Adoptarea celei mai potrivite atitudini faţă de un pacient cu o afecţiune a
aparatului dentomaxilar (sistemului stomatognat) este condiţionată de o corectă
evaluare clinică a pacientului. În activitatea stomatologică curentă se impune
cunoaşterea metodologiei de examinare clinică a componentelor sistemului
stomatognat, însuşirea metodologiei specifice de examinare fiind necesară atât
pentru stabilirea diagnosticului, cât şi pentru elaborarea unei strategii de
tratament eficient şi urmărirea în timp a rezultatelor.
2. pregatiri preprotetice nespecifice si specifice
3. amprenta preliminara
Scheletul metalic are o grosime mai mare (practic este grosimea finala a
lucrarii), este mai distantat de dintele slefuit si este in contact atat cu dintii
vecini cat si, mai important, cu dintii antagonisti. Practic se creeaza ocluzia
finala deoarece in aceste cazuri fata ocluzala a coronei va fi confectionata din
metal.
Pe partea unde va fi plasat acrilatul sau compozitul, se modeleaza o fereastra in
care vor fi plasate retentiile: mici bilute de ceara care, dupa turnarea metalului,
se vor transforma in bilute de metal si vor ajuta la legarea acrilatului sau
compozitului de scheletul metalic. Grosimea scheletului in aceasta zona este mai
mica.
13. realizarea tiparului si turnarea aliajului in tipar, dezambalarea si prelucrarea
scheletului metalic
14. proba scheletului metalic in cav bucala
15. realizarea machetei componentei acrilice
16. proba machetei in cavitatea bucala
17. realizarea tiparului, polimerizarea, prelucrarea componentei acrilice
a) Reducerea modelelor
b) Alegerea chiuvetelor
In cazul in care modelele sunt prea voluminoase se reduc partile laterale ale
soclului incat modelul sa incapa comod in chiuveta, fara a afecta zone de interes
protetic.
- Mari
- Mijlocii
- Mici