SFINTELE PA�TI -

ICOANA VIETII VE�NICE*

Talcuirea Slujbei Invierii

Sarbatoarea Invierii Domnului sau Sfintele Pa§ti este nu-

mi ta in Ortodoxie ,,Sarbatoarea sarbatorilor" nu numai
pentru ca este cea mai mare sarbatoare, ci pentru ca ea este
icoana sfinfirii depline a timpului intrat fn viafa ve§nica.
A

Invierea Domnului este ,,Sarbatoarea sarbatorilor" §i

pentru ca f n ea se aduna fnfelesurile duhovnice§ti §i tainice ale
tuturor sarbatorilor din anul liturgic, toata teologia §i toata
spiritualitatea, toata slujirea §i toata misiunea Bisericii in
lume; fn ea se cuprind sensurile divine §i ultime ale fntregii creafii
privind spafiul §i timpul, sp iritul §i materia, istoria §i universul
fntreg1.
A

In sarbatoarea Sfintelor Pa§ti, memorialul unui eveniment

unic din trecut este totodata pregustare a unui eveniment unic
A

din viitorul definitiv al lumii. In Sarbatoarea Sf. Pa§ti, Biserica

de pe pamant traie§te eel mai intens vocajia sa cereasca: aceea
de a fi ,,laboratorul fnvierii " (Sf. Maxim Marturisitorul).
• Text publicat initial ca introducere la cartea ,,Slujba Invierii", Ed. Trinitas,
2000, 272 p., iar apoi, mtr-o forma revizuita, in bro�ura cu titlul ,,Sfintele Pa�ti -
icoana viepi ve�nice", Ed. Trinitas, 2002, 24 p.

,,Cine cunoa9te taina Crucii §i mormfi.ntul lui Hristos cunoa§te fnfelesul fapturilor.
1

Cel care a fnvatat fn]elesul ascuns al fnvierii cunoa§te rostul pentru care Dumnezeu de
la fnceput a facut tot ceea ce exista" (Sf. Maxim Marturisitorul, Ambigua, 11, P.G. 91,
1360
(
 24 t DAN I EL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

I. Slujba Invierii incepe in afara bisericii, pentru ca aceasta

A

slujba este icoana Invierii de Ob§te §i a Judecatii de Apoi.

a) Trecerea de la intuneric la lumina, de la moarte la viafa
La miezul nopµi Sfintelor P�ti, cand intunericul are cea mai mare
intensitate, m biserica loca§ de cult se sting toate lurnanarile.
Spatiul intunecos simbolizeaza ,,intunericul eel m.ai din
afara" (Matei 25, 30) al mortii ;;i al Iadului in care a coborat
Hristos-Dumnezeu cu sufletul Sau (cf. I Petru 3, 18-19).
Sufletul viu ;;i indumnezeit 2 al lui Hristos coborat la lad
este simbolizat de singura candela care ramane aprinsa ;;i
anume candela de pe Sfanta Masa din Sfantul Altar.
Cand protosul (arhiereul sau preotul) aprinde lum.anarea
de Pa;;ti din candela de pe Sfanta Masa, iese din altar ;;i o ridica
in vazul tuturor, aceasta semnifica taina ridicarii sau scularii lui
Hristos din morti (in limba greaca fnvierea este redata prin
cuvantul anastasis care inseamna ridicare, sculare).
A

Intrucat cuvantul ,,Pa�te" (Pesah) avea la vechii evrei inte-

lesul de trecere, chemarea sau invitatia: ,, Veniti sii primifi lu­
mina!" este chemarea de a trece de la intunericul m.ortii la lu-
mina vietii ve§nice (cf. I Corinteni 15, 51-58), de la robia non-
sensului §i absurditatea despartirii de Dum.nezeu , la liber­
tatea pe care ne-o daruie§te iubirea ve§nica a lui Dum.nezeu
pentru lumea chemata la innoire §i nem.urire3 •
b) De la invierea lui Hristos la invierea universala
Dintr-o singura lumanare a protosului se aprind toate luma­
niirile clerului �i credinCio�ilor. Prin acest act liturgic se martu-
2 in slujba Canonului Sambetei Mari, care precede Slujba lnvierii se spune: ,,Iadul
fntampinandu-Te, Cuvinte, s-a amarat, vazandu-Te om indumnezeit ranit de batai �i Atot­
puternic, �i de fnjrico�atul Tau chip a ramas fora glas" (Cantarea a IV-a); iar la sfar�itul
Canonului Sambetei Mari se canta troparul: Cand Te-ai pogorat la moarte Cela ce e§ti
11

viapa ceafora de nioarte, atunci iadul 1-ai omorat cu stralucirea Dumnezeirii, iar cand ai fnviat
pe cei mor# din cele de dedesubt toate puterile cere�ti au strigat: Datatorule de viata, Histoase,
r

Dumnezeul nostru, slava Tie".

3 ,,Prin mo a rte ai prefocut omorarea, prin f ngropare stricaciunea, ca nestricacios ai

fa.cut trupul pe care l-ai luat, cu dumnezeiasca cuviinta facandu-l nemuritor; ca trupul
Tau, Sta.pane, n-a vazut stricaciune; nici sufletul Tau n-a ramas fn iad, care este lucru necuvenit''
(Canonul Sambetei Mari, Cantarea a V-a).
 Faclii de Tnviere - Tntelesuri ale Sfintelor Pa�ti 25

rise�te simbolic adevarul ca Hristos este ,,fncepatura (a fnvierii)

celor adormiti" (I Corinteni 15, 20), ,,fntaiul nascut din morfi"
(Coloseni 1, 18), ,,fntai nascut fntre multifrati" (Romani 8, 29),
,,eel dintai fnviat din morti ca sa vesteasca lumina poporului (evreu)
§i neamurilor" (Fapte 26, 23). Deci Invierea lui Hristos este
inceputul ;;i temelia invierii tuturor oamenilor.
Clerul ;;i credincio;;ii din biserica avand lumanari aprinse
in mana simbolizeaza pe toti,..oamenii care de-a lungul veacu­
rilor au crezut in Hristos Cel Inviat, s-au botezat in apa �i Duh
Sfant, Botezul fiind numit ;;i ,,sfanta iluminare" sau ,, lumina­
ltea re", �i traind potrivit poruncilor lui Hristos, prin rugaciune �i
dicii_ fapte bune, au lucrat la invierea duhovniceasca a sufletelor lor
i lui din moartea pacatului (cf. Romani 6, 3-11; Apocalipsa 20, 4-6).
>rin ,.. In unele biserici, procesiunea ie�irii din biserica cu icoana
Invierii Domnului continua cu inconjurul bisericii, ca simbol
n.te- al marturisirii Invierii Domnului in toata lumea, dupa cum in
: Zu- Sfanta ;;i Marea Vineri a fost inconjurata biserica cu epitaful
lu­ sau icoana mortii , Domnului. Procesiunea aceasta, ca fnaintare fn
lOil­ fnconjurul bisericii, arata vestirea §i fnfelegerea progresiva a tainei
Jer­ morfii §i fnvierii Domnului; dar ;;i marturisirea ca Invierea lui
zeu Hristos este centrul credintei cre�tine �i axa mantuirii lumii.
A /

Taina mortii ;;i Invierii Domnului este concentrata �i in sim-

bolul Sfintei Evanghelii �i al Sfintei Cruci fara de care nu se fac
aceste procesiuni. La _._sfar;;itul procesiunii din afara bisericii se
ma- bine-veste;;te taina lnvierii lui Hristos, prin citirea Sfintei
rtu- Evanghelii dupa Matei (JB, 1-16) in care se arata marturia femei­
lor mironosite despre lnvierea Domnului nostru Iisus Hristos.
Protosul binecuvinteaza poporul cu Sfanta Evanghelie ca
semn ca binecuvantarea vine peste ei §i pentru ei de la fnsu§i
Hristos Cel fnviat din morti ;;i ca,.. intreg poporul credincios �i
intreaga lume se indreapta spre Invierea de Ob�te.
c) in invierea lui Hristos se arata slava iubirii Sfintei Treimi
Apoi, cu fata spre rasarit, protosul intoneaza cuvintele:
Slava Sfintei, Celei de o fiinta fi de viata faciitoarei fi nedesparfitei
Treimi, totdeauna, acum §i pururea §i fn vecii vecilor.
 26 tDANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Clerul §i credincio§ii stau cu fata spre rasarit, pentru ca la

rasarit a fost sadit raiul (cf. Facerea 2, 8) pe care 1-a pierdut
Adam prin pacatul neascultarii fa.ca.tor de moarte, dar pe care
1-a reca§tigat Hristos, noul Adam, prin ascultarea pana la
moarte pe Cruce (cf. Luca 23, 43; Filipeni 2, 8-11). La rasarit
s-a aratat steaua la prima venire a lui Hristos (cf. Matei 2, 2) §i
de la rasarit se a;;teapta venirea in slava a lui Hristos ca sa
judece viii §i mortii (cf. Matei 24, 27). De aceea §i altarul bise-
ricilor ortodoxe este indreptat spre rasarit, care sim.bolizeaza
A

pe Hristos Insu§i. De fapt, Hristos este numit in cultul orto-

dox, "Soarele dreptatii" §i "Rasaritul Cel de Sus".
A A

Indata dupa citirea Sfintei Evanghelii a Invierii Dorrm.ului

�e aduce slava Preasfintei Treimi, pentru ca fn taina morfii §i
Invierii Domnului se arata iubirea nesfar§ita §i negraita a fntregii
Sfintei Treimi. Hristos-Domnul, Fiul lui Dumnezeu, i:i;iviaza
din morti, dar Tata.I §i Sfantul Duh conlucreaza la invierea
um.anitatii lui Hristos din moarte (cf. Romani 8, 11).
Dupa cum. intreaga Sfanta Treim.e se afla in lucrare cand a
fost facut omul (cf. Facerea 1, 26), cand S-a inomenit Durrm.ezeu,
adica S-a intrupat Fiul (cf. Luca 1, 35), cand S-a botezat Durn­
nezeu-0:mul (cf. Matei 3, 16-17), tot a§a §i taina recrearii on1ului
A

prin moartea §i Invierea Domnului Iisus Hristos se in1pline§te in

prezenta �i prin impreuna-lucrarea Preasfintei Treirni.
Daca nici in :moartea Sa ca om., Fiul nu se desparte de Tatal A

�i de Duhul Sfant4, cu atat mai mult acun1 in Invierea trupului

Sau din morti, lucrata prin puterea Durrm.ezeirii, Fiul rainane
unit cu Tata.I �i cu Duhul.
invierea lui Hristos arata puterea de viata focii.toare a Preasfintei
Treimi, iar vjaja pe care Sfanta Treime o daruie�te lumii prin
Hristos Cel Inviat este viafa ve§nica.
4 Randuiala Ceasurilor Sfintelor Pa�ti contine, spre sfar�it, �i un tropar (devenit
rugaciune de tamaiere a Sfintei Mese), unde se arata ca unirea ipostatica a Dum­
nezeirii �i umanitatii lui Hristos, precum �i unitatea Preasfintei Treimi sunt mai
I
A

tari decat moartea - despartire a sufletului de trup: In mormant cu trupul, fn iad

11

cu sufietul ca un Dumnezeu, fn Rai cu talharul, §i pe tron ai fost, Hristoase, cu Tatal

§i cu Duhul, toate umplandu-le, Cel ce e§ti necuprins".
 Faclii de 1nviere - lntelesuri ale Sfintelor Pa�ti 27

d) lnvierea lui Hristos este biruinta asupra iadului §i a morµi

Indata dupa preamarirea Sfintei Treimi se canta. de ca.tre
cler §i apoi de ca tre canta.reti §i credincio§i troparul Sfintelor
Pa§ti: ,,Hristos a fnviat din morti cu moartea pe moarte calcand §i
celor din morminte viata, daruindu-le".
Clerul reprezinta pe Sfintii Apostoli care, cei dintai, au
vestit in lume, prin predica lor, adeva.rul lnvierii lui Hristos
(Fapte 2, 22-35; 3,14; 4,10; 8,35; 13,33; 17,3 §i 31; 23,6).
Apoi, prin predica lor §i a urma§ilor lor au crezut in
Hristos §i in IAnviere multimile
f
de oameni din toate neamurile.
Troparul Invierii, cantat pe glasul al V-lea, este o cantare
de biruinta §i de bucurie care devine in acela§i timp ma.rtu­
risirea §i respiratia spirituala. a Bisericii din noaptea de Pa§ti §i
pana la sarbatoarea Inaltarii Domnului.
Acest tropar ne minuneaza. in acela§i timp prin simplitatea
formei §i prin bogatia continutului. In el se concentreaza. toata.
Evanghelia sau Bunavestirea iubirii nesfar;;ite a lui Dum­
nezeu pentru lume, toata credinta §i speranta Bisericii Orto­
doxe, care traie§te din taina §i pentru taina Invierii.
Troparul are trei parµ: o ma.rturisire, o talcuire §i o profetie.
Marturisirea: ,,Hristos a fnviat din morti". T alcuirea: ,,cu
moartea pe moarte calcand". Profetia: ,,§i celor din morminte viata
daruindu-le".
Credinta , in Invierea lui Hristos este esenta ' credintei
, apos-
tolice. De aceea, Sfantul Apostol Pavel zice: ,,Daca Hristos n-a
fnviat, z adarnica este propovaduirea (predicarea) noastra §i
.
i
zadarnica este credinfa voastra" (I Corinteni 15,14) .
Atat de necesara, de P;etioasa ;;i de bucuroasa este aceasta
l
marturisire a adevarului Invierii lui Hristos, incat ea a devenit
salutul cre�tin ortodox fn perioada dintre Sarbatoarea Invierii §i
t Sarbatoarea fnalfarii Domnului. In ace as ta perioada in care se
canta troparul Invierii Domnului, in casa, la locul de munca,
l dimineata §i seara, ziua ;;i noaptea, cre;;tinii ortodoc;;i se sa­
i luta intre ei cu cuvintele Hristos a fnviat!, Adevarat a fnviat!
l
28 tDANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Acest salut pascal sub forma de marturisire de credinta este

forma prescurtata a troparului Sfintelor Pa§ti §i ne ajuta sa
vedem pe orice om ca pe o lumatlare de Pa§ti aprinsa �i m.en­
tinuta in lume de iub�rea lui Hristos, ca pe un pelerin cala­
torind spiritual spre Invierea cea de Ob§te, ca pe o icoana
luminata de candela dorintei de nemurire §i a sperantei in
iubirea ve§nica a lui Dumnezeu.
A

Talcuirea tainei Invierii lui Hristos: ,,cu moartea pe moarte

A

calcfind" arata ca Invierea lui Hristos nu este reanirnarea unui

cadavru sau revenirea la viata pamanteasca arnestecata cu
/ A

rnoartea sau inevitabil indreptata spre moarte, ci Invierea lui

Hristos este omorfire a mortii5 �i inaugurare a vietii ve§nice
A

pentru ornenire,, Invierea Sa este inceputul desfiintarii m.ortii

ca stare neconforrna cu vocatia omului ca fiinta creata dupa
I I

chipul lui Durnnezeu Cel ve§nic viu (cf. Evrei 2, 14-15; I Co-
rinteni 15, 22 §i 26; Apocalipsa 21, 4).
Profetia
I
- :marturisire a viitorului om.enirii - continuta in f

troparul Sfintelor Pa§ti ,,�i celor din morminte viata daruindu-le"

nu se refera doar la acei oameni inviati din rnorti care s-au
I A /

aratat in sfanta cetate a Ierusalim.ului dupa Invierea lui

Hristos (Matei 27, 52-53), ci mai ales la faptul ca Invierea lui
Hristos este ,,fncepatura (a fnvierii) celar adarmiti" (I Corinteni
15,20), caci dupa cum ,,tati (aamenii) mar fn Adam, a§a var fnvia
tati fn Hristas" (I Corinteni 15, 22; cf. Rom.ani 14, 9; Efeseni 4,
8-10; Filipeni 2, 7-11).
Profetia din troparul Sfintelor Pa§ti este de £apt profetia pe
care Hristos insu�i a fa.cut-a spunand:,, Vine ceasul cand tofi cei
din morminte vor auzi glasul Lui (al Fiului Omului) §i vor ie§i
cei care au focut cele bune, spre fnvierea viefii, iar cei care au focut
cele rele, spre fnvierea osandirii" (loan 5, 28-29).
A;;adar, troparul Sfintelor Pa§ti leaga in modul eel mai intens §i
A A
Il1ai clar taina Invierii lui Hristos de taina Invierii de Ob§te.

,,Priiznuim omordrea morfii, sjaramarea iadului §i fnceputul altei vieti, ve§nice" (Ca­
5

nonul fnvierii, cantarea a VII-a).

 Faclii de Tnviere - lntelesuri ale Sfintelor Pa�ti 29

Dar pentru ca insu�i Hristos-Domnul a profetit ca invierea

A
/

de Ob�te sau Invierea universala la sfar;;itul veacurilor va fi

urmata de Judecata de Apoi sau judecata finala ;;i universala a
istoriei omenirii, slujba ortodoxa a Sfintelor Pa;;ti prevede ca.-
direa simbolica a Evangheliei Invierii inspre cele patru puncte
cardinale, folosind versetele din Psalmul 67, 1-3 (u§or modifi­
cate)� care se refera profetic la taina mvierii §i a judecatii:
,,Inviaza Dumnezeu, risipindu-se vrajma§ii Lui §i fugind de la
fata Lui cei ce-L urasc pe Dansul.
Precum se fmpra§tie fumul §i nu mai este; precum se tope�te
ceara de la fafa focului.
A§a pier pacato§ii de la fat a lui Dumnezeu, iar drepfii se
veselesc ".
Invierea lui Hristos ca biruinta asupra mortii §i asupra
iadului este mai intai de toate biruinta asupra ,,diavolului care
are stapanirea (fmparafia) morfii" (Evrei 2, 14-15).
Vrajma�ii lui Dumnezeu �i ai mantuirii omului la care se
refera slujba Sfintelor Pa§ti sunt in primul rand diavolul,
moartea §i iadul. Aceasta §tim din Sfanta Scriptura care ne
invata ca: ,,Dumnezeu a zidit pe om spre nestriciiciune §i l-a facut
dupii chipul fiinfei Sale. Jar prin invidia diavolului moartea a
intrat in lume" (Intelepciunea lui Solomon 2, 24).
Satan sau diavolul este §arpele in§elator care a indemnat la
pacat sau neascultare pe Adam §i Eva (vezi Facerea 3,13; Ro­
mani 7, 11; Apocalipsa 12, 9; 20, 2; 20, 7 §i 8); ,,el, de la fnceput, a
Jost ucigator de oameni §i nu a stat fntru adeviir, pentru ca nu este
adeviir fntru el. cand graie§te minciuna, griiie§te dintru ale sale,
caci este mincinos §i tatal minciunii " (loan 8, 44).
Fiul lui Dumnezeu a venit in lume ,,ca sa strice lucrurile dia­
volului" (I loan 3,8), sa inlocuiasca stapanirea lui Satan, adica
imparatia pacatului §i a mortii, cu imparatia iubirii §i vietii
ve�nice (II Corinteni 15, 24-28; Coloseni 1, 12-13).
Lupta §i biruinta lui Hristos asupra diavolului incepe cu
ispitirea din pustie (cf. Matei 4, 1-11) §i se continua prin toate
 30 tDANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

alungarile de demoni din oamenii posedati (Marcu 3,15).

Lupta se intete§te in timpul Sfintelor Patimiri ale Mantui­
torului care culmineaza cu moartea Sa pe Cruce, dar la vicle­
nia, tradarea §i ura semanata de demoni, Iisus nu raspunde cu
viclenie §i ura, ci cu adevar §i iubire. Iisus respinge atat ispi­
tele placerii, cat §i cele ale durerii, prin care demonii voiau sa-L
indeparteze de la iubirea fata de Dumnezeu §i fata de oameni
(cf. Luca 4, 13 §i 22, 53; loan 13, 2 §i 27; 14, 30; Luca 22, 3 §i 31).
De aceea, moartea pe cruce a lui Hristos este, de £apt, biruinta
asupra puterilor demonice vrajma§e lui Dumnezeu §i oame­
nilor: ,,dezbracand (de putere) fncepatoriile §i stapaniile, le-a dat de
ocara fn vazul tuturor, biruind asupra lor prin cruce" (Coloseni
2, 15).
De asemenea, viata cre§tina este §i ea lupta spirituala cu
puterile demonice care in deamna pe oameni la pa.cat §i
moarte (cf. Efeseni 6, 11-18).
Sfanta Scriptura ne mai arata ca vrajma§ul eel din urmii care
"
va ft nimicit este moartea (I Corinteni 15, 26).
Invierea lui Hristos din moarte este, a§adar, inceputul
acestei biruinte. De aceea, in noaptea de Pa§ti sunt ariitate in
procesiune atat Crucea Rastigniri( cat §i Icoana Invierii Sale.
Cadirea in forma crucii insotita de recitarea versetelor in
I

care se bineveste§te biruinfa asupra demonilor §i asupra morfii, se

anticipeaza Judecata de Apoi §i veselia dreptilor se incheie cu
proclamarea solemna: "Aceasta este ziua pe care a facut-o Dom­
nul sa ne bucuram §i sa ne veselim fntru ea" (Psalm 117, 24) §i cu
doxologia: "Slava Tatalui §i Fiului §i Sfantului Duh. �i acum §i
pururea §i fn vecii vecilor. Amin."
Aceasta inseamna ca cei care cred in inviere vor pream.ari
ve�nic pe Tata.I, pe Fiul §i pe Sfantul Duh, bucurandu-se de
slava invierii ca slava a iubirii Preasfintei Treirni pentru lurne.
Toaca §i clopotele suna in timp ce se anunta prin cantare
.I\ /\

taina Invierii, pentru a amplifica bunavestirea §i bucuria Invierii

 Faclii de 1nviere - 1ntelesuri ale Sfintelor Pa�ti 31

lui Hristos, precum �i chemarea Bisericii la im parta�irea

tuturor de vestea biruintei asupra mortii.
A A
/ /

In lumina tainei Invierii lui Hristos �i in taina iubirii Prea-

sfintei Treimi se roste�te Ectenia mare, adica rugaciunea pentru
Biserica �i pentru universul intreg.
e) Troparul Sfintelor Pa§ti confirma Evanghelia Invierii.
Dupa Ectenia mare, protosul roste�te cu glas mare de trei
ori catre credincio§i, inspre apus, inspre miazazi §i inspre
miazanoapte: Hristos a fnviat! Iar ei raspund: Adevarat a fnviat!
Raspunsurile credincio§ilor arata ca adevarul Invierii lui
Hristos a fost primit de ei pentru a-1 transmite mai departe lumii;
astfel fiecare cre§tin ortodox este un vestitor al fnvierii Domnului,
urmand pildei femeilor mironosite §i Sfintilor Apostoli. Fiecare
cre�tin ortodox care intelege �i iube�te salutul pascal este un
misionar-vestitor al luminii �i bucuriei Sfintelor Pa§ti.

II. Slujba Sfintelor Pa§ti se continua in biserica, deoarece

biserica este icoana Ierusalimului ceresc, a imparafiei cerurilor.
a) Intrarea in Biserica - intrare in slava Celui lnviat §i
inaltare in 1umina cereasca
, A

Dupa partea intai a Slujbei Invierii, savar�ita in afara loca§ului

de cult, in unele Biserici Ortodoxe surori (mai ales slave) �i chiar in
unele parti ale Romaniei6 , intrarea clerului �i credincio�ilor in
biserica este insemnata de un moment solemn, asemanator intrar:ii
m biserica noua care urmeaza a fi sfintita m interior.
I

Protosul bate de trei ori cu Sfanta Cruce in portile incuiate

ale bisericii, rostind cuvintele din Psalmul 23, 7-10: Ridicaf( 11

6
Vezi, Tipicul bisericesc, E.I.B.M.B.O.R., Bucure�ti, 1976, p. 182, unde se face
precizarea ca ,,aceasta practica este proprie slujbei de sfinfire a bisericii �i ea nu este
pomenita nici fn randurile slujbei din Penticostar �i nici fn Tipicul mare". Totu�i, con­
sideram ca, din punct de vedere teologic, aceasta practica nu diminueaza, ci ac­
centueaza mai mult sensul spiritual mistagogic al sarbatorii fnvierii Domnului, ca
sarbatoare a biruintei lui Hristos asupra iadului �i trecere-maltare a omului de pe
pamant la cer. De altfel, traditia liturgica ortodoxa se imbogate�te prin adancirea
mtelesurilor duhovnice�ti ale credintei Bisericii apostolice.
 32 tDANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

eiipetenii, porfile voastre §i vii ridieati porfile eele ve§niee, §i va intra

imparatul slavei!''.
Un glas dinauntru bisericii intreaba: ,,Cine este lmparatul
slavei?''. Jar protosul raspunde: ,,Domnul eel tare §i puternic,
Domnul eel tare fn riizboaie".
A treia oara, insa, raspunsul este mai scurt §i :mai precis:
,,Domnul puterilor, Aeesta este Imparatul slavei''.
Atunci se deschid portile bisericii, iar protosul, clerul §i
credincio§ii intra in biserica plina de lumina �i slava liturgica.
Sfanta Evanghelie §i Sfanta Cruce se pun pe Sf anta Masa
in Sfantul Altar, iar icoa na Invierii Domnului pe tetrapod fn fata
credincio§ilor, simbolizand pe Hristos Cel Inviat prezent fn mijlocul
ucenicilor Sai, dar §i prezent fmpreuna cu fngerii §i sfinjii din ceruri.
Momentul solemn de intrare in biserica, dupa bineves-
tirea Invierii, are o dubla semnificatie: , biruinta, lui Hristos
asupra morfii §i asupra iadului (cf. Psalm 67, 21; 106, 14-16)
dar §i trecerea-inaltarea r
umanitatii
A
r
asutnate de El la viata r

cereasca ve§nica. Taina Invierii lui Hristos cuprinde in sine

A

sau anti"'cipeaza �i taina Inaltarii la cer a naturii Sale um.ane,

fiindca Invierea trupului lui Hristos nu este revenirea lui la
viata pamanteasca, ci trecerea la viata cereasca, nestricacioasa,
I I

netrecatoare �i nemuritoare.
In acest sens, cuvintele Ridicat( cllpetenii, porfile voastre"
11

sunt intelese �i ca intrare a trupului olllenesc al lui Hristos Cel

A / A

Inviat in Imparatia A
I
cerurilor, acolo unde El ca Dum.nezeu era
totdeauna: ,,Ingerii se minuneaza vazfind un om mai presus decat ei.
A

Tatal prime§te pe Acela pe Care II are fn sdnuri de-a pururea; Duhul

Sfant porunce§te tuturor fngerilor Sai: Ridicati, capetenii, portile
voastre! Toate neamurile bate# din palme, ca S-a suit Hristos unde era
mai fnainte" - se spune 111 Slujba Inaltfuii Domnului 7•
Trecerea umanitatii lui Hristos de la inoarte la viata, de la
I I

stricaciune la nestricaciune, de la viata painanteasca la viata

I I

7 Slujba fniilfiirii Domnului, Vecernia mare, Stihira I idiomela, "Penti costar",

Bucure�ti, 1999, p. 245. De altfel, Psalmul 23 care contine expresia Ridicati, cape­
11

tenii, porfile voastre" se refera la fniilfarea spre locul sfant al Domnului.

 Faclii de 1nviere - 1ntelesuri ale Sfintelor Pa$ti 33

cereasca este cantata in toata slujba Utreniei §i a Ceasurilor

Sfintelor Pa§ti. Mormantul din care a inviat Hristos-Domnul
este asemanat cu raiul: ,, Ca un purtator de via fa, ca un mai
infrumusefat decat raiul cu adevarat §i mai luminat decat orice
camara fmparateasca s-a aratat, Hristoase, mormantul Tau, izvorul
fnvierii noastre " 8•
Invierea lui Hristos este biruinta cerului asupra iadului,
adica triumful comuniunii de viata §i iubire ve§nica asupra
/ A

starii de singuratate §i instrainare extrema care este iadul. In

cuvantul Sfantului loan Gura de Aur care se cite§te in noaptea
de Pa�ti se spune: ,,Pradat-a iadul Cel ce S-a pogorat fn iad (.. .).
Iadul a primit un trup §i de Dumnezeu a Jost lovit. A primit
pamant §i s-a intalnit cu cerul".
Sarbatoarea fnvierii Domnului, ca anticipare a Invierii de
Ob§te §i ca pregustare a bucuriei ve§nice, face din biserica icoa­
na §i arvuna a Imparafiei cerurilor, a cerului nou §i a paman­
tului nou, a Ierusalimului ceresc impodobit cu lumina neinse­
rata ca o mireasa, despre care vorbe�te cartea Apocalipsei (21,
1-27). De aceea, cantam cu bucurie: ,,Lumineaza-te, lumineaza-te,
noule Ierusalime, ca slava Domnului peste tine a rasarit" 9•
" Sfintele Pa§ti sunt pregustare a viefii §i b!:'-curiei lui Hristos Cel
Inviat, inaintare catre bucuria deplina a Imparatiei cerurilor: A f

,,0 Pa§tile cele mari §i preasfinfite, Hristoase! 0, Infelepciunea §i

Cuvantul §i Puterea lui Dumnezeu. Da-ne noua sa ne impar­
ta§im cu Tine, mai adevarat, in ziua cea neinserata a Impa­
ratiei Tale" - se canta in Canonul fnvierii10 •
Aceasta cantare a devenit rugaciune de imparta§ire euha-
ristica, aratand astfel ca toate Sfintele Taine ale Bisericii sunt
pregustare a vietii ve§nice din imparatia lui Dumnezeu. De
aceea, Sfantul Nicolae Cabasila a spus ca ,,Biserica este
· anticamera fmparafiei lui Dumnezeu".
8
Randuiala Ceasurilor Sfintelor Pa§ti, troparul al II-lea. In Luminanda de la Utre­
nia Pa�tilor se spune: ,,Cu trupul adormind ca un muritor, Impifrate §i Doamne, a treia
zi ai fnviat, pe Adam din stricaciune ridicand §i moartea pierzand; Pa§tile nestricaciu­
nii, lumii de mantuire".
9 Canonul fnvierii, cantarea a 9-a.
10 Troparul al
II-lea dupa Cantarea a 9-a din Canonul fnvierii.

3
 34 t DAN I EL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

b) Bucuria Sfintelor Pa§ti - arvuna Bucuriei ve§nice

A

In noaptea de Pa�ti, Biserica traie�te, a�adar, in m.odul eel

mai intens taina identitatii �i chemarii sale, ca prezenta tainica
A / /

a Imparatiei lui Dumnezeu in lume, ca poarta catre viata

cereasca. In Biserica primara, cei care doreau s a devina
cre�tini se botezau in noaptea de Pa§ti, pentru a arata ca prin
A

Botez §i prin Sfanta Imparta�anie pr�gustau din viata Sfintei

Treimi �i din bucuria lui Hristos Cel Inviat. Sinaxarul de Pa§,ti
A

ne spune ca in Sarbatoarea Invierii praznuim. m.ulte taine ale

iubirii lui Dumnezeu pentru oameni:
,,Numim sarbatoarea de azi Pa§ti, dupa cuvantul care fn vechiul
grai evreiesc fnsemneaza trecere; fiindca aceasta este ziua in care
Dumnezeu a adus, la inceput, lumea dintru nefiinta intru
fiinta. In aceasta zi, smulgand Dumnezeu pe poporul Israelitean
din mana Faraonului, 1-a trecut prin Marea Ro§ie §i tot fn
aceasta zi, Fiul lui Dumnezeu S-a pogorat din ceruri §i S-a
sala§luit in pantecele Fecioarei. Jar acum, smulgand tot neamul
omenesc din legaturile iadului, l-a suit la cer §i l-a adus iara§i la
vechea vrednicie a nemuririi (...).
Drept aceasta,
......
bucurandu-ne peste f ire, praznuim, cu
stralucire, Invierea, inchipuind bucuria cu care s-a imbogatit
firea noastra prin indurarea milostivirilor lui Dumnezeu. De
asemenea, dandu-ne unul altuia obi§nuita sarutare defnviere,
praznuim §i risipirea vrajbei, aratand prin aceasta unirea cu
Dumnezeu �i cu ingerii Sai".
*
* *
A

Icoana �i pregustare, tnarturisire §i celebrare a Invierii lui

Hristos �i a lp.vierii de ob�te, a Judecatii de Apoi �i a bucuriei
ve�nice din Itnparajia cerurilor: ,,Cerurile dupa cuviinta sa se
veseleasca §i pamantul sa se bucure. $i sa praznuiasca toata lumea
cea vazuta §i cea nevazuta, ca a fnviat Hristos, Bucuria cea ve§­
nica"11. Sarbatoarea Sfintelor Pa§ti ne arata iubirea lui
Dumnezeu pentru oatneni §i pentru intreg universul.
11 Canonul Jnvierii, Cantarea I, stihira a 3-a.
 Faclii de lnviere - lntelesuri ale Sfintelor Pa�ti 35

c) Invierea lui Hristos - lumina vietii cre§tine

Sfintele Pa§ti ne indeamna sa ne luminam viata prin ier­
tare §i iubire fata de orice om, ca semn al intalnirii noastre
/ A A

tainice cu Hristos Cel Inviat: ,,Ziua Invierii! Sii ne luminiim cu

priiznuirea §i unul pe altul sii ne fmbriifi§iim. Sq zicem: frafilor §i
celor care ne uriisc pe noi; sii iertiim toate pentru Inviere " 12.
S�rbatoarea Sfiptelor Pa§ti fndreaptii fntreaga viafii cre§tinii
spre Inviere §i spre Impiiriifia ceruriJor. Deoarece fiecare sapta­
mana incepe in calendar cu Ziua Invierii sau Ziua Domnului
(Dies Dominica), cu Duminica, toata viata cre§tina trebuie sa fie
A /

timp de pregatire pentru Invierea de Ob§te §i pentru bucuria

vietii ve§nice in iubirea lui Hristos, a Preasfintei Treimi.
/
A

Pentru ca Hristos Cel Inviat a fagaduit sa fie cu noi, prin

Sfantul Duh, m toate zilele pana la sfar§itul veacurilor (cf. Matei
28, 20; loan 16, 7 §i 14), Sfnµi Apostoli ne mdeamna: ,,Bucurafi-vii
i

pururea fn Domnul. Si iara§i zic: bucurafi-vii! " (Filipeni 4, 4).

�ucuria Sfintelor Pa§ti se imparta§e§te Bisericii din Hristos
Cel Inviat, praznuit ca fiind ,, Bucuria cea ve§nica". Bucuria
aceasta este mai tare decat suferinta §i moartea, tocmai pentru ca
nu este bucurie din lumea aceasta marcata de pacat, de suferinta
§i moarte, ci este darul ceresc al lui Dumnezeu-Tatal aratat noua
m Hristos Cel Inviat din morti. Ea este bucuria intrarii omului m
A

slava vietii ve§nice a lui Dumnezeu. De aceea, ca §i sufletele

curajite �i innoite prin rugaciune §i post, prin pocainta §i impar-
ta�ire euharistica, ve§mintele liturgice de Pa§ti sunt albe ca lumina,
iar credincio§ii ortodoc§i poartii haine noi, dupa ce au zugravit §i
fmpodobit casele lor ca sii fie pline de lumina.
Biserica intreaga canta de Sfintele Pa�ti: ,,Acum toatf s-au
umplut de luminii: cerul §i pamfintul §i cele de sub pamfint". Invie­
rea este a�adar sensul sau rostul ultim al intregului univers!
Lumfiniirile §i ouale ro§ii de Pa§ti simbolizeaza viata mai tare
decat moartea; ele aratii biruinta Crucii sau biruinta iubirii
rastignite asupra patimilor egoiste §i asupra urii.
Bucuria §i Pacea Sfintelor Pa§ti vin din Bucuria §i Pacea
lui Dumnezeu imparta§ite oamenilor.
Cine le cauta cu dor le prime§te in dar!
12 Canonul Invierii, Laude, stihira cu Slava $i acum ...