Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Mathnawi. Poeme, Parabole Si Invataturi Sufite - Rumi PDF

    Încărcat de

    Velcovici Livia
    122 vizualizări8 pagini

    Titlu original

    Mathnawi. Poeme, parabole si invataturi sufite - Rumi.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    122 vizualizări8 pagini

    Mathnawi. Poeme, Parabole Si Invataturi Sufite - Rumi PDF

    Încărcat de

    Velcovici Livia

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 8
    Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Djall-ud-din Rimi, Maulana Mathnawi: Poeme, parabole si invitituri sufite / Djalal-ud-dln Rami; trad. din Ib, engleza: Walter Fotescu Bucuresti: Herald, 2019 ISBN 978.973-111-742-3 1. Fotescu, Walter (trad.) 821.2221 -MASNAVIIMA ‘NAVI The Spiritual Couplets of Mawland Jalal-ud-Din Muhammad Rami. Abridged and translated by E.H. Whinfield © KEGAN PAUL, TRENCH, TRUBNER & Co.Ltd. London, 1898, ‘TRUBNER ORIENTAL SERIES DJALAL-UD-DIN RUMI MATHNAWI Poeme, parabole si invgituri sufite Traducere din limba engleza: WALTER FOTESCU EDITURA #4 HERALD Bucuresti Cuprins: Noti asupra editiei CARTEAINTAL Prolog POVESTEAT POVESTEAI —Neguyitorul de ulei i papagalal lai POVESTEA MI Regele evreu, viziul iu gi crestinti POVESTEAIV — Unalt rege tiranie evrew POVESTEAV — Leulsianimalele silbatice POVESTEA VI ‘Omar isolul POVESTEA VII Negueitorul sipapagalul siu cel istey POVESTEA VIN Cantireyul din harp POVESTEA IX Arabul si sofia lui POVESTEAX — Omuleare a fost tauat POVESTEA XI Leul cea vinat cu lupul gicu vulpea POVESTEAXH Iosif oglinda POVESTEA XIII Scribul profetulut POVESTEA XIV Artisti chinedi gi cei greci POVESTEA XV Sfaturi de tana date de profet lui Zaid cel eliberat POVESTEAXVI_Ingiduinga ui‘Ali Epilog la Cartea 1 CARTEA A DOUA Prolog. POVESTEAT —Animalul sufiului POVESTEAI — Omul sirac ¢iprizonierii POVESTEA TI Regele si cei doi robi ai sii POVESTEAIV — Soimul si bufnifele POVESTEAV — Omul insetat care a aruncat pietrein api POVESTEA VI Stipinul lui Lugman il pune laincercare sill descoperi istetimea Is 18 26 eaae 56 $9 n ” 76 78 81 85 95 96 103 109 4 116 119 ko CE Se ee Be Aly VER WY. ee POVESTEA VII Moise sipistorul 2 POVESTEA VII Oml éare a imblanzit un urs 17 POVESTEAIX — Gridinarul gi cei tre prieteni 130 POVESTEAX — Bayazid gi sfineul 131 POVESTEA XI Mo'avia gi Iblis 138 POVESTEA XI Cei patru oameni din Hindustan ‘care sau criticatintre ei M3 POVESTEA XIII Batranul si medicul 4 POVESTEA XIV. Ciriusul arab giinvatatul 146 POVESTEA XV Omul are -aliudat ci Dumnezeu mu pedepseste pentru picatelesalesirispunsul pecareit-adat lero 148 POVESTEA XVI Sufitul licom 11 POVESTEA XVII Arborele viefii 155 POVESTEA XVIII Rajustele care au fost clocite de o gin’ 158 CARTEA A TREIA POVESTEAI _Cilitorii care au mancat puiul de elefant POVESTEA II Siteanul care La invitat pe origean si-ifacd o viz POVESTEA I Sacalul care pretins ci este pun 174 POVESTEAIV Moise si Faraonul 178 POVESTEAV — Plefantul inte-o incipere itunecoasi 7 POVESTEA V1 Indrigostitul cari citea poeme iubitei sale 183 POVESTEAVH Omul care s-a eugatsincer Si fie hint fra si munceasea 18s POVESTEA VIII Biieti siinvitorul lor 187 POVESTEA IX. Dervigul care ga incileatlegimantal 188 POVESTEAX Batrinul care nu a elit la moarte flor i 192 POVESTEAXI Bablol si dervigal 194 POVESTEA XH Viziunile Sfantului Dagugi 197 POVESTEA XII Oamenii din Saba 203 POVESTEA XIV Minuni sivargite de profecul Muhammad 22 POVESTEA XV Omuleare a cerut lai Moise i invejegraiul animalelor aa POVESTEA XVI. Femeia care sia pierdu tori copiti 217 POVESTEA XVII Vechilul i Pringl din Buhara 20 POVESTEA XVIII Moscheeafatala 230 CARTEA A PATRA POVESTEAI _Indrigosticul giubita lui 239 POVESTEA IL Construirea ,Celui mai Indepartat Templu” Ia lerusalim 24s POVESTEA IT Tindrul care i- trimis regelui o scrisoare in care se plangea dle miincarea 262 POVESTEAIV POVESTEAV POVESTEA VI POVESTEA VIL POVESTEA VII. POVESTEAIX POVESTEAT POVESTEA II POVESTEA III POVESTEAIV POVESTEAV POVESTEA VI POVESTEA VI POVESTEA VIII POVESTEAIX POVESTEAX POVESTEA XI POVESTEA XII POVESTEA XIII Prolog POVESTEAT POVESTEA II POVESTEA III POVESTEAIV POVESTEAV POVESTEA VI POVESTEA VII POVESTEA VIII POVESTEAIX EES ee Bayazid gi cuvintele sale blasfemiatoare ccind a intrat in extaz Cei tri pesti Moise si Faraonul Curteanul care sa certat ‘cu prietenul siu pentru ai salva viata Pringul care, dupa ce a fostispitit de-o curtezin’, s-aintors la adevarata lui iubiea Catarul gi cimila CARTEA A CINCEA Profetul si oaspetele siu necredincios ingelepeul ¢ paunul ‘Muhammad Khwarazm ah gi Rafzis din Sabzawar Omul care a pretinsc& este Profet Discipotul care -aimitat orbegte pe Seicul sit Cuma fost creat Adam dintr-o mani de yarn adusi de un inger ‘Mahmud gi Ayaz Nepreficuta cling a hui Nasuh Leul, vulpea si magaeul ‘Masulmanul care aincercat si aduci pe calea cea dreapti un mag Credinciosul care spart urciorul cu vin al dregitorului Mahmud gi Ayaz (continuarea Povestii VIII) CARTEAA $ASEA, Robul indian care era indrigostit de fica stipinului sia isirarul sipasirea Dregitorul ture beat gi cintéregul (Cumpararea tui Bilal Sufiul gi cadiul Fachirul i comoara ascunsi, Cei tre cilitori ‘Omul care a primit o simbrie de la paga din Tabriz. Regele si cei tri fi ai sii 270 274 283 287 290 299 313 315 318 324 329 332 g 351 We © ge as kena PE eka a ee. POVESTEAI Prin{ul si focioara preafrumoasd $6 d fost odati.un print, care, in vreme ce se aflala vanitoare, a zarit o fata minunata gi a cizut pe loc in mrejele iubirii. Fagi- duindu-i tinerei averi si comori fara seaman, pringul reusi si o cucereasci, Nu trecu mult timp gi fata cizu grav bolnavd, Pringul trimise dup’ toti vracii din finut. Desi toti spuneau: ,Prin voia lui Dumnezew' vor afla leacul potrvit”, nimeni nu reusis-o vindece. ‘Aga ci pringul se cufunda in rugiciune gi drept rispuns la ruga sa, i-a fost trimis din ceruri un timaduitor. Acesta ii izgoni pe tofi vracii palatului si cu mula iscusingé reusi si afle adevirata tain a boli preaframoasei fete ~ 0 dragoste nefericiti pe care o purta unui giuvaergiu din Samarkand. Urmand sfatul iscusitului vraci, printul trimise in Samarkand dupa giuvaergiu gi aducdndul in finutul si, il insur cu frumoasa care suferea din pricina dragostei. Vreme de gase luni, cei dot ta- iri impreuna in cea mai deplin’ fericire si armonie. Dupi ce s-au scurs cele gase luni, timaduitorul, urmind porunca divina, i-a turnat giuvaergiuluio licoare vrijitd,astfel incit acestasi-si piarda forta si frumusetea. Tanira gi-a pierdut dragostea pentru el gi s-a reintors la rege. ‘Aceasta porunca divind a fost asemeni poruncii date de Dum- nezew iui Abraham de a-iinjunghia propriul fa, Ismail; ea nu este ' Potrivit prescriptilor coranice, nimanui nu il este ingiduit si se adreseze ‘unui musulman adevrat fii si rosteasci formula In sha Allah al’ ala, ' ¥ oe “bes - ey € deloc diferita in spirit de fapta acelui inger din ceruri care |-a injun- ghiat pe sclavul lui Mcise.' De aceea, nu se cuvine ca aceasta porunci si fac’ obiectul disputei omenesti,fiind mai presus de infelegerea muritorilor de rand. BO Descrierea lubirii Cel ce iubeste face dovada dragostei prin suferinta inimiis ‘nu existi boali mai grea dect durerea ascunsi-n piept. Leacul indrigostitului nu-i de gisit la vracis Iubirea este astrul tuturor tainelor lui Dumnezeu. indrigostitul poate tinji dupa o iubire sau dupa alta, Dar la sfirgitel este atins de insusi Regele iubirii Oricat am incerca si-nfatisim, si Himurim iubirea, De chiar iubim, ne rugindm de vorbele ce le rostim. Malte lucruri se limpezesc de cautim in vorbe si le deslusim, Dar dragostea-i mai clari, cind neatinsa riméne de cuvinte. ind pana se porneste a scrie stihuri, a scrie-n van cand trebui’ si vorbeasca de iubire. Cand se ajunge la al inbirii tainic miez, Se fringe pana, iar foaia se destrama. cugetul se indbusi asemeni asinului impotmoli De vrea si o expl Doar singura Iubirea poate grai de dragoste siindrgostitit Doar soarele se poate infitiga pe sine, lar de il vezi, nu-ntoarce fata de la el. E-adevarat, si umbrele grtese tot despre soare, Dar numai soarele aruncé lumina vietii peste tot Umbrele la soma ne imbie, ca o poveste spusi-n ceas de sear’, Dar cénd soarele risare, ,luna e indepartati cu tirie”. Nimic pe lumea asta nu-i mai minunat ca soarele, pul. Desi astrul ce-a noastri lume o lumineaza e unic si mare, Dar Soarele din suflet n-apune in veci sinu cunoaste ti Cem giindi si-afi sori care s-i fie pe pot 1,73. Dar despre Soarele din suflet, c¢ resus de ceruri, \Nimic concret, nici chiar abstract, nu poate firostit', Cici unde si mai fie loc in plinitatea Lui diving, ‘Si mai putem gindi si-alti sori care si-I fie pe potriva? ‘BO Shams-ud-Din incearca si-l impiedice pe Djalal-ud-Din sa creeze Mathnawi Soarele (Shams) Un soare, da, un soare, 0 raza a lui Dumnezeu! Cand slava ,Soarelui din Tabriz” s-a indlat, Soarele celui de-al patrulea cer s-a inclinat in fafa lui, Cunoscindu-i numele, gisesc ci-i potrivit acum Si aflim mai multe despre binefacerile sale. Acest suflet nepretuit mi-a prins pulpana hainei, Sorbind adnc mireasma din al lui Yusuf vegmant; Simi-a gr Despre-ale extazului dulci stiri te rog si imi vorbesti, Prin care pimantul si cerurile toate sirbatoresc, ‘$i-asemeni lor, dar insutit, Ratiunea si Spiritul se-nveselesc”. ‘Tabriz este lumina preacurati, De dragul prieteniei ce demult ne leagi, Eu am rispuns: ,O, tu care de «Prieten»? te-ai departat Asemeni unui bolnav ce a fugit de-al lui timiduitor, Si nu mi-mpiedici, cici mai presus de mine insumi sunt; Intelegere am pierdut, laude nu pot si mai inal. Orice ar spune cineva, a cirui cugetare e astfel ratacita, ‘S¥inceteze a se fli cici truda ii va fi in zadar. Orice ar rosti el indoiala nu poate s-o alunge, impede ci nu e-n stare si igi atingi elul. Ce pot si mai riesc, cAind niciun nerv din mine nu rispunde? Sicum si-nfatigez in vorbe ce-nseamni « Prieten» "Conform tradi > Dumnezeu, slleunose pe Dumnezeu! meu prin Dumnezeul meu’ Bee ood Celui care nu se bucura de-al Domnului prietesug? intarea mea ce-I audi pe Domnul ar fi disprequiti, Cici ar vidi ci eu exist, iarexistenga nu-i decat eroare.! Pot oare si descriu o despirtire ce-mi sfagie simgirea? Nu, nicidecum, aman pe ak’daté o astfel de-ncercare”, El mi-a rispuns: ,Hrineste-ma, cici sunt infometat, Si chiar acum, cici «timpul e sabie ase ©, drag prieten, sufitul este «fiul clipei Si nu exist lege in canonul sdu si spund: «Maine». ie oare adevirat cl tu nu esti un sufi adevarat? prezent»*, Bani strngi se risipesc de-i dai pe-incredere”, Eu i-am rispuns: ,E bine si-nvalui tainele «Prietenuluin, Aya cd ia aminte la-nviyitura gi pildele stor povestis mult mai bine astfel decit s-arunci lumini peste taine, i le manjeasca cu flecireala lor”. Ca mai apoi str EI spuse: ,De nu ingeli si nu te-ascunzi sub vorbe fri noim’, Graiegte eu putere si nu m-oi mania defel, ©, barbat, care stipan esti peste atatea vorbe! Aruncé vilul si gkisuieste tare; oare nu-s gi eu dintre aceia Ce-acoperimant au cerul, asemeni Preaiubitului?” ‘ui rispund: ,Dack Preaiubitul zarit ar fi de ochii muritori, Tu n-ai mai dainui ~ n-ai mai avea nici forma, nici substanta Inalti-ti rugimintea, insa rimai smerit; Un fir de iarbi nu sfredeleste-un munte. Dac soarele ce lumineazi asti lume "Tn starea de contopire sinele inceteaza si mai existe. > Sufcul este .fiul clipei” pentru ciel este un instrument pasi ce ii inde- te menirea prin impulsal divin al momentulu. ,Prezentul este o sabie stipaneste pe suft iii ascusiti” pentru ci impulsul divin al momentului duce a Arfisi mai aproape decat e, intreaga lume-ar arde pani-n temelii.! Stavili vorbelor iti pune, si pleoapa ti-o inchide, Ca viaga lumii si n-ajungi o inima insingerata. Sinu mai ciuta primejdia aceasta, acest ri insingerat; Apoi ticere se-asternu peste «Soarele din Tabriz”. Siel grii: ,Cuvintele fi sunt far de capat, Cispune intregul basm de la-neeputuri’. pOvES TES Negu{atorul de ulei si papagalul lui BY a fost odati un negusator de ulei care avea un papagal; pasi- inveselea cu ciripitul eivesel sii pizea dugheana atunci cind hnegugitorul era plecat cu treburi. Intr-o zi, cand papagalul rimase singur in privalie, o pisicd risturna unul dintre borcanele cu ulei. CAnd stapanul se intoarse acasi, el crezu ci papagalul a facut poci- nogul gi, in mania sa, I-a certat, jumulindu-i tofi fulgii de pe cap. Iar papagalul amufi,ciciigi pierduse darul vorbirii Dar, intr-o zi, papa- all ziti un om chel trecind pe stradi gi, recipatandu-si vorbirea, rai din risputeri: ,Spune-mi, rogu-te, cirui negutitor i-ai varsat borcanul de ulei2” Trecitorii au ris pe seama papagalului care lua chelia ce vine odata cu virsta drept pierdere a propriilor lui pene, din cauza bataii primite. BD Confuzia dintre sfingi si ipocriti urile lumesti sunt trepte ale pimantului, Simfurile spirituale sunt trepte citre cer. De sindtatea simtucilor lumesti te ingrijesti cu ipitori, De sinatatea spiritului ,Prietenul” e cel ce are grii. lar daca sinatatea simqurilor o ai de te-ngrijesti de trup, Sintatea spiritului o ai doar cind trupul inceteazi-a exista. Sufletul divin domneste peste trup gi-| nimiceste, Dar dupa toate acestea, el e creat din now. Ei ae ae PSS Te as * Cand Dumnezeu se va ivi in cereasci slavi pe Muntele existengei, Exis- tena insisi va fi ripusi, imprigtiatd asemeni pulberii din drum.” ~ Gulshan i Raz, I, 195, ae eri 7 Ferice de sufletul, care, iubindu-l pe Dumnezeu, Si-a parisit familie, bunuri si avere! $i-a nimicit ciminul, si afle comoara tainuiti, $icuacea comoari La faurit din now in chip mai luminos; Ferice de cel ce-a stiviit lumeasca aplecare, purificindu- calea in Ist chip, 4 Si-apoi a improspitat cu nou suvoi calea aleasis Ferice de cel ce g-a tiiat din carne cu lancea-ascutiti', Aga incit deasupra ri Ferice de cel ce-a niruit cetatea spre a-i alunga pe cei far credingi Sia-ntarit-o mai apoi cu turnuri, ziduri, parapete - sute, E oare cineva care si poati spune cum e lucrarea Harului divin? Eu fost-am nevoit s-o infitigez doar prin aceste pilde. Uneori apare sub o infitisare anume, alteori alege alte chipuri. si creasci-o alti carne, mai curati; 0, da, cand ein joc credinga, domneste confuzie gi tulburare. Nu e aidoma cazul celui ce fata si-o-ntoarce de la Domaul, Cu cel ce s-a cufundat gi e absorbit in Bl cu totul. Cel din urma privegte totdeauna doar citre Dumnezeu, In vreme ce fata primului arati o nemisuratd incredere in sine. Priveste chipul flecdruia si cumpineste cu temeinicie, Cici poate te ajuti si recunosti chipul Adevarului. De vreme ce sunt mii de demoni cu-nfitigare omeneasca, i fir’ de cumpinire. Atunei cind pisirarul suni din fluierul amagitor, ‘Vriind s-ademeneasci pisiri inspre a lui capcana, ‘Zhuriitoarele aud vizdubul vibr Sicoborind din ceruri, nu afli decit plasa si cutit. \d de viersul altei pasiri, Asemenea gi ipocritii margavi fur cuvintele dervigilor, Toate acestea sunt modalitiistipuri ale negii-d vederea dobin- Aisi viegii eterne in Dumnezeu. eS oe S-ademeneasc oamenii de rind prin josnica mi ptele binelui rispandesc numai lumina si caldura, iptele riului ~ doar ingeliciune gi lips de rusine. \spaimant’ omul simplu infiisindu-i un leu umplut cu paie, iil numese pe falsul Museilima cu numele de Muhammad. Dar lui Musailima i-a rimas numele de ,Mare mincinos”, in vreme ce lui Muhammad i se mai spune ,Fiinta desavargita”. ireasma, Vinul lui Dumnezeu rispindeste a moscului Vinul riului impristie in jur doar boli si suferi POVESTEA III Regele evreu, vizirul sau si crestinii GO) strain odata un rege evreu ce obignuia si-i persecute pe cres- tini, dorind sa le inlature credinta. Vizirul sau l-a convins sa incerce un viclesug; anume, si-I mutileze chiar pe el, pe vizir, sisi-l alunge de la curtea sa, aga incat acesta si se poati strecura in mijlocul cres- tinilor sisi impristie zizanie printre ei. Sfatul vizirului a fost urmat.! Vizirul a ajuns printre crestini i i-a convins ci a suferit mult de pe urma credingei sale crestinesti. Nu dup’ mult timp, el cistigi un. loc de cinste printre ei find socotit un sfint martir gi un invigitor apostolic. Doar citiva intelepfi i-au simgit ingelitoria; dar cea mai mare parte a crestnilor au fost cu totul ingelayi de el. Crestinii erau ‘impartiti in douasprezece grupuri, fiecare avind in frunte un con- ducitor. Fiecaruia dintre acesti conducitori, vizirul le-a inmanat {n taini cateva reguli religioase, avand griji ca fiecare si primeasca instructiuni diferite si chiar opuse fati de cele ale celorlalti condu- citori. Un set de reguli prescriau postal un altul - milostenia, altul ~ credinga, altul - faptele .a.m.d. Dupa toate acestea, vizirul se retrase intr-o pester’ gi refuza cu

    S-ar putea să vă placă și