UNIVERSITATEAă“CONSTANTINăBRÂNCUŞI”

DINăTÂRGUăJIU

FACULTATEA DE RELA IIăINTERNA IONALE, DREPT

ŞIăŞTIIN EăADMINISTRATIVE

SENTENTIA

SESIUNEăINTERNA IONAL ăDEăCOMUNIC RIăŞTIIN IFICEă

STUDEN EŞTI

VOLUMăDEăLUCR RI

– EDI IAăaăV-a –

4-6 Decembrie 2014

TÂRGUăJIU

1
IOAN DRAGOŞ, PARTICIPANT LA REVOLU IA DE LA - , ÎN
MEMORIALISTICA VREMII

NICOLAE DUMBRĂVESCU

UNIVE‘“ITATEA „ DECEMţ‘IE

Abstract

IN THIS PAPER I WANTED TO SEE HOW THAT FIGURE WAS RECEIVED BY MP JOHN
DRAGOS TRANSYLVANIAN MEMOIRS FORTY-EIGHTERS. SO TO SEE IF JOHN WAS A MARTYR OR A
TRAITOR TO THE REVOLUTION WE USED A SERIES OF WRITINGS MEMORIAL TO THOSE WHO
CAME IN CONTACT WITH HIM OR SOME SIMPLE OBSERVERS. IN ADDITION TO THESE WRITINGS
MEMORIAL TO CREATE A MORE OBJECTIVE PICTURE AND I RESORTED TO A SERIES OF LETTERS
WRITTEN BY MP JOHN MANIFEST DRAGOS DURING THE REVOLUTION. I APPEAL THEREFORE TO
A COMPARATIVE ANALYSIS OF THESE SOURCES THUS MANAGED TO CREATE A CLEAR PICTURE
OF ITS NATIONAL POLITICAL ACTIONS DURING THE REVOLUTION.

Î p i ă a a a ului , î t eaga â pie a T a sil a iei se afla su do i a ia

e olu io a ilo aghia i. “i gu ele te ito ii eo upate de a ata e olu io a ă aghia ă e au
cetatea Alba-Iulia şi zo a Mu ilo Apuse i, u de se et ăsese t upele e olu io a e o â eşti.

Î a este o di ii o du ăto ii ‘e olu iei aghia e a eau pat u p o le e ese iale şi

u ge te: p i a u e i ea etă ii Al a Iulia; a doua u e i ea şi pu e ea su stăpâ i e a Mu ilo
Apuse i; a t eia o ga iza ea u ei a ate; a pat a, î tă i ea g a i elo T a sil a iei pe t u
o t a a a ea o i ă ei i te e ii di afa ă, atât di pa tea ge a ilo aust ie i ât şi a

383
a atelo useşti. Di toate a este pat u o ie ti e pe a e şi le p opusese ă e olu io a ii
aghia i î p i ă a a a ului , u e i ea şi pu e ea su stăpâ i e a zo ei Mu ilo Apuse i
e a ea ai a zătoa e. Î a eastă zo ă se desfăşu ase ă ătălii u pie de i ate iale şi u a e
i po ta te de pa tea e olu io a ilo aghia i, î ă di toa a a ului , â d după
adu a ea de la Luti a t upele de e olu io a i aghia i o ga izate pe pat u oloa e s-au
ăpustit ai î tâi asup a satelo o â eşti de pe â pia T a sil a iei, a e ad p adă fo ului
âd pe â d, şi apoi di o to ie asup a Mu ilo Apuse i.

Asedierea Mun ilo Apuse i, aşa u a i tea , a î eput î toa a a ului ,

pi ătăliile de la Ciu ud o to ie , C i ău o to ie , Huedi de e ie . A
o ti uat la î eputul a ului p i luptele de la Aiud ia ua ie , Uioa a de sus ia ua ie ,
Aiud (17 ianuarie), Brad (15- ia ua ie , Li a ia ua ie , “ăl iua - fe ua ie , Mă işel
februarie-12 martie), Zlatna (16- ap ilie , Po o a tie , ţăişoa a ap ilie , Giu u a de Jos
(5 mai).

O se â d e olu io a ii aghia i ă zo a Mu ilo Apuse i este g eu de u e it,

î t u ât lo uito i de ai i e au dispuşi să lupte pâ ă la ulti a pi ătu ă de sâ ge, o î e a să
aju gă la o ale de î pă a e u e olu io a ii o â i o duşi de A a Ia u. Di a est
o e t îşi fa e apa i ia î âltoa ea e e i e telo deputatul Ioa D agoş, u pe so aj
o t o e sat î isto iog afia o â eas ă şi ea aghia ă.

Pi u a e, î a est studiu i-am propus să o se u au fost pe epute a iu ile

de î pă a e a elo două ta e e î t ep i se de Ioa D agoş î e o ialisti a paşoptistă
t a sil ă ea ă. U p i pu t de ede e efe ito la t atati ele pu tate de Ioa D agoş u
A a Ia u a fost fă ut de “il iu D ago i î o og afia dedi ată C aiului Mu ilo , î să a esta
se azează ai pe pu i ele do u e te ofi iale păst ate. Î a est se s, a să e u g la o a aliză
o pa atistă a e o iilo lui Vasile Moldo a , ‘u i Pati ia, u e o iu a o i şi ele ale lui
Iosif Şte a Şulu iu.

Î ai te de a t e e la a aliza p op iu zisă a e o iilo , a e des iu a iu ile de

î pă iui e pu tate de Ioa D agoş î a ul , ă si t e oit să ofe âte a date iog afi e
despre deputatul o â de ţeiuş, pe t u a a ea de la î eput o i agi e ât ai la ă a
a iu ilo sale a io al-politice.

384
 Ioan Dragoş s-a ăs ut î / a tie , î O adea, î t -o fa ilie de o ili o â i
o igi ali di Topli a. Şi-a fă ut studiile gi aziale la liceul romano-catolic din Oradea, iar pe cele
u i e sita e la A ade ia de d ept di Pesta. Ajutat de o igi ea sa o ilă, Ioa D agoş a a ut
a es apid la fu ii, idi â du-se pâ ă la fu ia de solgă i ău. Co o ite t se i pli ă î ia a
ise i eas ă şi ş ola ă lo ală o â eas ă.

Î ă de la iz u i ea ‘e olu iei de la - îl găsi pe Ioa D agoş î â dul

ele e telo o du ătoa e. “u se ătu a lui apa e, la ai , p otestul o â ilo
o todo şi di ţiho , î pot i a adu ă ii de la No i-Sad, organizată de ăt e it opolitul ‘aia i i
a e p efigu a ăzui e opuse a iu ii o â eşti. P eo upat î ă de pe a u de e esitatea
ola o ă ii elo două e olu ii o â ă şi aghia ă , Ioa D agoş la sează u apel î a est se s
î p eaj a adu ă ilo de la ţlaj, p i a e î e a să îi o i gă pe o â i a dele i să se u eas ă
u e olu io a ii aghia i pe t u ă doa aşa, luptâ d î p eu ă, o euşi să s ape de su
a solutis ul aust ia . P i u a e, o se ă ă î ă de la î eputul ‘e olu iei de la -49
D agoş e a u sus i ăto a e olu iei aghia e, spu â d adesea ă o â ii să fie as ultăto ii lui
Kossuth, şi să î făptuias ă u i ea T a sil a iei u U ga ia, ă i u ai aşa o p i i şi ei a u ite
drepturi.

Nereuşita t upelo aghia e de a păt u de î i te io ul Mu ilo Apuse i i-a

dete i at pe deputa i o â i aleşi î pa la e tul de la Pesta să i se ad eseze lui Kossuth u
p opu e ea de a î e a o ijlo i e paş i ă î t e a ata e olu io a ă şi ta ă a de ăs ula i a
o â ilo t a sil ă e i. Co ştie t de faptul ă ope a iu ile ilita e î pot i a ăs ula ilo
soli itau hia şi atu i efe ti e ilita e î se ate, Kossuth, do i d să se eli e eze de a eastă
po a ă, se de la ă de a o d u p opu e ea, sau a-şi putea spu e ă a a eptat-o şi di do i a
de a c ea o dig esiu e şi ai ado i pe o du ăto ii e olu io a ilo o â i, pe t u a putea uşu a
păt u de ea a atelo aghia e î i te io ul Mu ilo Apuse i. D ept u a e Ioa D agoş, a e
se u u a de î ede ea ea ai a e î o hii lui Kossuth, p i eşte î pute i i ea să poa te
ego ie i u a eştia î ă di ap ilie . Ioa D agoş, deşi o ştie t de difi ultatea isiu ii
sale, totuşi o p i eşte di do i a de a se afi a politi , sau î s hi ul u ei i po ta te su e
de a i aşa u -e este sugerat de u e o ialist a o i di Mu i Apuse i.

Î eea e p i eşte e e i e tele di p i ă a a a ului di Mu i Apuse i a e l-

au a ut î p i pla pe Ioa D agoş, elată ile e o ialisti e su t i po ta te, ajo itatea

385
autorilor numindu-l t ădăto . Da oa e hia aşa să fi fost? P i u a e, î o ti ua e o să e u g
la o a aliză a e o ialisti ii a dele e, a e des ie a este t agi ele e e i e te.

Un prim memorialist transilvă ea , a e des ie e e i e tele t agi e di p i ă a a

anului 1848 la care Ioan Dragoş a luat pa te, este Iosif “te a Şulu iu a e s ia î e o iile sale
dedi ate deputatului iho ea u ătoa ele: „ … D agoş î ap ilie e a deja î o aşul
B ad o itatul )a a dului şi de ai i s ie p i a epistolă lui Ia u şi Butea u pe t u î tâl i e,
p eze tâ du-se a t i isul egi e tului aghia , espe ti al lui Kossuth. D agoş a â d a est
do u e t la â ă, s-a dus la A ud, u de a şi aju s î ai ; apoi î o fe i a pe t u
î pă ă iu e, i ută î ai î Câ pe i, p efe tul Butea u a citit actul oficios dat de Kossuth,
după a e D agoş a luat u â tul î i te esul pă ii, ia i ep efe tul Boie sus i â d p opu e ea
lui D agoş, î pă ă iu ea a fost p i ită şi de isă depu e ea a elo , e s-a şi î tâ plat ai î tâi
din partea buciumanilor.

Î u a a esto a î ai steagu ile u gu eşti, î lătu ate î lu a lui de e ie ,

fu ă di ou a o ate î A ud, u de sosi d şi Ia u s-a î heiat pa ifi a iu ea, â d deodată
soseşte estea ă Hat a i se ap op ie de A ud, fă ă să fie a u at î t e upe ea a isti iului.

Dragoş î elegâ d a easta a ple at ăla e î ai tea lui Hat a i ugâ du-l să se
eî toa ă, ă i pa ifi a ea e fă ută da ep i i d i siste ele lui D agoş, î ai sea a a i t at
î A ud, fă ă eziste ă .

La o primă ede e, a putea să ede ă Ioa D agoş a fost u t ădăto al ‘e olu iei
şi a e it î Mu ii Apuse i doa pe t u a dist age ate ia o du ăto ilo o â i, uşu â du-i
astfel păt u de ea lui Hat a la A ud. Da da ă iti u ate ie elată ile lui Iosif “te a
Şulu iu o stată ă Ioa D agoş u a fost u t ădăto , i ai de g a ă a ezut î ai itatea sa
ă poate î pă a ele două e olu ii, î t u ât da ă a fi a ut doa si pla isiu e de ai uşu a
păt u de ea lui Hat a la A ud, a esta a fi pă ăsit o aşul î ea ai a e g a ă, e itâ d
astfel t agi a soa tă. Aşada , pe aza des ie ii e o ialisti e a i tită, o side ă D agoş a
ezut î ai itatea lui şi după o upa ea A udului de t upele lui Hat a , ă poate ealiza
î pă iui ea î t e ele două a ate e olu io a e şi astfel a aju ge t iu fal la Kossuth. A eastă
do i ă de î pă a e este efle tată şi î ele două s iso i t i ise lui Ia u după ăde ea
A udului. O te tati ă de î pă a e a elo două e olu ii a a ut şi Ni olae ţăl es u, te tati ă
soldată de ase e ea u u eşe .

386
 Î a este s iso i D agoş î ea ă să îl o i gă pe Ia u să se eî toa ă la ego ie i,
oferindu-i âte a a gu e te puie ile î a e C aiul Mu ilo u ai putea a ea î ede e după
ele î tâ plate. Îi ăspu de totuşi lui D agoş la s iso i, elatâ d după u îşi a i teşte Vasile
Moldo a : „ … ă î t e o â i şi aghia i u ai sa ia a hotă î. Prin urmare, pot concluziona
ă D agoş edea pâ ă la apăt ă poate î pă a ele două a ate e olu io a e şi u s-a gâ dit
î i iu o e t ă lide ul e olu iei aghia e Läjos Kossuth l-a t i is d ept o eală pe t u a
uşu a păt u de ea t upelo e olu io a e aghia e î ijlo ul Mu ilo Apuse i.

Descrierile lui Iosif Sterca Şulu iu u su t si gula e. Vasile Moldo a fostul i ep efe t
al Legiuni a III-a de Câ pie şi ap opiat a lui A a Ia u î ulti a pa te a ‘e olu iei, îi dedi ă
a estui e e i e t u apitol se ifi ati î lu a ea sa e o ialisti ă. Da ă p i ul u des ie
a solut delo î tâl i ea de la Mihăile i, î t u ât o side ă u a a ut i fo a ii desp e ea,
Vasile Moldo a o des ie a ă u it, după u u ează: „ … Câ d a sosit la Mihăile i şi a
i t at î asa ea ai ap oape situată de stâ a Vul a u, a aflat pe D agoş î t -o conversiune
a i ată u Butea u.

După e Butea u ne-a fă ut u os u i pe to i, D agoş oi d a o ti ua o e sa ia

î t e uptă s-a î to s ăt e el adăugâ d: Aşia! “ă se age d a u î politi a oast ă, ă -a i aliat
u saşi, el ai egoist popo de pe fa a pă â tului.

Buteanu. Ba să ă age d a u î politi a oast ă a o â ilo di U ga ia ă -a i aliat

u aghia ii, el ai eî pă at i a i al li e tă ii a io ale.

Dragoş. Voi u u oaşte i pe u gu ii di U ga ia, a eea su t î i te esul u â tului

liberali.

Buteanu. Da sunt liberali, şi de li e ali a i e su t, u pot tole a a iu ea o â ă,

oată, sâ ă, et . A i fost o i i de Du ezeu.

Dragoş. Voi a dele ii -a i fă ut o idee fi ă u a io alitatea oast ă, şi ig o a i

d eptu ile etă e eşti.

Buteanu. De ar avea liberalii voşt i pute e de a-mi da pa adisul şi a- i ăpi li a aşi

e u a la pa adis.

387
 Dragoş. Lasă ă -a fi dat ouă ea ul a io alitate, pe t u ă a i adoptat eg ul
găl e is ul, ă i p i ipiul ost u este eg u găl i is ul.

Buteanu. Principiul nostru nu este negru găl i is ul i este li e tatea a io ală, o i

oa te. La azul î să â d asa do itoa e u e-a î destuli aspi a iu ile şi spe a ele oast e,
ai u u os sus i pe u e i u despot, de ât - ilioa e de despo i, ă i fie a e li e al de-al
vostru este un despot tiranic.

Dragoş. Fa atis .

Buteanu. Acest fanatism sacru a transplantat din genera ie î ge e a ie ia a î

o â i pâ ă î ziua de azi.

Dragoş. Mă Kossuth u deose i e este i dig at, a hia â ios pe ti e, ă ai

a a te izat î oa e a e s isoa e a ta pe u gu i u epitetul „Büszke pa aszt , da ă u fă ă te ei
e â ios ă p ea ăd, tu i i a u u do eşti si e pa ea u u gu ii.

Buteanu. Ba doresc sincer, dar doresc o pace cu care să u- i fie uşi e a sta î ai tea
istoriei.

Aici Dragoş e a î ele e tul său, şi a să dea po de e ai ae isiu ii sale, şi să se

asigu e de su esul î t ep i de ilo o e toase, u o ato ia sa î ăs ută, dep i se u e fa să
marile victorii al ungurilor, ca pe ale lui Alexandru cel Mare.

Noi căutâ d u ii la al i e-a zis î t e e e: „A esta u este o â ul pe a e l-am dorit

oi !

După a easta dez ătâ du-se o ie tul o e i ii, se o hide ă da ă o i ta u

Kossuth î ego ia iu i, su u i a o di iu e î să, a î tot ti pul pâ ă se a t ata desp e
pu tele î pă iui ii să î eteze a ele de a ele pă i la a e D agoş a ăspu s: „A easta se
î elege de la si e, şi el p i eşte asup a sa ijlo i ea a isti iului .

Din aceste relată i o se ă ap op ie ea tot ai a e a lui D agoş de e olu ia

aghia ă şi felul î a e a iu ea o â ă se i ea ta e pe pozi ii î eea e p i eşte ego ie ile
di t e ele două a ate e olu io a e, ţutea u spu â d î t -o dis u ie ai ap i să ă do eşte
pa ea, da do eşte o pa e u a e să u îi fie uşi e a sta î fa a a iu ii. Di a este elată i ale

388
lui Vasile Moldo a a putea spu e ă D agoş edea sal a ea şi î flo i ea a iu ii o â e doa
alătu i de a iu ea aghia ă şi de o du ăto ul el Läjos Kossuth.

După a eastă p i ă dis u ie de la Mihăile i, D agoş se a eî toa e î Mu ii Apuse i

î ai, a â d o i ge ea ă a euşi să î pa e ele două a ate e olu io a e. Şi a eastă a
doua î tâl i e di t e D agoş şi Ia u este des isă a ă u it de Vasile Moldo a , după u
u ează. „ … î ai e-a aflat ia ăşi la Mihăile i î u ă ai a e, de ât î â da
a ut p i a o fe i ă u D agoş. D agoş e p ezi tă o di iu ile de pa e p opuse de Kossuth
di t e a e a i tes pe s u t u ătoa ele: . Da ă popo ul o â a depu e a ele şi se a
supu e gu e ului aghia , atu i el ga a tează o â ilo , ă-i a fa e pă taşi la d eptu ile
pu li e, la li e tate o u ă î ăsu ă egală u o i a e lo uito al U ga iei; . Î eea e p i eşte
li a, el lasă li e a folosi ă şi dez olta e tutu o li ilo şi popoa elo , a ai ult el
ga a tează d eptul de folosi e al li ii o â e şi î o u e. . Pe aza egalită ii de d ept
etă e ii de a io alitate o â ă o fi apli a i fă ă pa ialitate î toate fu iile i ile şi
ilita e, după de itate şi apa itate .

Din aceste amintiri ale lui Vasile Moldovan observă ă D agoş le p o itea o â ilo
işte d eptu i şi li e tă i, el ai p o a il î a e i i el u p ea edea ă se o apli a eodată
î T a sil a ia.

După dis u iile de la Mihăile i, D ogoş po eşte î ea ai g ea isiu e di ia ă,

misiune ce nu va euşi să şi-o du ă la u sfâ şit. Călăto ia la A ud u putea să t ea ă
eo se ată de e o ialistul u eşea , a e s ia la ap oape o ju ătate de se ol de la a est
e e i e t: „ … î sfâ şit a po it ăt e A ud, D agoş ălă ea î t e Ia u şi Butea u, iar eu ca
să u- i s ape eu u â t di o e sa ia lo ălă ea i ediat după ei. A doua zi după
i t a ea lui D agoş s-a i ut î A ud o o fe i ă î asa lui Boe iu, la a e au pa ti ipat ea ai
a e pa te a etă e ilo di A ud, deşi u oa e a e sfială s-au declarat pentru pacea cu ungurii.
A doua zi se i u ă două adu ă ii u e oase u a î apul A udului şi alta î Câ pe i, D agoş
i u două u â tă ii, atjo o i d asa do itoa e şi p o itea oa e ilo a i da ă se o
supu e u gu ilo . Î să eî ede ea o ilo î spusele lui D agoş a fă ut a adu a ea să se
î heie fă ă ezultat poziti .

Din aceste relată i o se ă ă D agoş a e it pli de spe a ă ă a euşi să o i ă

î pă iui ile elo două a ate e olu io a e, î să auto ul e ide iază u fapt extrem de

389
i po ta t, a ela ă î toiul dis u iilo D agoş e a u eo i depăşit de situa ie, o se â d u
sigu a ă ă isiu ea sa e a e t e de g ea şi lu u ile pot să dege e eze î o i e o e t.

Co pa â d ele două elată i e o ialisti e, a e des iu î tâl i ile di t e D agoş şi

o du ăto ii o â ilo di Mu ii Apuse i, o se ă ă Iosif “te a Şulu iu fii d u pa tiza al
î pă iui ii afi aî e o iile sale ă deputatul iho ea ap oape euşise să î pa e ele două
ta e e e olu io a e şi o â ii î epuse ă să p edea a ele, î ti p e Vasile Moldo a , a e a
fost u o al a iu ilo , sus i e ă D agoş u a euşit să-i o i gă pe o du ăto ii
e olu io a ilo o â i, p i a gu e te o ete să depu ă a ele şi să se î pa e u
e olu io a ii aghia i. P i u a e, pute afi a ă Iosif “te a Şulu iu e p ezi tă î
e o iile sale opi ia oa e ilo si pli a e se a sătu ase ă de atâta ă el, î ti p e Vasile
Moldo a e p ezi tă opi ia o du ăto ilo a e u se î edeau aşa uşo î spusele u ui
româ e egat. A eastă eî ede e, pe a e e-o p ezi tă fostul p efe t al Legiu i a III-a de
Câ pie, se a do edi u a î te eiată î t u ât Hat a a ata a pe eaşteptate u toată opozi ia
lui D agoş o aşul A ud pe a e îl a u e i şi jefui î epâ d di mai 1849.

Alungarea revolu io a ilo aghia i de ăt e t upele de lă ie i o a date de A a

Ia u, Mihai A d ei şi al i ti e i o â i, au dete i at pe D agoş să ă â ă p izo ie î âi ile
o ilo . Captu a ea lui Ioa D agoş de ăt e o i u putea t e e eo se ată de e o ialiştii
ardeleni care au luat parte la acele evenimente. Astfel, Vasile Moldovan scria la aproape o
ju ătate de se ol de la a est e e i e t: „ … to ai e a să ple ă ua ele luate şi u ietul
p izo ie , â d iată, ă ai ză i o fa to ă eag ă, a ia gâfâi d î fuga a e. Eu ies î ai te u
puş a î ti să … Şi e să ezi? E a D agoş, a â d î â ă o puş ă u două e i. Do ule
D agoş! i-a zis. Deşi te-ai pu tat u oi î od pe fid, deşi e-ai t ădat aghia ilo , şi u toate
ă i-ai efuzat t ei epistole s ise î gu a o ii, totuşi i o u i e să- i â tuies ia a, ă
a easta sigu eu o pot fa e, di â i oa e i o i fi azi î A ud. A ea de uget să-l as u d î
podul ş olii, pâ ă a i t a Ia u î o aş. Fă ă a- i da u u â t, a ăspu s, a dispă ut î
î tu e i e u a ă u tot .

Din aceste relată i o se ă ă D agoş e a u alt o . Da ă la o e tul sosi ii sale

î te u ie a â d u de si e şi î e a să le i sufle o ilo se ti e tul ă el este apă ăto al
drepturilor lor, a u D agoş e a foa te î spăi â tat, p o a il ă u ai a u o statase u
ade ă at ă Kossuth l-a t i is d ept o eală, ei te esâ du-l faptul ă da ă a esta se a ai
î toa e î ia ă sau u.

390
 După a eastă î tâl i e pe a e a a ut-o cu Vasile Moldovan, Ioa D agoş e ge la asa
lui “i eo Şulu iu, î a e se pa e ă a ea ea ai aeî ede e ă îl a putea s ăpa di
âi ile o ilo î fu ia i, după e e i e tele e a usese ă lo î o aşul A ud. Casa lui “i eo
Şulu iu este lo ul î a e deputatul iho ea este aptu at de ăt e o ii î fu ia i şi e e utat
după u e spu e Iosif “te a Şulu iu: „ … Ieşi d î st adă a ăzut la poa ta lui Şulu iu, a e
e a î uiată, ul i e de oa e i; a ale gat a olo, şi i-a î t e at: „De e s-au adu at a olo şi
de ce fa la ă ? Cu to i st igau: „Ai i e ho ul de D agoş, a e a ut să e deza eze şi să e
dea pe â aa atei u gu eşti, a să e o oa e; a e î două â du i î Câ pe i şi î Bise i a
Refo ată di A ud a zis ă, a ata u gu eas ă î A ud u a i t a; şi u astfel de î e ă i a
ut să e p ăpădeas ă .

La acestea eu le-am răspu s: „Că da ă D agoş e a olo, a pe u p izo ie , p i es o tă

să-l t i ite lui Ia u la Câ pe i, u de după faptele lui a fi jude at . Cu a i t at a ăzut
pe D agoş î ă at într-o u d ă al ă, ăzi at u oatele peste tâ a , s-a ap opiat de i e şi
m-a î ă işat zi â d:

„Pe i e ă o oa ă, s apă- ă du ă la Ia u .

Oameni nă ăleau pe t epte î sus ia eu le-a st igat: „Deoa e e e p i s să u-i fa ă

i i , i î dată să-l tri ită la Ia u .

Atunci unii l-au apucat de barbă, al ii de ap şi de âi i, apoi î apătul t eptelo de

jos „u ul l-a lo it u u topo î ap, ia eilal i l-au st ăpu s u lă ile astfel, î ât î pu i e
minute nu s-a ai u os ut t upul lui; după a easta l-au t as î d u , şi de ai i peste u au l-
au âpat î t -o g ădi ă.

Din aceste amintiri observă ă D agoş se si ea eputi ios so ii şi o side a ă

si gu a sa şa să de s ăpa e Ia u de a e se pa e a ai as ultau lo uito ii di i utul de piat ă.
Î t -o altă o di e de idei o se ă ă D agoş u a fost u is de o du ăto ii e olu iei o â e,
a e u p ea a usese ă î ede e î el î o e tul î a e au ego iat o di iile de î pă iui e,
i to ai de a ei oa e i si pli di u i a e se î ezuse ă î spusele sale şi î epuse ă să
predea armele.

Nici Vasile Moldovan nu a ratat ocazia să des ie î e o iile sale a est e e i e t

t agi de la A ud după u u ează: „ … Deodată e at age ate ia işte ă ete u plite, e

391
se auzeau la spatele nost u. Ale gă u to i î t -a olo. Î u tea lui Şulu “i eo , ai ult de
de lă i se edeau idi ate, fie a e a fi dat î t -un centru, dar nici unu nu putea da. Tocmai
atu i o o au pe D agoş. Cei e au fost ap oape de el spu , ă D agoş e ea g a ie zi â d:
F a ilo lăsa i- ă u ai u a să ă spu apoi o o â i- ă .

La fel precum am constatat şi di e o iile lui Iosif “te a Şulu iu şi di elată ile lui
Vasile Moldo a , află ă D agoş e a eputi ios î fa a so ii şi to ai a ei oa e i pe a e îi
co i sese u uşu i ă să a epte î pă iui ea, a u îl u ideau u sâ ge e e. Ei îl o side au u
t ădăto , u toate ă a fost doa u ai do i de afi a e politi ă şi de î ogă i e apidă,
d ept pe t u a e a p i it fă ă să se gâ deas ă de două o i a eastă isiu e de la Kossuth a e
a ea să-l oste ia a.

Pe lâ gă a eşti doi e o ialişti a dele i a e des iu a ă u it toate pe ipe iile p i

a e a t e ut D agoş î Mu ii Apuse i, ai apa e şi ‘u i Pati ia a e des ie doa e e u ia lui
D agoş î u ători termeni: „ … Ro â i up i se ă î oaptea a eea A udul şi î di i ea a
zilei de ai su o du e ea ude iilo lui Do a, o eată de al a e i î t ă î u tea lui Şulu ,
e â d a li se e t ăda t ădăto ul D agoş. Glotaşii stă ui ă şi la u ăa e i a ă u oa tea pe
Şulu , a e a e i ă i le auzi şi D agoş, a e de u ă oie ieşi di ă a ă şi se p eze tă
o du ăto ului a elei t upe î a ate. D agoş se ugă să îl u e, îi î ie u gal e i î să -a
o i ut i i , ă i Do a e a u is şi ude iile lui oiau ăz u a e. D agoş fu a u at peste
tâ a î lă ile glotaşilo adu a i î u te u de a fost zd o it la o e t şi t upul lui a fost
aruncat peste zid unde i s-a fă ut o â tul. Moa tea deputatului D agoş este o ăz u a e
pentru uciderea avocatului Do a, a e ăz u a e au să â şit-o rudeniile celui ucis .

Din descrierea ultimelor clipe din via a lui Ioa D agoş al ătuite de ‘u i Pati ia,
o se ă ă a esta, sp e deose i e de Vasile Moldo a şi Iosif “te a Şulu iu, e spu e ă
D agoş a fost u is de ude iile lui Do a d ept ăz u a e pe t u u ide ea a o atului la A ud de
ăt e t upele lui Hat a . A eastă teo ie, pe a e o suge ează ‘u i Pati ia, este e t e de g eu
de de o st at î t u ât u ai a e alte i fo a ii a e să e tifi e a eastă posi ilitate. Cert
este ă şi di e o iile sale ezultă ă D agoş a fost u is de ul i ea î fu iată după
e e i e tele de la A ud di lu a ai a a ului , şi u di o di ul eu ui o du ăto al
‘e olu iei. Atât ‘u i Pa i ia ât şi eilal i e o ialişti a deleni care descriu evenimentul
u ide ii lui D agoş e ide iază faptul ă e o ia î â dul o ilo ati sese di e siu i a i eî
o e tul aptu ă ii şi e e ută ii lui D agoş.

392
 Î o luzie e o ialiştii a dele i p ezi tă o i agi e la ă şi o ie ti ă a elui ce a fost
u it de atâtea o i „t ădăto ul de la A ud. Astfel, ei e de o st ează p i elată ile lo ă
D agoş u a fost u t ădăto , i ai de g a ă u a ti al ‘e olu iei. P i u a e e eta ea de
fa ă euşeşte să s oată l-a i eală o latu ă ai pu i u os ută a a iu ilo lui Ioa D agoş î
p i ă a a a ului .

Bibliografie:

Izvoare:

Bari , G. Pă i alese di isto ia T a sil a ie pe două sute de a i î u ă, Vol. II, Sibiu, 1890.

Documente privind Revolu ia de la di ă ile Ro a e C. T a silvania, ol. III, ţu u eşti,

1982

Iosif Sterca Şulu iu, „Ioa D agoş ţiog afie , î Transilvania, nr. 2-3, martie-aprilie 1898, p. 25-
60.

Josan, N. Memorandistul mo Ru i Pati ia -1818, Alba Iulia, Editura Altip, 2002.

Moldovan, V. Memorii din anul 1848-49, Braşo , Editu a Tipog afia A. Mu eşia u .

Pati ia, ‘. „Moa tea deputatului D agoş î Gazeta Transilvaniei, nr. 23 de joi 12/25 februarie
1909, p. 1-2

Lucrări generale şi sinteze:

Bocşa , N. ‘udolf G äf, Re olu ia de la i Mu ii Apuse i. Me o ialisti ă, Cluj-Napoca,

Editu a P esa U i e sita ă Clujea ă, .

Dragomir, S. Avram Iancu, Bucureşti, Editu a Ştii ifi ă .

Hancu, A. Drama Ardealului 1848-1849. Mă tu ii, Tâ gu-Mu eş, Editu a Ni o, .

Neam u, G. Vasile Tutula, Aspecte militare şi pagi i de e o ialisti ă desp e Re olu ia şi

Răz oiul i il di T a sil a ia -1849, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2008.

Prodan, D. Transilvania şi ia T a sil a ia, ţu u eşti, Editu a E i lopedi ă,

Teodor, P. A a Ia u î Me o ialisti ă, Cluj-Napoca Editura Dacia 1972

393
Studii şi arti ole:

G ö g , “. „De pe tă â ul elălalt Ioa D agoş e o eşte di ou , î Anuarul Institutului de

Istorie, Cluj-Napoca 1993, p. 100

Glü k, E. „Lupta lui Ioa D agoş pe t u d eptu ile o â ilo di U ga ia, î Co ie ui ea-
Eg ütt l s, Seghedin, nr. 3-4, 1998-1999, p. 11-17.

Fau , V. „P eze a lui Ioa D agoş î e e i e tele de la di C işa a , î Cetatea Bihariei,

nr. 2, 2005, p. 3-8.

Florea, B. A. „Ti e i şi isto ia. Ti e i la - î T a sil a ia , î B.C.Ş. “., Alba Iulia,

2005, p. 103-107.
Ide , „Ti e i o â i a dele i î ‘e olu ia de la - , î B.C.Ş.“., Alba Iulia, 2004, p.
119-121.
Ide , „‘olul ti e ilo î ‘e olu ia î ‘e olu ia de la î T a sil a ia A heta
Koz a , î BCŞ“, Alba Iulia, nr. 9, 2003, p. 137-140.
Josa , N„Co t i u ii la u oaşte ea ie i şi a ti ită i lui ‘u i Pati ia - , î
Apulum, 1972, p.513-552;
Ide , „Î se ă ile lui ‘u i Pati ia desp e a i - î Mu ii Apuse i , î
Apulum, 1973, p. 489-501.

394