale lucrărilor
dv. să fie trimise până la 1 mai 1988.
Cu deosebită stimă,
ss., Stelian Bajureanu
90. 1988 octombrie 26, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie prof.
Cesar Buda pentru clarificări despre poziția acestuia și a altora (Ion Străchinaru
și Minerva Bocșa) în Academia Odobleja, cărora le reproșa atitudinea
duplicitară, de vreme ce afirmau că, fără ei, nimeni de la Iași nu s-ar mai fi
ocupat de opera lui Odobleja, Academia prezentându-se astfel ca o construcție
artificială.
62/SB/P Pitești 26 octombrie

1988
Prof. univ. CESAR BUDA

Strada Păcurari 22, Bloc 2
Scara D, Ap. 2, Cod 6600
IAȘI
Mult Stimate și Iubite D-le
Profesor Cesar Buda
Consider că este necesar să clarificăm problemele ce le

arătați în ultima Dvs. scrisoare cât și pe cele discutate în frumoasa
noastră călătorie la San Marino, pe îndelete și pe rând.
Nu trebuie să ne formalizăm sau să ne ascundem
concepțiile chiar dacă acestea se află la 180 de grade. Este vorba
de o discuție a unor probleme științifice și nu de încercări de a ne
impune unul altuia părerile și concepțiile personale. Aceste
discuții nu trebuie conectate cu relațiile noastre personale; fapt ce
ar putea procura mari neplăceri celor care l-au ostracizat pe
Odobleja și au descalificat mulți creatori autentici în lupta pentru
afirmare cu mijloace ce nu au nimic comun cu știința.
Prima problemă. Conține Psihologia consonantistă a lui
Ștefan Odobleja o cibernetică generală sau nu?
Notă. Nu putem să ne bazăm, în discuția noastră, decât pe
definiția dată de Wiener ciberneticii și anume ca o știință a
conducerilor folosite în tehnică, până la conducerile cele mai
superioare (sic!) ale omului și societăților omenești. Această
definiție o găsim și în Psihologia consonantistă, definiție de la
care Odobleja n-a abdicat niciodată.
La întâlnirea avută de Dvs. împreună cu Prof. Dr. Doc.
Edmond Nicolau și Ing. Mircea Duzinescu la Focșani, ați declarat
că Psihologia consonantistă a lui Ștefan Odobleja nu conține decât
reziduuri sau urme ancestrale de cibernetică avant la lettre, adică
înainte ca aceasta să fie definită ca atare!
Părerea Dvs. nu este nouă. Aproximativ aceeași părere -
dar nu explicată atât de clar și la obiect – am auzit-o la Prof. E.
Nicolau la 25 aprilie 1975, în ședința de la Academia Română
consacrată discutării dorinței lui Ștefan Odobleja de a se tipări în
limba neamului său și a sa cibernetică. Până la acea dată s-au
tradus în limba română mai toate ciberneticile importante. A doua
oară am auzit această părere de la Ing. C. Bilciu. Apoi de la prof.
Eugeniu Niculescu – Mizil. A patra oară de la Conf. Dr. Marian
Beliș. A cincea oară am cunoscut fundamentarea acestei idei de
către Conf. Dr. Minerva Bocșa. Surpriza uluitoare a fost să aflu
același lucru de la Dvs., al doilea președinte executiv al
Academiei Odobleja!
Dacă lucrurile stau într-adevăr așa cum ați afirmat Dvs. la
Focșani și s-a consemnat în Revista Noastră și cum au afirmat și
ceilalți oameni de știință – enumerați mai sus – înseamnă că
înființarea Academiei Internaționale de Cibernetică Generală cu
numele lui Ștefan Odobleja a fost o întreprindere comică demnă
de a fi stigmatizată de un nou Caragiale sau poate o glumă
sinistră în al cărei joc ați fost prins și Dvs.! Cum a fost posibil
acest lucru?
A doua problemă este în legătură cu afirmația Dvs. și a
Prof. Ion Străchinaru că dacă ați renunța la activitatea ce decurge
din funcțiile ce le aveți în cadrul Academiei Odobleja – funcții ce
spuneți că vă împiedică să continuați lucrări personale mult mai
importante – nimeni din Iași nu s-ar mai ocupa de opera lui
Odobleja.
Aceasta – după mine - ar însemna că Academia
Internațională de Cibernetică Generală este o asociație artificială
cu numele nicicum justificat de Ștefan Odobleja (așa cum a
susținut Minerva Bocșa), care profită pur și simplu și de înaltul
Dvs. prestigiu științific și civic pentru susținerea prestigiului
nemeritat, care nu are nici o acoperire! Considerați această situație
fără nici o ieșire?
În legătură cu Simpozionul și Mesele rotunde de la Lugoj,
față de ce v-am comunicat la Iași, am aflat că invitația – program
a fost dată la tipografie.
Dacă doriți și alte informații vă stau la dispoziție.
Vă doresc multă sănătate, voie bună, putere de muncă și
noi împliniri. Același
ss. Stelian Bajureanu,
Secretar General al Academiei Odobleja
91. 1988 decembrie 4, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie ing.

Ștefan Odobleja jr. despre situația creată în cadrul Academiei Internaționale de
Cibernetică Generală ˮȘtefan Odobleja“ ca efect al acțiunii grupului format din
Cesar Buda, Ion Străchinaru și Minerva Bocșa pentru “torpilareaˮ din interior a
Academiei, dovadă promovarea în cibernetică a liniei Wiener și chiar
cristalizarea unei linii “bocșano-străchinărieneˮ, ambele departe, dacă nu în
opoziție, cu de calea Odobleja (în anexă: programele net diferite a două
simpozioane ˮȘtefan Odobelja, unul întocmit de Stelian Bajureanu, altul de
Cesar Buda“).
ACADEMIA INTERNAȚIONALĂ DE CIBERNETICĂ

GENERALĂ ˮȘTEFAN ODOBLEJA“
76/SB/F
Pitești, 04 decembrie 1988
Ing. Ștefan Odobleja

Strada Decebal nr. 72, cod 1500
DROBETA-TURNU SEVERIN
Mult Stimate Domnule Ștefan Odobleja jr.
La ultimul Simpozion Național de Cibernetică de la Iași

(13-15 iunie 1986), s-a stabilit ca următoarea manifestare
națională să se organizeze la Timișoara.
În primăvara acestuia an, din însărcinarea prof. dr. Iosif
Constantin Drăgan și a prof. Cezar Buda, am fost trimis la Lugoj
pentru a organiza în cadrul simpozionului de la Timișoara și a
unei mese rotunde – la Lugoj – pentru a se marca o jumătate de
secol de la apariția Psihologiei Consonantiste la Lugoj și a se
pune în evidență cele mai remarcabile rezultate obținute până
acum în știință și tehnică ca rod al aplicațiilor științei conducerilor
(ghidărilor actelor reflexe) celor mai superioare (sic!), a lui
Odobleja.
De asemenea, s-a avut în vedere ca la masa rotundă de la
Lugoj să fie invitați cei mai buni specialiști români în vederea
conturării unor propuneri concrete pentru cercetarea și
valorificarea sistematică a operei lui Odobleja vizând crearea de
rezonatori și consonatori și alte elemente necesare obținerii
inteligenței artificiale creative a viitorului (ale cărei baze teoretice
au fost puse de Odobleja); - Marea Unificare a Fizicii; -
Extinderea folosirii mijloacelor științei conducerilor sau
ciberneticii generale odoblejiene la abordarea sistemelor
hipercomplexe economice etc.
La Timișoara am constatat că la Simpozion nu erau
invitați decât câțiva specialiști (majoritatea din afara Academiei
Odobleja), cunoscuți prin vederile lor “echilibrateˮ și care au fost
întotdeauna împotriva promovării operei lui Odobleja și a
înființării Academiei Odobleja.
Reacția prof. dr. Cezar Apreotesei, care se ocupa de
organizarea simpozionului ˮPriorități românești în știință și
tehnică“, a fost că masa rotundă cu temele propuse de noi (vedeți
prima invitație/chemare) nu trebuie organizată din următoarele
motive: temele propuse de noi sunt superflue și apoi această
acțiune ar putea duce la interzicerea întregului simpozion. Am
fost sfătuit de prof. Apreotesei ca invitația-circulară să nu fie
adusă la cunoștința organizatorilor și specialiștilor din Timișoara.
El era de acord să facem masa rotundă cumva în secret. M-am
consultat cu prof. Cezar Buda, care a fost de aceeași părere cu
prof. Apreotesei.
În această situație, după ce m-am consultat cu mai mulți
membri fondatori ai Academiei Odobleja și alte personalități, care
mi-au întărit convingerea personală că nu este bine să organizăm
o acțiune neautorizată, am hotărât să trimit invitația/chemare
pentru Masa rotundă la toți abonații News Letter-ului Academiei
Odobleja și tuturor organelor de partid și se stat care se ocupau de
organizarea simpozionului de la Timișoara, inclusiv organelor
centrale.
Rezultatul final a fost că simpozionul de la Timișoara a
fost amânat, organizatorii nefiind de acord cu ținerea mesei
rotunde de la Lugoj.
De ce această împotrivire, și în primul rând din partea
prof. Cezar Buda, președintele executiv al Academiei Odobleja?
Ceilalți membri români din conducerea Academiei
Odobleja, inclusiv prof. dr. Iosif Constantin Drăgan – președintele
de onoare al Academiei Odobleja – nu s-au împotrivit, ci din
contră m-au încurajat în organizarea Mesei rotunde. Îndată am
început un fel de săpături pentru a afla de ce această împotrivire
înverșunată chiar din interiorul Academiei Odobleja. L-am rugat
pe prof. Cezar Buda să-mi pună la dispoziție principalul material
trimis autorităților noastre competente și regretatului prof. dr. ing.
Paul Postelnicu, prin care se argumenta că ar fi o mare greșeală
înființarea Academiei Internaționale de Cibernetică Generală
“Ștefan Odoblejaˮ.
L-am rugat și pe prof. dr. Ion Străchinaru să-mi pună la
dispoziție lucrările Domniei sale prin care a încercat să pună
bazele unei noi Consonantici opusă celei odoblejiene. Am fost pur
și simplu refuzat categoric. De fapt la simpozionul de
consonantică de la Iași din 1986 am constatat o îndepărtare
îngrijorătoare a prof. Buda și Străchinaru de la ˮCalea Odobleja“
și o identificare cu “calea Wienerˮ. Încercările mele repetate de a
discuta diferențele ce ne despărțeau privind probleme concrete
științifice s-au izbit de un zid de nepătruns cu motivări că aș fi un
intransigent sau un intolerant cu care nu se poate discuta până la
motivația că Domniile lor sunt profesori universitari și știu mai
bine ca mine ce fac și gândesc. Și-au manifestat neîncrederea că
aș fi în stare să înțeleg subtilitățile care stau la baza judecăților
Domniilor lor, cât și tactica pașilor mărunți pe care o folosesc
pentru promovarea operei lui Odobleja etc.
Până la urmă, numărul special dedicat zilelor ˮRevistei
Noastre“ (nr. 134-135), din ianuarie-martie 1988, a elevilor
Liceului “Unireaˮ din Focșani m-a lămurit de ce prof. Cezar Buda
a refuzat discutarea diferențelor de opinii și n-a fost de acord cu
scopul și conținutul Mesei rotunde de la Lugoj.
Iată ce declară prof. Cezar Buda în ˮRevista Noastră“ la
pag. 2563: “Prin contact direct (nota noastră cu Odobleja) mi-au
fost deslușite clar acele idei ale lui Odobleja care formează
rudimentele unei științe cibernetice avant la lettre…ˮ.
Ulterior, am reușit, cu ajutorul unor surse, să intru în
posesia documentelor care susțin concepțiile prof. Cezar Buda de
mai sus. Unii dintre Dvs. cunosc comentariile făcute de mine
asupra unora dintre aceste documente.
Prof. Cezar Buda nu este de acord, deci, cu judecățile care
au dus la înființarea Academiei Odobleja și anume.
1. Ambele științe, atât cea a lui Odobleja cât și cea a lui
Wiener, au aceleași scopuri;
2. Mijloacele folosite de cele două științe sunt în totalitate
diferite, disjuncte și anume:
2.1. Odobleja folosește pentru studiul conducerilor nouă
legi universale (ridicate de el la acest rang), clase noi, o
metodologie originală (opusă celei folosită de Wiener) și niște
elemente dinamogen reversibile etc., etc. (rezonatorii și
consonatorii odoblejieni ireductibili la elementele de comutare
folosite în tehnica cunoscută de calcul), care stau la baza
inteligenței artificiale creative odoblejiene (nerealizată practic
încă);
2.2. Mijloacele principale folosite de Wiener se reduc la
autoreglare cu feedback (din tehnica anilor 1948!), informația
statistică și elementele de comutare ale tehnicii cunoscute de
calcul.
Deci este vorba de două drumuri complet diferite (unul al
lui Odobleja și altul al lui Wiener) ca mijloace pentru atingerea
acelorași scopuri.
Ce a dorit sau revendicat Odobleja? El a dorit ca inginerii
și oamenii de știință să folosească și să probeze știința sa originală
a conducerilor, disjunctă ca mijloace de cibernetica lui Wiener.
Academia Odobleja s-a creat în această rațiune a
verificării și promovării drumului Odobleja pentru crearea unei
inteligențe artificiale creative (care să poată înlocui pe cea
naturală) a viitorului, dezvoltarea și promovarea teoriei sale pe
măsura trecerii timpului și confirmării sale de către fapte.
Academia Internațională de Cibernetică Generală ˮȘtefan
Odobleja“ a fost înființată de oameni de știință convinși că opera
lui Odobleja este o creație de avangardă cu scopul de a sprijini
crearea primei mașini de gândit și inventat conform teoriei lui
Odobleja.
Cei care cred că acest scop nu poate fi atins mergând pe
drumul și cu mijloacele fundamentate de Odobleja au larg
deschise o sumedenie de porți pentru a-și valorifica creațiile lor
folosind drumul și mijloacele propuse de ciberneticile wieneriene
sau mai știu eu, alte drumuri și alte mijloace disjuncte cu
primele. Este această judecată intolerantă? Nicicum. Practic,
Academia Odobleja lucrează și există prin voluntariat și ajutorul
pe care-l primim de la Fundația Drăgan. În această situație ce rost
a avut deplasarea, anul acesta, la San Marino, pe timp de 10 zile a
prof. Cezar Buda, prof. Cezar Apreotesei, prof. Ion Străchinaru și
dr. ing. Lucian Melidon pentru a susține comunicări care privesc
drumul și mijloacele wieneriene? Există o Comisie de Cibernetică
a Academiei Române care ține conferințe naționale din doi în doi
ani. Există catedre de cibernetică care țin anual sesiuni de
comunicări. Există reviste românești care publică rezultate
deosebite. Există trei tipuri de congrese internaționale de
cibernetică. De consonantică sau cibernetică odoblejiană se ocupă
numai Academia Odobleja. Ce rațiuni au dus la invadarea ei de
către oameni de știință care nu sunt de acord cu drumul și
mijloacele Odobleja? În Academia Odobleja trebuie să activeze
numai cercetători care sunt dispuși să concretizeze practic, prin
fapte, ideile lui Odobleja. Academia Odobleja nu poate fi folosită
ca un loc unde să se manifeste ciberneticienii wienerieni, care nu
reușesc să se remarce în mod normal în asociațiile și instituțiile
numeroase existente în acest scop.
Descoperind o parte din mecanismele prin care primele
trei manifestări naționale de consonantică odoblejiană (!?) au fost
inițial interzise și apoi aprobate personal de către Președintele țării
noastre, încurajat de marea majoritate a membrilor români al
conducerii Academiei Odobleja – inclusiv prof. dr. Iosif
Constantin Drăgan – cât și de membrii fondatori și mari
specialiști, am trecut la organizarea Mesei rotunde (cu cinci secții
cunoscute de dvs.) și chiar a unui simpozion cu concursul Casei
Armatei din Lugoj, în ciuda opoziției categorice și răspicate a
prof. Cezar Buda.
Am considerat că prof. Cezar Buda poate părăsi
Academia Odobleja dacă nu este de acord cu scopurile și statutul
ei și poate foarte bine activa în asociațiile de cibernetică
wieneriană (atât de numeroase) pentru a demonstra viabilitatea căi
wieneriene și exagerarea și inutilitatea celei odoblejiene.
L-am informat pe prof. Cezar Buda că voi organiza
mesele rotunde împotriva voinței sale nestatutare și că voi include
în program numai lucrări de cibernetică odoblejiană sau lucrări
critice privind opera lui Odobleja. Lucrările de cibernetică
wieneriană nu vor fi admise pentru că sunt suficiente asociații și
instituții cibernetice cu care, în fond, noi suntem în concurență și
unde aceste lucrări pot fi prezentate.
Tactica aceasta de a umple simpozioanele de consonantică
cu lucrări de cibernetică și despre calculatoare clasice, când noi
trebuie să ne imaginăm și să modelăm rezonatorii și consonatorii
nu servește la altceva decât la a întârzia și călca în picioare
scopurile pe care ni le-am propus pentru crearea Academiei
Odobleja și a pierde o mare prioritate românească.
Pe aceeași temă au avut loc discuții dramatice la San
Marino, unde fiecare cercetător din oricare țară vreți a venit cu
scopul de a arăta rezultatele obținute în țările lor în cibernetică și
numai noi, românii, am venit în numele țării, în numele lui
Odobleja, dar au concluzionat că singura cale și singurele
mijloace valabile sunt cele ale ciberneticii wieneriene. Și aceasta,
când majoritatea cercetătorilor sunt convinși că metodele și
mijloacele wieneriene sunt epuizate fără să amintim că Academia
Odobleja (în spatele căreia au fost acolo!) are păreri și o altă cale
cu alte mijloace.
Prof. Cezar Buda cu ajutorul unor funcționari ai Camerei
de Comerț Româno-Italiene, fără asentimentul nimănui din
conducerea Academiei Odobleja, afară de cel al prof. Ion
Străchinaru, a anulat simpozionul organizat de mine împreună cu
Casa Armatei (în conformitate cu mandatul primit), gata aprobat
și care urma să aibă loc pe 21-23 octombrie a.c. S-a intervenit la
tipografie să nu se mai tipărească invitația-program iar gazdele au
fost amenințate că vor avea mari neplăceri dacă vor organiza
simpozionul.
După ce gazdele s-au lămurit despre ce este vorba au
raportat superiorilor și au cerut o reconfirmare a aprobării. În timp
de se aștepta reconfirmarea autorizației, unul din funcționarii
amintiți mai sus m-a sunat să-i dau programul și să-l modific prin
comprimarea lucrărilor la două zile. L-am întrebat pe acest
funcționar dacă a fost însărcinat cu aceasta de către prof. dr. Iosif
Constantin Drăgan sau de altcineva din conducerea Academiei
Odobleja. A răspuns că nu. I-am explicat că modificarea
programului înseamnă anularea simpozionului, urmând ca să se
obțină noi aprobări fără nici un rost.
După aceasta am fost chemat la telefon de către prof.
Cezar Buda, care m-a somat să renunț la organizarea meselor
rotunde. I-am spus că nu accept. I-am declarat că anularea
simpozionului se poate face numai cu acceptul conducerii
Academiei Odobleja, inclusiv al prof. Drăgan. Simpozionul din
21/23 octombrie 1988 a fost totuși anulat de către prof. Cezar
Buda.
Alăturat, aveți programul simpozionului organizat de
mine pentru 21/23 octombrie a.c. cât și noul program făcut de
prof. Cezar Buda pentru noua aprobare care s-a obținut pentru 9-
10 decembrie 1988.
Comparând cele două programe se observă că masa nr. 1
a fost practic desființată. Cum să prezinți și să discuți într-o oră și
jumătate munca de peste 2 ani a dr. Ioan N. Popescu? Mesele
rotunde 2, 3 și 4 (MR2= Căi noi de abordare a stabilității și
calității sistemelor automate; MR3= Logica lui Ștefan Odobleja și
inteligența artificială creativă a viitorului; MR4= Metodologia
odoblejiană, refacerea bazelor tuturor științelor, cercetarea
fundamentală și inventica pentru mileniul trei), care au fost
programate pentru a putea iniția continuarea valorificării operei
lui Odobleja și pentru a putea găsi căile cele mai bune de trecere
la programe sistematice coordonate de către un laborator de
consonantică pentru realizarea primelor modele de rezonatori și
consonatori odoblejieni.
Prof. Cezar Buda a considerat aceste mese rotunde ca o
acțiune superfluă și specialiști ca Vasile Baltag, Alexandru Surdu,
Horia Gligor, Gheorghe M. Ștefan, Pantelimon Golu, Ștefan
Ungureanu, Mihai Voicu, Dan Teodorescu, Nicolae Vlad, Cornel
Tălpălaru etc. etc., în frunte cu Mihai Drăgănescu – să fie înlocuiți
cu câțiva prezentatori ai tehnicilor actuale de calcul și
automatizare promovate și pretinse de calea wieneriană.
Masa rotundă nr. 5 (Structuri economice ale mileniului
trei) a fost anulată fără a oferi specialiștilor Aurel Iancu, Ioniță
Olteanu, Vasile Bogdan, Gheorghe Manea etc. nimic, decât
împiedicarea lor de a lua legătura cu ciberneticienii odoblejieni și
a nu li se da un acces rapid la descoperirile lui Odobleja.
Remarcați că toți cei care s-au ocupat cu adevărat de
destinele “Dosarului Odoblejaˮ, Alexandru Olaru, Mihai Golu,
Liviu Petrina, Pantelimon Golu, Alexandru Surdu etc., în frunte
cu Mihai Drăgănescu și unii membri fondatori al Academiei
Odobleja, au fost fie scoși total, fie parțial sau marginalizați în
noul program. Unul din cei mai mari prieteni al Dr. Ștefan
Odobleja – Liviu Petrina – care l-a ajutat atât de mult pe savant, a
fost pus ultimul în programul întocmit de Prof. Cezar Buda.
Remarcați cine sunt cei care au ajuns în frunte. Fără
comentarii!
Oare la acest jubileu atât de rotund și promițător de roade
noi pentru știința românească nu trebuie să ne înclinăm cu
recunoștință în fața celor care au desțelenit ˮOgorul Odobleja“?
Ne întrebăm ce a simțit prof. Cezar Buda când a tăiat din
programul inițial (pe care-l aveți alăturat) – la această aniversare a
jumătate de secol de la apariția ciberneticii odoblejiene <pe> care
Domnia sa a contestat-o public – numele celor care și-au deschis
pentru dr. Odobleja și inima și casa și punga și au pus în slujba
promovării operei sale toată puterea lor de muncă?
Se vede că n-a simțit nimic deosebit deoarece în fruntea
bucatelor au ajuns și unii dintre cei care au cerut să nu se aprobe
înființarea Academiei Odobleja iar apoi au militat pentru
desființarea ei!
Încă de la Simpozionul de la Iași (13-15 iunie 1986) prof.
Cezar Buda și-a permis să autorizeze nepublicarea lucrărilor care
pun într-o situație jenantă noua știință a consonanticii bocșano-
străchinăriene. Este prima dată când s-a călcat regula cea mai
elementară a Academiei Odobleja de a se publica lucrările
necenzurate și pe răspunderea integrală a autorilor lor. Au fost
reținute numai lucrări care privesc calea lui Wiener și calea cea
nouă a lui Bocșa și Străchinaru și care nu au nici o legătură cu
consonantica odoblejiană. Iar după această ispravă scandaloasă
mă pistona mereu să intervin pe lângă prof. Drăgan să publice
odată acele lucrări; insinuând neseriozitatea acestuia în sprijinirea
Academiei Odobleja.
Realizarea cea mai importantă, consideră prof. Buda, a fi
obținută sub președinția sa, repararea Marei Nedreptăți făcute lui
Odobleja! Cum Minerva Bocșa, în calitatea de precursoare
principală, a deschis drumurile unei noi consonantici ale cărei
baze au și început a fi puse cu succes de Ion Străchinaru, în
calitate de creator principal, al acestei noi științe. Alături de
Odobleja și Wiener a mai apărut o nouă cale, acea a profesorilor
Bocșa și Străchinaru!
Și astfel Odobleja a devenit precursorul de ordinul doi al
consonanticii noi Bocșano – Străchinăriene fără a mai fi contestat,
de data aceasta (!) de cineva! Cei care ˮau încercat să acopere de
rușine Știința românească“, înființând Academia Internațională de
Cibernetică Generală “Ștefan Odoblejaˮ în a cărui operă nu se
află decât reziduurile unei cibernetici avant la lettre, și-au primit
riposta meritată.
În curând urmează să auzim, probabil tot în ˮRevista
Noastră“, că în opera lui Odobleja se află numai niște reziduuri de
consonantică. Dar ce păcat fără “avant la lettreˮ.
Apoi în mod firesc, Academia Odobleja va căpăta numele
nou care o va consacra definitiv ca Academia “Bocșa – Buda -
Străchinaruˮ. S-a renunțat la ideea inițială a Minervei Bocșa și a
unor stâlpi ai ciberneticii românești ca această Academie să se fi
numită Paul Postelnicu în loc de Ștefan Odobleja.
Nu înseamnă să ne mulțumim cu partea penibilă sau
comică a situației. Trebuie să reflectăm serios și să ne întrebăm de
o mie de ori de ce această năvală asupra Academie Odobleja a
unor oameni care au considerat drumul lui Odobleja ca o
exagerare și o mare eroare a lui Odobleja perpetuată prin
intransigența și intoleranța subsemnatului? De ce când sunt atâtea
asociații, academii și organisme de stat naționale și internaționale
finanțate cu sume colosale pentru a promova calea lui Wiener.
Odobleja n-a fost un intolerant, ci un luptător dârz, un
mare patriot care și-a apărat roadele muncii sale. Odobleja, ca și
Blaga, a respins orice fel de intoleranță, fie blond sau brunet,
creștină sau mai puțin creștină. El i-a reperat bine pe unii dintre
intoleranți, care doresc să-i suprime pe alți intoleranți (pentru a le
lua locul!), călcând peste victimele intoleranței care au fost și sunt
dintotdeauna aceleași!
Victimele intoleranței au ajuns să cunoască faptul că toți
cei care i-au ostracizat și au dus și mai duc Războiul tăcerii și al
dezinformării împotriva lui Ștefan Odobleja, ca și împotriva altor
mari creatori români – dacă sunt români sau pretind a fi – nu sunt
altceva decât trădători ai celor mai superioare (sic!) interese ale
neamului românesc!
Cedarea fără împotrivire a unei bucăți de pământ
românesc înseamnă înaltă trădare, iar cedarea sau distrugerea unei
mari priorități românești înseamnă înaltă trădare la înaltă trădare
(sic!)!!
Dacă copiii unui pământ românesc cotropit sau subjugat
nu au voie să mai vorbească și ˮtac în limba lor“ atunci vorbesc și
se împotrivesc cotropitorilor “Pietreleˮ și ˮȚărâna“ acelor locuri.
Dar, dacă se distrug și se pierd și “Pietreleˮ și ˮȚărâna“ atunci
cine va mai vorbi sau se va mai împotrivi dacă vor veni iar
timpuri când copiii neamului nu vor mai fi iarăși lăsați să
vorbească și li se umplu din nou gurile cu “Țărâna țăriiˮ… lor?!?!
Ceea ce nu înțeleg ˮeroii“ scrisorii de față este că
Odobleja – creatorul Psihologiei consonantiste, omul care a
muncit neîntrerupt 32 de ani (și nu fără rezultate) pentru a
descoperi mecanismele inteligenței naturale, fără de care este de
neconceput crearea inteligenței artificiale creative (mașinile sale
de filozofat și inventat) – nu are nevoie de a fi apărat! “A-i apăra
pe Newton, Einstein sau Odobleja nu-i o mare bravurăˮ. Aceasta
înseamnă a-i îngâna. Esențialul este să-i înțelegem, să-i folosim și,
cine poate, să-i depășească! Este o nerozie convingerea unora că
ei ar putea fi distruși!
Cu noi sau fără noi, ei vor rămâne tot Newton, Einstein și
Odobleja, așa cum (vorba D-lui Petrina) Eminescu va rămâne de-
a pururi Eminescu! ˮÎngânările“, “exagerărileˮ și ideile noastre
pretinse a fi echilibrate nu au nici o însemnătate. Important este
ceea ce am creat până acum și ce vom crea de aici înainte.
V-am reluat această stare de lucruri cu scopul de a obține
acordul sau dezacordul Dvs. pentru a organiza totuși Mesele
rotunde anulate de prof. Cezar Buda în vederea stabilirii
modalităților de a aborda în mod sistematic opera lui Odobleja,
modelării rezonatorilor și consonatorilor săi creând un laborator
de consonantică.
De asemenea, ne-ar interesa propuneri pentru
îmbunătățirea organizării meselor rotunde de recuperat. Eventual,
pentru cooptarea și a altor specialiști care ar putea ajuta cu
cunoștințele lor să atacăm cât mai judicios această spinoasă
problemă. Am dori, de asemenea, sugestii pentru locul și gazda
acestor manifestări.
De asemenea, doresc acordul Dvs. ca să omagiem cu toată
căldura și gratitudinea pe toți cei care au contribuit la readucerea
în actualitate a operei lui Odobleja și la descifrarea sensurilor ei.
Să omagiem pe toți acei oameni de știință și buni români sau
străini, prieteni ai țării noastre, care au venit în întâmpinarea
priorităților noastre cu suflet curat și brațele deschise. Nu putem
trece nepăsători față de acești prieteni ai noștri după ce ne-am
văzut sacii în căruță. Ni s-a umplut inima de bucurie când un
olandez ne-a spus: Odobleja este un Spinoza al vostru; un francez:
un Ampère al Dvs.; o poloneză: un Trentowski al românilor; un
neamț: un Schmidt al Dvs. Iar mai de curând am auzit și un
american spunând: Odoblegia your Wiener! Acest lucru nu s-ar fi
putut întâmpla dacă nu ar fi fost oameni ca Mihai Drăgănescu,
Iosif Constantin Drăgan, Liviu Petrina etc., etc.
În încheiere, vă rog respectuos să mă iertați pentru
abdicarea mea de la stilul deferent, singurul recomandat a fi
folosit. Totuși, judecățile noastre și gândirea ce o posedăm (oricât
de superioare ar fi!) sunt orânduite de natură a nu avea contact
direct, nemijlocit, cu lumea ce ne înconjoară, ci numai prin
intermediul afectivității.
Al Dvs. cu considerație,
Stelian Bajureanu,
Secretar General al Academiei Internaționale de
Cibernetică
ˮȘtefan Odobleja“
Program întocmit de St. Bajureanu

ACADEMIA DE CIBERMETICĂ GENERALĂ
“ȘTEFAN ODOBLEJAˮ
FILIALA CRAIOVA
CASA ARMATEI LUGOJ
SIMPOZION ˮȘTEFAN ODOBLEJA“
PSIHOLOGIA CONSONATISTĂ, ȘTIINȚA
ȘTIINȚELOR
Sau
CIBERNETICA GENERALĂ LA JUMĂTATE DE
SECOL DE LA FONDARE, LUGOJ – ROMÂNIA, 1938-1948
----------- 1988, Lugoj
PROGRAM
Prima zi, ora 9,00

FESTIVITATEA INAUGURALĂ
CUVÂNT DE DESCHIDERE
ION JURCĂ, secretar cu probleme de propagandă
al Comitetului Municipal PCR Lugoj
LUCRĂRILE SIMPOZIONULUI
Prima zi, ora 10,00
I. SECȚIA ISTORIE
COMUNICĂRI
1. Psihologia Consonantistă, știință a științelor,
Consonantica sau Cibernetica generală la jumătate de secol de la
fundare la Lugoj – România – STELIAN BAJUREANU - Pitești
2. Ștefan Odobleja medic militar la Lugoj – maior Dr.
BĂLACIU MARIUS – Lugoj
3. Ștefan Odobleja și premiul Nobel – LIVIU PETRINA
– București
4. Anii de studenție și formarea omului de știință Ștefan
Odobleja – CONSTANTIN NEGREANU – Drobeta-Turnu
Severin
5. Ștefan Odobleja Învinsul victorios – CONSTANTIN
NEGREANU – Drobeta-Turnu Severin
6. Din istoria tipăririi Psihologiei Consonantiste la Lugoj
– NICOLAE CHIPURICI – Drobeta-Turnu Severin
7. Ștefan Odobleja – înfruntarea cu destinul – IOAN D.
LASCU – Drobeta-Turnu Severin
8. Bibliografia Dr. Ștefan Odobleja – VASILE
PÂRVĂNESCU – Drobeta-Turnu Severin
9. Ștefan Odobleja așa cum l-am cunoscut – DUMITRU
GOAGĂ – Lugoj
10. Corespondența și memorialistica lui Ștefan Odobleja –
FLORIAN VLĂDICA – Drobeta-Turnu Severin
Prima zi ora 15,00
MASA ROTUNDĂ NR. 1

Teoria unificată a câmpurilor și mișcării a Dr. Ioan N.
Popescu și implicațiile sale pentru știința mileniului trei –
DUMITRU MANGERON – Iași – coordonator;
EMIL LUCA – Iași - conducător
IOAN TÂRZIU- Timișoara – conducător
STELIAN BAJUREANU – Pitești – conducător
IOAN N. POPESCU – București – raportor
A. CIOCĂNEL – Pitești - coraportor
ALEX. A. VASILESCU – Galați – coraportor
NICOLAE-IONESCU-PALAS – București – coraportor
NICOLAE VLAD – Iași – secretar
Cuvânt pentru deschiderea discuțiilor
STELIAN BAJUREANU – Pitești
Prezentare raport
IOAN N. POPESCU
Prezentare coraportori
A. CIOCĂNEL – Pitești, ALEX. A. VASILESCU –
Galați și NICOLAE-IONESCU-PALAS- București
Experiențe electromagnetism
NICOLAE VLAD – Iași
Concluzii:
DUMITRU MANGERON – Iași
Prima zi ora 17,00
MASA ROTUNDĂ NR. 2

Căi noi de abordare a calității și stabilității sistemelor
automate:
ȘTEFAN UNGUREANU – Iași – coordonator
MIHAI VOICU – Iași – conducător și coraportor
DAN TEODORESCU – Timișoara – conducător
CORNEL SIMOI – Timișoara – conducător
NICOLAE VLAD – Iași – conducător și coraportor
STELIAN BAJUREANU – Pitești – raportor
CORNEL TALPALARU – Pitești – coraportor
Program întocmit de Cesar Buda
ACADEMIA DE CIBERNETICĂ GENERALĂ

“ȘTEFAN ODOBLEJAˮ ȘI CASA ARMATEI LUGOJ
SIMPOZION ȘTEFAN ODOBLEJA – CINCIZECI DE

ANI DE LA APARIȚIA PSIHOLOGIEI CONSONANTISTE
LUGOJ – ROMÂNIA 9-10 decembrie 1988
Programul simpozionului. Deschiderea: 9 decembrie 1988

ora 9 la Casa Armatei Lugoj. Cuvânt de deschidere: Ion Jurcă –
secretar cu probleme de propagandă la Comitetul Municipal
P.C.R. Lugoj. Salutul Casei Armatei Lugoj…. Salutul Academiei
Odobleja.
Lucrări în plen. 9 decembrie orele 10-13

CESAR BUDA – IAȘI: Orizonturile științei de la Luilus
la Odobleja
ALEXANDRU SURDU – București: Ștefan Odobleja,
maestru al dialecticii
IOAN PETRU- Iași: Ștefan Odobleja reformator al logicii
MINERVA BOCȘA – Timișoara: Modelarea matematică
a consonanticii odoblejiene
VICTOR ISAC – Hunedoara: Paradigmele
interdisciplinare ale secolului XX. Valori etice în opera lui
Odobleja
ION STRĂCHINARU – Iași: Psihologia Consonantistă și
consonantica. Consonantizare și deconsonantizare în plan teoretic
și practic. Sensul unor concepte
II. Lucrări pe secții. 9 decembrie, orele 16-18,30
Secția 1. Probleme de filozofie, psihologie, logică.

Coordonatori: Ion Străchinaru, Alexandru Surdu
GEORGE CEAUȘU – Iași: Pentru o consonantică a

științelor
MIHAI GRĂDINARU – Iași: Caracterul semiotic al
psihologiei consonantiste
GHEORGHE MIHAI – Iași: Decodificarea psihologică a
limbajului în opera lui Odobleja
SORIN ANTOHI – Iași : Dincolo de consonantică, o
reconsiderare a teoriei
TUDOREL DIMA – Iași: Logica psihologică și
autonomia logicii
SORIN ANTOHI – Iași: Epistemologiile pluraliste și
Odobleja
RADU NEGRU – Iași: Ștefan Odobleja și Constantin
Brâncuși două orizonturi filosofice ale culturii românești
VITALIE BELOUSOV – Iași. Odobleja și inventica
CEZAR APREOTESEI – Iași: și TOMA DORDEA –
Drobeta-Turnu Severin: Concepția lui Odobleja asupra
creativității
OTTO STAMP – Sibiu: Concepția subiectivă a timpului
în opera lui Ștefan Odobleja
PAULA TUDOSE – Suceava: Psihologia repetării actului
teatral
Secția 2. Același program ca secția 1. Lingvistică,

pedagogie, estetică, sociologie, drept. Coordonator: Gabriel
Chiuzbaian și Anca Untu Dumitrescu (18,30-19,30, discuții)
ANA VRĂJITORU – Iași: Consonanța limbaj gândire:

evoluția exprimării multilingve a categoriei de gen
CONSTANTIN NEGREANU – Drobeta-Turnu Severin:
Locul lui aforistica românească
ANA VRĂJITORU – Iași: Rolul legilor consonanticii în
modelarea aspectului sonor al limbii
ANCA UNTU DUMITRESCU – Iași: Momentul
Odobleja, moment marcant în istoria psihologiei artei
ION STRĂCHINARU – Iași: Învățământul integrativ și
transdisciplinar în perspectivă consonantică
TEODOR COSMA – Iași: Noile educații în lumina
consonanticii
ELENA MORCOV – Iași. Agresivitatea non-eului în
perspectiva legilor consonanticii
DUMITRU MUSTER – București: Academia Odobleja și
instituirea unui premiu internațional (Iosif Constantin Drăgan)
pentru pedagogie
ALEXANDRU OLARU – Craiova: Consonantismul
odoblejian și cibernetica wieneriană
GHEORGHE M. ȘTEFAN – București: Particularități ale
ciberneticii lui Odobleja
ION STROIE – București: particularități ale ciberneticii
odoblejiene
VASILE MIFTODE – Iași: Metodele sociologice în
raport cu metodologa consonantistă
IOSIF GABRIEL CHIUZBAIAN – București:
Consonantica și dreptul
Secția 3. 9 decembrie, orele 16-18,30. Coordonatori Cesar

Buda, Lucian Melidon
ȘTEFAN UNGUREANU – Iași: Analiza de sensibilitate.

Metoda de evaluare cantitativă a gradului de consonanță.
MARCEL VOICA – București: Matricializarea
Psihologiei Consonantiste
STELIAN BAJUREANU – Pitești: Căi noi de abordare a
calității și stabilității sistemelor automate
LUCIAN MELIDON – București: Sisteme moderne de
calculatoare și programarea lor
JORJ CENTEMIR și GEORGE CEAUȘU – Iași:
Generații de calculatoare și automate raționale
JORJ CENTEMIR – Iași: IDM și Odobleja
G. BALICA, M. SCHEAU, S. AVRĂMOIU, MARIUS
BALICA – Craiova: Posibilitatea de aplicare în biochimia
medicală a legilor universale ale reacției și reversibilității
VICTOR CIREAȘĂ, CRISTINA GAVRILESCU – Iași:
Cibernetica, Odobleja și horticultura
PĂUN OTIMAN – Timișoara: Aplicațiile ciberneticii în
economia agrară
OVIDIU VIȘAN – Drobeta-Turnu Severin: Mișcarea
fizică, obiectiv cognitiv în opera lui Odobleja
III. Lucrări în plen: Rememorări. 10 decembrie, orele 8-

12
BALACIU MARIUS – Lugoj: Ștefan Odobleja, medic
militar la Lugoj
AUREL JOLTEA – București: Din dosarul lui Odobleja
VICTOR SĂHLEANU – București. Ștefan Odobleja în
oglinda corespondenței sale
FLORIAN VLĂDICA – Drobeta-Turnu Severin:
Corespondența și memorialistica lui Ștefan Odobleja
MARIA PREUTU – Iași. Ștefan Odobleja în bibliotecile
ieșene. Considerații asupra unei posibile și necesare bibliografii
Odobleja
VASILE PÂRVĂNESCU – Drobeta-Turnu Severin:
Bibliografia Odobleja
NICOLAE CHIPURICI – Drobeta-Turnu Severin:
Fondul documentar de la Arhivele Statului jud. Mehedinți
EMILIAN ICLOZAN – Lugoj: Ștefan Odobleja la Lugoj
C.A. PROTOPOPESCU – Strehaia: Unele amănunte din
viața și activitatea lui Ștefan Odobleja
NICOLAE FUIOREA – Craiova: Pagini inedite din opera
șui Ștefan Odobleja
DUMITRU GOAGĂ – Lugoj. Ștefan Odobleja așa cum l-
am cunoscut
IOAN D. LASCU – Drobeta-Turnu Severin: Ștefan
Odobleja, înfruntarea cu destinul
CONSTANTIN NEGREANU – Drobeta-Turnu Severin:
Odobleja învinsul victorios
LIVIU PETRINA – București: Ștefan Odobleja și premiul
Nobel
MASĂ ROTUNDĂ: 10 DECEMBRIE, ORELE 12-

15,30, CU TEMA TEORIA UNIFICATĂ A CÂMPURILOR ȘI
MIȘCĂRII
Coordonator: Cesar Buda; raportor: Ioan N. Popescu
Invitație
Tov. __________________ Sunteți invitat să participați la
acest simpozion. Vă rugăm să confirmați participarea până cel
târziu la 3 decembrie 1988, spre a putea răspunde cerințelor de
organizare, la telefonul nr…… Iași orele 9-12 (Cesar Buda,
str….).
92. 1989 iunie 26, Pitești. Ionel Chiriță din Pitești îi solicită ing. Ștefan
Odobleja știri suplimentare despre schimbările despre care aflase că fuseseră
făcute abuziv de către Cesar Buda și Ion Străchinaru în conducerea Academiei
Odobleja.
Pitești, 26.06.1989
Stimate Tovarășe inginer Șt. Șt. Odobleja,
Mă adresez prin prezenta Dumneavoastră, în calitatea pe

care o aveți, de membru al Biroului Executiv al ‟Cybernetics
Academy Odoblejaˮ, cu următoarea problemă:
Tov. avocat Nicolae Fuiorea din Craiova, str. Arieș, nr.
23, jud. Dolj, cod 1100, printr-o scrisoare din 22.04.1989, îmi
comunica:
D-na Toma (n.n., din Lugoj) mi-a scris, spre surprinderea
mea, că d-l ing. Bajureanu Stelian nu mai este secretarul general
al Academiei Odobleja și m-a indispus tare mult. Cui se datorează
această remaniere și din ce cauză nu știu până azi? Cred că nici dl
ing. Bajureanu nu se simte bine, dar trebuie să-și păstreze
cumpătul și demnitatea. Nu știu nici cum a privit I.C. Drăgan
schimbările care au survenit și cum mai sprijină Academia. Sigur
timpul ne va arăta pe ce drum vor merge instituția și membrii ei.
Eu am convorbiri dese cu ing. Bajureanu St., dar el
omisese să-mi spună ˮbomba‟, așa că această știre pentru mine a
fost ca un trăznet.
Cât a luptat el pentru înființarea Academiei, pentru
recunoașterea lui Odobleja în țară și în străinătate și unde s-a
ajuns?
Cum am primit scrisoarea, l-am luat la telefon și mi-a
confirmat că D-l Prof. dr. I.C. Drăgan i-a adus la cunoștință, în
patru ochi, la București, când s-au întâlnit în luna aprilie și au avut
discuții fructuoase. Propunerea de schimbare a fost făcută într-o
ședință pe 8-9 ianuarie la București, la care au participat 2 membri
ai B.E.: Prof. dr. C. Buda și conf. dr. I. Străchinaru. Dl I.C.
Drăgan și alți membri ai B.E. nu au fost prezenți. Deci
schimbarea nu este statutară, încălcându-se prevederile statutului
Academiei, art. 6.
Care este părerea Dumneavoastră? Ce se poate face
pentru îndreptarea lucrurilor? Care este părerea celorlalți membri
din B.E. și mă refer în special la: Prof. dr. C. Negreanu, dr. Al.
Olaru, Prof. V. Pârvănescu, Prof. L. Petrina, Dr. Al. Surdu? Dar și
la ceilalți membri fondatori, printre care aș menționa pe Ion
Lascu, Florian Vlădica, Constantin Protopopescu, Iancu Giuhat
etc.
Cred că prea multe lucruri necurate se întâmplă în cazul
Dr. Ștefan Odobleja, la fel ca și în cazul lui Mihai Eminescu.
Părerea subsemnatului este că sunt necesare măsuri
organizatorice mult mai profunde, pentru asigurarea respectării
statutului.
Mi-am permis să fac această comunicare deoarece
conducerea Academiei a trecut-o sub tăcere, iar bunul meu prieten
St. Bajureanu, om deosebit de modest, este copleșit de lovituri
crunte și nedrepte.
Rămân în așteptarea răspunsului Dvs., cu deosebită stimă
Ionel Chiriță
93. 1989 iulie 22, București. Farmacistul Constantin Iugulescu din
București solicită relații de la V. Taban, despre doctorul Ștefan Odobleja de la
directorul Școlii generale din comuna Izvorul Aneștilor.
București 22 iulie 1989
Stimate Tovarășe Director,
Mă adresez Dv. ca la un cunoscut și prieten cu rugămintea

de a-mi mijloci aflarea unor relații care mă interesează pe mine în
mod deosebit despre savantul și prietenul meu mai vârstnic,
regretatul dr. și cercetător, Șt. Odobleja. Eu l-am cunoscut târziu,
prin generalul rez. dr. Odiseu Apostol, prietenul său, i-am citit
cartea sa fundamentală încă din 1975, dar neînțelegându-l pe
deplin nu am putut să scriu despre dânsul. Am participat însă la
celebrele sale întâlniri cu specialiștii în sala prezidiului Academiei
R.S.R. și am fost martorul luptei sale pentru promovarea ideilor
sale, aș putea spune moderne și ultramoderne.
Acum, după ce am citit și traducerea cărții sale și
numeroase referințe ale unor specialiști în cibernetică și
neurocibernetică, aș vrea să aflu câteva date luate de la oamenii
bine cunoscători, prieteni ai săi, rudele sale, dacă se poate:
1. A avut radio sau televizor?
2. În ce an (aproximativ) a beneficiat de lumină electrică
în casă?
3. Este adevărat că avea paravane la ferestre, sprijinite de
pari la exterior? pe care le punea uneori?
4. Avea butelie de aragaz? Lampă cu petrol sau la ce își
pregătea mâncarea?
5. Cât timp (în ani și aproximativ) a trăit în sat cu soția sa?
6. De ce vecinul său i-a făcut atâtea necazuri? Trebuie să
fi fost și Șt. Odobleja vinovat cu ceva, care este această vină care
l-a supărat pe vecin? De întrebat chiar vecinul.
7. Care este adresa fiului său?
8. Șt. Odobleja mai era consultat ca medic? Îi mai cerea
cineva sfaturi la boală? Din ce an s-a rupt el de practica
medicinii? Medicul satului venea pe la el vreodată în vizită?
9. În sat era un izolat sau vorbea cu toată lumea, ținea
conferințe?
10. Oricare alte lucruri mărunte, de trai, sincere și ușor de
observat puteți să-mi mai spuneți despre el.
ROG SĂ-MI RĂSPUNDEȚI LA ÎNTREBĂRI dacă se
poate în această ordine.
Vă rog să-mi răspundeți cu toată sinceritatea pentru că eu
nu sunt dușmanul dumnealui și nu voi tălmăci și răstălmăci
niciodată scrisoarea Dv. (sau dacă nu puteți Dv. vă rog să delegați
pe altcineva cu bunăvoință și care l-a cunoscut personal).
Eu sunt dr. farmacist, membru în Societatea de Farmacie
și în Societatea de Istorie a Medicinii și Farmaciei, mare iubitor al
științei românești și VREAU SĂ ÎNȚELEG MAI BINE pe acest
fenomenal cetățean al D-voastră, așa cum a FOST ÎN
REALITATE. Rog persoana care îmi răspunde la aceste întrebări
să se considere prietenul meu și să apeleze la mine pentru un
serviciu și mai mare, acum sau la nevoie. Vă mulțumesc la toți,
călduros și cu respect și vă rog să mă credeți că aștept nerăbdător
răspunsul D-voastră.
ss., Iugulescu
<P.S.> Și eu provin de la țară, am fost militar ca și dânsul
și cred că îl înțeleg cel mai bine. ATENȚIE! Este în satul Dv.
vreun ostaș veteran care să fi luptat contra nemților la Orșova la
23 august 1944? Este în stare să-mi răspundă la o scrisoare? Încă
odată mulțumiri!
Iugulescu
94. 1989 septembrie 18, București. Farmacistul C. Iugulescu revine la

V. Taban, directorul Școlii generale din Izvorul Aneștilor, motivându-și
interesul pentru dr. Ștefan Odobleja și emițând păreri despre condiția acestuia ca
om de știință și simplu cetățean.
Tov. V. Taban București, 18 sept.

1989
Izvorul Aneștilor – Mehedinți
Mult Stimate Domnule Director,
Am primit cu mare plăcere scrisoarea Dv. și vă răspund

imediat, măcar că este ora 11 noaptea și sunt puțin obosit.
Vă mulțumesc pentru răspuns. Am înțeles că fiind de
specialitate istorie și geografie sunteți sensibil la evoluția satului și
a școlii și aveți o mare sete de cultură, dar nu numai atât, ci și
pentru îndeplinirea rolului social al directorului școlii (ceea ce
alții, din nepricepere sau comoditate, nu fac!). Aici suntem tizi (!),
adică frați mai mici ai unor frați mai mari, care au reușit să-și
publice cărți despre satul, școala și aspecte locale. Au fost și sunt
mai norocoși sau mai înzestrați ca noi. Eu am scris ˮCronica
militarilor satului Brănești (Dâmbovița)“, monografia “Promoției
a XVII-a a Liceului militarˮ pe care l-am absolvit și chiar
monografia promoției de farmaciști (1943-1948) – toate în
manuscris.
Eu vă felicit, vă doresc să mai revedeți și să completați
textele, așa ca să lăsați o moștenire nu mai prejos de a strălucitului
nostru înaintaș ȘT. ODOBLEJA (scriu cu litere mari nu din
greșeală, ci din venerație pentru bătrânul prieten).
Acum să mă explic de ce v-am scris și vă scriu în
continuare și sunt bucuros dacă – rărind intervalele – ne mai
scriem și în viitor.
Am luat cunoștință de existența Dr. Odobleja prin marele
meu prieten și șef, generalul Odiseu Apostol, de vreo 8-9 ani.
Acesta mi-a trimis un exemplar din “Psihologia Consonantistăˮ,
apoi Dr. Șt. Odobleja mi-a trimis alt exemplar cu dedicație. Vă
închipuiți că nu le dau nici pe un autoturism Oltcit sau Dacia!
Aceasta nu înseamnă că valorează 60-80.000 lei sau mai mult, în
lei, dar la mine, pentru mine, atât valorează. Nu le dau.
Pentru că l-am cunoscut și invitat de redactorul Revistei
Sanitare Militare, am scris un articol de vreo zece pagini despre
Șt. Odobleja și actualitatea ideilor sale. M-am pregătit și mult și
demult! Dar nu am putut scrie nici tot nici ceea ce este poate cel
mai principal. Va apărea peste 4-6 luni, dacă voi primi extrase, vă
rog să-mi amintiți să vă trimit.
Un exemplar pentru Dv. și pentru colecția pe care
bănuiesc că o strângeți pentru micul muzeu al satului sau al școlii.
Iată de ce v-am scris și vă rog să-mi scrieți dacă greșesc.
Din materialul publicat, din cele spuse de mai mulți adepți
entuziaști ai lui Odobleja, se pare că el a fost un retras din viața
publică. El se izola pentru ca să lucreze. Avea contact cu lumea
satului și cu exteriorul și făcând o vădită exagerare ˮcu universul
întreg“! Dacă nu era așa de retras, când putea să scrie o sută de
mii de pagini? Cum putea să scrie o carte așa de sintetică (a citit
serios și a asimilat zeci și zeci de cărți de psihologie! Ba le-a făcut
și critică și ce mai critică!). Eu sunt de acord cu critica adusă
psihologilor emeriți ai lumii din anii 1900-1940, deși pe alocuri
eu îi văd exagerările (alții nu le văd!). Nu mi-a plăcut și nu-mi
place mișcarea și vâlva care se face în jurul preluării (asimilării)
ideilor sale de către Wiener! Problema nu e bine pusă așa, nu e
pusă bine. Dar numai așa s-a valorificat cartea la nivelul ei (cartea
lui Odobleja). Eu mă bucur că acum zeci de mii de oameni au
aflat și luptă pentru propagarea cărții lui Odobleja (s-au publicat
numai 4.000 exemplare, în traducere, puțin). Să revin. Odobleja
avea radio, avea abonamente, era în contact cu lumea, dar și fugea
de oameni! Nu putea să scrie altfel. S-a publicat că pusese panouri
la ferestre, în “pariˮ, ca să nu vadă lumea ce face el! Nici mie nu
mi s-a părut real. Acum se merge pe condamnarea regimului
acad. Milcu, a autorităților, a vecinului (care a murit) etc., fiindcă
nu l-a cunoscut, nu l-a ajutat etc., dar și el era vinovat! A fost
combativ (foarte bine), dar și puțin arțăgos sau mai bine zis ˮcu
arțag“. D-voastră spuneți că vecinul și nu el erau “două pietre
tariˮ. Frumos proverb, îl știu din casa părintească. Dar eu cred
altfel treaba. Dr. Odobleja avea o logică de fier, pentru care nu
numai că s-ar fi certat cu toată lumea (ostilă lui), dar ar fi dat și
viața! Vecinul a fost o victimă care i-a făcut – din nepricepere –
rău savantului, dar Dr. Odobleja nu s-a străduit să-i facă pe
oameni să-i înțeleagă… El vedea pe deasupra și departe… Fără să
exagerez ca adepții ˮintegraliști“ ai lui, eu cred că vor trece sute
de ani până să apară o carte mai bună ca a lui. Poate numai
“calculatorulˮ, mașina de invenții, pe care a prevăzut-o el, îl va
depăși, dar prin inteligența a mii și mii de oameni!
Cartea sa a fost posibil să o scrie pentru că și ea s-a bazat
pe sute și sute de oameni inteligenți, care au scris psihologiile
predecesoare lui.
Așa se dezvoltă civilizațiile. Să vedem cât mai avem parte
de ele, în timp.
De aceea v-am scris, în speranța că, fără să vă orientez de
la început, îmi veți întări părerea că el a fost un izolat (un sihastru
în sens modern, cu soție, dar pe care a repudiat-o, cu menajeră,
dar care l-a ajutat, nu l-a împiedicat etc.).
Și sihaștrii aveau legături cu lumea… cu domnitorii, cu
vechii boieri, dar numai dacă erau înțelepți și iubiți.
Cred că Odobleja s-a hrănit modest, ca să nu spun rău,
pensie mică, copii, nu avea vacă cu lapte, nu avea grădină de
zarzavat (sau avea?).
Dr. Odobleja nu era un om practic, ca media de astăzi… și
de ieri. Când a fost lovit, s-a întors înapoi, ca țăranul român, la
munca de jos, care l-a satisfăcut, chiar dacă nu producea. Așa fac
și milioane de bătrâni. Se întorc la munca pentru sine, dar nu o
mai pot face așa cum trebuie.
Se spune că a mers desculț? O fi adevărat?
În orice caz nu a avut o viață așa cum merita un om de
știință. Din acest p. de v. a fost un mare nedreptățit. Dar nu a fost,
în parte, sau în mare parte și el de vină? Oare dacă semăna cu
ceilalți, mai scria așa de mult și frumos?
În orice caz, să ne mândrim cu el, așa cum a fost, dar să
nu exagerăm în rău, cum fac acum unii adepți pentru ca… să
scoată lacrimi!
De aceea am apelat la dv. să-mi scrieți ceea ce a fost el de
fapt și în sat. Sunt tipărite lucruri stranii: că a fost arestat, că a fost
sărac, că a mers desculț (cine merge desculț de plăcere?), că i s-a
ridicat pensia, că după aceea a avut o pensie mică, amărâtă etc.
Nu știu cât este exagerare sau improvizație. De aceea v-am
întrebat la ce gătea, la ce lumină a lucrat? La lampa cu petrol?
Din scrisoare am înțeles că i-a ars casa. Dar de ce? Era Dr.
Odobleja un ˮdistrat“, cum spune lumea, adică un om care uită de
sine până când îi ia casa focși arde scrum? Dar cum au fost
salvate cărțile și foile – paginile – pe care le-a scris? A fost un
incendiu total sau așa, mai mic și a mai scăpat ceva!
V-am scris ce gândesc și vă voi mai scrie.
Am vorbit de 10-12 ori cu Dr. Odobleja, i-am scris, i-am
trimis cărți de la București. Dar nu este nimic “savantˮ și
extraordinar, așa cum nu este nimic excepțional nici în scrisorile
noastre.
În orice caz, acum Dr. Odobleja a intrat în legendă. A fost
și va fi venerat, pe merit.
Cât privește placa de marmură, comemorativă, nu se
poate pune pe un panou! Se pun numai pe case de locuit. Este
nevoie de un text, de un comitet de inițiativă, dar ce șanse are?
În București, toate plăcile comemorative de pe casele
demolate s-au strâns la Muzeul or. București. Acolo cred că ar
trebui concentrată atenția și strânse materiale, obiecte, fotografii.
De regulă, plăci comemorative se pun la o sută de ani de la
naștere, dar nu e regulă generală. Să vedem. Să ne mai consultăm
cu prietenii de aici, cu armata, doar a fost medic militar și încă
bun, excepțional. Am reținut propunerea sau mai bine zis ideea
Dv. În principiu, sunt de acord. Alții au cerut statuie, o merită, dar
nu s-a făcut nimic. Oamenii de bine se vor zbate până vor face
toate, vă asigur. Dar e nevoie de unire.
Vă mulțumesc pentru scrisoare, vă felicit pentru tot ce ați
făcut și faceți bun pentru sat.
Vă doresc sănătate și succese.
ss., Iugulescu
<P.S.> Tov. Director,

Există vreun veteran care a luptat la Orșova după 23
august 1944, ofițer sau soldat. Vă rog să întrebați, am mare nevoie
pentru o carte. ss., Iugulescu.
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, orig. 4 p.
95. <După 1989 septembrie>146. Plan de lucru inițiat de C. Iugulescu

pentru construcția unui monument închinat doctorului Ștefan Odobleja.
Plan de lucru
- Comitet de inițiativă
- Particip în acest comitet, dar nu ca președinte sau
secretar!
- Una sau mai multe liste de subscripție înregistrate și
stampilate de comitet
- Scrisoare către dl. Drăgan Const. – Italia pentru sprijin
- Scrisoare la dl. ing. Bajureanu
- Găsirea unui sculptor pe măsură sau tânăr. Mă angajez
eu să-l găsesc în București
- De căutat bronz și turnătorie
- De făcut un proiect al monumentului de către un arhitect
din Craiova sau Tr. Severin
- O sumă inițială de 10-20.000
Iugulescu
146
Datat după scrisoarea precedentă de la Iugulescu, în care se vorbește
despre monumentul închinat lui Șt. Odobleja (n.n. – T.R.).
96. <După 1989>147. Extras de presă privind reuniunea Fundației

Culturale Olanda – România având la ordinea de zi teme consacrate lui Panait
Istrati, Ștefan Odobleja, arhitectului olandez Rietveld și arhitectei românce
Doina Munteanu.
TRIBUNALUL MUREȘ
FUNDAȚIE
Saloanele Ambasadei României de la Haga au găzduit

prima reuniune din acest an a Fundației Culturale Olanda –
România.
Printre temele reuniunii Fundației Culturale au fost: Panait
Istrati, scriitor european și legăturile lui profesionale cu Belgia și
Olanda, prezentare făcută de dl. Mugur Popovici, care este
membru al Asociației “Panait Istratiˮ, Ștefan Odobleja, autor al
lucrării ˮPsihologia Consonantistă“, evocare a personalității lui
Odobleja realizată de dl. ing. G. Barbu, de la Institutul olandez de
cercetare în domeniul transporturilor, arhitectul olandez Rietveld
și opera sa, prezentare a arhitectei Doina Munteanu, expoziția de
pictură a doamnei Francisca Stoica, pictoriță și scriitoare.
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, extras tip., 1 f.
97. 1991 ianuarie 31, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie prof.
Cesar Buda, după moartea soției acestuia, reiterându-i deosebirile de idei dintre
ei în privința operei lui Ștefan Odobleja și reamintindu-i momentele care au
jalonat îndepărtarea lui Cesar Buda de această operă și de părintele ei.
Domnule Profesor Cesar Buda,
147
Explicația întârzierii răspunsului meu la felicitarea Dvs.
este că am fost plecat din țară timp de o lună și ceva.
Vestea trecerii în neființă a Doamnei Doctor Amalia Buda
m-a răscolit puternic. Pur și simplu am izbucnit în plâns și într-o
clipă au trecut prin fața ochilor mei toate durerile și bucuriile
vieții, toate împlinirile și neîmplinirile mele, toate faptele bune și
toate greșelile sau faptele mele rele.
Dumnezeu s-o odihnească pe Doamna Amalia printre cei
drepți și cu simțul datoriei împlinite și între cei cărora le-a plăcut
frumosul! Fie-I țărâna ușoară!
Într-adevăr, noi am avuto prietenie durabilă și veche!
Cauza destrămării ei n-a fost o ”răzbunare intempestivă, grotescă
și nepotrivită“, și nici măcar faptul că noi avem idei și concepții
total opuse în ce privesc științele lui Odobleja. Cauza nu este nici
refuzul DVS., constant, de a discuta decalajele dintre concepțiile
noastre. Vorba lui Odobleja, știința nu-i un vehicul care înaintează
pe roate, ci “un animal biped”, care avansează pășind, când cu
piciorul concepțiilor și al ideilor, când cu cel al faptelor.
Este normal ca oamenii de știință să aibă concepții
diferite, opuse (disonante) sau chiar disjuncte etc. Dar suntem
obligați să respectăm concepțiile celor ce muncesc pe ogoarele
științei și tehnicii pentru că ”nu știm care dintre concepțiile
trecutului sau prezentului vor deveni concepțiile superioare,
unificatoare ale viitorului“. Un lucru este cert; în lupta dintre
concepții și fapte înving întotdeauna faptele!
Cauza nu poate fi nici faptul că natura noastră a oamenilor
este păcătoasă și judecata - oricât de ascuțită ar fi – nu poate lua
contact direct cu realitatea decât prin afectivitatea noastră.
Cauza ruperii prieteniei noastre a constat, printre
altele,dintr-un lung șir de coincidențe și pătimiri și atâta tot. Iată
câteva dintre aceste coincidențe care nu au nimic în comun cu
știința și tehnica românească.
1. Toți inamicii de idei ai lui Odobleja (și … nu numai) au
devenit subit amicii Prof. Paul Postelnicu și apoi ai Dvs., inclusiv
Prof. Edmond Nicolau, care a reclamat că Liviu Petrina și “Cel de
la Pitești” aruncă cu noroi în Politehnica din București. Referatul
D-lui Nicolau a fost aprobat de facultate, rectorat, organizația
PCR a centrului Universitar și a Consiliului Rectorilor București.
Abia la Comitetul Municipal PCR (cu mult după ce noi luptasem
cu zecile de secunde pentru a nu o pierde pe Gabi!) s-a lămurit că
plângerea D-lui Nicolau a fost o copilărie de care cred că Domnia
Sa regretă sincer.
Noroc că am aflat ceva despre această acțiune de la
Domnul René Taton (lângă care am stat la cel de al 16 – lea
Congres de istoria științelor), care m-a îmbărbătat și într-un fel a
prevenit o mare nenorocire întrucât eu fusesem declarat, încă din
1962, ”năpârcă, dușman al socialismului, dușman al Uniunii
Sovietice, dușmanul poporului“ etc. într-o adunare publică,
convocată special, pentru că mă opusesem traducerii manualelor
pentru învățământul românesc din limba rusă etc. etc. Atenția
asupra mea o atrăseseși îndrăzneala de a fi replicat la Brașov că
sunt fiul lui Ilie Bajureanu.
2. La Simpozionul de Consonantică (?!) de la Iași, numai
pentru adversarii de idei ai lui Odobleja s-au găsit resurse
financiare pentru suportarea cheltuielilor lor, dar și pentru cei care
au demonstrat prin fapte valabilitatea științelor lui Odobleja.
Pentru prietenii de idei ai lui Odobleja s-au administrat, în
schimb, și pedepse administrative, inclusiv aruncarea lor în stradă.
3. La San Marino, când am fost împreună, nu Bajureanu a
făcut și prezentat lucrarea FILOZOFIA LUI ODOBLEJA! De ce
în News Letter-ul 18/1988 apare că această lucrare a fost rodul
unui colectiv? De ce Bajureanu nu apare cu celelalte două lucrări
pe care le-a prezentat? Dacă unii cred că în viața de toate zilele
pot fi necorecți, ca om de știință nu poți fi necinstit. Descoperirile
și concepțiile nu sunt secrete și trebuie verificate de fapte!
4. Chiar dacă conducerea Academiei Odobleja a luat
hotărârea de a nu-mi mai trimite News Letter-ul, mi l-au trimis
străinii care au fost indignați de cele ce s-au întâmplat.
5. Numai D-l colonel Epure știe cu câtă greutate s-au
obținut aprobările, cu temutele ștampile ovale, pentru sărbătorirea
a JUMĂTATE DE VEAC DE LA APARIȚIA PSIHOLOGIEI
CONSONANTISTE!
Printr-un șiretlic mărunt și josnic (!!!) simpozionul a fost
anulat și s-a organizat un altul, dar nu pentru omagierea și
aniversarea lui Odobleja, ci pentru “Preamărirea Celui mai Mare
Erou”, ”Glorificarea Celui mai Mare Patriot“ și culmea,
“elogierea” celor mai Mari Adversari (din fericire nu de idei) ai
lui Odobleja. Toți prietenii sinceri ai Severineanului, în frunte cu
Acad. Mihai Drăgănescu etc., au fost pur și simplu scoși din
program.
6. De ce s-a călcat statutul Academiei Odobleja în
picioare și s-a schimbat conducerea Academiei, fiind prezenți
numai doi (unul fiind Dvs.) din cei 19 conducători executivi aleși
și fără a fi convocată adunarea generală? Iată cum Academia
Odobleja a fost transformată ”oficial“ într-o tribună îndoielnică de
promovare și propagare a unor idei și concepții opuse celor ale lui
Odobleja. De ce toți cei care l-au ostracizat și marginalizat pe
Odobleja s-au îngrămădit în Academia ce-i poartă numele?
7. La Congresul de la Namur n-am mai primit drept suport
nici dolarii necesari pentru a primi viza Belgiei și Germaniei. S-a
motivat aceasta că altminteri s-ar fi mărit și mai mult ura
împotriva mea a celor ce nu sunt de acord cu ideile lui Odobleja.
De unde atâta ură?!
Cu ajutorul străinilor am obținut vizele, mi-am pus
mălaiul și brânza în traistă și șevaletul la spinare (bunul meu
prieten făcător de dolari la nevoie) și am pornit la drum. Am
reușit mai bine ca niciodată să transmit mesajele științelor lui
Odobleja.
Mă opresc aici cu enumerarea acestor coincidențe fiind
mulțumit să aflu, de la Dvs., că nu găsiți nici un motiv în
conștiința Dvs. pentru a vă acuza. Înseamnă că nu ați avut nici în
clin și nici în mânecă cu vreuna din coincidențele de mai sus.
Aceasta mă face să-mi simt mai ușoară povara conștiinței mele că
v-am propus președintele executiv al Academiei Odobleja.
Nu găsesc nici o circumstanță atenuantă în favoarea mea
pentru pierderea prieteniei noastre, pentru greșelile făcute prin
care Academia Odobleja a fost transformată în opusul a ceea ce s-
a stipulat în statutul său și în testamentul lăsat de Odobleja.
Singura mea mângâiere sunt faptele care au ajuns de partea lui
Odobleja și m-au ajutat să înving. Sunt foarte bucuros că n-am
fost total distrus fiind sprijinit și ocrotit cu dragoste de oameni!
Vom aprinde lumânări Pentru Doamna Amalia întru
veșnica ei pomenire! Vă mulțumim pentru felicitare și vă dorim
viață lungă, putere de muncă și noi împliniri.
98. 1991 februarie 16, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie ing.
Ștefan Odobleja jr. pentru a-l invita la două simpozioane organizate la Pitești cu
ocazia împlinirii a 50 de ani de la apariția Psihologiei Consonantiste.
Pitești, 16 februarie 1991
Domnule ing. ȘTEFAN ODOBLEJA
Alăturat, aveți un model de invitație preliminară pentru a

putea fi completată și distribuită celor care au studiat și folosit
descoperirile lui Odobleja și au reușit să obțină randamente mai
mari în munca lor de documentare, cercetare și creație și doresc
să-și aducă omagiul lor savantului mehedințean odată cu
elementele originale sau necunoscute: descoperiri, soluții
patentate etc. din lucrările domniilor lor.
Pentru tinerii dotați și de perspectivă care sunt hotărâți să-
și însușească metoda lui Odobleja pentru a putea deveni creatori
de marcă, indiferent că preocupările lor sunt pentru științe, arte
sau tehnică.
Pentru creatorii noștri care n-au fost luați în seamă sau au
fost marginalizați sau ostracizați pentru că au îndrăznit să
gândească cu capetele lor și să simtă cu inimile lor reușind să
descopere fapte noi sau să patenteze soluții mai bune.
Pentru cei ce l-au cunoscut și ajutat pe Odobleja și vor să
ne lase amintiri și fapte privind OMUL ODOBLEJA.
Pentru cei ce sunt convinși că științele lui Odobleja au
rămas de avangardă, de actualitate, precum CAZANUL LUI
VUIA, sau pentru cei ce pot demonstra, cu fapte, contrariul.
Pentru cei ce au descoperit că MIJLOACELE CREATE
DE ODOBLEJA sunt originale, extrem de utile dar disonante sau
chiar disjuncte în raport cu mijloacele propuse de holism,
ciberneticile nedeterministe, teoriile sistemelor, studiile pluri,
intra sau interdisciplinare, viziuni ecologice etc.
Pentru cei ce au aflat că Odobleja a fost declarat precursor
al unor concepții ce i-au fost străine și pe care le-a respins sau al
unor științe de care nu s-a ocupat niciodată pentru a distrage
atenția de la dezastrul comunist și socialist (și totuși profitabil
pentru unii…!), care a dus lumea la catastrofă.
Pentru cei ce au înțeles că în afara unor filiațiuni
nesemnificative (care privesc, mai ales, pe unii ciberneticieni ai
noștri și nu pe cei străini!) ciberneticile post Psihologia
consonantistă au preluat de la Odobleja numai scopurile gata
fundamentate de către acesta, dar absolut nici un mijloc și nimic
din unicul pivot posibil (Psihologia consonantistă!) care a permis
această mare sinteză.
Pentru toți cei ce au constatat că avalanșele ciberneticilor
nedeterministe, teoriile generale ale sistemelor, studiile pluri, intra
și interdisciplinare, viziunile ecologice etc. etc. n-au măturat
nimic din tot ce este nou, prioritar și util în Psihologia
consonantistă, ci din contră au pus-o într-o nouă lumină și mai
favorabilă, infirmând concepțiile conform cărora aceste noi
ˮștiințe“ ar fi punctul “iˮ al științelor lui Odobleja.
Pentru toți cei ce doresc să scoată la iveală faptele ce
atestă cauzele reale ce au dus la marginalizarea, ostracizarea și
eliminarea lui Odobleja din viața științifică normală.
AR FI BINE CA LA ACESTE SIMPOZIOANE SĂ NU
PARTICIPE cei care în viața lor n-au descoperit și inventat nimic,
n-au creat nimic și nici nu au vreo perspectivă în acest sens.
Cei ce mai cred că ceea ce a creat Odobleja este de citit la
gura sobei nemaifiind de vreun folos.
16.02.91. Pitești
ss., St. Bajureanu

99. 1991 februarie 16, Pitești. Invitație adresată ing. Ștefan Odobleja
jr. de a participa la cele două simpozioane organizate la Pitești cu ocazia
împlinirii unei jumătăți de secol de la apariția Psihologiei Consonantiste a dr.
Ștefan Odobleja.
Inspectoratul Județean pentru Cultură Argeș,

Consonantics Academy Odobleja, Camera de Comerț Argeș,
Institutul de Învățământ Superior din Pitești, Centrul Teritorial de
Calcul Pitești, Casa Sindicatelor Pitești, Centrul de Cercetări
Pluridisciplinare privind Istoria și Limba Poporului Român,
Institutul de Cercetări Nucleare Pitești, Palatul Culturii Pitești
Domnule ing. ȘTEFAN ODOBLEJA
Sunteți invitat să participați la Simpozionul Național

JUMĂTATE DE SECOL DE LA APARIȚIA PSIHOLOGIEI
CONSONANTISTE A DR. ȘTEFAN ODOBLEJA, care va avea
loc în zilele de 20-24 martie 1991, în municipiul Pitești, județul
Argeș. Tot aici va avea loc și un Simpozion Internațional, cu
aceeași temă, în zilele de 24-28 aprilie 1991.
Limba de comunicare la Simpozionul Internațional va fi
ENGLEZA.
Comitetul de inițiativă, constituit în acest scop, vă roagă
să interveniți pe lângă instituția sau întreprinderea dvs. cu
rugămintea de a accepta să fie cosponsori ai acestei acțiuni,
inclusiv în vederea publicării în volume omagiale a tuturor
lucrărilor prezentate la cele două simpozioane. Avem în vedere și
crearea unei FUNDAȚII SAU ACADEMII DE
CONSONANTICĂ ODOBLEJA.
Pentru ușurarea muncii colectivului de editare a
ACTELOR CELOR DOUĂ SIMPOZIOANE, vă rugăm să
acceptați ca la redactarea comunicărilor dvs. (în limba română
pentru simpozionul național și în limba engleză pentru cel
internațional) să respectați următoarele reguli privind forma și
conținutul.
1. TITLUL să fie format din aproximativ 10 cuvinte. 2.
NUMELE ȘI PRENUMELE AUTORULUI (AUTORILOR) să
fie trecut imediat sub titlu, împreună cu numele instituției,
întreprinderii sau asociației unde lucrează sau de care este
sponsorizat, adresa unde locuiește și numerele de telefon la care
poate fi găsit. 3. Enumerarea CUVINTELOR CHEIE folosite și
definite (obligatoriu) în cursul lucrării. 4. REZUMATUL, inserat
imediat după cuvintele cheie și care nu trebuie să fie mai mare de
200 de cuvinte pentru lucrările de 25 și 16 pagini (a câte 2000
semne), 120 de cuvinte pentru lucrările de 10 și șase pagini și 63
cuvinte pentru lucrările de trei pagini. 5. INTRODUCEREA, în
care se prezintă bazele, natura și scopul lucrării. 6. CORPUL
LUCRĂRII trebuie să conțină mesajul primar cu judecăți
exprimate clar etc., figuri, formule îngrijite și spațializate
corespunzător. 7. ELEMENTE ORIGINALE SAU
NECUNOSCUTE, dacă este cazul. Descoperiri, soluții patentate
etc. 8. CONCLUZII în care să se indice contribuțiile dvs. cele mai
semnificative cu limitările lor și posibile aplicații. 9.
BIBLIOGRAFIA în care lucrările de referință să fie prezentate în
ordine alfabetică.
Lucrările, în trei exemplare, vor fi trimise D-lui ing.
STELIAN BAJUREANU, strada….
Pentru întocmirea programelor simpozioanelor, titlurile
lucrărilor, numele participanților, adresa și telefoanele lor vor fi
transmise cât mai urgent, telefonic sau telegrafic, la aceeași
adresă.
COMITETUL DE INIȚIATIVĂ
ss., St. Bajureanu
16.02.91
Pitești
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, orig. 1 f.
100. 1991 septembrie 24, Craiova. Scrisoare semnată Gutuleanu către

Ștefan Odobleja jr. cu privire la posibilitatea înființării unei Fundații Odobleja la
Drobeta-Turnu Severin, cercetarea operei savantului și traducerea
ˮFonoscopiei“.
Domnule Odobleja,
Dată fiind greutatea noastră de a lua legătura telefonic, m-

am hotărât să vă scriu.
M-a uimit faptul că încercarea noastră de a înființa o
Fundație Odobleja nu a avut rezultatele scontate, acolo, la
Severin. Oare oamenii noștri de acolo nu mai au timp pentru
aceasta?
S-a format acolo un grup pentru studierea și valorificarea
operei odoblejiene? Dacă da, comunicați-ne și nouă pentru a
putea participa la acțiunile lor.
În ceea ce privește traducerea ”Fonoscopiei“, nu mi-ați
mai comunicat nimic. Nu știu ce să le spun oamenilor de aici. Sau
poate nu mai sunteți de acord cu publicarea ei. La fel cu biografia
tatălui dumneavoastră.
În ceea ce mă privește, am început la Radio Craiova un
ciclu de intervenții ce au ca scop cunoașterea operei odoblejiene și
publicarea în “Meridian” a lucrărilor simpozionului din aprilie.
Mama și soacra bolnave, treptele copiilor și celelalte
probleme m-au făcut să nu pot să vă comunic sistematic despre
munca noastră de aici și nici să ajung în Severin. Nu este o
justificare, ci o realitate.
Așteptând răspunsul dumneavoastră, vă dorim la toți
sănătate și mult bine.
Cu stimă,
Gutuleanu
101. 1993 aprilie 20, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie ing. Ștefan
Odobleja jr. despre trimiterea Psihologiei Consonantiste la Chișinău, dându-i
instrucțiuni cum să procedeze astfel încât cărțile să ajungă în fonduri publice și
să nu fie însușite fraudulos.
Stelian Bajureanu Pitești, 20 aprilie

1993
Str. Ion C. Brătianu În atenția
Bloc C1, apt. 9 D-lui ing. Ștefan
Odobleja
Cod 0300 PITEȘTI (parte din fosta
Decebal)
Cod 1500 DROBETA-TURNU
SEVERIN
Dragă Fănel,
Am fost la Chișinău la Biblioteca Națională, unde am

găsit numai Fonoscopia și vol. I din Psihologie (trimis de
Biblioteca Bibicescu din Drobeta-Turnu Severin). Lipsește
volumul II.
Te rog să pregătești și să-mi trimiți un volum II din
Psihologie ca să-l duc la Chișinău (Biblioteca Națională, str. 31
August, nr. 78A, cod 277012 Chișinău. Director Aău (?) Alexei
telefon 221475).
Ca să pregătești înseamnă să scrii pe prima pagină câteva
cuvinte ca urmaș al acad. Ștefan Odobleja și ca donator. De
asemenea, să semnezi paginile alese de tine pentru identificarea
cărților personale.
Dacă poți dona câte un exemplar din restul cărților
publicate la Craiova și de către Cybernetics Academy Odobleja,
respectiv editura Nagard ar fi extraordinar.
Eu am dat în stânga și în dreapta tot ce am avut și acum
îmi pare rău.
Frații noștri de peste Prut trebuie ajutați. Trebuie să facem
același lucru cu frații noștri de la Cernăuți și de ce nu și cu cei de
peste Dunăre și Tisa.
Cărțile la Chișinău trebuie duse personal sau prin curier
personal special și înregistrate pe loc apoi de primit, tot pe loc,
confirmările că au fost înregistrate și au intrat în fondul Bibliotecii
Naționale. Altfel există pericolul ca aceiași traficanți de cărți rare
și de valoare, cunoscuți și pe la noi, să intre în posesia lor pe
parcurs.
Biblioteca județeană din Pitești a donat trei mii de cărți
unei biblioteci raionale din Basarabia. Directoarea nefiind
româncă, toate cărțile donate de noi s-au volatilizat. Să nu crezi că
au fost arse sau trimise românilor care mai sunt în Siberia sau
zonele Arctice. Se pare că au ajuns acolo unde s-a scurs și se
scurge cartea românească rară și de valoare!
Dacă te duci tu personal la Chișinău, să nu te întorci
numai cu scrisoarea de mulțumire în care să fie trecute cărțile pe
care le-ai donat! Este necesar să primești confirmările de
înregistrare. O copie a acestor confirmări s-o dai la Arhivele
Statului iar alta Bibliotecii Bibicescu.
Aceste confirmări vor fi folositoare și pentru informarea
cercetătorilor din Basarabia, partea de Nord a Bucovinei,
Belorusia și Ucraina.
Te îmbrățișez cu mult drag. Sărutări de mâini Doamnei
Odobleja și Domnișoarei Odobleja.
HRISTOS A ÎNVIAT!
ss. Stelian <Bajureanu>
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, orig. dactilo, 1 f.
102. 1995 august 29, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie ing. Ștefan
Odobleja jr. rugându-l să-l ajute, ca om de afaceri, să-și procure prin
sponsorizare o mașină de scris electronică.
Dragă Fănel,
”Lucrez de zor“ la redactarea tezei de doctorat pentru că

am primit aprobarea s-o susțin. Știi că în 1974 n-am avut
aprobarea s-o susțin pentru că descoperirile mele confirmau teoria
acad. Ștefan Odobleja. De fapt la acea dată descoperirile mele
erau găselnițe. Așa se numesc descoperirile explicate numai prin
“mecanisme specifice” etc. și nu printr-o teorie ”elaborată de la
cap la picioare“. Până la apariția Psihologiei Consonantiste – din
păcate și după și acum! – teoriile se elaborau “de la picioare la
cap”! Așa au ajuns teoria probabilităților și statistica surori cu
logica!
Lucrul cel mai important nu a fost consacrarea
găselnițelor mele drept descoperiri (cu ajutorul teoriei lui
Odobleja), ci faptul că am putut să trec foarte ușor de la
descoperiri la soluții tehnice patentabile. Așa am ajuns eu (zic eu!)
un inventator mai de soi. Nu zic mare pentru că mulți au fost
foarte mari…și, cu timpul, faptele lor au dovedit că sunt mici.
Avem și noi un caz… părintele Ghermănuță. Dar acesta a fost
mai onest și a refuzat premiul Nobel pentru a nu mai da naștere și
la alți antiromâni!
Și… mai este un lucru. Cea mai potrivită vorbă lângă
cuvântul INVENȚIE este noțiunea ce definește RISCUL!
Cu ”mijloace românești“ am reușit să mă depărtez mult de
“risc” modelând majoritatea invențiilor mele fără să am FDSN
(Fonduri Despre care nu Știe Nevasta!). Este vorba despre
invențiile care se referă la Inteligența Artificială Creativă (IAC).
Unele modelări le-am făcut chiar cu sponsorizarea soției, care și-a
consumat și primele pentru aceasta și pentru materiale de pictură!
Dar eu sunt un ”bad boy“ din naștere. Un olandez mi-a găsit un
diagnostic mult mai exact, care s-a materializat prin: “you have to
grow”.
Cu patru ani înainte de a fi împușcați Ceaușeștii mi s-a
întocmit un dosar (de 1200 pagini! Deși n-am făcut un imperiu
precum Napoleon), cum că aș fi ”sabotat culegerea porumbului și
cercetarea științifică“. Soluția: am fost ajutat să ies la pensie pe
“caz de boală”. Nu-ți spun ce pensie am. Pot să-ți povestesc că
întreținerea costă circa 60.000 lei pe lună. N-am fost reîncadrat
deși aș putea lucra. Morala: făcătorii dosarului meu sunt oamenii
zilei (nu cunosc ce au descoperit și inventat în viața lor), cică au
salariile ceva peste 800.000 lei.
Realitatea este că sunt nepriceput în a-mi valorifica
propria proprietate (invențiile și descoperirile) intelectuală!
Teza mea de doctorat are titlul: ”METODE
INGINEREȘTI DE AMELIORARE A STABILITĂȚII ȘI
CALITĂȚII SISTEMELOR AUTOMATE DE MĂSURĂ ȘI
REGLARE“ cu subtitlul: INTRODUCERE ÎN
CONSONANTICA TEHNICĂ SAU ȘTIINȚA DESPRE
INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ CREATIVĂ.
Practic, lucrarea (la sfaturile multor specialiști, inclusiv dr.
Alex. Olaru) este o demonstrație cu fapte de necontestat că nici un
drum spre cibernetica generală, totală, a viitorului (consonantica)
nu poate ocoli Psihologia Consonantistă și Logica Rezonanței. Iar
consonantica înseamnă trecerea de la tehnologiile postindustriale
la TEHNOLOGIILE PSIHOLOGICE CONSONANTISTE.
Sper că până aici te-am amețit destul. Și te poți întreba –
legitim – de ce?, întrucât tu nu mi-ai răspuns la ultima mea
scrisoare.
Fănică este vorba de o sponsorizare pentru redactarea și
multiplicarea tezei de doctorat, care se dorește a fi o introducere
în știința inteligenței artificiale creative. Tehnoredactarea și
multiplicarea lucrării (de circa 400-500 pagini) costă circa două
milioane lei. Este vorba de șase exemplare.
M-am gândit că ar fi mai bine dacă s-ar găsi un sponsor
care să-mi dea nu două milioane lei, ci numai șase sute mii lei sub
forma unei mașini electronice de scris cu memorare pe dischete,
care să poată fi folosite la calculatoarele existente pentru
imprimare.
Scrierea lucrării (imprimarea dischetelor) ar urma să le fac
personal. În schimbul acestei mașini de scris electronice aș trece
sponsorul la capitolul mulțumiri și aș insera la începutul lucrării o
pagină sau două A4 cu reclama dorită de sponsor sau sponsori.
Cu ajutorul dischetelor sponsorul ar putea multiplica la
imprimanta unui calculator, inclusiv în culori, un număr negociat
de exemplare pentru uzul sau valorificarea proprie.
Te previn. Institutul de Cercetări Nucleare Pitești a refuzat
orice ajutor în acest sens!
Desigur, te poți întreba de ce nu m-am adresat bunului
român Prof. dr. Iosif Constantin Drăgan? Ți-aș putea răspunde
simplu că nici Domnia Sa nu mi-a răspuns la ultima mea
scrisoare, dar nu aceasta este cauza reținerii mele, ci alta.
Domnul Profesor Drăgan a semnat o carte despre Ștefan
Odobleja (Odobleja: Apariția ciberneticii generalizate pe pământ
românesc. O evaluare. Editura Europa Nova, București, 1993),
care conține în esență toate părerile Doamnie Profesoare Dr.
Minerva Bocșa (din celebra sa scrisoare peiorativă și scabroasă
trimisă organelor de partid și de stat din Drobeta-Turnu Severin
prin…. etc.) și ale D-lui Prof. Dr. Ion Străchinaru. Deosebirea este
că redarea ideilor și judecăților este făcută elegant și într-o
frumoasă limbă academică de ultimă oră.
Să “fabrici”dintr-o femeie obișnuită, cum a fost Doamna
Ceaușescu, ”un savant de renume mondial“ a fost cea mai mare
afacere în domeniu a secolului douăzeci. Dar să reduci un creator
de talia lui Odobleja la ceea ce au reușit D-na Bocșa și cu D-nul
Străchinaru să pună pe hârtie întrece orice imaginație. Și cum?
Sub semnătura și girul D-lui Prof. I.C. Drăgan!
Fantastică escrocherie. Se poate asemăna doar cu
ascunderea ororilor Holocaustului comunist, care deși a fost (și nu
mai este) primul Holocaust cunoscut de omenire, de sute de ori
mai vast și mai barbar, mai atroce, viclean și devastator decât
Holocaustul nazist, n-a fost condamnat la nici un Nürnberg și n-a
apărut nicăieri un muzeu al victimelor sale!?!?
Dragă Fănică cum atâția miliardari români vor să-și lege
succesele lor și de ceva peren din istoria culturii și științei
românești, poate la Drobeta s-ar găsi sponsori amatori să ne ajute.
Am considerat că era de datoria mea să apelez, în primul
rând, la tine, pentru că nu numai interesul familiei este în joc, dar
și priceperea ta în ale afacerilor profitabile pentru toată lumea.
Este vorba de o afacere fără păgubași. Afacerile cu păgubași sunt
escrocherii.
Dacă nu-i posibil ca ceea ce doresc eu să fie fezabil, nu-i
nimic grav. Câte nu visează neajutorații, ca mine, noaptea! Ce ar
mai fi dacă a doua zi s-ar realiza toate!
Vă îmbrățișez
cu drag pe toți.
P.S. Sper că și tu ai primit câteva exemplare din lucrarea

D-lui Prof. Dr. Iosif Constantin Drăgan amintită mai sus!?
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, orig., 6 p.
103. 2002 octombrie 16. Programul Simpozionului “Ștefan Odobleja
– la centenarˮ, 16 octombrie 2002.
Simpozionul
“Ștefan Odobleja – la centenarˮ
16 octombrie 2002 - orele 11,00
Program
Ora 11,00 – deschiderea simpozionului – alocuțiuni
- acad. Mihai Drăgănescu – Locul lui Ștefan Odobleja în
știință
- prof. dr. Constantin Dumitru Mârghia – Ștefan Odobleja
– omul
- dr. Gheorghe Brătescu – Medicul Ștefan Odobleja
- Ștefan Odobleja jr. – Alături de tatăl meu, Ștefan
Odobleja
- prof. univ. dr. Ioan Cristescu – Ștefan Odobleja și
procesele cognitive
- medic Maria Pătrașcu – Medicina omului sănătos –
cronotipologie – biocron
- dr. ing. Tudor Ștefan – Paralelă Ștefan Odobleja – Ion
Basgan
- Gabriel Acălugăriței – Locul lui Ștefan Odobleja în
filozofia științei consonantice și cibernetice
- prof. Tudor Ghinea – Ce înseamnă logica rezonanței
pentru tineret
- dr. ing. Nicolae Diaconescu – Savanți români în
contextul universal
Ora 13,00 – decernarea premiului ˮprof. Ing. Dimitrie

Leonida“ – ediția a VII-a
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, tip., 1 f.
104. 2005 noiembrie 28. ˮSavantul dr. Ștefan Odobleja, victima unui
rapt științific“, comunicare semnată de Mihai Buracu.
Savantul dr. Ștefan Odobleja, victima unui rapt științific

Luni, 28 noiembrie 2005
Sintagma “românul s-a născut poetˮ impune aproape

obligatoriu consecutiva retorică: moare el și poet? Și ea, la rându-
i, ridică năucitoarea întrebare: cel născut român, tot român își dă
obștescul sfârșit? Știut fiind că sunt milioane de români, care n-au
murit români, identitatea națională se clatină sub semnul
interogației de sine.
Dacă se pune problema așa, atestarea calității de român se
cuvine cu precădere celor ce au intrat în eternitate, dăruind viață
veșnică etniei care-i aparțineau. Când simți nevoia unei reînvieri
spirituale, coborârea în infernul uitării devine obligatorie.
Locul proletculturnicilor comunismului internaționalist a
fost luat de bănetculturnicii liberalismului globalist, tot așa cum în
locul cenzurii comuniste s-a instituit indexarea postdecembristă,
având drept țel final imediat așternerea prafului tăcerii și a
pulberii uitării asupra a tot ceea ce nu este pe placul ocultei, care a
preluat acum pe lângă pârghiile puterii economice și militare și pe
cele ale culturii, aflate în prezent pe cele mai înalte trepte în topul
aprecierii internaționale. Nimic sau cât mai puțin despre dr.
Nicolae Paulescu, George Manu, Mircea Vulcănescu, Nae
Ionescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr etc., interdicție venită din
partea organismelor promotoare ale gândirii/orientării
antitradiționaliste și antiromânești.
Cu mult timp în urmă, într-o emisiune televizată regretatul
academician, dr. Nicolae Cajal, făcând un top pe etnii al celui mai
prestigios premiu internațional, Premiul Nobel, afirma cu
îndreptățită mândrie că locul întâi îi revine propriei etnii.
Ceea ce a uitat însă să spună, sau nu a fost, poate,
momentul să o facă, că două asemenea premii de o excepțională
valoare științifică au fost furate modestei (?) culturi române. E
vorba de doctorul Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei, și
dr. Ștefan Odobleja a cărui Psihologie consonantistă stă la baza
ciberneticii, epocala descoperire a secolului trecut.
Am fost, așadar, prin rapt, excluși din locul mai mult
decât legitim de a deține, ca națiune, proprietatea asupra unei
culturi recunoscute pe plan universal.
Nu voi face referire la oamenii de mare și aleasă cultură
pe care i-am întâlnit în temnițele și lagărele comuniste, Dumitru
Berciu, Constantin Oprișan, Dan Mizrahi, Raoul Șorban, Gr.
Popa, Lucian Valea etc., nume de prestigiu în domeniul căruia îi
aparțin: știință, filozofie, literatură, artă, pentru a acorda un spațiu
mai larg doctorului Ștefan Odobleja, personalitate de vrednică și
veșnică pomenire, pe care l-am cunoscut într-o perioadă de
cernită aducere aminte.
Se vorbește tot mai mult despre miturile lumii moderne și
unul dintre acestea este mitul uitării aruncat asupra a ceea ce nu
convine mai marilor lumii acesteia.
Revista Amfitrion din Turnu Severin a dedicat în 2002, cu
prilejul centenarului nașterii marelui savant, un număr omagial,
din care voi reproduce câteva texte edificatoare pentru
problematica acestei comunicări și în primul rând pentru
ilustrarea succintului istoric al drumului de la psihologia
consonantistă a lui Ștefan Odobleja la teoria ciberneticii a lui
Norbert Wiener.
Doctorul militar Ștefan Odobleja a publicat la Lugoj, în
limba franceză, în două volume, în anii 1938-1939, Psichologie
Consonantiste, având copyright-ul Librăriei ˮMaloine“ din Paris.
“A se vedea cum timp de un secol nici un român nu a
primit mult râvnitul Premiu Nobel, deși savanți prioritari într-ale
științei am avut. În cazul lui Ștefan Odobleja s-a găsit ca principal
vinovat războiul din pricina căruia s-a întrerupt receptarea
capodoperei.
(…) 150 de exemplare le-a trimis autorul în aceiași ani,
1939-1942, la persoane și biblioteci din marile orașe europene,
dar și din America și Asia, fiind conștient de valoarea în premieră
a operei sale, scrisă de aceea într-o limbă de circulație universală.
Într-adevăr, războiul a întrerupt circulația cărții, dar după aceea?
În străinătate a apărut o singură recenzie, cea semnată de S.M.
Strong în revista ˮPsychological Abstractˮ, în ianuarie 1941. În
țară, la fel, o singură recenzie semnată de C. Atanasiu în revista
ˮSpirit militar modern“ din ianuarie 1939ˮ.
Se cuvine să menționez aici spusele lui Ștefan Odobleja,
care, în discuțiile purtate cu domnia sa, a făcut referire la un
congres internațional al medicilor militari, la care au luat parte și
doi medici americani și unde a distribuit participanților cartea sa.
Ulterior, în timpul războiului, stranie coincidență, cei doi
medici au făcut parte dintr-o echipă de cercetători aflată sub
conducerea lui Norbert Wiener.
ˮȘtefan Odobleja, părintele ciberneticii, și-a trăit ultimii
ani de viață cu sentimentul că a fost jefuit de opera vieții sale și nu
o operă oarecare“.
Când încerca, cu mijloace mai mult decât modeste, să-și
revendice paternitatea ideilor, l-am însoțit în scurte peripluri prin
centrul orașului, fiind martor al dramaticelor sale frământări.
Tocmai apăruse în timpul acela (1968-1972) în revista
Tribuna un articol semnat de Nicolae Mărgineanu, în care autorul
îi acorda “Psihologiei consonantisteˮ calitatea de cel mai bun
tratat de psihologie din cultura română. Am încercat să-l consolez
făcând referire la această recunoaștere. Răspunsul său s-a
rostogolit printre lacrimi abia reținute: ˮE prea puțin“.
Liviu Petrina reproduce în cartea apărută la Craiova, post-
mortem: “Buchetul de idei al ciberneticii apărute în 1948-1978 se
asemănă la confundare cu buchetul de idei al Psihologiei
consonantiste din 1938ˮ.
Am fost martorul luptei savantului, care nu era în grațiile
puterii politice, pentru afirmarea ideilor sale, care au premers
principiile ciberneticii lui Norbert Wiener. Cele mai grele
confruntări le-a purtat în ultimii ani de viață cu savanții români,
precum acad. Ștefan Milcu, acad. Bălăceanu Stolnici, acad.
Edmond Nicolau, Nicolae Mărgineanu etc., aflați în vârful lumii
științifice a acelor vremuri. Aceștia s-au străduit să-l convingă pe
Ștefan Odobleja să renunțe la revendicarea primordialității operei
sale. Întâmplător sau nu, câțiva dintre aceștia erau masoni.
(…). Părea complet străin de bunurile materiale și
exteriorul lui trăda, de fapt, drama unei personalități neînțelese,
lăsând impresia unei ființe înstrăinate de sine însăși.
Nici vorbă de a avea posibilitatea de a publica în paginile
presei locale. De frica de a nu-i fi confiscate exemplarele ce le
mai poseda, savantul a rupt din cartea sa paginile despre socialism
și comunism în care a arătat mersul satanic al celor două ideologii
de stânga.
ˮÎn fine, s-a pierdut mult timp cu încercările de a atrage
atenția forurilor academice (și de partid), cu rezultate timide, așa
cum s-a întâmplat și la Congresul ciberneticienilor de
pretutindeni, ținut la București în august 1975, când lui Ștefan
Odobleja i s-a cenzurat comunicarea, luându-i-se și acest prilej de
a argumenta întâietatea ideilor (…). Au mai trecut apoi încă trei
ani până a se lua hotărârea, oficial, de a se difuza Psychologie
Consonantiste, cele 600 de volume ținute de autor într-o ladă în
șopron. Totul era grăbit, tot ce nu se făcuse în cei 10 ani de când
autorul își începuse noua aventură cu destinul, părea a se
îngrămădi acum într-o lună, acea lună august 1978.
Am participat și la acest travaliu: am smuls din volumul II
foile cu pricina despre comunism“.
“E drept, după moartea lui Ștefan Odobleja (1978) (…) a
fost publicată versiunea românească a psihologiei consonantiste
(1982) sub îngrijirea acad. Mihai Drăgănescu, s-a constituit
Academia Ștefan Odobleja, la Lugano (1980), au fost publicate
actele Simpozionului internațional, ținut la Lugoj (1982-1983), iar
regretatul Constantin Negreanu a editat în 1986, la Scrisul
Românesc, un volum cuprinzând producții literare selectate din
manuscrisele savantului (…), iar Direcția Județeană Mehedinți a
Arhivelor Statului a selectat de curând corespondența, editată într-
un volum (273 pagini) proaspăt editat la editura MGM din
Craiova (6).
Târziu, mult prea târziu, a putut să înceapă bătălia pentru
recunoașterea valorii operei sale, avându-i alături pe Bajureanu
Stelian, dr. Al. Olaru, acad. Drăgănescu, prof. Golu, acad. Ioan
Ioviț Popescu, Liviu Petrina și mulți alții.
Evocarea omului de știință au făcut-o și o fac de peste
două decenii cercetători devotați care s-au aplecat cu acribie
asupra operei sale încercând să o pună în valoare. Eu mă voi referi
la Ștefan Odobleja, pe atunci (1968-1976) membru al cenaclului
literar de pe lângă Casa de Cultură din Turnu Severin. Trăia prin
anii ’60-72 într-o mare izolare și tristețe.
Știa că are de spus semenilor săi lucruri de o valoare
fundamentală, dar nu avea condițiile de a comunica aceste lucruri.
Și tocmai de aceea frecventa ședințele de joi seara ale cenaclului
literar.
Aducea cu sine mari planșe de desen pe care erau
reprezentate scheme și grafice, care să facă accesibile tinerilor săi
auditori esența gândirii sale. Tinerii veneau însă la aceste întâlniri
atrași de poezie, fiind ei înșiși fluturi ai versurilor rostite la vârsta
inocenței, dar și a îndrăznelilor. Reacția savantului a fost
incredibilă și cu consecințe faste.
Nu după mult timp a început să-și versifice gândurile
profunde, grele, de o bogăție fabuloasă. A ales calea meșteșugului
poetic pentru a se face înțeles. Ceea ce a fost la început o joacă
de-a rima și de-a ritmul a devenit cu timpul stare poetică (…).
Și încă o mărturisire: o fostă elevă de la liceul din
Strehaia, Crina Bratiloveanu, a terminat la Iași cu calificativul
maxim Facultatea de Filologie – limba franceză. A fost încadrată
la catedra de limba franceză a Facultății de Medicină din Iași.
După un an de activitate didactică a simțit că e timpul de a se
afirma și în planul cercetării științifice.
A venit la Turnu Severin cu rugămintea s-o ajut să-și
găsească tema unei comunicări care să aibă tangență cu profilul
facultății unde preda limba franceză. La vremea aceea tocmai
găsisem într-o bibliotecă prăfuită Descântecele lui Artur Gorovei.
I-am propus subiectul.
Am întrezărit apoi că mai potrivită ar fi o comunicare
despre opera savantului Ștefan Odobleja. Am fost acasă la
domnul doctor și, văzând entuziasmul nostru, s-a arătat dispus să
ne ajute la redactarea comunicării, văzându-ne stângăcia în
tratarea unei opere care ne depășea capacitatea de a o înțelege la
justa ei valoare.
Sesiunea de comunicări a Facultății de Medicină din Iași a
inclus în program lucrarea despre dr. Odobleja, dar în ultimul
moment a fost retras acordul. Crina Bratiloveanu a încercat să
publice lucrarea în revista cronica, dar s-a lovit de aceeași lipsă de
înțelegere.
A apărut apoi interviul lui Valeriu Armeanu în revista
Tribuna, care a marcat ieșirea din anonimat a unei opere care între
timp a devenit celebră (…). Extrag câteva idei din scrisoarea
adresată semnatarului rândurilor de mai sus de către Crina
Bratiloveanu, expediată din Iași la data de 6.III.1972: ˮAm
anunțat lucrarea în catedră la o ședință la care a participat
tovarășul prorector. Dânsul mi-a spus să îi dau lucrarea să o vadă
și dacă este bună o va publica în revistă. Șefa de catedră l-a
informat și pe șeful catedrei, care s-a arătat foarte interesat să vadă
numaidecât lucrarea.
Sper să ajungem în cele din urmă la un liman și să se
rezolve în modul cel mai fericit problema. A fost prima încercare
de a pune în circuitul public opera marelui savant, soldată cu un
eșec. N-a fost primulˮ.
Iată și o mărturisire a unui puști de 15-16 ani, atunci
membru al cenaclului, devenit ulterior poet apreciat, autor al
câtorva cărți de poezie. ˮPrezența unui om de 70 de ani în
mijlocul unor puști de 15-16 ani părea, în mod obligatoriu, menită
să urzească ițele unui ritual a cărui fatală rigurozitate mă îndoiam
a o înțelege, necum a o menține (…). Ne urmărea. Ne urmărea cu
fața blândă de trandafir galben și cu privirea sa care exista parcă
fără și dincolo de ochi“.
O precizare. Intervenția brutală a securității care m-a
supus unei anchete, greu de înțeles și de suportat, pe parcursul a
patru ani, 1972-1976, m-a determinat/obligat să-mi dau demisia
din funcția de președinte al cenaclului în 1972 și la retragerea
definitivă din acest cenaclu.
La o dorită vitrină a scrierilor fundamentale ale culturii
române își așteaptă locul cuvenit cartea dedicată lui Ștefan
Odobleja, de fapt, cea care și-a autodedicat-o genialul
consonantist/cibernetician.
Prof. Mihai Buracu
105. 2012 martie 7. Fundația “Ștefan Odoblejaˮ trimite Fundației

Europene ˮȘtefan Gușă“ materialele Simpozionului “Ștefan Odobleja –
Eternitate la timpul prezentˮ, solicitând sprijin pentru revitalizarea Academiei
ˮȘtefan Odobleja“.
FUNDAȚIA ȘTEFAN ODOBLEJA
Strada Ștefan Odobleja, nr. 72 Tel.

0735.162.512
1500, Drobeta-Turnu Severin 0785.295.618
Județul Mehedinți, România 0352.405.086
7.03.2012 Drobeta-Turnu
Severin
Stimate Domnule General,
Vă trimit o parte din materialele ce au fost prezentate la

Simpozionul Național ˮȘtefan Odobleja – Eternitate la timpul
prezent“, organizat de Fundația “Ștefan Odoblejaˮ în perioada 14-
16 octombrie 2011 la Drobeta-Turnu Severin. Atât din materialul
prezentat de Uniunea Juriștilor din România, semnat de dr. Gavril
Iosif Chiuzbaian, cât și din cuvântul de deschidere a
Simpozionului ținut de prof. univ. Ada Mirela Tomescu, de la
Universitatea din Oradea, care are și calitatea de prim-
vicepreședinte al Academiei ˮȘtefan Odobleja“, precum și din
alocuțiunile celorlalți participanți la lucrări, a reieșit faptul că
trebuie să se revitalizeze Academia “Ștefan Odoblejaˮ, care din
anul 2006 nu a mai activat.
Datorită faptului că doamna Veronica Gușă de Dragan
este președinta Academiei ˮȘtefan Odobleja“ și președinta
Fundației Europene “Ștefan Gușăˮ, vă rog să îi prezentați
următoarele materiale, care au fost susținute la lucrările
Simpozionului:
1. Cuvântul de deschidere a lucrărilor ținut de prof. univ.
Ada Mirela Tomescu, vicepreședinta Academiei ˮȘtefan
Odobleja“.
2. Scrisoarea Uniunii Juriștilor din România semnată de
dr. Gavril Iosif Chiuzbaian, președintele Uniunii Juriștilor din
România și vicepreședintele Asociației Internaționale a Juriștilor
Democrați de la Bruxelles.
3. Fonoscopia, cartea tradusă și lansată de Fundația
“Ștefan Odoblejaˮ la Simpozionul din 13-14 octombrie 2011.
4. Livretul – Romfilatelia, România Premiere Mondiale
de lansare a timbrului comemorativ Ștefan Odobleja – Părintele
ciberneticii.
5. Copii după filele conținute de mapa Simpozionului din
2011.
Doresc ca aceste materiale să rămână la Fundația ˮȘtefan

Gușă“ și sper ca în anul 2012 să sărbătorim împreună 110 ani de
la nașterea lui Ștefan Odobleja.
Președinte Fundația “Ștefan Odoblejaˮ
Ing. Ștefan Odobleja jr.
106. 2012 iunie 14, Drobeta-Turnu Severin. Centrul Militar Județean

Mehedinți înștiințează Fundația “Ștefan Odoblejaˮ că nu deține documente cu
privire la avansarea în gradul de colonel în rezervă a doctorului Ștefan
Odobleja.
ROMÂNIA
NESECRET
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE Exemplar 1
Centrul Militar Județean Mehedinți
Nr. CR 189
din 14.06.2014
Către
FUNDAȚIA “ȘTEFAN ODOBLEJA”
DROBETA TURNU SEVERIN
- Dr. Tr. Severin, str. Ștefan
Odobleja nr. 72 -
La cererea dvs. prin care solicitați eliberarea unei

adeverințe din care să reiese data avansării la gradul de colonel în
rezervă a academicianului Ștefan Odobleja, vă comunicăm faptul
că nu deținem date privind situația militară a acestuia.
p. COMANDANTUL CENTRULUI MILITAR

JUDEȚEAN MEHEDINȚI
L.S.,Șef de Stat Major,
Lt.col.
ss.,Valentin-Ovidiu Băloi
Întocmit.
P.c.c.
ss., Daniela Sperdea
Tel.: 0252/316437, int. 105
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, orig. 1 f.
107. <Ante 2013 octombrie 25>148. Fundația ˮȘtefan Odobleja“ se

adresează Fundației Europene “Drăganˮ solicitând să accepte ca Academia de
Cibernetică ˮȘtefan Odobleja“, a cărei funcționare pe lângă Universitatea din
Oradea încetase, să poată funcționa pe lângă Universitatea Europeană
“Drăganˮ.
DOMNULUI DIRECTOR AL FUNDAȚIEI

EUROPENE
ˮDRĂGAN“, MIHAI FLORIN
Fundația “Ștefan Odoblejaˮ, în perioada 25-27 octombrie

2013, găzduiește a IV-a ediție a Simpozionului Național ˮȘtefan
Odobleja – Eternitate la timpul prezent“, la care se dezbate
reactivarea Academiei de Cibernetică “Ștefan Odoblejaˮ, care în
anul 2006 și-a încetat activitatea de pe lângă Universitatea din
Oradea. Academia de Cibernetică ˮȘtefan Odobleja“ a luat ființă
în anul 1982, odată cu lucrările Simpozionului național organizat
de Fundația Europeană “Drăganˮ la Lugoj, al cărei președinte de
onoare a fost ales prof. univ. I.C. Drăgan.
Dorind să facem o reparație morală, am hotărât ca
Academia de Cibernetică ˮȘtefan Odobleja“ să ființeze pe lângă
Universitatea Europeană “Drăganˮ.
Astfel stând lucrurile, vă rugăm să ne comunicați dacă
sunteți de acord cu hotărârea noastră, urmând ca detaliile de
funcționare să fie precizate de comun acord la o dată ulterioară.
De asemenea, așteptăm un reprezentant al Fundației
Europene ˮDrăgan“ să participe la lucrările simpozionului nostru
având cheltuielile de participare asigurate.
148
Datat după momentul desfășurării celei de-a IV-a ediții a Simpozionului
Național ˮȘtefan Odobleja – Eternitate la timpul prezent“ (n.n. – T.R.)
Așteptăm răspunsul dvs. la:
E-mail:
Fax: 0352-405086
108. <După 2013 octombrie 27>149. Fundația ˮȘtefan Odobleja“,

organizatoare a Simpozionului “Ștefan Odobleja – Eternitate la timpul prezentˮ-
ediția 2013, se adresează doamnei Veronica Gușă de Drăgan, rugând-o să
sprijine revitalizarea Academiei ˮȘtefan Odobleja“ și să facă parte din
conducerea ei (anexe).
FUNDAȚIA “ȘTEFAN ODOBLEJAˮ

DROBETA-TR. SEVERIN
STR. ȘT. ODOBLEJA, NR. 72
MEHEDINȚI
COD:
CĂTRE
FUNDAȚIA EUROPEANĂ DRĂGAN
În atenția doamnei Veronica Gușă de Drăgan
La inițiativa dumneavoastră a fost înființată în anul 1997

Fundația ˮGeneral Ștefan Gușă“, având scopul principal de a
asigura o cât mai largă cunoaștere a personalității și a acțiunilor
generalului Ștefan Gușă de-a lungul carierei sale militare dar mai
cu seamă într-un moment de importanță istorică pentru libertatea
neamului, pentru independența și integritatea României. La aceste
deziderate a participat activ și medicul militar Șt. Odobleja pe cele
două fronturi în cel de-al doilea război mondial, care a fost și este
părintele ciberneticii generalizate și creatorul psihociberneticii.
Generalul Ștefan Gușă, Lt.col. medic Șt. Odobleja, regele
Decebal (DECEBAL REX DRAGAN FECIT – cea mai înaltă
sculptură în piatră din Europa) sunt militarii neamului nostru, pe
care regretatul prof. I.C. Drăgan i-a făcut nemuritori.
149
Idem.
O contribuție notabilă în acțiunea de restituire a avut-o
Fundația Europeană “Drăganˮ, prin organizarea unor importante
reuniuni științifice internaționale consacrate savantului român.
În legătură cu Academia Internațională de Cibernetică
Ștefan Odobleja, aceasta a fost înființată în decembrie 1982, la
Lugoj, când Fundația Europeană ˮDrăgan“ a organizat o masă
rotundă dedicată savantului Ștefan Odobleja, la care au participat
specialiști în domeniul ciberneticii, oameni de știință și de cultură,
care l-au cunoscut pe Odobleja și opera sa.
Cu această ocazie s-a hotărât înființarea unei asociații
internaționale sub forma unei “Academii de cibernetică
generalizată Șt. Odoblejaˮ, aceasta urmând a fi înregistrată cu
sediul juridic (dar neînregistrat) în Elveția, la Lugano, în anul
1983, având președinte onorific pe prof.dr. I.C. Drăgan și
președinte executiv prof. dr. Paul Postelnicu, prim vicepreședinte
prof. dr. Robert Mantz (Hilversum).
Din anul 1996, prof. dr. I.C. Drăgan a transferat la
Universitatea din Oradea principalele activități ale Academiei,
încredințând conducerea ei rectorului de la acea vreme, prof. dr.
ing. Teodor Maghiar, care a devenit președinte executiv iar
coordonator al acestei comunități științifice a fost numit prof. dr.
M.C. Demetrescu, care a decedat în anul 2006, moment în care
Academia își încetează activitatea.
Fiul marelui savant, ing. Ștefan Odobleja jr., în anul 1999,
pune bazele ˮFundației Ștefan Odobleja“ la Drobeta-Turnu
Severin cu scopul de a se continua punerea în valoare a operei
marelui savant, al cărei conținut de teze, idei, concepte ar aduce o
importantă contribuție dezvoltării multor domenii științifice în
favoarea bunăstării omenirii.
Cu ocazia celei de-a IV-a ediții a Simpozionului Național
“Ștefan Odobleja – Eternitate la timpul prezentˮ, 25-27 oct. 2013,
la masa rotundă, s-a discutat și propus reactivarea Academiei la
Drobeta-Turnu Severin, din următoarele motive:
1. La Direcția Județeană Mehedinți a Arhivelor Naționale,
în fondul personal ˮDr. Ștefan Odobleja“, sunt păstrate
documente încă nestudiate (circa 100000 file de manuscrise);
2. La Drobeta-Turnu Severin, str. Șt. Odobleja, nr. 72,
este sediul Fundaței “Șt. Odoblejaˮ, al cărui președinte este fiul
marelui savant, ing. Șt. Odobleja jr., unde se găsesc de asemenea
documente și manuscrise (circa 20000 file);
3. La Drobeta-Turnu Severin și-a trăit ultimele clipe de
viață marele savant;
4. În prezent, datorită tehnologiei avansate a
comunicațiilor, Fundația ˮȘt. Odobleja“ are legături naționale și
internaționale cu oameni de știință de la universități care
cercetează în prezent opera lui Șt. Odobleja.
Având în vedere istoricul acestei Academii, am fi onorați
să fiți de acord să faceți parte din conducerea acesteia, a cărei
componență și structură o prezentăm alăturat (vezi Anexele),
bineînțeles, nefiind forma finală, așteptăm și alte sugestii.
Cu deosebită considerație,
Președintele Fundației “Șt. Odoblejaˮ,
Ing. Șt. Odobleja jr.
Col.(r) medic, lector univ. dr. Nicolae Popescu
ANEXE
News Letter 4/1983
Prof. Dr. I.C. Dragan (H. Pres.)

Via Larga, 9 - Milano (I)
Prof. Dr.P. Postelnicu (E. Pres.)
Calea Dorobanti, 102- Bucarest (RO)
Dr. W. Riva (Vice Pres.)
Via Pretorio, 7 – Lugano (CH)
Dr. R. Mantz (Vice Pres.)
Trompberger Weg, 7 – Hilversun (NL)
Prof. Dr. N. Tzannes (Vice Pres.)
University of Patras – Patras (GR)
Prof. Dr. D. Szekely (Vice Pres.)
P.O.Box 1363 Jerusalem (IS)
Prof. Dr. H. El Shirbeeny (V. Pres.)
University of Technology – Baghdad (IQ)
Prof. Dr. H. Frank (Vice Pres.)
Kleinberger WEG, 16/B – Paderborn (D)
Eng. S. Bajureanu (Secr. Gen.)
Str. 1 Mai, Bloc C1, Ap. 9 – Pitesti (RO)
Prof. Dr. C. Buda (Member)

Prof. Dr. C. Negreanu (Member)
Eng. S. Odobleja Jr. (Member)
Prof. Dr. Al. Olaru (Member)
Prof. V. Pârvănescu (Member)
Dr. Liviu Petrina (Member)
Dr. Al. Surdu (Member)
Head office
Secretariats
Str. Ion Creanga, 5 – 1700 Lugoj (RO)
Via Larga, 11 – 20122 Milano (I)
***
CYBERNETICS CONFERENCE
Iasi, 27/28 october 1983
An important Conference took place in Iasi (Romania) on

27/28 October 1983 on the general theme ˮThe horizon of
Romanian Cybernetics in perspective of contemporary scientific-
technical revolution“.
The Conference has been organized by the local
University in cooperation with the Polytechnic Institute and with
the support of the Academy of Romania. The conference has been
attented by qualified experts coming from various parts of the
Country who presented important and interesting on Odobleja’s
personality and works.
During the debates, it has been especially pointed out the
connection between the machines at artificial intelligence with
Odobleja forecasts regarding the mechanization of the thought;
it has been also made an investigation on Odobleja concepts in
connection with the principles in the field of law, linguistics,
logic and sociology, by the analysis of the relation existing
between science, technique and philosophy through the prism of
Consonantist Psychology.
More details of this conference will be given by the issue
of the Newsletter.
***
Decision taken during the first Meeting of the Executive

Board 23 Octobre 1982
After the closing of the works of the Symposium, dedicated

to the 80th anniversary of birth of St. Odobleja, the Executive
Board has held its first meeting and on that occasion some
decision, concerning the activity of this Academy, have been
taken.
Also some writers, journalists ans special guests have
participated in such a meeting. Some persons praised this
initiative and made different proposals concerning the activity of
the Academy.
The decisions taken by the Executive Board are briefly the
following:
-) Accomplishment of the registration formalities of the

Academy by the Dragan European Foundation in Lugano, as
soon as possible;
-)Elaboration, printing and distribution of a periodical
<<News Letter>> in order to:
a) present the Cybernetics Academy Odobleja constituted
in Lugoj during the International Symposium on 22/24th October
1982;
b) point out the figure and the discoveries of Stefan
Odobleja in the field of Cybernetics;
c) inform the scientists on the correspondence between
Odobleja and scientists in any part of the world;
d) ask to experts from any country to draw up articles of
high scientific level;
e) collect articles written on Odobleja in one or more
volumes ad hoc;
-) Appointement of a Secretary for collecting the
information from experts and for organizing the publications and
the distribution of the <<News Letter>>. The secretary should
also collect information through specialized magazines and
books,
-) Establishment of a preliminary budget on costs for the
<<News Letter>> and for the publishing of books relating
Odobleja and cybernetics in general;
-) Finding for the life of the Academy the necessary
resources, which could be:
a) registration and contribution fees of Associates:
b) obtention of research contracts and other consulting
services;
c) publication of magazines and books;
d) relations with intergovernamental and other official
organizations;
e) establishment and publication of a lexicon of
cybernetics terminology;
f) translation, printing and distribution of <<Psychologie
Consonantiste>> in English language.
Atleast, it is considered useful to examine the opportunity

to call the Association <<Cybernetics Academy Odobleja>>.
***
Minute of the Constitution of the <<Cybernetics Academy

Odobleja>>
A number of persons, participating in the Symposium

dedicated to the 80th anniversary of birth of the Romanian
scientist Stefan Odobleja, author (1937) of the first fundamental
book on General Cybernetics (Psychologie Consonantiste)
interested in such a field and wishing to emphasize the
contribution of city to the science,
met together in General Assembly of founders under the
chairmanship of the Dragan European Foundation’s president
Prof. Dr. J.C. Dragan,
resolved unanimously to constitute an international
association, as non profit body, called <<Cybernetics Academy
Odobleja>> with head office in Lugano (Switzerland), and
signated this minute for acceptance.
The Association will function in accordance with the
Swiss Civil Code and the Statutes, which were read by the
Chairman and duly approved by the Assembly.
List of the signatures of the founders:
Josif Constantin DRAGAN (Milano), Paul POSTELNICU
(București), Robert MANTZ (Hilversum), Nicolas TZANNES
(Patras), David SZEKELY (Jerusalem), Hoseiny EL SHIRBEENY
(Bagdad), Constantin POPA (Timișoara), Alexandru OLARU
(Craiova), Stelian BAJUREANU (Pitești), Ioan CIOLAN (Sibiu),
Andrei FILIP (Sibiu), Gheorghe MORARU (București), Ștefan
ODOBLEJA (Drobeta), Virginia ODOBLEJA (Drobeta), Emil
POENARU (Brașov), Ion LASCU (Drobeta), Ioan TÂRZIU
(Timișoara), Cristian DUMITRESCU (București), Constantin
NICHIFOR (București), Minerva ATANASIU (București),
Florian VLĂDICA (Drobeta), Artur SILVESTRI (București),
Vasile JECAN (Lugoj), Constantin NEGREANU (Drobeta),
Constantin ATANASIU (București), Constantin
PROTOPOPESCU (Strehaia), Ion STROE-OANCEA (Drobeta),
Constantin APREOTESEI (București), Angela MIHAIL
(București), Vasile SPORICI (Bacău), Șerban AVRĂMOIU
(Craiova), Virgil MEDAN (Cluj-Napoca), Cornel ȚĂRANU
(Cluj-Napoca), Isac DORU (Sibiu), Mircea GROZA (Brașov),
Hans-Otto STAMP (Sibiu), Alexandru SURDU (București), Aurel
NEMEȘIU (București), Ion GRECESCU (București), Mircea
LEPĂDĂTESCU (București), Gabriel CHIUZBĂIAN (București),
Corneliu PETRILĂ (Iași), Horia MORARIU (București), Păun
Ioan OTIMAN (Timișoara), Liviu PETRINA (București), Vasile
VETIȘANU (București), Eftimie EFTIMIU (Drobeta), Raluca
MONEA (București), Alexandru GIUCULESCU (Lugoj), Vasile
PÂRVĂNESCU (Drobeta), Iancu GIUHAT (Drobeta), Mihai
NANE (Drobeta), Iancu CORNĂNEANU (București), Ion
STRĂCHINARU (Iași), Cesar BUDA (Iași), Ștefan
UNGUREANU (Iași), Ioan ȚENCHEA (Timișoara), Mihai
SCHEAU (Craiova), Constantin LĂZĂRESCU (București),
Nicolae VASILESCU-CAPSALI (București), Cesar APREOTESEI
(Timișoara), Victor ISAC (Hunedoara), Traian STĂNCIULESCU
(Hunedoara), Ionel CHIRIȚĂ (Pitești), Nicolae FUIOREA
(Craiova), Gheorghe BALICA (Craiova), Mihaela ROȘCA
(București), Traian FILIP (București), Dumitru
CONSTANTINESCU (București), Ion STĂNCIULESCU-
MEHEDINȚI (București), Ioan PUȘCAȘ (Sălaj), Irina BĂICAN
(Satul Mare), Ioan MAGHIAR (Sălaj), Liviu SOFONEA (Brașov),
Nicolae IONESCU PALLAS (București), Mircea SOFONEA
(București), Victor SOFONEA (Lugoj), Nicolae DAIA
(București), Titus CÂRSTEA (Lugoj), Ioan BLAJ (București),
Nicolae POP TOHĂNEANU (București), Ioan VÂLCAN (Lugoj),
Ioan MIHOC (Lugoj), Marinca BACĂU (Lugoj), Ioan
ARDELEANU (Lugoj).
***
ED/sdp Milan, 2nd May

1983
Head Office
Secretariats
Str. Creangă, 5 – 1700 Lugoj (R)
Phone: (963) 12.898
Via Larga, 11 – 20122 Milano (I)

Phone: (02) 87.04.87
TO ALL MEMBERS OF THE EXECUTIVE BOARD
Dear Sir,
We have just received from our First Vice-President Dr.
Robert Mantz a letter dated 29/3/1983, photostatic copy of wich is
attached hereto for your information.
In this letter, Prof. David Szekely ia making suggestions
about an abbreviated edition of “Psychology Consonantisteˮ. We
consider these suggestions very interesting as they are among the
objectives of the Academy to publish and to spread up as much as
possible the scientific discoveries of Stefan Odobleja since 1938.
Any suggestion to this respect will be very much
appreciated.
Thanking you beforehand for your prompt reply (to
addressedto ur Secretariat of Milan), we remain, dear Sir,
Yours faithfully,
ss. Dr. C. Drăgan
(Prof. Dr. J.C. Dragan, Hon. President)
***
MINUTA REACTIVĂRII
ACADEMIEI DE CIBERNETICĂ GENERALIZATĂ
ˮODOBLEJA“
Un număr de participanți la cea de-a IV-a ediție a

Simpozionului Național “Ștefan Odobleja – Eternitate la timpul
prezentˮ (26.10.2013), dedicate omului de știință român Ștefan
Odobleja, autor al primei opere ce tratează teoria generală a
ciberneticii (Psihologia consonantistă), interesați într-un
asemenea domeniu, s-au întrunit sub egida Fundației ˮȘtefan
Odobleja“ hotărând în mod unanim reactivarea organizației
international non-profit cu sediul la Lugano (Elveția), prin
mutarea sediului la Drobeta-Turnu Severin (unde a trăit și studiat
marele savant și unde se află manuscrisele încă nestudiate ale
savantului), sub noua denumire de Academia de Cibernetică
Generalizată “Odoblejaˮ. Activitatea Academiei, prin sistemul
informational actual, permite o bună colaborarea
interuniversitară națională și internatională.
Lista semnăturilor participanților:

Prof. univ. D.H.C. Liviu Sofonea (Sibiu); ing. Iustin
Capră, inventator (Ploiești); artist plastic Adrian Curcan
(București); ing. Ștefan Odobleja jr. (Dr. Tr. Severin); prof.
Viorel Sahagia (Dr. Tr. Severin); conf. univ. Tudor Rățoi (Dr.Tr.
Severin); lector univ. col. (r) medic Nicolae Popescu (Dr. Tr.
Severin); ec. Eugen Golea (Dr. Tr. Severin); comisar psiholog
Mariana Cenea (Dr. Tr. Severin); ing. Cornelia Ciuciu (Dr. Tr.
Severin); prof. Tania Pleniceanu (Dr. Tr. Severin); dr. Marius
Pircioagă, medic (București); prof. univ. Dan Viorel (București);
prof. Irina Drăghia Dr. Tr. Severin); av. Dragoș Dumitrașcu (Dr.
Tr. Severin); ing. Costel Vișan, pictor (Dr. Tr. Severin); prof.
Angela Toader (București); ec. Carmen Vintilescu (Orșova); ing.
Grigore Vintilescu (Orșova); ec. Mihai Mocioalcă (Dr. Tr.
Severin); ec. Mihai Udriște (Dr. Tr. Severin); lt.col.(r) medic
Radu Gandă (Orșova); col.(r) medic Nicolae Cheiță (Craiova);
medic Ștefan Sânpălean, chirurg (Dr. Tr. Severin); comisar jr.
Marius Ciobanu (Dr. Tr. Severin); col.(r) medic Aurel Tudosie
(Dr. Tr. Severin); g-ral (r) medic Ion Drăgușin (București); prof.
univ. Aida – Mirela Tomescu (Oradea); lector univ. Gheorghe
Florescu (Dr. Tr. Severin); ing. Ionuț Stoican (Dr. Tr. Severin);
prof. Puiu Sîrboiu (Dr. Tr. Severin); prof. Marcela Sîrboiu (Dr.
Tr. Severin) ec. Mioara Lăsculescu (Dr. Tr. Severin); ing.
Constantin Lăsculescu (Dr. Tr. Severin); ec. Adrian Lăsculescu
(Dr. Tr. Severin); medic Cristian Bușoi (București); prof. Marius
Screciu (Dr. Tr. Severin).
***
STRUCTURA ACADEMIEI
Președinte fondator: prof. univ. dr. I.C. Drăgan

Președinte de onoare: Veronica Gușă de Drăgan
Președinte executive: prof. univ. dr. Traian Stănciulescu
(Iași)
Prim-vicepreședinte: prof. univ. D.H.C. Liviu Sofonea
(Brașov)
Vicepreședinți: academician Alexandru Surdu (București)
prof. univ. dr. Robert Bota (USA)
col.(r)lector univ. dr. Nicolae Popescu (Dr. Tr.
Severin)
prof. univ. Aurel Popa – Wagner (Germania)
ing. Ștefan Odobleja jr. (Dr.Tr. Severin)
prof.univ. dr. I.B. Iamandescu (București)
SECȚIUNEA MEDICINĂ INTEGRATIVĂ

Prof. univ. dr. I.B. Iamandescu (București)
Prof. univ. dr. Mario Michelangelo (Stromillo, Italia)
Prof. univ. dr. Robert Bota (USA)
Prof. univ. dr. Aurel Popa – Wagner (Germania)
Col.(r)lector univ. dr. Nicolae Popescu (Dr. Tr. Severin)
Lt.col. (r) medic Radu Gandă (Orșova)
Dr. Bumb (Dr. Tr. Severin)
SECȚIUNEA PSIHOLOGIE
Comisar psiholog Mariana Cenea (Dr. Tr. Severin)
SECȚIUNEA MATEMATICĂ
Prof. univ. dr. Dan Viorel (București)
Prof. Viorel Sahagia (Dr. Tr. Severin)
SECȚIUNEA ISTORIE, FILOZOFIE, LOGICĂ

Academician Alexandru Surdu (București)
Conf. univ. dr. Tudor Rățoi (Dr. Tr. Severin)
SECȚIUNEA CIBERNETICĂ, INVENTICĂ, CREAȚIE

Prof. univ. dr. Traian Stănciulescu (Iași)
Prof. univ D.H.C. Liviu Sofonea (Brașov)
Inventator ing. Iustin Capră (Ploiești)
Artist plastic Adrian Curcan – sculptor (București)
SECȚIUNEA ECONOMICĂ
Ec. Eugen Golea (Dr. Tr. Severin)
SECȚIUNEA JURIDICĂ
Col. (r) avocat Mihai Lahman (București)
Ing. Cornelia Ciuciu (Dr. Tr. Severin)
109. 2014 iulie 1, Pitești. D. Bajureanu îi trimite ing. Ștefan Odobleja

jr. “Testamentulˮ științific al dr. Ștefan Odobleja și două scrisori ale soțului său,
Stelian Bajureanu, către prof. Cesar Buda.
Domnule ing. Șt. Odobleja,
Așa cum v-am promis (chiar dacă cu întârziere), vă trimit

în copie xerox ”Testamentul Dr. Șt. Odobleja“, scris pe hârtie-
foiță și pe un dosar mapă, conținutul celor două materiale fiind
identic.
Din cât pot eu aprecia, ambele materiale sunt scrise de Dr.
Odobleja, în mod cert cel de pe dosar este un original.
De asemenea, vă trimit în copie două scrisori ale soțului
meu către prof. Cezar Buda, în care se pun la punct unele lucruri
întâmplate în timp în “Academia Odobleja”, ceea ce a și dus la
supărarea lui pe profesorul Cezar Buda.
Sunt doar două din multele documente din care rezultă
lupta permanentă (de când a luat cunoștință de Psihologia
consonantistă) a soțului meu pentru a explica importanța acesteia
ciberneticienilor din țară și străinătate.
Vă donez, de asemenea, pentru ”Fundația Dr. Șt.
Odobleja“, cartea scrisă de soțul meu în anul 2006: “Dicționar
enciclopedic de consonantică și cibernetică consonantistă”, ediția
I, publicată cu bunăvoința unor sponsori locali.
Din păcate, ediția a II-a revăzută și adăugită (peste 1000
de pagini) nu s-a mai putut publica din cauza crizei.
Ea se află în calculator și pe CD, dar atât.
Dorința soțului meu era să pot edita măcar 200 de
exemplare, pe care să le trimit gratuit la toate marile biblioteci din
țară.
Acest lucru, din păcate, este imposibil pentru mine și
rămân cu regretul că nu-i pot îndeplini această ultimă dorință.
Vă doresc sănătate și multe împliniri în ceea ce faceți
pentru opera și numele tatălui Dvs., care merită din plin acest
efort.
D. Bajureanu
Pitești, 01.07.2014
110. <După 2017 noiembrie 5>. Ziarul “Cafeneaua politică și

literară“ anunță finalizarea ridicării casei memoriale ˮȘtefan Odoblejaˮ de
la Valea Hoțului.
Casa memorială “Ștefan Odoblejaˮ din

satul natal al savantului este aproape finalizată
În satul natal al marelui savant mehedințean, Ștefan

Odobleja, a avut loc duminică 5 noiembrie un eveniment
deosebit cu o înaltă încărcătură emoțională. A fost dezvelită
placa comemorativă la Casa Memorială ˮȘtefan Odobleja“,
aflată în construcție de mai mulți ani.
În satul mehedințean Valea Hoțului, actualmente Ștefan
Odobleja, a avut loc duminică dezvelirea plăcii comemorative
în memoria savantului Ștefan Odobleja, creatorul
psihociberneticii și părintele ciberneticii generalizate. De patru
ani, a început reconstruirea casei Ștefan Odobleja și s-a
reconstruit exact cum era, cu mari eforturi financiare.
Când a văzut că nu este ajutat, fiul savantului, inginerul
Ștefan Odobleja, a făcut mai multe împrumuturi la CAR pentru
a putea suporta costurile aferente lucrărilor.
Casa lui Ștefan Odobleja din Valea Hoțului a fost
incendiată în anul 1973, imediat după ce au apărut în presă
discuțiile pe marginea lucrării “Psihologia Consonantistăˮ. În
1938, omul de știință Ștefan Odobleja publica la Paris lucrarea
“Psihologia Consonantistăˮ la editura ˮLibrairie Maloine“.
Acest studiu stabilea, pentru prima dată în lume, temele majore
ale ciberneticii.
La nivel mondial însă, cibernetica îl prezintă ca
fondator pe Norbert Wiener, care a publicat prima sa lucrare în
acest domeniu de abia în 1948. “Recunosc, am fost și eu puțin
poet când am pornit acest proiect, dar când am văzut că nu sunt
ajutat și că nu răzbat cu banii am făcut un împrumut la CAR,
care mi-a permis să ridic casa până la acoperiș. Sperăm ca în
vara asta să fie finalizatăˮ, a spus inginerul Ștefan Odobleja.
ˮMai sunt de efectuat lucrări de finisaj interior și exterior, iar la
final vor fi aduse din fondul care se păstrează actualmente la
Arhivele Naționale Mehedinți, un birou, un dulap și alte lucruri
personale ale savantului, care au scăpat din incendiu. Speranța
niciodată să nu moară“.
La eveniment au fost prezenți celebrul medic naturopat
Cristian Răchitan, unul dintre diagnosticienii de top ai lumii,
originar din Mehedinți, dar care trăiește de 40 de ani la New
York, precum și membrii Fundației Ștefan Odobleja și prieteni
ai fiului savantului mehedințean.
…………………………………………………………………
……
Arhiva personală ing. Ștefan Odobleja, extras din ziarul “Cafeneaua politică
și literarăˮ nr. 129 din noiembrie 2017.
INDICE
Apostol Odysseu: 84, 215, 217

A Apreotesei, Cezar: 8, 11, 68, 83,
92, 190, 199, 201, 211, 249
Academia de Cibernetică ˮȘtefan Ardeal: 21, 94, 95
Odobleja“: 10, 11, 25-27, 159, Ardeleanu, Ioan: 249
160, 192, 193, 195-203, 205, 207, Argeș: 120, 227
210, 214, 224, 227, 230, 237, 240, Argeșel, sat: 44
242-244, 246-248, 250, 251, 253 Arhivele Statului Mehedinți: 162,
Academia Română: 7, 9, 11, 18, 163, 230, 238, 244, 254
19, 21, 22, 35, 41, 42, 48, 50, 52- Arion, colonel: 187
60, 64, 66, 67, 73, 77, 88-90, 100, Armeanu, Valeriu: 171, 239
101, 114-117, 120, 121, 126, 128, Asia: 169, 236
137, 147, 170, 172, 173, 176, 195, Aslan, Ana: 98
197, 201, 215, 246 Atanasiu Constantin: 84, 110,
Academia de Studii Economice: 170, 191, 236, 250
44, 86, 118 Atanasiu, Minerva: 249
Academia de Științe Sociale: 9, Avrămoiu, S.: 212, 249
21, 100, 115
Acălugăriței, Gabriel: 234 B
Almic, Marin: 12, 13, 25, 182, Bacău: 249
185, 187-189 Bacău, Marinca: 249
Ambasada României în Olanda: Bagdasar, D.: 170
25, 145, 147, 221 Baghdad: 245, 248
America: 12, 169, 181, 185, 236 Bainbridge, W.S.: 53, 68, 84, 166,
Amfitrion, revistă: 236 169
Ampère: 178, 179, 207 Bajureanu, D.: 253
Amsterdam, congres Bajureanu, Ilie: 223
cibernetică:5, 21, 23-25, 87, 101, Bajureanu, Stelian: 6-11, 17-21,
118, 119, 122, 125-128, 130, 131, 23-27, 31, 32, 35, 36, 38-39, 41,
133, 139, 140-145, 147, 148, 150- 45-48, 50, 51, 53, 55, 57, 61-63,
152, 174, 175, 181 66-68, 70, 72, 75, 77, 78, 82, 86,
Andreescu, N.: 45 87, 100, 101, 117-119, 122, 125,
Andrei, Filip: 248 129, 130, 136, 137, 140, 141, 145,
Anița, Cristian: 5 150, 151, 153, 154, 156, 158, 172-
Anohin: 83 175, 190, 192-194, 196, 198, 207-
Antarctica: 128 210, 212, 214, 215, 221-223, 225,
Antohi, Sorin: 211 226, 228-230, 238, 245, 248
Apostol, Pavel: 83, 85 Balica, Gheorghe: 212, 249
Balica, Marius: 212 Bilciu, C.: 53, 61, 62, 63, 64, 71,
Baltag, Vasile: 11, 204 118, 121, 122, 132, 197
Banat: 91, 92 Bittman: 40, 90
Banca Națională: 148 Black: 179
Barbu, Eugen: 111 Blaga, Lucian: 173, 206
Barbu, G.: 221 Bocșa, Minerva: 11, 26, 196, 197,
Basarabia: 230 198, 205, 210, 232, 233
Băican, Irina: 249 Bocșa, Montană: 92, 167
Băicoi: 186, 187 Bogdan, Vasile: 204
Bălaciu, Marius: 208, 213 Bordei, Mișu: 171
Bălăceanu Stolnici, C.; 7, 8, 18, Bota, Robert: 252
22, 34, 52, 60, 62, 64, 66, 67, 83, Briceni; 183
84, 98, 109-113, 120, 131, 137, Botez, C.: 8, 64, 68, 71
138, 144, 146, 161, 173, 237 Botez, George: 59
Băleanu, M., colonel: 186 Botez, Neculai George: 83
Băloi, Valentin-Ovidiu: 241 Boulanger, Georges R.: 126
Beck, ministrul Poloniei: 187 Boulding: 151
Belgia: 125, 221, 224 Brașov: 223, 248, 249, 252
Beliș, Marian: 197 Bratiloveanu, Crina: 238, 239
Belousov, Vitalie: 211 Brăila: 166
Berciu, Dumitru: 235 Brănești: 217
Bernard, Cl.: 34, 40, 48 Brătescu, Gh. dr.: 94, 234
Biallystock: 8, 107 Brix, Victor: 159
Bielorusia: 230 Bucovina: 230
Bianu, D.: 25, 176 București: 7, 9, 18, 19, 21, 22, 26,
Biblioteca Academiei: 8, 22, 69, 44, 46, , 55, 57-59, 63, 64, 66-69,
106 71, 72, 78, 83, 85, 93, 96-102,
Biblioteca Americană: 167 106, 107, 113, 114, 116, 120, 129,
Biblioteca Congresului S.U.A.: 131, 137, 143, 144, 166, 186, 187,
21, 103 208, 209-213, 215, 217, 220, 221,
Biblioteca “I.G. Bibicescuˮ: 163, 237, 245, 248-252
175, 230 Buda, Cesar: 9, 11, 20, 26, 27, 42,
Biblioteca Institutului de 83, 87, 118, 120, 121, 139, 196,
Medicină și Farmacie: 39 198, 199, 200-205, 207, 210, 212-
Biblioteca Națională din 214, 222, 245, 249, 253
Chișinău: 229, 230 Buda, Amalia: 222, 225
Biblioteca ˮSergescu“ Paris: 17, Budapesta: 91
35, 36 Buhoiu Aristide: 10, 24, 137
Biblioteca Universității Berkeley, Bulzan, Carmen: 190
California: 103 Bumb, dr.: 252
Bigelow: 74, 88, 171 Buracu, Mihai: 12, 27, 234, 240
Burghele, Theodor: 117 Centrul Teritorial de Calcul
Bușoi, Cristian: 251 Pitești: 227
Bușoi, Emanuela: 190 Cernăuți: 12, 25, 182, 183, 184,
Buzatu, Maria: 190 185, 186, 187, 230
Buzatu, Ioan: 190, 191 Cetatea Neamțului: 74
Chaplin, Charlie: 99
C Cheiță, Nicolae: 251
China: 116
Cajal, Nicolae: 235 Chipurici, Nicolae: 161, 208, 213
Camera de Comerț Argeș: 227 Chiriță, Ionel: 26, 191, 214, 215,
Camera de Comerț Româno- 249
Italiană: 203 Chișinău: 27, 229 230
Canada: 12, 185 Chițimia, I.C.: 83
Cannon, Walter: 34, 38, 40, 48, Chiuzbaian; Gabriel Iosif: 211,
56, 120, 179 212, 240, 249
Capră, Iustin: 251, 252 Cicero: 8, 60
Caracal: 53 Cichindel, maior: 183, 186
Caragiale, I.L.: 181, 197 Ciobanu, Marius: 251
Casa Armatei Lugoj: 202, 203, Ciocănel, A.: 209
208, 210 Cioculescu, Barbu: 98
Casa de Cultură Drobeta-Turnu Cioculescu, Șerban: 84, 97
Severin: 238 Ciolan, Ioan: 248
Casa Sindicatelor Pitești: 227 Cireașă, Victor: 212
Casimir, H.G.B.: 135 Ciuciu, Cornelia: 251, 253
Catrina, Elena: 175 Ciuculescu, Al.: 167
Cârstea, Titus: 249 Clemenceau: 104
Călinescu, Armand: 12, 182 Cluj: 129, 250
Ceaușescu, Elena: 174, 233 Cojocaru. Marius: 175
Ceaușescu, Nicolae: 164, 173, Comăneci, Nadia: 112
176 Comitetul Județean Mehedinți al
Ceaușești: 231 P.C.R.: 22, 116
Ceaușu, George: 211, 212 Comitetul Județean de Cultură
Cenea, Mariana: 251, 252 Mehedinți: 66
Centemir, Jorj: 212 Congresul Internațional de
Centrul de Cercetări Cibernetică București: 5, 6, 17,
Pluridisciplinare privind Istoria și 23, 24, 41, 42, 45, 48, 51-53, 61,
Limba Poporului Român Pitești: 62, 67, 71-78, 82, 85, 88, 109,
227 118, 122, 132, 133, 136, 145, 148,
Centrul Militar Județean 151, 175
Mehedinți: 27, 241
Consiliul Național pentru Știință Davanzo, Emilio: 159
și Tehnologie: 24, 90, 100, 125, Dâmbovița: 217
130, 131, 144, 174, 176 Decebal Rex: 243
Constantin, N.: 190 Demetrescu, M.C.: 244
Constantinescu, C.: 166 Demostene: 8, 60
Constantinescu, Dumitru: 249 Depoul C.F.R. Turnu Severin: 12,
Constantinescu, Gogu: 158 182
ˮContemporanul“, revistă: 47, 93, Diaconescu, Nicolae: 234
161 Dima, Tudorel: 211
Corduneanu, C.: 85 Dinu, Mihail: 12, 25, 182, 185,
Cornăneanu, Iancu: 249 188, 189
Cosma, Teodor: 212 Diogene, butoiul: 32, 110
Cossa, P.: 33, 34 Dolj: 180
Cotul Donului: 129, 166 Dordea, Toma: 211
Crainic, Nichifor: 235 Drăgan, Iosif Constantin: 10, 159,
Craiova: 5, 6, 17-19, 21-23, 27, 198, 199, 202, 203, 205, 207, 214,
39, 41, 52, 69, 71, 89, 97, 98, 100, 221, 232, 233, 242-245, 248, 250,
105, 106, 107, 111, 114, 115, 117, 251
118, 120, 121, 126, 137, 139, 147, Drăgănescu, Mihai: 9-12, 21, 23,
149, 155,163, 171, 180, 184, 208, 25, 100, 114, 119, 121, 128, 141-
212-214, 221, 228-230, 237, 248, 143, 146-148, 154, 161, 172-174,
249, 251 176, 177, 204, 207, 224, 234, 237,
Creangă, Ion: 21, 102 238
Cristescu, Constantin: 64 Drăghia, Irina: 251
Cristescu, Dumitru I.: 58 Drăghici, d-na: 57, 107, 114, 116
Cristescu, Ioan: 7, 8, 10, 18-23, Drăgușin, Ion: 251
52, 55, 57, 58, 60, 64, 69, 71, 84, Drobeta-Turnu Severin: 9, 10, 25,
85, 88, 97, 98, 102, 104, 105-108, 27, 31, 32, 38, 39, 43, 47, 49, 54,
111-114, 128, 174, 234 56, 57, 60-63, 65, 68, 69, 73, 76,
Cujmir: 183 78, 83, 86, 91, 93, 95, 97, 99, 101,
Curcan, Adrian: 251, 252 110,
112, 115, 118, 123-125, 128-131,
D 150, 163, 166, 180, 182, 187, 188,
208, 209, 211-213, 221, 228, 229,
Daia, Nicolae: 249 232, 236, 238, 240, 241, 243, 244,
Daimaca, Victor: 181 248, 249, 251, 252
Dani, Ernest: 84 Dumitrașcu, Dragoș: 251
Danielopolu, Daniel: 6, 7, 17, 18, Dumitrescu, Anca Untu: 211
20, 24, 32-34, 36-40, 48, 55, 56, Dumitrescu, Cristian: 248
61, 89, 90, 114, 115, 121, 137- Dunăre: 106, 230
139, 142, 147, 178, 179 Duzinescu, Mircea: 197
Fundația Europeană “Drăganˮ:
E 27, 159, 160, 201, 242, 243, 247,
248
Edinița: 183 Fundația Europeană ˮȘtefan
Editura Academiei: 142 Gușă“: 27, 240, 241
Editura Europa Nova: 232 Fundația Odobleja: 27, 228, 240,
Editura Maloine: 150, 155, 169, 241, 242, 243, 244, 250, 253, 255
170, 194 Fundația Rockfeller: 109
Editura Tehnică: 136
Eftmie, Eftimiu: 249 G
Einstein: 195, 206 Galați: 209
El Sherbeeny, H.: 245, 248 Gandă, Radu: 251, 252
Elada: 56 Gavrilescu, Cristina: 212
Elveția: 244, 251 Gaston Doin, editură Paris: 166
Eminescu, Mihai: 206, 215 Gârla Mare, cultură arheologică:
Epure, colonel: 224 10, 17, 47
Europa: 12, 169 Georgescu,Genoveva: 9, 93, 105,
106
F Germania: 224, 252
Gheorghiu-Dej, Gh.: 129
Facultatea de Drept: 55 Ghica, Clemensa: 40
Facultatea de Medicină București: Ghinea, Tudor. 234
106, 113 Gighera: 180
Facultatea de Medicină Iași: 238, Giuculescu, Alexandru: 249
239 Giuhat, Iancu: 215, 249
Faraday: 179 Giurescu, Marin alias Almic: 12,
Filip, Traian: 249 187
“Flacăraˮ, revistă: 34, 110, 161, Gligor, Horia: 8, 11, 20, 21, 88,
189 89, 91, 92, 93, 94, 96, 204
Florescu, Gabriela: 20, 86 Goagă, Dumitru: 209, 213
Florescu, Gheorghe: 251 Golea, Eugen: 251, 252
Focșani: 197, 200 Golu, Pantelimon: 11, 204
Frank, H.: 245 Golu, Mihai: 22, 105, 106, 114,
Franța: 42, 149 161, 172, 173, 204, 238
Freud, Sigmund: 7, 61 Gomoiu, dr.: 40
Fuiorea, Nicolae: 190, 213, 214, Gorovei, Artur: 239
250 Grădinaru, Mihai: 211
Fundația Culturală România - Grecescu, Ion: 249
Olanda: 26, 221 Groza, Mircea: 249
Groza, Octavian: 100
Guillaumaud: 74
Gușă, Ștefan, general: 243 Institutul de Învățământ Superior
Gușă de Drăgan, Viorica: 27, 240, Pitești: 227
243, 251 Institutul de Medicină și
Gutuleanu, Gh.: 27, 158, 228, 229 Farmacie: 105
Gyr, Radu: 235 Institutul Politehnic Iași: 246
H Ioanițoaia, A.: 110
Haga: 101 Ionescu, Nae: 235
Harvard, 34 Ionescu-Palas, Nicolae: 209, 249
Heisenberg: 195 Iordăchescu, Th.: 180
Helley, T.C.: 126, 132 Iovescu: 154
Hess, Eppinger: 61 Ioviț Popescu, Ioan: 238
Hilversum: 25, 150, 159, 160, Iran: 116
245, 248 Isac, Doru: 249
Hinoveanu, Ilarie: 171, 172, 173, Isac, Victor: 210, 249
174, 175 Isopescu, colonel: 183, 186
Hitler: 40 Israel: 42, 90
Hotin: 74, 148, 183 Istodor, Nicolae: 84, 193
Hunedoara: 210, 249 Istrati, Panait: 26,110, 221
Hunter College din New York: Italia: 252
174 Iugulescu, C.: 12, 26, 215, 216,
I 217, 220
Iamandescu, I.B.: 252 Iva, G.,: 63, 67
Iancu, Aurel: 204 Ivasiuc, Alexandru: 109
Iași: 11, 196, 197, 198, 200, 205, Izvorul Aneștilor: 26, 165, 215,
209, 210, 211, 212, 213, 223, 238, 217
246, 249, 252 Izvorul Bârzii: 12, 182
Iclozan, Emilian: 213 J
Ierusalem: 90, 245, 248
Ilfov: 99 Jandarmeria Română: 25
Institutul Central pentru Japonia: 152
Conducere și Informatică: 176, Jecan, Vasile: 249
177 Joltea, Aurel: 213
Inspectoratul General al Jurcă, Ion: 208, 210
Jandarmeriei: 182, 183, 186
Inspectoratul Județean pentru K
Cultură Argeș: 227
Institutul de Cercetări Nucleare Kaletski: 179
Pitești: 227, 232 Kolmogorov: 36, 181
Institutul de Fiziologie. 90 Kraus, David H.: 104
Institutul de Igienă: 9, 106, 112
L
Labiș, Nicolae: 181 Malița, Mircea: 59
Lahman, Mihai: 253 Manea, Gheorghe: 204
Lascu, Ion: 64, 99, 105, 141, 142, Mantz, Robert: 10, 25, 150, 153,
147, 157, 161, 208, 213, 215, 248 156, 159, 160, 174, 244, 245, 248,
Lăsculescu, Adrian: 251 250
Lăsculescu, Constantin: 251 Marcu, dr.: 94
Lăsculescu, Mioara: 251 Marele Stat Major: 186
Lăzărescu, Constantin: 249 Massachusetts: 20, 88, 189
Legiunea de Jandarmi Ploiești: Masturzo, A.: 174
186, 187 Masuda: 152
Lepădătescu, Mircea: 249 Maxwell: 48, 179
LibrairieMaloine Paris: 44, 65, Mărăcineni: 44
178, 236, 254 Mărgineanu, N.: 34, 40, 52, 56,
Liceul Lazăr: 55 110, 138, 173, 236, 237
Liceul Traian: 97, 157 M’Bow, AmadouMahtar: 133
Licureni: 183 McCulloch: 120
Lipcani: 12, 13, 25, 43, 182, 183, Medan, Virgil: 249
184, 185, 186, 187, 188 Mehedinți: 12, 165, 184, 189,
Livescu: 146 240, 243, 255
Londra: 115, 128, 131, 132, 136, Melidon, Lucian: 201, 212
140 Mexic: 109
Longhin, acad.: 172 M’Pherson: 153
Longinescu: 181 Michelangelo, Mario: 252
Lopez Elohin, Jimenez: 170 Micle, Veronica: 74
Luca, Emil: 209 Miftode, Vasile: 212
Lugano: 11, 192, 193, 194, 238, Mihai, Gheorghe: 211
244, 245, 246, 247, 250, 251 Mihai, Viorica: 10, 17, 47
Lugoj: 8, 13, 26, 86, 91, 92, 96, Mihail, Angela: 249
107, 109, 159, 166, 169, 178, 186, Mihoc, Ioan: 249
192-195, 197-199, 200, 202, 208- Milano: 192, 193, 194, 245, 246,
210, 212-214, 236, 238, 242, 243, 248, 250
246, 247, 250 Milcu, Ștefan: 8, 40, 50, 51, 54,
Luilus: 210 68, 84, 90, 112, 118, 170, 172,
M 173, 175, 218, 237
ˮMagazin“, revistă: 32, 33, 34, 90 Miliția Județeană Mehedinți: 12,
Mangeron, Dumitru: 209 89, 99, 120, 164, 175, 182
Manu, George: 234 Ministerul Apărării Naționale:
Mârghia, Constantin Dumitru: 241
234 Ministerul Educației și
Maghiar, Ioan: 249 Învățământului: 23, 117, 120
Maghiar, Teodor: 244
Ministerul de Externe: 143, 146, Neumann, Marika: 22, 40, 41, 84,
154, 170, 175 96, 108, 109
Ministerul Sănătății: 117, 120 New York: 255
Mircea, Corneliu: 20, 91 Newton: 206
Mizrahi, Dan: 235 Nichifor, Constantin: 248
Mocioalcă, Mihai: 251 Nicolau, Edmond: 7, 8, 12, 18, 19,
Moldova: 120 22, 25, 52, 60-62, 84, 100, 109,
Monafu (Manofu): 21, 103 112, 113, 118, 120, 128, 144, 145,
Monea, Raluca: 249 157, 161, 172, 174, 180, 197, 223,
Mons: 126 237
Morariu, Horia: 249 Nicolescu, Miron: 180
Moraru, Gheorghe: 248 Niculescu-Mizil, Eugen: 20, 59,
Morcov, Elena: 212 88, 89, 92, 172, 173, 197
Moreni: 186, 187 Nürnberg: 233
de Mori, Renato: 85 NygardPublishing Company: 159
Munteanu, Doina: 26, 222 Nyquist: 179
Muntenia: 120 O
Muscan, Catinca: 90 Oancea, Ion Stroe: 12, 25, 156,
Mustață, Constantin: 189 161, 171, 180, 182, 188, 190, 249
Muster, Dumitru: 212 Occident: 102
Muzeul Bruckenthal: 170 Odobleja, Ștefan, dr.: 5,6, 8-13,
Muzeul Regiunii Porților de Fier: 17-27, 31, 32, 35, 36, 38, 39, 41-
10, 47, 163 52, 55-60, 62-66, 68-73, 75-78,
N 82, 83, 85-98, 101-108, 111, 112,
Namur: 23, 125, 224 115-119, 122-130, 132, 136, 137,
Nane, Mihai: 249 140, 141, 144, 145, 147, 149, 150,
Napoleon: 231 154, 157-184, 187-192, 194-229,
Năsăud: 143 231-244, 246-248, 250, 253, 254
Nedeia: 180 Odobleja, Ștefan jr.: 5, 11, 25-27,
Negoiță, C.V.: 84, 144, 146, 147, 174, 175, 192-194, 198, 214, 227-
174 229, 230, 233, 234, 244, 245, 248,
Negreanu, Constantin: 189, 190, 251-254
191, 208, 211, 213, 215, 238, 245, Odobleja, Virginia: 248
249 Olanda: 87, 119, 159, 221
Negru, Radu: 211 Olaru, Al.: 52, 84, 110, 149, 170-
Nemesnic: 91 172, 204, 212, 215, 232, 238, 245,
Nemeșiu, Aurel: 249 248
Neumann, dr. (vezi și Joseph Olteanu, Ioniță: 204
Neumann): 39, 41, 74, 84, 94, 149 Olteni: 67
Neumann, familie: 20, 91, 96, 157 Oltenia: 180
Neumann, Joseph von: 40, 91 ˮOpinia Studențească“: 110
Oprișan, Constantin: 235 Poenaru, Virgil: 248
Orizont, revistă: 20, 33, 37, 48, Politehnica din București: 223
88, 92, 110 Pop, Gr.: 39
Orșova: 217, 220, 221, 251, 252 Pop Tohăneanu, Nicolae: 249
Otiman, Ioan Păun: 212, 249 Popa, Constantin: 248
P Popa, Gr.: 235
Palatul Culturii Pitești: 227 Popa-Wagner, Aurel: 252
Panaitescu, colonel: 186 Popescu, D.R. 172
Panderborn: 245 Popescu, Eleodor: 175
Parhon, C.I.: 170 Popescu, Ion: 84
Paris: 39, 65, 86, 91, 96, 97, 108, Popescu, Ioan N.: 209, 213
109, 149, 155, 178, 236, 254 Popescu, Ioan T.: 203
Pasăre, Gheorghe: 191 Popovici, Mugur: 221
Patras: 245, 248 Popescu, Nicolae: 251, 252
Patrimoniul Național: 143, 146, Popovici, T.: 110
147 Postelnicu, Paul: 20, 24, 89, 90,
Paulescu, Nicolae: 158, 165, 181, 121, 137, 138, 139, 142, 147, 200,
235 205, 223, 244, 245, 248
Pavelcu, Vasile: 83, 173 Praporgescu, colonel: 183, 186,
Pârvănescu, Vasile: 171, 175, 187
209, 213, 215, 245, 249 Preutu, Maria: 213
Pătrașcu, Maria: 234 Protopopescu, C.A.: 213, 215,
Pekin: 150 249
Petrescu, Aurel: 191 Prut: 48, 230
Petrescu, Aurel. D.: 26, 192, 193 Pușcaș, Ioan: 249
Petrilă, Corneliu: 249
Petrina, Liviu: 53, 88, 143, 146, R
154, 161, 204, 206, 207, 208, 213,
215, 223, 237, 238, 245, 249 Raiculescu, Adrian: 97
Petru, Ioan: 210 Ralea, Mihai: 68
Petruc, colonel: 183, 186 Răchitan, Cristian: 255
Piatra Neamț: 47 Rădăceanu, Lothar: 180
Pitești: 6, 25, 26, 44, 61, 62, 64, Rădulescu-Motru: 170
120, 126, 136, 196, 208-212, 214, Rățoi, Tudor: 5, 251, 252
222, 225-230, 245, 248, 249, 253 Rebreanu, Liviu: 10, 21, 101
Pircioagă, Marius: 251 Rediu: 136
Pleacovici, Petrică: 106, 115 Resmeriță, Nicolae: 97
Pleniceanu, ing.: 143, 146 Resmeriță, Mihaela: 98
Pleniceanu, Tania: 251 Revista Noastră: 197, 200, 205
Ploiești: 251, 252 Revista de Psihologie: 90
Ploștinaru, Iulian: 22, 116 Revista Sanitară Militară: 90, 218
Rica, evreică: 187 “Scrisul Românescˮ: 21, 100,
Rietveld, arhitect olandez: 26, 222 119, 163, 167, 171, 192, 193, 238
Rin: 106 Siberia: 43, 230
Riva, W.: 245 Sibiu: 211, 248, 249, 251
Roman, Ileana: 5, 171, 172 Silvestri, Artur: 249
România: 9, 17, 36, 43, 44, 56, Simoi, Cornel: 210
60, 65, 78, 113, 123, 124, 125, Societatea de Farmacie: 216
132, 136, 149, 175, 178, 181, 208, Sîrboiu, Marcela: 251
240, 243, 246 Sîrboiu, Puiu: 251
ˮRomânia Liberă“, ziar: 111 Societatea de Istoria Medicinii:
Rose, John: 9, 20, 23 24, 82, 83, 21, 22, 93, 94, 104, 105, 106, 111,
85, 86, 93, 113, 118, 121, 122, 115, 171, 216
125-128, 130-132, 133, 141-144, Sofia: 86
146, 147 Sofonea, Liviu: 249, 251, 252
Rosenblueth, A.: 34, 93, 109, 120, Sofonea, Mircea: 249
170, 171 Sofonea, Victor: 249
Roșca, Mihaela: 249 Solier: 104
Rudall, B.H.: 164 Sperdea, Doina: 241
Rusia: 107 Spinoza: 131, 207
Rusu-Șirianu, I.: 105 Spiridon, M.: 130
Spitalul Militar: 173
S Sporici, Vasile: 250
Springer Verlag: 78, 132, 134,
Sahagia, Vasile: 175 136
Sahagia, Viorel: 161, 175, 251, Stamp, Hans Otto: 211, 249
252 Stănciulescu, Traian: 249, 252
San Marino: 196, 201, 202, 223 Stănciulescu-Mehedinți, Ion: 249
Satu Mare: 96, 249 Stoica, Francisca: 222
Sânpălean, Ștefan: 251 Stoican, Ionuț: 251
Săceanu: 97 Străchinaru, Constantin N. 190
Săhleanu, Victor: 8, 19, 34, 35, Străchinaru, Ion: 11, 20, 26, 52,
36, 38, 39, 52, 66, 67, 68, 84, 110, 70, 84, 87, 88, 110, 161, 196-199,
137, 138, 139, 144, 161, 213 201, 203, 205, 210, 211, 214, 232,
Sălaj: 249 233, 249
“Săptămânaˮ: 110, 157, 161 Streche: 188
Săvulescu, Geo: 8, 67, 68, 73 Strehaia: 183, 213, 238, 249
ˮScânteia“: 161 Strezova, Zorka: 86
Scheau, Mihai: 190, 212, 250 Stroie, Ion: 212
Schinteești: 12, 182 Stromilo: 252
Schmidt: 207 Strong, S.M.: 10, 13, 21, 23, 103,
Screciu, Marius: 251 120, 170, 236
S.U.A.: 42, 103, 166, 252 “Tribuna Românieiˮ: 110
Suceava: 211 Trinc: 175
Suianu: 154 Tudose, Paula: 211
Surdu, Alexandru: 11, 191, 204, Tudosie, Aurel: 251
210, 215, 245, 249, 252 Turcia: 116
Szekely, D.: 90, 245, 248, 250 Turda: 95
Turing: 95
Ș Twain, Mark: 112
Tzannes, N.: 245, 248
Șantierul Naval: 97
“Școala Mehedințiuluiˮ: 12, 25, Ț
189, 190
Șonea, Dumitru: 190 Țăranu, Cornel: 249
Șorban, Raoul: 235 Țenchea, Ioan: 249
Ștefan, Gheorghe M.: 11, 204,
212
Ștefan, Tudor: 234 U
Ucraina: 230
T Udriște, Mihai: 251
Taban, V.: 26, 215, 217 U.N.E.S.C.O.: 133
Tamaș, preot: 188 Uniunea Juriștilor din România:
Tapalagă, Rodica: 10, 63 240
Taton, René: 223 Ungaria: 40, 90, 91
Târziu, Ioan: 209, 248 Ungureanu, Ștefan: 11, 204, 209,
Tălpălaru, Cornel: 11, 204, 210 212, 249
Televiziunea Română: 10, 137 Uniunea Sovietică: 223
Teodorescu, Dan: 210 Universitatea din Bruxelles: 126
Teodorescu, Mihai: 11, 204 Universitatea din București: 115
Timbus, Liviu: 110, 171 Universitatea Europeană
Timișoara: 8, 20, 26, 40, 41, 55, ˮDrăgan“: 242
68, 83, 89, 91-94, 159, 193-195, Universitatea Iași: 246
198, 199, 209, 210, 212, 248, 249 University of NorthWalles: 164
Tisa: 230 Universitatea Howard: 193, 120
Tito, Iosip Broz: 10, 24, 129 Universitatea din Oradea: 27, 240,
Toader, Angela: 251 242, 244
Tokio: 150 V
Tomescu, Ada Mirela: 240, 251 Valea Hoțului: 12, 20, 28, 43, 88,
Transilvania: 10 89, 165, 254
Trentowski: 207 Valea, Lucian: 235
Tribuna, almanah, revistă: 20, 35, Valea Mare: 10, 21, 101
86, 88, 89, 110, 129, 236, 239 Vancea, Petre: 84
Vasilescu, Alex. A.: 209 177-179, 181, 196, 200, 201, 205-
Vasilescu-Capsali, Nicolae: 249 207, 218, 236, 237, 254
Vâlcan, Ioan: 249 Wiener, Anna: 8, 22, 107
Vânju Mare: 183
Vătămanu, dr.: 94 Y
Velici, Petty: 102 YukWin Lee: 69
Velovan, Ștefan: 181 Z
Vetișanu, Vasile: 249 Zamfirescu, ing.: 85
Viena: 131, 187 Zamfirescu: 118, 121, 132, 146
Vintilescu, Carmen: 251 Zapan, Gheorghe: 84
Vintilescu, Grigore: 251 van derZouwen: 1
Viorel, Dan: 12, 25, 164, 175,
251, 252
Vișan, Costel: 251
Vișan, Ovidiu: 157, 161, 190, 213
“Viitorul Socialˮ, revistă: 142
Vîrcol: 97
Vlad, Nicolae: 11, 204, 209, 210
Vlădica, Ana: 191
Vlădica, Florian: 12, 25, 161, 164,
175, 190, 191, 209, 213, 215, 249
Vlădica, Gheorghe: 55, 58, 62, 83
Voica, Marcel: 212
Voicu, Mihai: 11, 204, 210
Voitec, Ștefan: 180
Vrăjitoru, Ana: 211
Vucea, Matei: 191
Vuia, Traian: 225
Vulcănescu, Mircea: 235
Wagner: 179
Watt: 48, 179
Wiener, Norbert: 6, 8, 11, 17, 19,
20, 22, 26, 32-37, 40, 60-62, 64,
67, 69, 71, 73, 88, 92-95, 97, 107,
108, 109, 114, 120, 122, 137, 146,
148, 155, 156, 165, 167, 170, 173,
CUPRINS
Introducere / 5
Lista documentelor / 15
Documentele / 29
Indice / 265

2018 Corespondenta Odobleja Vol II

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2018 Corespondenta Odobleja Vol II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE

La peste 15 ani de la publicarea unui prim volum cu

2. <1975 ianuarie 26>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

3. <1975 februarie 2>.Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

4. <1975 februarie 6>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

5. <1975 februarie 16>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

6. <1975 martie 9>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

7. <1975 martie 15>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

8. <1975 martie 17>. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

9. <1975 martie 19>. Dr. Ștefan Odobleja îi solicită ing. Stelian

20. <Ante 1975 aprilie 24>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe

26. <1975 mai-iunie>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe prof.

28. <1975 iulie>. Dr. Ștefan Odobleja îi semnalează prof. Cristescu că

33. <1975 septembrie 15>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing.

37. <1975 decembrie 27-31>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe

39. <După 1975>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing. H.

40. <După 1975>. Dr. Ștefan Odobleja îi trimite ing. H. Gligor un

43. <După 1975>. Dr. Ștefan Odobleja îi sugerează ing. H. Gligor să

45. 1976 aprilie. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe prof. Ioan

53. <1976-1977>. Dr. Ștefan Odobleja îi trimite prof. Cristescu trei

54. <1976-1977>p. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie prof. Cristescu despre

60. 1977 aprilie 8, București. Academia R.S. România comunică lui

63. <1977 august13>. Dr. Ștefan Odobleja îi mulțumește ing. Stelian

65. <1977 octombrie 24>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing.

68. <1977 noiembrie>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe prof.

70. 1978 ianuarie 5, București. Consiliul Național pentru Știință și

71. <1978 ianuarie 17>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing.

73. <1978 martie 6>. Dr. Ștefan Odobleja îl informează pe ing.

77. 1978 septembrie 14, Hilversum (Olanda). Dr. Robert Mantz

78. <Ante 1978 octombrie 4>. “Testamentul științific“ al doctorului

79. 1978 noiembrie 26, Pitești. Stelian Bajureanu îi scrie jurnalistului

80. <După 1978>. Proces-verbal încheiat în întâlnirea de la

81. <După 1978>. Notă informativă dată de Florian Vlădica în

82. <După 1978>. Material de sinteză întocmit și semnat de Dan

84. 1980 februarie 1. Scrisoare adresată de către jurnalistul Ion Stroe

85. <După 1980>. Informare făcută, la solicitarea maiorului de miliție

86. 1984 februarie 13, Drobeta. Bibliografia lucrărilor publicate cu

87. 1984 decembrie 24, Pitești. Stelian Bajureanu, secretar general al

91. 1988 decembrie 4, Pitești. Ing. Stelian Bajureanu îi scrie ing.

93. 1989 iulie 22, București. Farmacistul Constantin Iugulescu din

94. 1989 septembrie 18, București. Farmacistul C. Iugulescu revine la

95. <După 1989 septembrie>. Plan de lucru inițiat de C. Iugulescu

100. 1991 septembrie 24, Craiova. Scrisoare semnată Gutuleanu către

103. 2002 octombrie 16. Programul Simpozionului “Ștefan Odobleja

105. 2012 martie 7. Fundația “Ștefan Odoblejaˮ trimite Fundației

106. 2012 iunie 14, Drobeta-Turnu Severin. Centrul Militar Județean

107. <Ante 2013 octombrie 25>. Fundația ˮȘtefan Odobleja“ se

108. <După 2013 octombrie 27>. Fundația ˮȘtefan Odobleja“,

110. <După 2017 noiembrie 5>. Ziarul “Cafeneaua politică și

Iubite D-le Ing. Bajureanu,

Scrisoarea Dv. m-a încântat și m-a întinerit sufletește.

2. <1975 ianuarie 26>3. Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

În primul rând, vin să vă cer iertare că am ținut scrisorile

3. <1975 februarie 2>4.Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Mult Stimate D-le Inginer5,

Vă mulțumesc pentru informație și vă informez că și eu,

4. <1975 februarie 6>.6 Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Stimate D-le Ing. Bajureanu,

Explozibilul și inegalabilul Dv. entuziasm este pentru

5. <1975 februarie 16>.7 Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Stimate și Iubite D-le Inginer

Mi-ați făcut încă o foarte plăcută surpriză cu adresa

6. <1975 martie 9>.8 Dr. Ștefan Odobleja îi scrie ing. Stelian

Am trimis niște cărți spre a le da la biblioteci sau cui găsiți