Sunteți pe pagina 1din 6

PLANSA 2

Analiza studiului ce fundamenteaza proiectul de diploma a pornit de la intelegerea


conceptului de patrimoniu architectural industrial pe care orasele actuale il poseda si pe care
acestea l-ar putea valorifica in procesul de realizare de noi interventii in cadrul orasului. Astfel in
scopul regenerarii acestor spatii urbane am ales ca si abordare sa raspund la problematica
oraselor actuale, prin valorificarea potentialului acestora si crearea de noi spatii destinate
locuitorilor.
PLANSA 3
. Pornind de la aceasta premisa, studiul efectuat m-a condus catre situl propus, si anume
cel al Ansamblului Antrepozitelor Bucuresti, fost ansamblu industrial, pozitionat in partea de
sud- vest a orasului, in vecinatatea zonei centrale, a vechiului centru civic din perioada
comunista. Astfel, datorita locatiei sale, situl ar putea determina multiple posibilitati de
dezvoltare, care sa ii puna in valoare calitatilor sale architectural-urbanistice, devenind o
adevarata atractie in cadrul orasului
PLANSA 4
Pentru a intelege mai bine istoria ansamblului si a modului in care si-a facut aparitia in
tesutul orasului, am studiat evolutia sa, incepand cu momentul realizarii sale pana la momentul
actual, moment in care acesta pare a fi dat uitarii. Declinul cartierului a reprezentat o perioada
anilor 1970, moment ce a adus schimbări iremediabile ale zonei, cu ocazia construirii Centrului
Civic și a apariției blocurilor comuniste, ce au modificat, la nivel de percepție, scara locului.
Astfel, toate aceste evenimente, au contribuit la o destructurare masivă a zonei și a funcțiunilor
sale, punandu-si in mod negativ amprenta asupra amplasamentului actual.
Cu toate acestea in anul 2005 a fost realizata o interventie de revitalizare a zonei, prin
conversia si suprainaltarea cu un volum se sticla a unuia dintre imobilele pozitionate pe sit, Fosta
vama de marfuri fiind transformata intr-un centru cultural local, observandu-se astfel nevoia unei
regenerari si reintegrari a zonei in cadrul circuitului actual al orasului.

PLANSA 5
In vederea intelegerii caracterului si a valentelor pe care zona le poseda am ales sa
studiez modul in care fondul construit actual determina aparitia de relatii intre obiectul propus
spre studiu si locuitorii sai. Astfel, aceasta analiza sensibila mi-a indicat faptul ca ansamblul
vamii antrepozite este adanc inradacinat in constiinta locuitorilor, acestia vazandu-l in continuare
ca pe un loc viu, facand parte din viata loc cotidiana.
PLANSA 6
In urma unei analize detaliate la nivelul zonei, am stabilit intentia de dezvoltare cat si
directiile ce ar putea determina o regenerare a ansamblului. Pornind de la o analiza de tip SWOT,
am ales sa dezbat modul in care transformările spațiului urban din perioada comunistă (dar și
cele anterioare), au condus la o destructurare a zonei, generand un număr redus de spații socio-
culturale, și unul și mai redus de spații comunitare moștenite ce ar putea facilita conexiziunea
dintre oameni.
PLANSA 7
Astfel, in vederea regenerarii zonei, am ales sa punctez pe anumite caracteristici, pe care
spatiul ar trebuii sa le posede, caracteristici printre care se numara crearea de spatii publice
multifunctionale, apropierea de natura, crearea unei piete de desfacere a marfurilor locale,
sublinierea materialitatii specifice zonelor industriale, planificarea spatiala in vederea realizarii
unei insule deschise publicului si crearea de legaturi functionale prin extinderea spatiului interior
catre exterior. Toate acestea au ca scop rezolvarea problemelor existente la nivel cadrului urban
prin asigurarea unui trai calitate, care sa ofere posibilitati de petrecere a timpului liber si de
educare, intr-un mediu sanatos.
TOATE ACESTEA AU SCOPUL DE A ELEVA CLAITATEA VIETII LOCUITORILOR DIN
CADRU CARTIERULUI
PLANSA 8
. În scopul valorificării potențialului existent, conform proiectului de diplomă, am ales
revitalizarea ansamblului Vama București- Antrepozite prin implementare unei politici
educaționale de dezvoltare a populației. În acest sens, propunerea de intervenție este aceea a
creării unui Centru comunitar de dezvoltare permanentă destinat adulților și copiilor, ce va
oferii o gamă variată de activități, adaptate la nevoile comunității existente. Principalul impact
pozitiv pe care o astfel de strategie l-ar putea avea, se regăsește în domeniile specifice de educare
și culturalizare, totuși, se estimează că poate exista și un puternic efect pozitiv cu efecte de
multiplicare economică.
PLANSA 9
In sustinerea ideii anterioare, am realizat un studiu cu privire la modul se poate intervenii
la nivelul sitului studiat, observand astfel necesitatea unei atitudini cu privire la modul de
conservare a ansamblului si a componentelor sale. Astfel aceste atitudini trebuie sa aiba in
vedere respectarea si protectia valorilor existente, posibilitatea de restaurare a cladirilor
valoroase si de desfiintare a celor ce duc la o degradare a ansamblului, utilizarea conforma a
spatiilor existente, posibilitatea schimbarii functiunii originale sau implantarea unor noi
constructii cu respectarea principiilor de compozitie ale ansamblului.
Astfel trebuie să înțelegem faptul că și valorificarea potențialului existent de la nivelul
cartierului, reprezintă o necesitate, aceasta putând reprezenta spațiul de acțiune, în interiorul
cărora, aceste activități pot lua naștere. Cu alte cuvinte, reutilizarea cladirilor existente deține
avantaje economice, sociale, culturale și ecologice, ce ar putea facilita și fundamenta soluțiile
propuse în vederea satisfacerii necesităților existente.
Astfel in vederea fundamentarii propunerii am ales o divizare a functiunilor in cadrul
sitului, prin crearea de volume, separate, prin separarea lor prin intermediul unor spatii urbane,
ducand astfel la aparitia unei tipologii de inserare in sit. Astfel, fiecare volum va raspunde unei
singure functiuni, facilitand o buna desfasurare a activitatilor din interiorul acestuia.

PLANSA 10
In ceea ce priveste distribuirea functiunilor pe sit si a crearii unei insule urbane deschise
publicului, am ales pozitionarea noului volum, in parte din spate a sitului, reprezentand o
inchidere vizuala a acestuia.. Astfel, centrul educațional este accesibil atat din zona rezidențială
cat si din cea de servicii, dorindu-se crearea unui spațiu liniștit și protejat in vederea concentrarii
cursanții asupra procesului de studiu, departe de agitația vieții orașului.
Totodata, la nivelul intregului sit a fost propusa o amenajare a principalelor spatii publice
rezultate din pozitionarea volumelor, amenajare ce are ca scop deservirea spatiilor din
proximitatea acestora, cat si o parcare exterioara, ce va fi pozitionata in partea sudica a sitului, pe
locul unei parcari neamenajate la momentul actual.

PLANSA 11
In ceea ce priveste volumele existente se va propune o supraînălțare prin introducerea
unei structuri metalice suplimentare, a volumelor ce închid laturile sitului, pe partea nordică și
sudică a acestuia, în vederea reconectării ansamblului cu restu orașului, prin crearea unei
arhitecturi moderne care să atragă vizitatorii, cât și din considerente de ordin funcțional,
suplimentand si facilitand o iluminarea cat mai benefica a spatiului interior, in vederea crearii
unui climat optim. Acest gest va accentua compoziţia de ansamblu a clădirilor valoroase păstrate
din proiectul lui Magni, compoziție ce este relativ greu de perceput din cauza dezvoltării sale pe
orizontală, a gabaritelor reduse ale construcţiilor sau a distanţelor relativ mari dintre ele.
In ceea ce priveste cladirile existente din zona centrala, acestea vor fi conservate, forma
acestora ramanand neschimbata. Totodata in vederea rememorarii proiectului initial, am realizat
o structura metalica exterioara ce vine in completarea volumelor existente, din punct de vedere
vizual, conferindu-i ansamblului integritatea si forma initiala.
La nivel de interventie, noul ansamblu educational este format din 8 volume, plasate în
susținerea ideii de insulă deschisă, ce adapostesc sali de clasa, spatii individuale si colective de
invatare, sali de intalniri, sau puncte de informare, find dispuse pe 3/4 sau 5 nivele.Acestea sunt
conectate prin căi de circulație pe mai multe niveluri, pasarele si scări exterioare, oferind
panorame interesante, asupra locului, precum și diferite spatii pentru studiul in aer liber.

PLANSA 12+ 13
In continuare am ales sa detaliez cladirile existente, prin evidentierea modului in care
doresc sa intervin in vederea conservarii si valorificarii potentialului existent. Primul volum,
pozitionat in partea de nord a sitului, deserveste functiunea economica a sitului, si anume cea de
piata agroalimentara si de flori. Dupa cum se poate observa la nivelul fatadelor, s-a realizat o
extindere a volumului atat pe verticala cat si pe orizontala, in vederea pastrarii simetriei conform
proiectului initial cat si a suplimentarii spatiului interior si a iluminarii sale corespunzatoare.

PLANSA 14+15
In ceea ce priveste cele doua volume pozitionate in axul bursei de marfuri, am ales pastrarea
acestora conform proiectului initial, singurul gest este cel al adaugarii unei structuri metalice ce
are ca scop completarea din punct de vedere vizual a corpului mai scurt, subliniindu-se astfel
ideea de simetrie a ansamblului, Aceasta structura metalica deserveste un teatru urban in aer
liber, iar volumele existente deservesc o zona de expozitie car si una de educare destinate
copiilor. Am ales pozitionarea functiunilor destinate copiilor in aceste volume, deoarece sunt
sigurele dispuse pe un singur nivel, cat si din considerente cu privire la proximitatile acestora,
spatiul rezultat fiind unul protector, benefic pentru utilizatorii sai.

PLANSA 16+17
Ultimul volum existent, este cel pozitionat in partea sudica a sitului, volum ce prezinta o
extindere pe verticala, in vederea deservirii activitatilor culturale. Astfel acest spatiu gazduieste
activitati precum workshopuri, expozitii, instalatii sau intalniri, ce au ca scop stimularea si
dezvoltarea spiritului artistic al comunitatii.

PLANSA 18
In ceea ce priveste interventia propusa, in planul de subsol am ales sa realizez o parcare
care sa deserveasca noile cladiri adaugate pe sit cat si sa pastrez subsolurile existente, in vederea
utilizarii acestora cu scopul aprovizionarii sau a depozitarii necesarului existent functiunii pe
care o deservesc. Totodata, la acest nivel au fost pozitionate spatiile tehnice cat si un adapost in
caz de calamitate, adapost necesar cladirilor publice, conform legislatiei in viguare.

PLANSA 19
In ceea ce priveste interventia, la nivelul parterului, am dezvoltat conform schemei functionale
anterioare volumele ce formeaza interventia. In vederea pozitionarii acestora am ales
valorificarea sinelor existente pe sit, acest lucru determinand o asezare in plan de o parte si de
alta a, putand fii distinse volume de diferite marimi, in functie de necesarul de spatiu si de
caracterul pe care fiecare functiune il are in parte. Totodata prin pozitionarea acestor volume, iau
nastete importante curti urbane ce deservesc functiunile principale, fiind gandite ca o extensie a
spatiului interior in acord cu contextul.

PLANSA 20+21
Jocul volumetric de la nivelele superioare este subliniat de prezenta unor pasarele ce
leaga noile volume intre ele, luand astfel nastere spatii exterioare in care se pot desfasura
activitati de comunicare si creare de retele.

PLANSA 22
Totodata se poate observa o spargere din punct de vedere vizual a volumelor existente
fiind realizata prin crearea unor trasee exterioare printre acestea. Astfel iau nastere noi corpuri de
cladiri, impartind etajul in mai multe spatii cu functiuni diferite.

PLANSA 23
In ceea ce priveste etajul 3, acesta a fost configurat intr-un mod diferit, dorinduse crearea
unei zone care sa pluteasca deasupra fondului construit existent. Astfel, prin introducerea unei
structuri usoare metalice si a unor fatade de sticla, etajul 4 cat si cel superior acestuia, relizeaza o
legatura cu spatiul de birouri adiacent sitului. Totodata, pasarela delimiteaza o trecere de la
sistemul constructiv de la nivelurile inferioare cat si de la modul de conformare a fatadelor,
aceasta fiind pozitionata la nivelul cornisei cladirilor inconjuratoare, conferind o trecere catre
componenta moderna de secol XXI.

PLANSA 24+25
Aceste ultime nivele, prezinta la parte superioara un sistemde grădini ce creaza o legatura
prietenoasă cu mediul, aducând mai aproape de natură intreaga interventie Suplimentar acestora
amenajarile de la diferitele etaje, cat si o serie de forme de grădini suspendate pe fatada oferă
studenților un spațiu relaxant pentru interacțiunea în timpul pauzelor.
DIMINUAREA EFECTULUI DE INSULA DE CALDURA, EFECTA EFECTU DE
SUPRAINCALZIRE, AJUTA LA CREAREA UNUI MICROCLIMAT LOCAL MAI BUN
PRIN OXIGENUL
PLANSA 26+27
La nivel de fatada a fost utilizata caramida si sticla, creand astfel o legaura cu
existentul, ,in vederea respectarii spiritului locului, putand fii observante cu usurinta cladirile
existente si cele adaugate. Fațadele din cărămidă devin astfel fundalul activităților care se
desfășoară în jurul blocurilor, creând o memorie vie pentru utilizatori.
Totodata se poate observa cel mai bine suprainaltarea de la nivelele superioare, aceasta
fiind delimitata de pasarela din beton ce integreaza in interiorul ei zone vezi.
Combinația de fațadă de cărămizi roșii, sticla si spațiu verde va contribui la crearea unei
atmosfere armonioase, creand o imagine identitara a locului.

ALEGEREA MATERIALULUI DE FINISAJ AK FATADEI, RESPECTIV CARAMIDA


APAREBNTA A FOST INFLUENTATA DE CONTEXTUL CONSTRUIT, DEASEMENEA
METALUL CE RELATIONEAZA ANSAMBLU NOU CU existent si context; CARAMIDA PT
FATADELE INFERIORE DE METAL SI STICLA SI BALUSTRADA CU CE SE
RELATIONEAZA CU CONTEXTU VECHI SI ELEMENTELE DE STICLA CU CLADIREA
DE BIROURI
PLANSA 28
In ceea ce priveste zona detaliata am ales unul dintre volumele nou inserate, fiind volum
ce prezinta la nivelul parterului, multiple modalitati de inchidere a peretilor, adapostind zona de
primire a functiunii de centru de dezvoltare profesionala.
PT DETALIERE AM ALES UNUL DINTRE CORPURILE CLADIRI NOI CE CURPINDE
MAI MULTE TIPURI DE FATADA
PLANSA 29
Totodata, la nivel de travee, SE POT OBSERVA DIF TIPURI DE FATADA detaliez
unul dintre corpurile cele mai inalte, surpinzand din punct de vedere structural compozitia
fatadei cat si materialele ce stau inchiderii acesteia, inclusiv fatada verde de la nivelul etajului 1.

PLANSA 30
In incheiere as vrea sa adaug faptul ca Revitalizarea urbană orientată spre comunitate este
în primul rând despre și cu aceasta!

S-ar putea să vă placă și