Mașini de prelucrat prin rabotare

REFERAT

Mutu Ștefan-Cornel | Grupa 4306 | 10.06.2020

 NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Rabotarea = procedeu de prelucrare prin aşchiere în care se compune :

 Miscare principală rectilinie-uniformă : o cursă activă (într-un sens de deplasare a
sculei) şi o cursă în gol (în celălalt sens);
 Mişcarea de avans : se execută, întotdeauna, pe parcursul cursei în gol.
Mașină de rabotat = dacă mişcarea principală este efectuată de către piesă, în plan
orizontal, iar mişcarea de avans de către scula (sculele) aşchietoare
Șeping = Mașină care în timpul prelucrării are mișcarea principală este efectuată, în plan
orizontal, de către scula aşchietoare, iar mişcarea de avans, de către piesa prelucrată.
Mașină de mortezat =Mașină care în timpul prelucrării execută mișcarea principală În
plan vertical de către scula așchietoare și mișcarea de avans de către piesa prelucrată.
» Mașina de mortezat este singura mașină de prelucrat prin rabotare la care
mișcarea de avans poate fi si circulară.

Operațiunea de șeping

Şepingul (denumit şi maşină de rabotat transversal) are principalele părţi componente :

 - 1 - placă de bază;
 - 2 - batiu;
 - 3 - culisou;
 - 4 - sanie port-cuţit;
 - 5 - placă suport, rabatabilă;
 - 6 - masa maşinii;
 - 7 - sanie verticală;
 - 8 - sistem de blocare a mesei (pentru sporirea rigidităţii acesteia).

PAGE 1
Modul de lucru:
Piesa de prelucrat P se fixează, direct sau cu ajutorul unei menghine, pe masa 7.
Lanţul cinematic principal este antrenat de motorul M şi reglat prin cutia de viteze
CV; transformarea mişcării de rotaţie în mişcarea rectilinie alternativă I se face prin
intermediul unui mecanism cu culisă oscilantă, CO.
Lungimea cursei culisoului se reglează prin modificarea razei r a cercului descris
de piatra de culisă.
Intermitenţa mişcărilor de avans orizontal, II şi vertical, III, se realizează prin
intermediul unor mecanisme cu clichet, MC1 şi MC2; primul dintre ele este acţionat de
cama K, la fiecare cursă în gol (spre dreapta) a culisoului 3 iar al doilea – printr-un
mecanism cu excentric ce preia mişcarea de la mecanismul cu culisă oscilantă.
Mişcările de poziţionare ale mesei, IV, respectiv culisoului (faţă de piesă), V, se
realizează manual, cu ajutorul unor şuruburi conducătoare.

PAGE 2
 Mașina de rabotat cu masă dublă mobilă
Acest tip de maşină se utilizează pentru prelucrarea prin rabotare a pieselor de
dimensiuni mari.
Principalele sale elemente constructive sunt
 1 – masă;
 2 – pat;
 3 – montanţi;
 4 – grindă de legătură;
 5 – traversă mobilă;
 6 – cărucioare verticale;
 7 – săniile cărucioarelor verticale;
 8 – cărucioare orizontale;
 9 – săniile cărucioarelor orizontale.
Maşina de rabotat, fiind dotată cu mai multe suporturi pentru scule, poate realiza
prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe.
Mişcarea principală I este executată de masa maşinii, iar mişcările de avans (II şi V –
verticale, III şi IV – orizontale), sunt executate de sculele fixate în săniile port-cuţit.
Avansul este intermitent şi se produce la fiecare cursă dublă a mesei, la sfârşitul mişcării
de retragere. În funcţie de înălţimea piesei prelucrate, înainte de începerea prelucrării
traversa mobilă se poziţionează convenabil (mişcarea auxiliară VI).
În
afară de

suporturile pentru scule normale, unele maşini de rabotat sunt echipate suplimentar şi cu
un cap de frezare sau de rectificare, montat pe traversa mobilă.

PAGE 3
 Mașina de mortezat

Maşina de mortezat este destinată prelucrării suprafeţelor plane, profilate,

canalelor exterioare şi interioare cu diferite forme ale generatoarei.
Masa de lucru asigură o bună bazare şi fixare a piesei de prelucrat.
Sistemul pentru avansul şi poziţionarea piesei,este compus din
 batiul 1
 săniile 2 şi 3
 masa rotativă 4
Culisoul port-sculă execută mişcarea principală I, rectilinie alternativă.
Unele soluţii constructive sunt prevăzute cu o placă rotativă pentru poziţionarea
unghiulară a ghidajelor culisoului.
Lanţul cinematic principal este reglat prin cutia de viteze CV.
Mişcarea de rotaţie este transformată în mişcare rectilinie alternativă prin
mecanismul de transformare MT, care, în funcţie de lungimea necesară a cursei, poate fi
de tipul:
 bielă-manivelă (la curse mici);
 braţ oscilant, culisă oscilantă sau culisă rotativă (pentru raport de
 inversare supraunitar);
 şurub-piuliţă sau pinion-cremalieră (la curse mari).
Mărimea cursei se reglează prin modificarea lungimii unui element din structura
mecanismului de transformare sau prin schimbarea poziţiei camelor pentru comanda
mecanismului de inversare.
Lanţul cinematic pentru mişcările de avans intermitent II, III şi IV (avans
longitudinal, transversal, circular) este acţionat prin cama K, având o mişcare de rotaţie
sincronă cu elementul conducător al mecanismului de transformare MT.
Intermitenţa mişcării este asigurată cu ajutorul unui mechanism de intermitenţă, MI,
care poate fi un mecanism cu clichet sau cu cruce de Malta (pentru maşinile de mortezat
rapide).

PAGE 4