Sunteți pe pagina 1din 157

Consiliul Judeţean Cluj

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii


Tradiţionale Cluj

REPERTOAR
BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ
VOLUMUL III
Starea de conservare şi patrimoniul

2009
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj


Director: Tiberiu Groza

Redactor: Consuela Bendea


Coperta: Nicolae Nerțan
Foto: Ioan Bruchental – arhiva CJPCPCTC
Tehnoredactare: Nicolae Nerțan

[2]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CUPRINS
Patrimoniul şi starea de conservare
a bisericilor de lemn din judeţul Cluj 5
Bibliografie 9

BISERCI

Aghireşu 13
Aghireş Fabrici 16
Aşchileul Mare 19
Bădeni 22
Bălceşti 25
Beliş 28
Berchieşu 31
Bica 32
Bucea 35
Calna 40
Cătălina 46
Chesău 49
Chidea 50
Ciubăncuţa 54
Ciucea 59
Ciuleni 63
Cojocna 63
Cremenea 67
Crişeni 72
Dâncu 73
Dângăul Mare 78
Dealu Negru 83
Dej 85
Gârbău 88
Livada 91
Măgura Ierii 94
Muncel 99
Nadăşu 105
Nicula 110
Nima 117
Osoi 119
Pintic 123
Săliştea Nouă 126
Săliştea Veche 130
Sânpaul 135
Straja 140
Sumurducu 142
Ticu Colonie 146
Vechea 152
Vişagu 155
Biserici dispărute sau strămutate:
Muntele Rece, Valea Groşilor, Leurda 157

[3]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

[4]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

PATRIMONIUL ŞI STAREA DE CONSERVARE A


BISERICILOR DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ

În 2002, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea


Culturii Tradiţionale Cluj se alătura efortului de inventariere şi găsire a
fondurilor pentru restaurarea şi conservarea bisericilor de lemn vechi din
judeţul Cluj. Aceasta a presupus realizarea unei susţinute munci de teren,
dusă de către o echipă a C.J.C.P.C.T. Cluj, pentru a constata starea
actuală de conservare a acestora, a patrimoniului lor şi pentru
reactualizarea listei acestor monumente.
Astfel, în acelaşi an, 2002, apare primul volum al „Repertoarului
bisericilor de lemn din judeţul Cluj”, realizat în strânsă colaborare cu
cercetătorul Ioan Toşa din cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Acest prim volum se opreşte asupra istoricului acestor monumente şi
asupra caracteristicilor de arhitectură.
Demersul iniţiat în 2002 a continuat prin editarea volumului II, în
2006, care trece în revistă starea de conservare a întregului monument,
dar şi situaţia actuală a patrimoniul mobil şi imobil pentru 37 de
monumente de lemn clujene: Agârbiciu, Apahida, Aşchileul Mic, Băgaciu,
Berind, Căianu, Cutca, Dângăul Mic, Dorolţu, Dretea, Finişel, Gârboul
Dejului, Ghirolţ, Iclod, Lacu, Macău, Năsal, Ocolişel, Pădureni, Pruneni,
Sava, Sălişca, Sălişte, Sâmboieni, Sântejude, Sic, Silivaş, Someşu Rece,
Stolna, Strâmbu, Surduc, Şard, Tăuţi, Târguşor, Ticu Sat, Tioltiur şi Valea
Căşeiului.
Prezentul volum continuă lista prin prezentarea celorlalte biserici de
lemn monument istoric şi anume: Aghireşu, Aghireş Fabrici, Aşchileul
Mare, Bădeni, Bălceşti, Beliş, Berchieşu, Bica, Bucea, Calna, Cătălina,
Chesău, Chidea, Ciubăncuţa, Ciucea, Ciuleni, Cojocna, Cremenea, Crişeni,
Dâncu, Dealu Negru, Dej, Gârbău, Livada, Măgura Ierii, Muncel, Nadăşu,
Nicula, Osoi, Săliştea Nouă, Săliştea Veche, Sânpaul, Straja, Sumurducu,
Ticu Colonie, Vechea, Vişagu, precum şi menţionarea unora dispărute sau
strămutate cum ar fi cele din: Muntele Rece, Valea Groşilor sau Leurda.
Totodată, din 2007, CJCPCT a demarat un proiect de colaborare
între restauratori români şi polonezi, specializaţi în restaurarea
monumentelor de lemn, Polonia oferind un exemplu demn de urmat în
acest sens.
Bisericile de lemn cuprinse în acest volum sunt, majoritatea, înscrise
pe Lista Monumentelor Istorice. Fiecare fişă se opreşte asupra decorului
sculptat, asupra picturii murale, a obiectelor de patrimoniu mobil şi încheie
cu surprinderea stării de conservare, în încercarea de a oferi o imagine cât
mai completă asupra situaţiei monumentului în prezent. Reprezentând
valori de ordin artistic şi istoric, elementele care formează patrimoniul

[5]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

edificiilor de lemn se păstrează parţial, suficient însă cât să ofere o


imagine asupra artei religioase româneşti din această zonă pe parcursul
secolelor XVII-XIX.
Decorul sculptat în lemn, parte componentă a arhitecturii, este
concentrat la nivelul ancadramentului uşii de intrare în pronaos şi/sau în
interior la intarea în naos, îmbinând motive decorative precum: funia
împletită, vrejurile florale, romburi alături de omniprezentul motiv al
rozetei; apoi la nivelul brâului bisericii, sub forma funiei răsucite ce
înconjoară întreg monumentul. Tot în exterior, unele monumente prezintă
sculptură la arcada pridvorului. În interior, este decorată adesea bârna
transversală a naosului, încununată de cheia de boltă şi uneori
iconostasul, aici având nu doar rol decorativ ci şi de a separa cele trei sau
patru registre de icoane. În unele cazuri, peste vechiul ancadrament
decorat al intrării s-a aplicat altul nou: Chidea, Aghireşu, peste altele s-a
aplicat vopsea: Bădeni, Dâncu, Ticu Colonie, Bălceşti, dar există şi cazuri
fericite de ancadramente frumos decorate şi bine păstrate: Sumurducu,
Vechea, Nicula etc.
În ceea ce priveşte pictura murală a bisericilor de lemn, aceasta a fost
realizată în tempera, pe o pânză care a fost apoi lipită pe perete. Pictura
fiind uşor supusă degradării, în majoritatea cazurilor, din ansamblul iniţial
de pictură murală se păstrează doar fragmente, întâlnite mai ales în altar
şi pe bolta naosului, zone mai puţin expuse factorilor distructivi. Ceea ce
caracterizează starea de conservare a tuturor acestor ansambluri este
aceea că ele sunt afectate de infiltrarea apei prin acoperiş, puternic
înnegrite din cauza fumului de la lumânări, acoperite de icoane şi
ştergare, la care se adaugă agresiuni cum sunt scrijeliturile, în astfel de
cazuri fiind de datoria preotului să intervină în impunerea respectului
pentru monument. Există şi câteva exemple fericite, unde ansamblul
mural se prezintă în condiţii bune, mai ales datorită restaurărilor, precum
la Bica, Ticu Colonie (cu intervenţii la restaurare), Bucea etc. În cazul
bisericilor care nu mai păstrează pictură deloc, cauzele sunt multiple:
pictura s-a deteriorat în timpul transportului dintr-un sat în altul (Chesău),
pentru a nu lăsa umezeala să pătrundă în interior aceasta a fost acoperită
cu vopsea, tapet sau var (Chidea, Cojocna, Dâncu, Dângăul Mare, Ghirolţ,
Nima, Măgura Ierii, Băgaciu, Straja, Cutca). Astfel, au fost acoperite
ansambluri picturale de mare valoare a căror stare nu mai poate fi astfel
evaluată, prejudiciindu-se şi aspectul tradiţional al interiorului unei biserici
de lemn.
Deşi unele biserici nu păstrează pictura originală sau nu o păstrează
integral, aşa cum am arătat mai sus, inscripţiile şi analiza stilistică permit
datarea cel puţin cu aproximaţie a multora dintre aceste ansambluri de
pictură murală. Astfel, peste 30 din bisericile de lemn din judeţ deţin
integral sau parţial pictură murală din secolul al XVIII-lea, printre cele mai
vechi exemple numărându-se cele de la Vechea, Stolna, Dretea sau
Măgura Ierii. Restul edificiilor religioase de lemn au fost pictate pe
parcursul secolului al XIX-lea sau au primit pictură nouă în secolul al XX-
lea.

[6]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Dintre meşterii care au decorat cu pictură şi cu icoane bisericile de


lemn de pe teritoriul actual al judeţului Cluj, cei mai prolifici au fost
Dumitru Ispas, Nechita Zugravul sau Ioan Pop din Românaşi.
Dumitru Ispas, pictor muralist originar din Gilău, a fost activ la
sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-la, perioadă în
care a împodobit cu pictură murală cel puţin 10 biserici de lemn din zona
luată în discuţie: Agârbiciu – 1801 şi 1818, Dângăul Mic – 1802, Finişel –
1807, Nadăş, Păniceni – 1808, Petrindu Mare – 1835, Sânpaul – 1788,
Someşu Rece, Straja – 1806, Tăuţi – 1829, Ticu sat – 1827. Este o pictură
de factură populară caracterizată prin decorativism şi o cromatică relativ
veselă.
În ceea ce-l priveşte pe Nechita Zugravul, acesta s-a remarcat în
primul rând ca iconar şi doar apoi ca muralist. Activitatea sa este plasată
la mijlocul secolului al XVIII-lea, când a pictat pentru biserici precum:
Aghireşu, uşile împărăteşti din Berind, Dâncu, Sânpaul, Ticu Colonie,
Finişel, iconostasul din Dretea. Chenarele sale sunt rectangulare, decorate
cu motivul frânghiei răsucite, fondul este aurit prezentând motive
geometrice în relief, iar gama cromatică este dominată de roşu, verde şi
albastru. Se remarcă figurile cu mâini şi degete prelungi, cu aspect fragil.
Alţi pictori muralişti şi iconari care au lucrat în zonă sunt: Ioan Pop
din Românaşi la Apahida şi Aşchileul Mic, Ioan Perşe din Elciu la Aşchileul
Mare şi Osoi, Simion Mărincan la Aşchileul Mic şi Berind, Alexandru Pop din
Ciceu Hăşmaş care pictează icoane la Muncel şi Sălişca, Nistor din Feleac,
care realizează icoane pentru Finişel şi Stolna, Dionisie Iuga din Nicula la
Bucea şi Nadăş, Broina Urs la Ticu Colonie, Simion Silaghi Sălăjeanu la
Bica şi Păniceni.
Patrimoniul unei biserici de lemn include, pe lângă pictura murală şi
decorul sculptat, şi piesele de inventar mobil: icoanele pe lemn şi sticlă,
uşile iconostasului, piesele de mobilier, crucile, sfeşnicele, policandrele,
tipăriturile, clopotele şi crucile din cimitir. Majoritatea edificiilor religioase
de lemn din judeţ nu mai păstrează elementele vechi de patrimoniu mobil,
multe dintre acestea s-au pierdut, au fost transferate sau furate în ultimii
20 de ani. Cele mai reprezentative piese au ajuns în muzee, majoritatea în
colecţia Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, în urma campaniei de colectare
de la începutul anilor ‟80.
Dintre obiectele de patrimoniu mobil cele mai reprezentative sunt
icoanele pe lemn şi pe sticlă. Icoanele pe lemn care s-au păstrat sunt
datate pe parcursul secolelor XVII-XIX, multe din ele fiind icoane
împărăteşti. Icoane vechi, de secol XVII, s-au mai păstrat în patrimoniul
bisericilor din Pintic, Păniceni, Ciubăncuţa, Nicula, Vechea sau Băgaciu. De
mare valoare sunt două icoane pe lemn de secol XVI, reprezentând
Adormirea Maicii Domnului, pictate la Păniceni şi Nadăş de acelaşi meşter
iconar, precum şi o Maica Domnului cu Pruncul, de tip Hodighitria, pictată
în secolul al XVI-lea şi care se află în patimoniul bisericii din Bica.
În patrimoniul bisericilor de lemn se mai numără: tipăriturile (cazanii,
liturghiere, molitvelnice, evangheliare) păstrate în câteva biserici precum:
Berind, Ciubăncuţa, Cremenea, Cojocna, Dâncu sau Straja, aparţinând

[7]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

secolului al XVIII-lea şi XIX-lea; clopote vechi precum cele de la Aşchileul


Mare – 1773, Cremenea – 1770, Berchieş – 1848, Bonţ – 1829; cruci de
lemn de mână, pictate sau resturi din mobilierul de lemn: scaune, strane
păstrate în podul bisericilor. Multe dintre edificii mai deţin în altar prestolul
de piatră pe care apare înscris anul construirii edificiului. În cimitirele din
jur, se mai păstrează cruci de piatră din secolul al XIX-lea.
Tâmplele bisericilor de lemn, acolo unde se păstrează, piese de
patrimoniu extrem de valoroase, au fost decorate fie cu pictură pe pânză
lipită pe peretele estic al naosului, fie cu icoane despărţite de un decor
sculptat în lemnul peretelui. Iconostasul prezintă, de regulă, trei registre
de icoane: şirul celor împărăteşti, icoanele apostoleşti, apoi cele ale
proorocilor sau cele prăznicar, totul fiind încununat de o Răstignire. Uşile
iconostasului, sculptate şi pictate, sunt, de cele mai multe ori, locul de
maximă încărcare decorativă, evidenţiind certe influenţe dinspre arta
brâncovenească sau barocă. Împărăteşti şi diaconeşti, sunt decorate cu
diverse motive vegetale: vrejuri, viţa de vie, rozeta, precum şi cu alte
simboluri ca vulturul bicefal, frânghia răsucită şi medalioane cei patru
evanghelişti.
Munca de teren dezvăluie situaţii diverse în privinţa stării de
conservare a monumentelor. Între exemplele fericite (biserica din Bucea)
şi cele grave (Săliştea Veche sau Pintic), majoritatea bisericilor prezintă
probleme legate de starea bazei, dislocarea pereţilor, deteriorarea
şindrilei, şubrezirea turnului, deteriorarea stratului de pictură. 50% din
monumentele cercetate păstrează un aspect original, celelalte având
acoperiş din tablă sau tencuială în exterior sau interior, ancadramente de
uşi şi pridvoare vopsite.
Un ultim aspect ce nu trebuie neglijat este cel al securităţii
bisericilor de lemn şi a obiectelor de patrimoniu din interior. În cercetarea
pe teren, s-a observat uneori lipsa unei dotări minime antiincendiu şi a
unui plan de combatere a acestuia. Măsuri mai eficiente sunt necesare şi
pentru prevenirea furturilor.

Consuela Bendea, referent CJCPCT Cluj

[8]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BIBLIOGRAFIE:

1.Coriolan Petranu, Bisericile de lemn ale românilor ardeleni, Sibiu, 1934


2.Idem, Noi cercetări şi aprecieri asupra arhitecturii în lemn din Ardeal,
Bucureşti, 1936
4.Dumitru Irimieş, Bisericile de lemn din Stolna şi Finişel, în AMET,1968-
1970
5.Ioana Cristache-Panait, Semnificaţia istorică şi valoarea artistică a
bisericii de lemn din Vechea, în “Revista muzeelor şi monumentelor”, 1976
6.Virgil Vătăşianu, Consideraţiuni privind evoluţia arhitecturii ecleziastice
pe teritoriul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, în “Monumente
istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi
Clujului”, Cluj-Napoca, 1982
7.Marius Porumb, Pictura vechilor biserici din Arhiepiscopia Vadului,
Feleacului şi Clujului, în “Monumente istorice şi de artă religioasă din
Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului”, Cluj-Napoca, 1982
8.Nicolae Sabău, Biserici de lemn din Podişul Transilvano-Someşan, în
“Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului,
Feleacului şi Clujului”, Cluj-Napoca, 1982
9.Ioan Toşa, Biserici de lemn din împrejurimile Clujului şi Huedinului, în
“Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului,
Feleacului şi Clujului”, Cluj-Napoca, 1982
10.Diana Tudor, Bisericile de lemn conservate “in situ”, modalitate de
protejare a patrimoniului la Muzeul Ţăranului Român, în “Revista
muzeelor”, 1996
11.Marius Porumb, Dicţionar de pictură veche românească din
Transilvania, 1998
12.Elena Câmpian, Arhitectura bisericească, tipologia construcţiilor şi
elementelor de construcţie, în AMET, 2000
13.Ioan Mărginean, Bisericile de lemn-monumente istorice din Podişul
Someşan, în vol. “Samus”, Dej, 2002

[9]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

[10]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BISERICI

[11]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

AGHIREŞU, EXTERIOR

[12]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

AGHIREŞU – CJ-II-m-B- 07510

Biserica de lemn “Sfinţii Arhangheli” din comuna Aghireşu, nr. 157


datează din 1780 şi a fost transferată în 1931 din satul Văleni, comuna
Călăţele.
AGHIREŞU, LATURA DE NORD

Decorul sculptat. Decorul sculptat apare la nivelul ancadramentului de


intrare, sub forma unor vrejuri
vegetale, peste care s-a aplicat un nou
ancadrament care îl acoperă parţial.
Edificiul prezintă la exterior şi câteva
frumoase console.

AGHIREŞU, DETALIU ANCADRAMENT

Pictura. Biserica păstrează câteva


urme din pictura murală, într-o
cromatică dominată de roşu, albastru
şi gri, prezentând scene delimitate de
vrejuri florale. Ansamblul pictural a
fost realizat la sfârşitul secolul al
XVIII-lea, după cum arată o inscripţie
aflată în colţul de sud-est al naosului.
Din păcate, geamul alăturat a fost
lărgit, astfel că s-a pierdut o parte a
acestei inscripţii.

[13]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Pronaosul a fost şi el pictat, dar pictura nu se mai păstrează. Se mai


vede totuşi Pilda Fecioarelor pe latura de est, pe peretele despărţitor
dintre pronaos şi naos.
Pe bolta naosului, apar scene din Ciclul hristologic într-o dispunere
iconografică tradiţională. Pe boltă, la nord şi sud, infiltrări puternice au
afectat pictura. Partea inferioară a pereţilor nu mai păstrează pictură, în
schimb pe peretele vestic se păstrează o scenă cu Adam şi Eva şi o friză
de mucenici. În partea opusă, la iconostas, se păstrează Şirul apostolilor şi
o Răstignire.

AGHIREŞU, NAOS, PERETELE VESTIC


AGHIREŞU, SF NICOLAE CU ARH MIHAIL, SEC XVIII

La altar, apar reprezentaţi Sfinţi părinţi pe


pereţi, Sfânta Treime pe peretele estic, Iisus
în medalion pe boltă şi o Punere în mormânt
pe peretele nordic. Urme se păstrează şi pe
dosul iconostasului.

Patrimoniul. În patrimoniul bisericii se


păstrează câteva icoane de valoare: o icoană
reprezentând pe Arhanghelul Mihail alături de
Sf. Nicolae, atribuită lui Nechita Zugravul,
pictor activ în zonă; două icoane cu Isus
Pantocrator, realizate de anonimi în secolul al
XVIII-lea; precum şi două icoane pe sticlă
realizate în jurul anului 1800 în centrul de la
[14]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Nicula: Maica Domnului cu Pruncul şi Arhanghelul Mihail. Biserica mai


deţine câteva cruci pictate vechi.

Starea de conservare. Biserica este folosită o dată pe lună şi cu


prilejul diverselor sărbători religioase. În 1966-1967, DMI a restaurant
monumentul. Exteriorul a fost tencuit în trecut pentru a proteja biserica de
umezeală, ulterior tencuiala a fost înlăturată, bârnele prezentând urmele
vechii tencuieli. Şindrila este veche, năpădită de muşchi pe latura de nord
şi necesită înlocuirea.

AGHIREŞU, PICTURĂ ICONOSTAS

[15]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

AGHIREŞ FABRICI – CJ-II-m-B-07512

Biserica de lemn “Naşterea Maicii Domnului” din Aghires Fabrici,


comuna Aghireş, nr. 284, datănd din secolul al XVIII-lea, a fost
transferată din satul Dumbrava, judetul Cluj în anii ‟70. Monumentul este
folosit pentru slujbă la hram şi la alte sărbători importante.

AGHIREŞ FABRICI, EXTERIOR

Pictura. Literatura de specialitate menţionează existenţa picturii în


interior, chiar dacă foarte deteriorate, dar aceasta este acoperită în
prezent de tablă.

AGHIREŞ FABRICI, INTERIOR

Starea de conservare.
Cu ocazie reasamblării,
datorate mutării monu-
mentului, s-au făcut unele
transformări: a fost
desfiinţat peretele dintre
pronaos şi naos şi s-au
lărgit cele doua uşi ale
altarului, s-au placat pereţii
interiori, acoperind pictura
care era deja deteriorată.
Fiind amplasată pe deal, în

[16]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

pantă, biserica a primit o bază înaltă de piatră, de aprox. 80 cm, pe


laturile de nord şi vest. Pereţii se prezintă în stare bună, uşor dislocaţi la
altar. Şindrila este şi ea încă în stare relativ bună. Pe latura de sud a
naosului se mai păstrează una din ferestrele mici, originale.
AGHIREŞ FABRICI, DETALIU PRIDVOR

[17]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

AGHIREŞ FABRICI, FEREASTRĂ NAOS

[18]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

AŞCHILEUL MARE – CJ-II-m-B-07519

Amplasată în comuna Aşchileul Mare, nr. 176, biserica de lemn cu


hramul “Sfinţii Îngeri” (“Sfântul Gheorghe” după alte surse) datează de la
începutul sec. al XIX (1825) şi este un edificiu de mari dimensiuni.

ASCHILEUL MARE, PRIDVORUL

ASCHILEUL MARE, DETALIU EXTERIOR


Decorul sculptat apare la nivelul coloanelor
pridvorului, adăugat pe latura de vest, cât şi în
interior, sub forma funiei împletite la arcul
dublou.
Pictura. Biserica a fost pictată în 1839 de
Ioan Perşe din Elciu, însă pictura a fost
acoperită în cea mai mare parte în momentul
când biserica a fost supusă refacerilor în anii ‟
60. Fragmente vechi se mai păstrează în altar,
reprezentând Sfinţi părinţi şi o Cină de taină la
proscomidie.
În partea inferioară a iconostasului, spre
nord, se mai păstrează o frumoasă figură a Sf.
Gheorghe, acoperită şi ea însă de o icoană. În
rest, interiorul a fost acoperit de tablă şi
vopsea în urma refacerilor.
Patrimoniul. Biserica mai are în patrimoniul său un clopot realizat în
1773. Icoanele de secol XVIII nu se mai păstrează.

[19]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Starea de conservare. Edificiul a fost acoperit cu tablă în 1963,


inclusiv la galeria şi acoperişul turnului. Baza este dislocată mai ales în
zona altarului şi pereţii năpădiţi de vegetaţie. Intrarea se face acum pe
latura de nord, cea de pe latura de vest, protejată de pridvor este închisă.
ASCHILEUL MARE, ALTAR

ASCHILEUL MARE, PICTURĂ MURALĂ

[20]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

ASCHILEUL MARE, PICTURĂ MURALĂ

[21]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BĂDENI – CJ–II-m-B-07522

Biserica de lemn din Bădeni, comuna Moldoveneşti, nr 75, cu hramul


“Sf. Nicolae” a fost construită după mijlocul secolului al XVIII-lea (1765).

Decorul sculptat apare la bârnele console, sub forma motivului


dinţilor/zimţilor dar şi la ancadramentul uşii de intrare, unde apar motive
precum: crucea, funia, vrejurile florale şi chiar motivul inimii, acoperite de
vopsea.

BADENI, UŞĂ ACCES


Pictura murală, care
datează din 1765, conform
unei inscripţii de pe bolta
absidei, s-a deteriorat în timp
din cauza umezelii,
păstrându-se acum doar
fragmente. În rest, partea
inferioară a pereţilor din naos
şi întreg pronaosul au fost
tencuite. La fel şi în cazul
primului registru al
iconostasului.
Astfel, în naos, programul
iconografic, destul de simplu,
cu o cromatică dominată de
roşu şi albastru, cuprinde
reprezentarea Sfintei Treimi
în axul bolţii, spre est şi
reprezentarea Mariei orante în
medalion spre vest. În colţuri
sunt reprezentaţi Cei patru
evanghelişti, iar pe peretele
de vest, deasupra corului,
câţiva sfinţi militari.
Iconostasul, pictat de alt
meşter, este realizat pe patru
registre: icoanele împărăteşti,
şirul apostolilor, şirul proorocilor, toate încununate de o Răstignire. Pictura
iconostasului este cel mai bine păstrată din întreg ansamblul.
În absida altarului a fost pictat un Iisus Pantocrator pe boltă şi Sfinţi
părinţi pe pereţi. Pictura este realizată în 1765, conform unei inscripţii de
pe bolta altarului, dar fragmente din vechea pictură se mai văd doar pe
boltă, puternic deteriorate.

Patrimoniul. În patrimoniul bisericii se mai păstrează o singură icoană


pe sticlă, provenind din centrul de la Nicula şi câteva cruci vechi pictate.
Icoanele pe lemn existente în trecut au fost transferate în Colecţia

[22]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj, la începutul anilor „80. De asemenea şi


câteva din vechile tipărituri: un Straşnic editat la Blaj în 1753, un
Efologhion, Minei şi Antologhion editate tot la Blaj, în 1838.

BADENI, EXTERIOR

Starea de conservare. Biserica este încă în folosinţă, ţinându-se


slujbă de două ori pe lună. Peste şindrilă a fost pusă tablă, soluţie des
întâlnită pentru prote-jarea
acoperişului. La galeria
turnului a fost păstrat lemnul.
Pe latura de sud se mai
păstrează contraforţii de lemn,
acoperiţi însă de vopsea. Baza
de piatră se prezintă încă în
stare bună. Parte din pereţii
exteriori au fost tencuiţi, cu
excepţia aripilor de la altar şi a
bârnelor de pe latura de nord.
Acestea din urmă sunt vizibil
atacate de carii, la fel se
întâmplă şi în interior la prima
bârnă a boltei pe latura de
sud. Tencuiala prezintă
numeroase crăpături. Tot pe latura de nord, bârna de sub streaşina a fost
înlocuită. Ferestrele sunt şi ele noi. Corul din lemn a fost adăugat mai
recent. Fragmentele de pictură sunt afectate de umezeală.

[23]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BADENI, DETALIU ALTAR

BADENI, PICTURĂ NAOS

[24]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BADENI, ŞIRUL APOSTOLILOR, ICONOSTAS

BĂLCEŞTI – CJ–II-m-B-07527

Amplasată în satul Bălceşti, comuna Căpuşu Mare, nr. 15, biserica de


lemn “Adormirea Maicii Domnului” datează de la mijlocul secolului al
XVIII-lea, conform unei inscripţii de pe ancadramentul uşii pronaosului –
„Scris Popa Todor. Anii Domnului 1751, luna mai, 25 zile”. Monumentul a
fost adus în sat în 1936 din Mănăşturul Românesc, comuna Mănăstireni.

Decorul sculptat. Ancadramentul este bogat decorat prin incizii,


prezentând vrejuri vegetale delimitate de cadre cu funia împletită.

Patrimoniul. Icoanele şi uşile împărăteşti sunt din a doua jumătate a


secolului al XVIII-lea. Se mai păstrează un dulap tip “cărturaliu”, pictat cu
motive florale, datând din 1776, conform inscripţiei în chirilică: “1776.
Acest cărturaliu l-au făcut Zirbo Ştefan ca să fie pomană viilor şi morţilor”

Starea de conservare. Pereţii exteriori ai bisericii au fost placaţi cu


şindrilă, iar interiorul a fost tencuit şi văruit. Peste vechea şindrilă s-a
aplicat tablă, inclusiv la nivelul turnului. Biserica este ridicată pe o bază
foarte înaltă.

[25]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BĂLCEŞTI, ACOPERIŞUL

[26]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BĂLCEŞTI, EXTERIORUL

BĂLCEŞTI, INSCRIPŢIE ANCADRAMENT

BELIŞ
[27]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Biserica de lemn din Beliş, comuna Beliş, edificiu de secol XIX, a fost
strămutată din Giurcuţa de Jos, localitate acoperită parţial de apele
barajului Fântânele-Beliş. În prezent se găseşte pe un dâmb în centrul
satului. Biserica nu figurează pe lista monumentelor istorice.

BELIS, EXTERIOR

Patrimoniu. Biserica pastrează doar câteva cărţi liturgice de la 1900,


un clopot şi un picior de masă de altar.

Starea de conservare. Edificiul este acoperit cu şindrilă, aceasta


prezentându-se în stare bună, la nivelul turnului şi pe versantul nordic la
acoperiş, dar deteriorată la sud. Şindrilă a fost aplicată recent şi la nivelul
arcadei pridvorului, pridvor care protejează latura nordică şi vestică,
precum şi pe întreg peretele sudic al edificiului. În interior, pereţii nu
prezintă pictură.

[28]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BELIŞ, INTERIORUL

BELIŞ, PRIDVORUL

[29]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BELIS, ŞINDRILA

[30]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BERCHIEŞU – CJ–II-m-B-07529

Biserica de lemn din Berchieş, comuna Frata, nr. 54, monument istoric,
are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”. Datare probabilă – 1747.
Se presupune că biserica a fost adusă în Berchieşu în 1765 din zona
Bârgăului.

BERCHIEŞU, EXETERIOR

Pictura. Edificiul păstrează urme de pictură interioară. În pronaos,


pictura s-a deteriorat în cea mai mare parte, păstrându-se doar urme din
pânza de cânepă lipită. În naos pe boltă şi pe pereţii laterali, pictura are
influenţe stilistice bizantine. Temele prezentate sunt cele din Vechiul
Testament dar şi din Ciclul Hristologic. Iconostasul a fost pictat şi el pe
pânză.

Patrimoniul. În patrimoniul bisericii, se păstrează o masă de altar


modelată în piatră pe care apare o inscripţie în slavonă: „1765 pomana de
la Adrieş (a) ioni de la Bergău”, masa fiind deci donată de un locuitor din
Bistriţa-Năsăud, de unde a fost adusă biserica.
Se mai păstrează patru icoane împărăteşti, cu o pictură uşor naivă,
asemenea picturii icoanelor pe sticlă, cu figuri pe un fond puternic albastru
precum şi câteva icoane pe lemn şi sticlă. Unul din cele două clopote ale
bisericii este turnat în 1848.
[31]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Starea de conservare. Până anul trecut, a fost în folosinţă, fiind


singura biserică ortodoxă din Berchieş. Biserica a pierdut însă mult din
aspectul exterior original, suferind multe modificări. Edificiul a suferit
reparaţii în 1858, conform unei inscripţii pe o scândură din pridvorul
bisericii, apoi în 1959, a fost tencuit la exterior în galben-portocaliu, a
primit acoperiş de tablă câţiva ani mai târziu, iar parapetul pridvorului a
fost vopsit în albastru. În interior, pictura este degradată.

BICA – CJ–II-m-B-07531

Amplasată în satul Bica, comuna Mănăstireni, nr. 40, biserica de lemn


cu hramul „Înălţarea Domnului”, este un monument istoric construit în
anul 1765 de meşterul Nicolae, conform inscripţiei de pe portalul intrării şi
este unul din cele mai frumoase şi mai bine conservate edificii religioase
de lemn din judeţ. Înlocuieşte o biserică mai veche de secol XVI.

Decorul sculptat. Uşa de intrare de la latura sudică are un


ancadrament frumos decorat, cu vrejuri vegetale, motive geometrice şi
rozete.

Pictura. Edificiul păstrează o pictură murală realizată în 1774 (conform


inscripţiei de la proscomidie – „1774 noiemvrie 18 zile”), atribuită lui
Simion Silaghi Sălăjeanu. Deasupra uşilor împărăteşti se păstrează
inscripţia: „Această s(fântă) biserică s-au zugrăvit în zilele şi cu înghemnul
acestor mai gios scris oameni. Întâie Chir Popa Toma, Lazăr Ştefan fiu
curator, Toşa Marian corator, Popsă Ilie şi cu toţi feciorii dumisale, Ile
Andrei corator, Zirbo Mihaiu, Colde Simion Colnicu au dat că(te) 3 măriaşi
unul”. În pronaos, sunt reprezentaţi Adam şi Eva pe peretele vestic, şi o
friză cu muceniţe în picioare. Pe bolta naosului sunt reprezentaţi în
medalioane: Pantocratorul, Duhul Sfânt şi Cel vechi de zile, precum şi
diverşi prooroci spre nord şi sud. O parte din pictura peretelui vestic al
naosului s-a distrus în momentul în care, ulterior, s-au practicat nişte
ferestre, pentru a permite celor din pronaos să audă mai bine slujba. Se
mai păstrează totuşi mai multe scene: Sf. Gheorghe cu balaurul,
Constantin şi Elena, Sf. Duh. Iconostasul este pictat şi el, deasupra
icoanelor împărăteşti datate la mijlocul sec. al XVIII-lea este reprezentat
şirul apostolilor, apoi un rând de sfinţi prooroci având în centru o
reprezentare a Maicii Domnului, totul fiind încununat de o Răstignire. În
altar este reprezentată: Sfânta Treime pe boltă, Sfinţi părinţi pe pereţi şi
Punerea în mormânt la proscomidie. Pictura prezintă influenţe baroce,
datorate mediului de formare al pictorului.

Patrimoniul. Cea mai valoroasă piesă din patrimoniul bisericii este


icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de tip Hodighitria, puternic înnegrită,
cu un fond aurit cu pătrăţele incizate, având o ramă decorată cu butoni

[32]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

mari, auriţi precum şi o inscripţie nominativă cu litere alungite, în partea


de sus. Icoana este de factură arhaică şi datează din secolul al XVI-lea.
Patrimoniul bisericii mai include icoane de secol XVIII şi patru cruci
pictate. Valorosul triptic care a aparţinut bisericii, realizat în 1563 de
acelaşi autor cu al tripticului de la Agârbiciu, se găseşte la Muzeul de Artă
din Bucureşti.

Starea de conservare. Edificiul a fost supus unei restaurări în ultimii


10 ani, astfel că în prezent se prezintă în condiţii foarte bune. În 1997 s-a
intervenit la structura de lemn, în anii următori s-a restaurant picture.
Şindrila este schimbată, iar la vest monumentul a fost înălţat pe o bază de
piatră. Pictura se prezintă în condiţii bune.
BICA, EXTERIORUL

[33]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BICA, BOLTA NAOSULUI

BICA, SFINŢII CONSTANTIN SI ELENA, NAOS

[34]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BUCEA – CJ-II-m-B-07539

Biserica de lemn din Bucea, comuna Ciucea, nr. 47, datând din 1791,
are hramul “Adormirea Maicii Domnului”.

BUCEA, EXTERIORUL

Decorul sculptat. Portalul uşii de intrare este decorat prin incizie cu


motive geometrice, cruci şi spirale. Pe grinda de lângă cunună, în dreapta
uşii, apare incizat în chirilică anul construirii, 1791. Monumentul este
decorat şi cu un frumos brâu împrejur, având decor sculptat şi la arcada
pridvorului.

Pictura murală este din aceeaşi perioadă. În 1880, pictura bisericii


este renovată de Dionisie Iuga, zugrav din Nicula, fapt cunoscut dintr-o
inscripţie aflată deasupra icoanelor împărăteşti: „Sfânta biserică s-a
zugrăvitu în vara a. 1880 sub stăpânitori Franz Iosef I împărat şi rege!
Mironu Romanului arch. şi mitropolitu Ioanu Metianu EPPU . Teodoru Filipu
administratoru protopopesc Simeonu Butili adm parch!!! Georgiu
Darabanu notariu cerc: Ilea Toderu Alexi ctitor Ilea Mihaiu Bursuc jude
com: Ilea Gavril cantor Adolf Spitzer arend şi membru com Dionisiu Iuga
cant(or) et zugrav(u) de Nicola”. Pictura este destul de naivă iar gama
cromatică redusă, dominată de verde şi albastru.

[35]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BUCEA, PRIDVORUL

În pronaos apare Pilda fecioarelor cuminţi şi a celor nebune, pictura fiind


relativ bine păstrată.
În naos, apar obişnuitele scene hristologice pe boltă, scene separate
prin colonete cu arcade, precum şi Cei 4 evanghelişti, în partea de est a
boltei. Pictura este însă puternic înnegrită, deteriorată mai cu seamă în
partea de vest de infiltarea apei. Totuşi, la vest, pe peretele corului se
găseşte un Sfântul Ilie, bine păstrat.
Iconostasul, realizat în aceeaşi epocă, este încununat de o icoană
elipsoidală reprezentând o Răstignire.

Patrimoniul. Biserica a fost împodobită cu icoane pe sticlă provenind


din centrul de la Nicula, însă acestea au ajuns în 1981 la Cluj. Icoanele
împărăteşti: Sfântul Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul, Iisus
Pantocrator, Sfinţii Arhangheli sunt din secolul al XIX-lea. În biserică se
mai păstreză piciorul mesei de altar, având inscripţionat anul 1868.

Starea de conservare. Amplasat în cimitir, pe dealul Gorban,


monumentul se prezintă într-o stare foarte bună, atât la exterior cât şi în
interior, fiind folosit la hram şi cu prilejul tuturor sărbătorilor dedicate
Maicii Domnului. În 1959, biserica a fost restaurată de către DMI. Şindrila
a fost schimbată în 1988, iar în 2008 a fost tratată cu ulei de in. Se
prezintă în stare bună, exceptând latura de vest. Bârnele sunt în stare
bună, protejate şi de baza de piatră foarte înaltă. Portalul vechi, decorat,
a fost însă acoperit de altul nou. Între pronaos şi naos a fost practicată o
uşă cu zăvor.

[36]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BUCEA, NAOS, SF ILIE

BUCEA, PICTURĂ PRONAOS

[37]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BUCEA, DETALIU ANCADRAMENT

[38]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

BUCEA, TURNUL CLOPOTNIŢĂ

[39]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CALNA – CJ–II-m-B-07542

Biserica de lemn din Calna, comuna Vad, cu hramul „ Sfinţii Arhangheli


Mihail şi Gavril” a fost construită în 1672, an indicat într-o inscripţie de pe
bârna transversală a uşii de la intrare: „Vleat 1672 Mihai Apafi”.

CALNA, ANCADRAMENT UŞĂ

Sculptura. Usciorii acestei intrări au fost împodobiţi cu motive


decorative geometrice precum: frânghia răsucită, rozete solare, cruci şi
linii frânte, sculptate într-un altorelief. Ancadramentul uşii ce desparte
pronaosul de naos este împodobit şi el cu rozete şi linii frânte.

Pictura. Din pictura murală realizată în a doua jumătate a secolului al


XVIII-lea, se mai păstrează câteva fragmente în naos şi în absidă, cu
intervenţii ulterioare. Pe tavanul pronaosului este reprezentat un heruvim
iar pe peretele de vest apar sfinte muceniţe.
În naos, pe peretele de vest apare binecunoscuta Pildă a fecioarelor
înţelepte şi a celor nebune, o pictură ulterioară, dominată de culori
puternice – roşu şi albastru. Pictura din naos este distrusă în cea mai
mare parte.
Iconostasul a fost repictat, prezentând motivul decorativ al zig-zag-ului
deasupra uşilor. Cel mai bine se întrezăreşte friza apostolilor. În zona
centrală a bârnei transversale, deasupra uşilor, se păstrează urmele
faptului că lemnul a ars. În altar, pictura este distrusă de asemenea, cu
unele fragmente mai vizibile la nord şi sud.

[40]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CALNA, EXTERIOR

[41]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Patrimoniul. În patrimoniul bisericii se mai păstrează două icoane din


secolul al XVIII-lea: Maria cu Pruncul, Arhanghelul Mihail, care se găsesc
astăzi în casa parohială. Se păstrează sistemul original de închidere a uşii,
cu balamale de lemn şi zăvor de lemn.

CALNA, ACCESUL ÎN NAOS

[42]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CALNA, DETALIU ALTAR

[43]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CALNA, ZĂVORUL

[44]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Starea de conservare. Documentele vorbesc de numeroasele lucrări


care s-au făcut în timp, biserica fiind avariată şi reparată de mai multe
ori: în 1794 - cum sugereaza aceasta data incrustata pe un lemn din
turla; în 1900 - cînd turnul a fost distrus de o furtuna; în 1965 - 1970
cand a fost supusă unei reparaţii capitale; în 1982 - când, în 27 iunie,
turla i-a fost smulsă de o furtună; în 2000-2001 - schimbarea şindrilei de
la acoperiş.
Turnul nu are galerie, aceasta fiind probabil închisă la refacerea
şindrilei.
În prezent, şindrilele s-au uscat, distanţându-se, iar turla a fost găurită
de numeroase ciocănitori. Baza bisericii a fost consolidată, fiind ridicată pe
o bază de lemn şi piatră. Dar barnele pereţilor sunt mâncate de carii, iar
pe latura de nord ele sunt uşor dislocate. Lipsesc unele sticle la ferestre.
Unul din stâlpii pridvorului a fost înlocuit. În ultimii 3 ani, au fost înlocuite
cuiele de lemn şi consolidat pridvorul prin supraînălţarea sa şi implicit a
coloanelor pe o bază de piatră. Pereţii exteriori păstrează cateva vagi
urme de pictură pe pânză.

CALNA, PICTURĂ NAOS

[45]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CĂTĂLINA – CJ-II-m-B-07551

Biserica de lemn din Cătălina, comuna Panticeu, cu hramul “Înălţarea


Sfintei Cruci” a fost adusă, se pare, din Dej, în 1896. În partea de vest a
naosului, sub cor, apare inscripţia “Tarcea Teodor – 1896”

CATALINA, EXTERIOR

Pictura. Interiorul a fost pictat în anii 1986-1987, când s-au mai


realizat lucrări şi la exterior. Apar reprezentări ale Buneivestiri şi
Evangheliştii în medalioane.

Patrimoniul. Biserica păstrează în patrimoniul său vechile uşi


împărăteşti, având decor sculptat cu rozete, viţă de vie şi ciorchini de
struguri, însă restul iconostasului nu se mai păstrează. Se mai păstreză
câteva icoane de Nicula, pe sticlă vălurită, cu temele : Maica Domnului cu
Pruncul, Înălţarea, Sfântul Arhanghel Mihail, precum şi 2 cărţi liturgice de
la sfârşitul sec. al XIX-lea – un Penticostar şi un Orologiu.

Starea de conservare. Biserica a suferit multe modificări, fiind


acoperită cu tablă în 1961, respectiv zidită apoi atât la exterior cât şi la
interior în 1964. Sub tablă se mai zăreşte vechea şindrilă a bisericii, iar de
sub tencuiala sparta în cateva locuri se văd bârnele de lemn. Uşile de
acces au fost acoperite cu vopsea argintie.

[46]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CATALINA, INTERIOR

[47]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CATALINA, UŞILE ÎMPĂRĂTEŞTI

[48]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CHESĂU – CJ–II-m-B-07559

Amplasată în satul Chesău, comuna Mociu, nr. 106, biserica de lemn


“Sfinţii Arhangheli”, monument istoric, datează din secolul al XVIII-lea.
Biserica a fost mutată aici în 1923 din Ghirişu Român. Pe cununa bisericii
apare incizat anul 1878, când probabil au avut loc lucrări de refacere.

Pictura. Biserica nu mai păstrează nici măcar urme de pictură murală


de început de sec. XIX, aceasta deteriorându-se cu ocazia mutării
edificiului. Iconostasul păstrează uşi împărăteşti, datate în prima jumătate
a sec. al XIX-lea, cu decor policrom, în relief, prezentând motive vegetale,
precum şi medalioane în care sunt reprezentate scene cu Cei 4
Evanghelişti şi Bunavestire. Pe iconostas, au fost pictate pe pânză figurile
celor 12 apostoli

Patrimoniul. În patrimoniul bisericii se păstrează două icoane


împărăteşti deteriorate, prezentând o Maica Domnului cu Pruncul şi Iisus
învăţător.

Se mai păstrează icoane pe lemn vechi, din secolul al XVIII-lea,


reprezentând pe Sfântul Nicolae şi cei doi Sfinţi Arhangheli, Mihail şi
Gavril. Icoanele sunt deteriorate, fiind crăpate.

Starea de conservare. În prezent, acoperişul turnului este din tablă,


iar cel al bisericii este din ţiglă. Edificiul este în rest într-o stare de
conservare acceptabilă. Astăzi, satul este maghiarizat aproape în
întregime, astfel că în biserică se mai ţin slujbe doar o dată pe lună,
oficiate de către preotul din Ghiriş.

[49]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CHIDEA – CJ-II-m-B-07564

Biserica de lemn « Sf. Gheorghe » se găseşte în satul Chidea, comuna


Vultureni, la numărul 115. Monumentul datează din a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea, mai exact din 1764, ceea ce reiese din inscripţia în
chirilică de pe prestolul de piatră din altar.

CHIDEA, EXTERIOR

[50]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Sculptura. Intrarea în biserică se face pe latura sudică, pe o uşă a


cărei ancadrament este decorat cu rozete şi romburi.

Pictura. Pictura murală, datând din aceeaşi epocă, a fost acoperită


ulterior cu vopsea, de mai multe ori, ultima intervenţie având loc prin
anii ‟70. Astfel, în prezent apare reprezentată bolta cerească pe bolta
naosului, fără alte scene. Iconostasul cu uşile sale a fost repictat.

CHIDEA, DECOR ICONOSTAS

CHIDEA, ÎMBINAREA BÂRNELOR

[51]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Patrimoniul. Icoanele pe lemn păstrate în patrimoniul bisericii au


aparţinut iconostasului, anul 1764 apărând pe una din ele: Sfântul
Arhanghel Mihail, Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Nicolae şi un Iisus
Pantocrator, aceasta din urmă având o frumoasă ramă decorată cu
motivul funiei şi cu vrejuri. Totodată, se mai păstreză câteva cruci vechi
pictate. În altar se mai păstreză prestolul de piatră, decorat cu un relief
plat şi cu inscripţia în chirilică.

Starea de conservare. Iniţial, monumentul se afla în cimitir, apoi a


fost adus în sat, între case şi înconjurat cu zid de piatră pentru a fi mai
bine protejat. Exteriorul evidenţiază mai multe mutări ale monumentului,
unele dintre bârne fiind înlocuite total sau parţial. Şindrila acoperişului
este veche, găurită, nemaifiind înlocuită de la începutul anilor „80, cu
excepţia turnului unde s-a produs o intervennţie mai recentă. Pe latura de
sud a altarului, bârnele sunt uşor dislocate, iar pe latura de nord sunt
mâncate, necesitând intervenţie. De asemenea, baza de piatră, din 1978,
se dislocă şi ea.
Noul ancadrament de intrare în biserică a tăiat o parte din cel vechi,
frumos decorat cu rozete şi motive geometrice. Pe latura de est a absidei
altarului a fost tăiată ulterior o fereastră mai mare. În biserică se ţin
slujbe lunar.
CHIDEA, SF ARH MIHAIL, LEMN, SEC XVIII

[52]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CHIDEA, IISUS PANTOCRATOR, LEMN, SEC XVIII

[53]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CIUBĂNCUŢA – CJ-II-m-B-07567

Biserica de lemn “Sf. Nicolae”, este amplasată în satul Ciubăncuţa,


comuna Recea Cristur şi datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea
(1829), conform inscripţiei de deasupra uşii de intrare în naos.

CIUBANCUŢA, EXTERIOR

[54]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Pictura murală de secol XIX, cu repictări evidente, se păstrează


fragmentar, într-o cromatică restrânsă dominată de roşu şi albastru. În
pronaos apare reprezentată Pilda Fecioarelor, cele nebune fiind îmbrăcate
în straie populare. Întregul ansamblu este destul de deteriorat.
În naos, sunt pictaţi sfinţi militari pe pereţii de nord şi sud , respectiv
scene biblice pe boltă, acestea fiind separate de chenare pătrate, cu decor
geometric şi vrejuri florale. Se întrezăresc figuri de turci şi de soldaţi
habsburgi, reprezentaţi în scenele patimilor lui Hristos, ca o aluzie la
realităţi istorice locale.
Iconostasul este decupat în partea superioară pentru a găzdui o
Răstignire, iar pictura sa este puternic deteriorată.
Uşa de acces mai prezintă vagi urme de pictură, la fel şi peretele sudic
la exterior.

CIUBANCUŢA, PICTURĂ NAOS

Patrimoniul. În patrimoniul său se păstrează câteva icoane de secol


XVII (aproximativ 1670): Isus Pantocrator (prezentând elemente
decorative florale specifice limbajului renascentist târziu), Sfinţii Petru şi
Pavel, Arhanghelul Mihail, icoane care au aparţinut probabil unei biserici
mai vechi. Se pare că au fost pictate de un meşter provenit din ambianţa
laică, ele fiind decorate cu motive decorative florale tipice Renaşterii târzii.
În biserică mai existau la cercetarea de la începutul anilor „80 câteva
icoane din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, pictate tot pe lemn,
dintre care se mai păstreză doar patru : Maica Domnului cu Pruncul,
Sfântul Nicolae, Iisus Pantocrator şi o Încoronare a Fecioarei. Toate
icoanele sunt destul de puternic înnegrite, necesitând restaurare.

[55]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Patrimoniul bisericii este completat de câteva cruci pictate şi mai multe


tipărituri de la mijlocul secolului XIX.

Starea de conservare. Monumentul nu a mai suferit intervenţii de


restaurare sau consolidare în ultimii aproximativ 30 de ani. Biserica este în
prezent acoperită cu tablă. Bârnele pereţilor sunt mâncate de carii iar
baza de ciment s-a dislocat, necesitând înlocuire, în colţul de sud-vest
bârna bază fiind aşezată direct pe pământ. Pe peretele vestic al naosului,
cât şi pe boltă, pictura este deteriorată de umezeală şi puternic înnegrită
de la fumul lumânărilor. Biserica este în uz, pentru cele aproximativ 45 de
persoane care locuiesc încă în sat.

CIUBANCUŢA, IISUS PANTOCRATOR, 1670

[56]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CIUBANCUŢA, SFINŢII PETRU ŞI PAVEL

[57]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CIUBANCUŢA, URME PICTURĂ EXTERIOARĂ

[58]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CIUCEA – CJ–II-m-A-07568

Biserica de lemn din Ciucea, aflată în incinta Muzeului Memorial


„Octavian Goga”, se află în grija mănăstirii de maici reînfiinţată aici în anii
„90. Biserica a fost construită în satul Gălpâia din Sălaj şi mutată în 1939
în Ciucea de către Veturia Goga. Deşi istoricul bisericii fixează construirea
ei la 1575, literature de specialitate convine asupra plasării ei în secolul al
XVIII-lea, inscripţia de pe peretele exterior al navei din 1768 fiind un
argument.

CIUCEA, EXTERIOR

[59]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CIUCEA, PORTAL INTRARE

Decor sculptat. Portalul de acces în biserică este decorat cu motivul


funiei, motiv prezent şi pe bârna transversală a boltei naosului. Decorată
este şi arcada pridvorului de pe latura sudică.
[60]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CIUCEA, ICOANĂ PE STICLĂ NICULA

[61]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Pictura. Monumentul a avut un ansamblu de pictură murală realizat de


meşterul Ioan Pop din Românaşi, care însă s-a distrus. În pronaos, se mai
găsesc urme pe tavan, având motive florale, cât şi pe peretele de nord,
probabil o friză a fecioarelor. Se mai văd urme pe bolta naosului,
medalioane cu Sf Duh şi Iisus Hristos. În altar pictura este distrusă. În
stânga şi dreapta uşii de intrare se mai văd urmele unor picturi exterioare.

CIUCEA, NAOS, PERETELE VESTIC

Patrimoniul. În patrimoniul bisericii se mai păstrează doar câteva


icoane pe lemn şi sticlă din zonă, restul fiind expuse în sălile muzeului.
Astfel, se remarcă două icoane de Nicula: Sfânta Paraschiva şi Iisus
Pantocrator, precum şi un Arhanghel Mihail, icoană de secol XVIII pe
lemn, foarte deteriorată.

Starea de conservare. Monumentul a fost ridicat pe o bază de piatră


foarte înaltă, care protejează talpa, pereţii fiind în stare bună. Sunt atacaţi
totuşi de muşchi, pe latura de nord, atât la interior cât şi la exterior,
precum şi de furnici de lemn şi carii. Şindrila a fost schimbată în anii 70,
prezentându-se totuşi într-o stare relativ bună. Se păstrează ferestrele
mici originale, în schimb peretele dintre pronaos şi naos a fost modificat,
deschiderile lărgite fiind realizate probabil cu ocazia reasamblării.

[62]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CIULENI – CJ-II-m-B-07569

Biserica de lemn din Ciuleni, comuna Mărgău, are hramul „Adormirea


Maicii Domnului” şi este un edificiu construit în secolul al XVIII-lea.

Pictura. Pictura murală datează din 1859 (conform inscripţiei din naos).
În pronaos, în partea de sus a pereţilor, este reprezentată Pilda fecioarelor
nebune şi a celor înţelepte, în timp ce partea inferioară a pereţilor este
acoperită cu pictură decorativă nouă.
În naos, pictura păstrează motive decorative şi iconografice de
inspiraţie brâncovenească, Ciclul Patimilor este prezentat pe pereţii
naosului, deasupra apărând sfinţi în medalioane.
În altar, pictura este puternic deteriorată, observându-se cu greu
urmele unor figuri de sfinţi.

Patrimoniul. Iconostasul este pictat pe trei registre, deasupra acestora


fiind amplasat altarul poliptic, repictat într-o manieră de factură catolică,
astăzi foarte înnegrit. Scenele reprezentate pe el sunt: Cina cea de taină,
Sărutul lui Iuda şi Ruga din grădină.
În patrimoniul bisericii se mai păstrează o icoană împărătească din
1790, reprezentând pe Iisus cu apostolii în medalion, pe un fond aurit.
Icoanele pe sticlă nu se mai păstrează, iar restul icoanelor pe lemn vechi
au fost aduse în colecţia Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj.

Starea de conservare. Monumentul a fost acoperit cu tablă. În 1899,


a primit un pridvor la vest.

COJOCNA – CJ–II-m-B-07573

Biserica de lemn din Cojocna, monument istoric cu hramul „Intrarea în


biserică a Maicii Domnului”, a fost construită la sfârşitul secolului al XVIII-
lea (1796).

Decorul sculptat. Pe latura sudică se mai păstreză ancadramentul


sculptat al vechii intrări, decorat cu rozete, cu motive geometrice şi
vegetale.

Pictura. Edificiul nu este pictat în interior, pereţii fiind placaţi atât în


naos cât şi în pronaos. Iconostasul este nou.

Patrimoniul. În patrimoniul bisericii se mai păstrează aproximativ 10


icoane pe sticlă provenind din centrul de la Nicula, restul icoanelor fiind
noi.
Până acum câţiva ani, muzeul amenajat în casa parohială din Cojocna
deţinea cărţi valoroase din secolele XVII-XVIII, precum şi icoane de
[63]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

valoare. Din motive de securitate s-a decis mutarea lor la Cluj, în Muzeul
Arhiepiscopiei Ortodoxe. Astfel, biserica a deţinut două icoane
împărăteşti: un Deisis şi o Maica Domnului cu Pruncul, ambele având fond
auriu, decor incizat, ramă cu colonete, ornamente cu vrejuri şi struguri. Pe
prima se găseşte o inscripţie votivă, scrisă în chirilică, „Această icoană o
au făcut Suci Macarie cu soţu său Irina 1784”, iar pe cea de a doua se
poate citi „Această icoană o au făcut Nemeş Alecsa cu soţu dumisale
Marişca. Popa Ştefan”. În pridvorul de pe latura sudică este adăpostită o
veche masă de pomană. Din vechile cărţi bisericeşti, se mai păstreză doar
câteva de sec. al XIX-lea. În cimitirul bisericii se păstrează câteva cruci de
piatră vechi, decorate cu motive geometrice.

Starea de conservare. Monumentul este acoperit cu tablă, inclusiv la


turn. Iniţial intrarea se făcea pe latura sudică, unde se mai păstrează o
parte din ancadramentul sculptat, tăiat în prezent de o fereastră, pentru
ca apoi intrarea să fie mutată pe latura de vest, adăpostită de un mic
pridvor. Altarul a fost ridicat pe o bază de piatră. Bârnele pereţilor se
prezintă în stare relativ bună. Pe alocuri au fost adăugate chingi de fier
pentru a împiedica dislocarea lor.
COJOCNA, PRIDVOR SUDIC

[64]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

COJOCNA, EXTERIOR

[65]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

COJOCNA, VECHEA INTRARE

[66]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

COJOCNA, DETALIU ANCADRAMENT

CREMENEA – CJ–II-m-B-07582

Biserica de lemn din Cremenea, comuna Bobâlna, cu hramul “Sfinţii


Arhangheli” datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Biserica
este încă în uz, fiind folosită o dată la trei săptămâni.

Decorul sculptat. Uşa de acces în biserică are un ancadrament


decorat prin incizie cu motive geometrice, rozete, funii răsucite şi
inscripţia în chirilică cu anul construirii: „Văleat 1677”. Edificiul mai
prezintă decor sculptat la stâlpii pridvorului şi la bârna din dreptul laturii
sudice a altarului. Ancadramentul uşii de intrare în naos şi bârnele
transversale ale boltei naosului sunt decorate cu motivul frânghiei, având
drept cheie de boltă o rozetă.

Pictura. În interior, edificiul a fost pictat în 1758, din vechea pictură


păstrându-se fragmente. Pe bolta naosului este reprezentată o scenă
inspirată din Psalmul 61 cu inscripţia: „Funiile păcătoşilor s-au înfăşurat
împrejurul meu şi legea Ta n-am uitat”, interpretată de specialişti drept o
referire la momentele tulburi prin care a trecut Transilvania în acea epocă.
În pronaos pictura este deteriorată, însă se mai pot întrezări figurile
care formează Friza fecioarelor înţelepte şi a celor nebune, friză realizată

[67]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

într-o cromatică dominată de verde şi roşu cărămiziu. În tavanul care


prezintă motive solare, s-a practicat o deschizătură pentru trasul
clopotelor.
Pereţii naosului nu mai păstrează pictură în partea inferioară, iar pe
peretele de vest este puternic deteriorată. Pe latura de nord şi sud a boltei
naosului se mai disting scenele cu caznele lui Iisus.
Din iconostas cel mai bine se păstrează friza apostolilor.

CREMENEA, ICONOSTASUL

Patrimoniul. În patrimoniul bisericii din Cremenea a existat o


evanghelie din 1776, aflata in prezent în colecţia Mitropoliei de la Cluj şi
un clopot turnat în 1770. Acelaşi pictor care a realizat ansamblul mural, a
pictat şi icoanele împărăteşti: Isus Pantocrator şi Maica Domnului cu
Pruncul, datate puţin mai devreme, la 1740

Starea de conservare. Fiind amplasată în pantă, biserica a avut


nevoie de întărirea bazei pe latura de nord. În schimb, trebuie intervenit
pentru întărirea bazei pe laturile de sud şi vest. În 1802 a fost adăugat un
pridvor pe latura de nord. În 2001, 2002 s-a intervenit pentru
consolidarea bisericii şi a fost schimbată şindrila, toate lucrările având loc
din iniţiativa şi sub îngrijirea Prea Cuviosului părinte Iustin Marchiş, de la
biserica Stavropoleos din Bucureşti. Bârnele se prezintă în stare bună. În
general, ansamblul pictural este puternic înnegrit şi pe unele porţiuni este
distrus aproape în totalitate.

[68]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CREMENEA, EXTERIOR

[69]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CREMENEA, ACCES NAOS

[70]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CREMENEA , PICTURĂ ALTAR

[71]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

CRIŞENI – CJ–II-m-B-07583

Amplasată pe culmea dealului, în cimitir, biserica de lemn „Sfinţii


Arhangheli Mihail şi Gavril” din satul Crişeni, comuna Mociu, monument
istoric, datează din anul 1791.
CRIŞENI, EXTERIOR

Pictura. Din aceeaşi epocă datează şi fragmentele de pictură murală


din interior, realizată pe pânză. Astfel, pe peretele vestic al pronaosului se
păstrează o friză cu muceniţe cât şi reprezentarea Pildei fecioarelor, cu
figuri îmbrăcate în costume româneşti tradiţionale. În naos, este
reprezentat Iisus Pantocrator în centrul bolţii naosului, scene din Ciclul
Patimilor şi sfinţi în medalioane decorative pe pereţi.

Patrimoniul. Iconostasul păstrează două şiruri de icoane, din aceeaşi


epocă cu pictura: icoanele prăznicar şi registrul celor 12 apostoli, ambele
registre fiind deteriorate. Uşile împărăteşti sunt sculptate cu motive
decorative aurite precum vrejuri de viţă de vie, simbolul vulturului bicefal,
scene cu evanghelişti şi Bunavestire în medalioane.
În patrimoniul bisericii se păstrează două icoane pe lemn de sfârşit de
secol XVII sau început de secol XVIII, precum şi o toacă din 1813.

Starea de conservare. Monumentul este acoperit cu tablă inclusiv la


turn, dar tabla este veche, extrem de ruginită. În anii ‟80 edificiul a fost

[72]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

tencuit în exterior, iar pridvorul a fost vopsit. Monumentul este amplasat


pe o bază de piatră care se prezintă încă în stare bună. În interior, pictura
este deteriorată, puternic înnegrită şi afectată de infiltrările de apă, dar
fragmentele păstrate permit stabilirea programului iconografic folosit de
pictor. Până în prezent, biserica este încă în folosinţă, fiind singura din sat.

CRIŞENI , BOLTA NAOSULUI

DÂNCU – CJ-II-m-B-07590

Biserica de lemn “Învierea Domnului” din Dâncu, comuna Aghireşu, a


fost construită la mijlocul secolului al XVIII-lea în satul Valea Drăganului şi
strămutată în 1862 pe locul actual, anul apărând însemnat pe vechiul
ancadrament de pe latura de sud.

Decorul sculptat. Deşi zidită la exterior, biserica mai păstrează brâul


în torsadă, ancadramentul vechii intrări şi decorul arcadelor pridvorului,
unde apare acelaşi motiv al funiei, alături de vrejuri vegetale şi rozete.

[73]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

DANCU, EXTERIOR

[74]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

DANCU, DETALIU VECHIUL ANCADRAMENT AL UŞII

[75]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

DANCU, IISUS PANTOCRATOR, 1748

[76]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

DANCU, NAŞTEREA, 1750

[77]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Pictura murală a bisericii a fost acoperită cu tencuială în 1924,


conform inscripţiei de deasupra uşilor iconostasului. “Această biserică s-a
pictat şi renovat în an. 1924. Sub Gloriosul nostrum rege Ferdinand I şi
Regina Maria. Sub PSSă Nicolae Ivan Episcopul Eparhiei Vadului,
Feleacului şi Clujului. Sub Aurel Muntean ; cu conlu… cucernicului preot
local Vasile Ferghete; fiind epitrop I Ioan Pop, lui Iosif cu cheltuiala întreg
poporului ortodox român din comuna Dânc”. Iconostasul este pictat cu
figurile celor 12 apostoli, reprezentaţi pe 2 rânduri având în centru un
Iisus Pantocrator.

Patrimoniul. Biserica păstrează în schimb icoane valoroase pictate pe


lemn în secolul al XVIII-lea: Isus Pantocrator, semnată şi datată în 1748
de Ioan Zugrav; Naşterea lui Isus, Învierea şi Coborârea Sfântului Duh
toate trei icoane prăznicar pictate de Nechita Zugrav în jurul anului 1750.
Icoanele împărăteşti: Maria cu Pruncul, Arhanghelul Mihail, posibil de
acelaşi autor, sunt din aceeaşi epocă. În podul bisericii se mai păstrează
vechiul candelabru de lemn şi câteva cruci pictate.

Starea de conservare. Accesul în cimitir, se face pe sub o poarta cu


frumos motiv sculptat, cu vrejuri vegetale şi rozete. În 1862, la
strămutarea în Dâncu, biserica primeşte pridvorul de pe latura sudică.
Apoi, în 1924, uşa de acces este mutată la vest, vechea intrare de pe
latura sudică fiind zidită, păstrându-se doar ancadramentul sculptat cu
motive precum rozeta şi vrejurile florale, peste care s-a aplicat vopsea.
Tot atunci, biserica a fost zidită la exterior, însă se mai vede forma brâului
în torsadă. Interiorul a fost tencuit şi el. Ulterior, biserica a fost acoperită
cu tablă, inclusiv la acoperişul turnului şi la cele 4 turnuleţe de la baza
acestuia, păstrându-se însă şindrila de pe pereţii turnului.

DÂNGĂUL MARE – CJ-II-m-B-07591

Biserica de lemn din Dângăul Mare, comuna Căpuşu, nr. 113, având
hramul “Sfântul Gheorghe”, datează din secolul al XVIII-lea.

Decorul sculptat. Intrarea se face pe latura sudică, ancadramentul uşii


fiind decorat, însă la placarea pereţilor exteriori cu scândură, acest
ancadrament a fost acoperit. Decor se mai păstrează la arcada pridvorului,
precum şi în interior, pe ancadramentul intrării în naos unde apar rozete şi
pe arcul dublou al boltei naosului.
Biserica din Dângăul Mare nu este pictată în interior.

Patrimoniul. Se mai păstrează iconostasul cu cele două uşi,


împărătească şi diaconească, acoperit însă în întregime de icoane şi

[78]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

ştergare. În rest biserica nu păstrează icoane vechi, ci doar câteva pe


sticlă, produse în centrul de la Nicula.

Starea de conservare. Acoperişul de şindrilă al bisericii se prezintă în


stare foarte bună, fiind schimbat recent, în anul 2004. Pereţii exteriori ai
bisericii au fost placaţi pe toată suprafaţa lor cu scândură. Trebuie însă
intervenit la nivelul bazei.

DÂNGĂUL MARE, EXTERIOR

[79]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

DÂNGĂUL MARE, DETALIU PRIDVOR

[80]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

DÂNGĂUL MARE, VEDERE GENERALĂ

[81]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

DÂNGĂUL MARE, INTRAREA

[82]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

DEALUL NEGRU – CJ–II-m-B-07595

Biserica din Dealul Negru, comuna Călăţele, nr. 4, este un edificiu din
secolul al XVIII-lea (1764), monument istoric cu hramul „Sfinţii Voievozi”.

DEALU NEGRU, EXTERIORUL

Decorul sculptat. Ancadramentul uşii pronaosului este decorat cu


motive decorative, precum rozete, vrejuri şi romburi şi are incizat cu litere
chirilice anul 1764.

Pictura. Pronaosul şi naosul păstrează urme de pictură de secol XVIII,


realizate de un pictor necunoscut. Pictura se păstrează mai bine în altar,
reprezentând pe Maica Domnului împărăteasă, în axul absidei, sfinţi
ierarhi pe pereţii absidei, în timp ce pe bolta naosului este reprezentată
Sfânta Treime.

Patrimoniul. În patrimoniul bisericii, se păstează o icoană


împărătească reprezentându-l pe Iisus Pantocrator, decorată cu butoni, de
factură arhaică, probabil datând din secolul al XVII-lea. Alte icoane
împărăteşti, aparţinând secolului al XVIII-lea, reprezintă pe Sfântul
Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul şi un Arhanghel Mihail.
În podul bisericii, se mai păstrează fragmente din câteva piese de
mobilier şi obiecte de cult vechi: un sfeşnic de lemn, o strană cu pupitru
mobil, un sfeşnic cu trei braţe.

[83]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

DEALU NEGRU, ALTAR

DEALU NEGRU, PICTURA ALTAR

Starea de conservare. Biserica este încă în folosinţă. Pereţii exteriori


au fost placaţi cu leţuri iar pe talpa monumentului s-a aplicat tablă.
Şindrila acoperişului a fost înlocuită recent şi se prezintă în stare bună. Cu

[84]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

prilejul unor restaurări mai vechi, au fost înlăturate două din cele patru
turnuleţele de la baza turnului.

DEALU NEGRU, PICTURA ALTAR

DEJ – CJ–II-m-B-07596

Biserica de lemn din Bonţ, comuna Fizeşu Gherlii, se găseşte în prezent


la Dej, în curtea Spitalului Municipal, unde a fost mutată în 1996.
Biserica datează din 1829, a fost declarată monument istoric, hramul
bisericii fiind schimbat odată cu mutarea în “Sfinţii doctori fără de arginţi,
Cosma şi Ioan”.

Pictura. Biserica păstra înainte de mutare urme de pictură în pronaos,


restul pereţilor fiind placaţi în 1941. Anul pictării ar fi 1829, conform unei
inscripţii pe peretele dintre pronaos şi naos. Iconostasul era încununat cu
o frumoasă răstignire

Patrimoniul. În patrimoniul bisericii se găseşte un clopot turnat în


1829. Obiectele de patrimoniu au rămas în Bonţ. Stranele sunt de secol
XIX. S-a păstrat şi piciorul de masă.

Starea de conservare. Mutarea a însemnat înlocuirea aproape în


întregime a ansamblului. Noul edificiu respectă dimensiunile originale,
planimetria precum şi unele detalii cum ar fi deschiderea de la iconostas,

[85]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

din dreptul scenei Răstignirii. În interior, monumentul a fost tencuit şi


repictat în 2000-2001 de Vasile Niţescu din Bucureşti. Dintre bârnele
originale, s-au păstrat cele mai multe pe latura de sud, în stare bună, la
altar precum şi la intrare. Pe latura de nord, unde au fost înlocuite unele
dintre bârnele originale, s-a deschis şi o uşă, pentru a asigura un acces
mai bun pentru credincioşi, în special bolnavii din spital. A fost înnoită
şindrila.

DEJ, TURNUL CLOPOTNIŢĂ

[86]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

DEJ, EXTERIOR

[87]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

DEJ, ICONOSTASUL

GÂRBĂU – CJ-II-m-B-07618

Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Garbău, nr 173,


este un edificiu de secol XIX.

Decorul sculptat apare doar la arcul dublou al boltei naosului.

Pictura. Interiorul a fost tencuit şi vopsit, prezentând o colonadă


pictată pe pereţi şi o boltă cerească pe bolta naosului. Tot aici, pe boltă,
la îmbinarea bârnelor se văd vagi urme de pânză, posibil de la un vechi
ansamblu pictural.

Patrimoniul. Biserica păstrează un suport de lumânări din lemn din


1799, cu inscripţie în chirilică pe dos şi o Răstignire, tot din lemn, pictată
în 1875 la Nicula de Teodor Feur.

Starea de conservare. Biserica este folosită doar la hram, din 2003-


2004 slujbele ţinându-se în biserica nouă, alăturată. Biserica este
construită din bârne de brad, pe o fundaţie de piatră, care pe latura de
nord şi la altar a început să se disloce. Intrarea se face pe latura de sud,
printr-un pridvor zidit. Turnul clopotniţă de forma unui cub este închis cu
scânduri şi are coif octagonal învelit în tablă. Acoperişul bisericii a suferit
modificări după învelirea cu ţiglă. Se păstrează o fereastră mică, originală,
în axul altarului.

[88]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

GÂRBĂU , EXTERIOR

GÂRBĂU, SUPORT LUMÂNĂRI, 1799

[89]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

GÂRBĂU, PERETE SUDIC

[90]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

LIVADA – CJ-m-B-07689

Biserica de lemn din Livada, comuna Petreştii de Jos, are hramul


« Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril» şi a fost construită la mijlocul secolului
al XIX-lea, conform unei inscripţii în lemn de la pridvorul bisericii.

Pictura. Interiorul a fost văruit, primind pictură nouă. În naos este


reprezentată bolta cerească. Urme din pictura veche, realizată la 1859, se
văd în altar şi la iconostas. Iconostasul este pictat pe trei registre, al
apostolilor, proorocilor ambele încununate de o Răstignire. În altar, apare
o reprezentare a Sfintei Treimi pe boltă, heruvimi şi serafimi la baza
boltei, sfinţi părinţi pe pereţi.

Starea de conservare. Biserica a fost acoperită cu tablă, peste şindrila


veche care se poate vedea din pod. Acoperişul turnului, cu poală dublă, a
fost şi el acoperit cu tablă. Baza este înaltă dar a început să cedeze. La
exterior biserica fost tencuită, dar tencuiala s-a scorojit în unele părţi
lăsând să se vadă bârnele de lemn de dedesubt. Podeaua de lemn a fost
acoperită cu ciment.

LIVADA, ALTAR

[91]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

LIVADA, EXTERIOR

[92]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

LIVADA, INSCRIPŢIE ALTAR

[93]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

LIVADA, PICTURĂ ICONOSTAS, 1859

MĂGURA IERII – CJ-II-m-B-07701

Biserica de lemn din satul Măgura Ierii, comuna Iara, nr. 41, având
hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” a fost ridicată în la mijlocul
secolului al XVIII-lea, după cum arată o inscripţie de pe o grindă din
pronaos.

Pictura murală s-a deteriorat. Astfel, în pronaos ea a fost acoperită cu


var, însă se mai păstrează în altar şi naos, puternic înnegrită, acoperită cu
icoane şi ştergare. Se poate observa totuşi că a fost o pictură de calitate,
prezentând figuri elegante şi cu detalii ce ţin de realitatea epocii
contemporane pictorului.
Absida altarului a fost pictată în 1801, an menţionat pe boltă. Aici sunt
reprezentate Sfânta Treime şi portrete de sfinţi părinţi.
Naosul a fost pictat mai devreme, în 1753, conform inscripţiei de pe
peretele vestic: „În a(nul) 1753 s-a (zugr)avit această (sfântă bi)sereca
de ...”. Deasupra stranelor, apar pe pânză muceniţe la nord şi sfinţi
mucenici la sud. Apoi, pe bolta naosului apar scene din Ciclul Patimilor,
iar pe axul bolţii, în medalioane, reprezentările Maica Domnului Orantă, a
Sfântului Duh şi a lui Iisus Pantocrator. Toate scenele sunt delimitate de
benzi decorative, cu motive florale sau geometrice.

[94]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

MĂGURA IERII, EXTERIOR

[95]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

MĂGURA IERII, NAOS

[96]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

MĂGURA IERII, SĂRUTUL LUI IUDA, NAOS

Se pare că acelaşi pictor care a realizat pictura naosului a pictat şi


icoanele împărăteşti, astăzi deteriorate. Iconostasul este realizat pe trei
registre: Apostolii, Proorocii cu Maica Domnului şi o Răstignire.

Patrimoniul. Biserica mai păstrează în patrimoniul său icoane de la


sfârşitul secolului al XVIII-lea: Isus Pantocrator, Maria cu Pruncul, icoane
de factură populară, ultima fiind puternic deteriorată, precum şi icoane
pictate pe sticlă în centrul de la Nicula: Sfânta Treime, Isus Pantocrator,
Maica Jalnică, Masa Raiului şi un Prohod.

Starea de conservare. Monumentul a fost tencuit în exterior,


incluzând şi prodvorul, apoi văruit în albastru, iar baza vopsită în negru.
Acoperişul este din tablă, lemnul fiind păstrat doar la galeria turnului. În
pronaos, pereţii au fost văruiţi iar la nivelul tavanului, unele dintre bârnele
vechi au fost înlocuite cu leţuri noi. Au apărut şi două deschideri pentru
trasul clopotelor. În naos, fragmentele de pictură veche alternează cu cele
văruite, iar pe boltă, în colţurile de nord-est şi sud-vest este distrusă
aproape integral. Pictura este mai vizibilă pe bolta altarului.

[97]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

MĂGURA IERII, MAICA JALNICĂ, STICLĂ

[98]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

MĂGURA. IERII, FEREASTRĂ

MUNCEL – CJ–II-m-B-07717

Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” din Muncel, comuna


Câţcău, a fost construită la începutul sec.al XVIII-lea şi restaurată în
1790, după cum reiese din inscripţia „Anul Dm 1790 luna mai s-au
reînnoit besearica de lemn prin mine Radu Petre meşter de lemn de la
Ocna”.

Decorul sculptat de la ancadramentele uşilor de intrare în pronaos,


respectiv naos, este simplu, redus la motivele geometrice ale rombului şi
valului.

[99]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Pictura. Biserica de lemn a fost zugrăvită între 1792 - 1793 de


Alexandru Pop din Ciceu Hăşmaş, după cum reiese dintr-o inscripţie de pe
latura sudică a absidei altarului: „Anul DM 1792 luna iunie. S-au zugrăvit
oltariu prin mine Popa Alexandru Zugravul păcătosul”. În pronaos mai
există câteva urme vagi de pictură, lemnul fiind foarte mâncat de carii.
În naos, pe boltă apar scene din Ciclul Patimilor, apoi scenele Adam şi
Eva, Abel şi Cain şi Sfântul Ilie pe peretele vestic şi sfinţi militari şi
mucenici pe pereţi. Tot la vest, pictura a fost tăiată de deschizăturile
practicate ulterior, pentru ca slujba să fie urmărită mai bine şi din
pronaos. Porţiunile cele mai bine păstrate sunt pe peretele de vest şi pe
axul bolţii, în timp ce pe latura de nord şi sud a bolţii s-au produs infiltraţii
de apă.
Pictura iconostasului, care pare să fie cel mai bine păstrată din toată
biserica, are acelaşi autor, aici găsindu-se inscripţia: „Zugrăvitu-s-au
aciastă sfântă biserică în zilele Preaosfinţitului Arhiepiscopu Gherasie
Adamovici şi Ci(nstitului) protopop Ilie Lador 1793”. Pictura acestui zugrav
se caracterizează prin grafism şi un desen cu tuşe puternice. Se văd cei 12
apostoli în primul registru, deasupra uşilor împărăteşti care nu se
păstrează.
În altar, este reprezentată Maica Domnului cu Pruncul pe boltă, sfinţi
părinţi pe pereţi, respectiv Sacrificiul lui Avraam şi Viziunea lui Zaharia pe
spatele iconostasului. Pictura este mai bine păstrată decât în naos.

Obiectele de patrimoniu. Tot lui îi datorăm şi icoanele împărăteşti:


Deisis, semnată şi datată; icoana de hram Sf. Nicolae, datată; Maica
Domnului cu pruncul, datată; Arhanghelul Mihail, ultimele două
nemaigăsindu-se în patrimoniul bisericii, toate realizate în 1786. Cele
două icoane împărăteşti care se mai găsesc la Muncel sunt uşor înnegrite,
dar în stare bună.

Starea de conservare. Şindrila actuală datează de la sfârşitul anilor


„70, necesitând înlocuirea, de atunci nemaifăcându-se alte consolidări sau
restaurări asupra monumentului. Latura de nord este năpădită de muşchi.
Biserica este ridicată pe o bază de piatră, care acum este dislocată pe
alocuri, mai accentuat pe latura de sud, iar bârnele prezintă carii. Bârna
de bază se dislocă atât pe latura de nord a altarului cât şi pe latura de
vest a bisericii. În faţa altarului, sunt plantaţi copaci care atacă deja
şindrila. În ansamblu, pictura este puternic înnegrită fiind acoperită şi de
numeroasele ştergare şi covoare de pe pereţi.

[100]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

MUNCEL, EXTERIOR

[101]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

MUNCEL, INSCRIPŢIE ALTAR

[102]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

MUNCEL, ABEL ŞI CAIN, NAOS

MUNCEL, ICOANE LEMN, SEC XVIII

[103]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

MUNCEL, PERETELE SUDIC

MUNCEL, PICTURĂ ALTAR

[104]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

NADĂŞU – CJ–II-m-B-07718

În satul Nadăşu, comuna Izvoru Crişului, se păstrează o biserică de


lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli”, datând din prima parte a sec. al
XVIII-lea (1720-1730), extinsă în 1860, aflată în folosinţă, fiind unica din
sat. Istoricul bisericii vorbeşte de un meşter, Ioan Ghiran, drept
constructorul edificiului.
NADAŞU, EXTERIOR

[105]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Decorul sculptat. Decorul sculptat apare la bârnele transversale ale


bolţii naosului, şi la ancadramentul sculptat al fostei uşi de acces pe latura
de sud.

NADAŞU, ALTAR

Pictura. Monumentul prezintă în interior două ansambluri picturale, de


factură diferită. Astfel, în partea vestică a naosului se mai păstrează
fragmente din pictura mai veche, realizată probabil de Dimitrie Ispas.
Acestea înfăţişează scene hristologice, urmate de frize cu sfinţi mucenici,
încheiate pe axul bolţii de medalioane reprezentând pe D-zeu Tatăl, Maica
Domnului, Sfântul Duh şi Iisus Hristos. În schimb, în 1890, zugravul
Dionisie Iuga din Nicula pictează partea estică a naosului, cea nou
adăugată, altarul, iconostasul şi pronaosul, conform iscripţiei de deasupra
uşilor iconostasului. Pe bolta naosului, spre altar, apar Evanghelistul Ioan
şi Marcu, în chenare mari, ca o completare la ceilalţi doi evanghelişti, Luca
şi Matei, care apar reprezentaţi în vechea pictură. În pronaos, apar urme
din friza fecioarelor. La iconostas se mai distinge cu greu pictura. La
exterior, în colţul de sud-est, spre altar, apar urme de pictură.

Patrimoniul. Biserica deţine o icoană extrem de valoroasă


reprezentând „Adormirea Maicii Domnului”, pictată în secolul al XVI-lea de
un meşter anonim care a pictat aceeaşi temă şi la Păniceni, un pictor care
s-a format probabil în centrele de pictură din Moldova. Stilul se remarcă
printr-o tratare amănunţită a figurilor, priviri expresive ceea ce reprezintă
elemente de noutate în pictura epocii, dar şi o tratare geometrică a

[106]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

faldurilor, care ţine de limbajul vechi, tradiţional. Gama cromatică este


echilibrată între culorile reci şi cele calde. Din 2004, icoana se găseşte însă
la Cluj, la Arhiepiscopie. În prezent, în biserică se mai găsesc câteva
icoane pe lemn, puternic înnegrite: Iisus Pantocrator, Sfânta Treime, două
Maica Domnului cu Pruncul, datând probabil de la sfârşitul sec. al XVIII-
lea, începutul sec. al XIX-lea.

NADAŞU, PICTURĂ PRONAOS

[107]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

NADAŞU, SF TREIME

[108]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

NADAŞU, DETALIU EXTERIOR SUD

[109]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

NADAŞU, EVANGHELISTUL MATEI

Starea de conservare. Biserica este ridicată pe o bază de piatră, iar în


1988 a fost acoperită cu tablă. Bârnele se prezintă în stare bună, fiind pe
locuri fixate cu chingi de fier. Interesantă este prezenţa unei uşi de acces
în axul altarului, adăugată ulterior în mod evident. Pictura veche este
afectată de umezeală în partea nordică a boltei naosului, fiind distrusă şi
în partea de vest a boltei naosului de numeroasele scrijelituri adunate în
timp, fapt cauzat de adăugarea ulterioară a corului. Pictura mai nouă este
mai prost păstrată decât cea veche. Pe peretele vestic al naosului nu se
mai păstrează nimic din pictură.

NICULA – CJ–II-m-A-07722

Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" este amplasată în incinta


Mănăstirii Nicula şi înlocuieşte vechea biserica de lemn a mănăstirii care a
ars în aprilie 1973. Edificiul actual datează, se pare, din 1650 şi ar fi fost
ridicat iniţial în satul Pădureni, transferat apoi în Năsal Fânaţe la începutul
secolului XX şi adus, în cele din urmă, la Nicula în 1974.

Decorul sculptat. Edificiul, monument istoric, este decorat prin incizie


cu motive geometrice, prezente la ancadramentul uşii de intrare în
biserică, la ancadramentul uşii de intrare în naos cât şi la nivelul arcului

[110]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

dublou şi a cheii de boltă din naos, dominante fiind motivele rozetei, al


crucii şi al funiei în torsadă.

NICULA, EXTERIOR

[111]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

NICULA, TURNUL CLOPOTNIŢĂ

[112]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

NICULA, SF GHEORGHE, STICLĂ

[113]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Pictura. Biserica păstrează vagi urme din pictura murală, mai evidente
în naos, în dreptul uşii acces spre pronaos, în rest fiind deteriorată
aproape în totalitate.

Patrimoniul. Interiorul a fost transformat într-un veritabil muzeu,


prezentând icoane pe lemn din secolele XVIII şi XIX, din patrimoniul
mănăstirii: Sfântul Nicolae, Arhanghelul Mihail, Sfinţii Petru şi Pavel, Iisus
Pantocrator. Se regăsesc totodată şi numeroase icoane pe sticlă, dintre
cele mai reprezentative ale centrului de pictură niculean. Icoanele
împărăteşti, tot de secol XVIII, necesită restaurare. Mai sunt expuse uşile
împărăteşti de secol XVIII, care prezintă o Bunăvestire şi cei 4
Evanghelişti. Uşile împărăteşti ale bisericii, extrem de decorate, de factură
barocă, cu vrejuri vegetale, prezintă în chenare ovale aceleaşi scene. Cele
diaconeşti provin de la altă biserică, ţinând de un registru decorativ la
simplu.

Starea de Conservare. La strămutarea sa în incinta mănăstirii,


biserica a fost restaurată. Edificiul este ridicat pe o bază de piatră.
Şindrila este nouă, prezentându-se în condiţii foarte bune. Bolta naosului a
fost complet înlocuită în momentul strămutării.

NICULA, INTERIOR

[114]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

NICULA, ACCES NAOS

[115]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

NICULA, UŞILE ÎMPĂRĂTEŞTI

[116]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

NIMA – CJ-II-m-B-07724

În satul Nima, aparţinând comunei Mintiu Gherlii, la nr. 206, se găseşte


o biserică de lemn având hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”
construită în 1774. Monumentul face parte din categoria celor care îmbină
piatra cu lemnul, pereţii fiind din piatră iar acoperişul din lemn.

NIMA, EXTERIORUL

Pictura. Interiorul a fost văruit, acoperind pictura interioară, aceasta


păstrându-se pe bolta semicilindrică a naosului. Aici apar în medalioane
Cei 4 Evanghelişti, în cele 4 colţuri ale boltei. Între ei, apar reprezentaţi
Ioan Crisostomul şi Vasile cel Mare.

Patrimoniul. În patrimoniul bisericii se păstrează uşile împărăteşti


pictate de Aurelia Iuga din Nicula în 1864. Pictura iconostasului este
puternic înnegrită, dezvăluind totuşi şirul celor 12 apostoli deasupra uşilor,
rând surmontat de o Răstignire

Starea de conservare. Biserica nu mai este în folosinţă. Monumentul


este într-o stare de degradare avansată. Şindrila se mai păstrează doar la
acoperişul corpului separat de intrare la clopotniţă, amplasat la vest,
acoperişul corpului principal al bisericii şi al turlei fiind din tablă, veche şi
ruginită şi aceasta. Parte din tencuiala albastră a pereţilor exteriori a fost
distrusă, lăsând vederii zidul de piatră de dedesubt. Uşile iconostasului

[117]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

sunt însă înnegrite şi parţial rupte, iar pictura boltei are porţiuni
deteriorate de infiltrarea apei.

NIMA, PICTURA NAOS

NIMA, TÂMPLA

[118]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

OSOI – CJ-II-m-B-07730

Biserica de lemn din Osoi, comuna Recea Cristur, cu hramul “Sfinţii


Arhangheli” a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

OSOI, EXTERIOR

[119]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Decorul sculptat. Biserica a primit decor sculptat la consolele


exterioare, la arcada galeriei turnului, la baza ancadramentului uşii,
precum şi în interior la bârna transversală a naosului.

OSOI, CONSOLE

Pictura. Edificiul a fost decorat în 1821 cu pictură murală, realizată de


zugravul Iosif Perşe din Elciu, pictură din care se păstrează fragmente.
Anul pictării apare scris pe peretele vestic al naosului. Cromatica este
dominată de roşu cărămiziu şi verde-gri, iar în tematică şi decor se simt
influenţele venite din mediul catolic.
În pronaos, pictura este distrusă, urme se mai întrezăresc pe tavan şi
pe peretele nordic. Scena muceniţelor de pe peretele vestic se păstreză
ceva mai bine la nivelul capului figurilor, precum şi la figura unui înger.
Pictura tavanului este găurită pentru cele două funii de care se trag
clopotele.
Peretele de vest al naosului este încununat cu figura Sfântului Ilie, sub
care este reprezentată scena Adam şi Eva. Naosul este decorat în partea
inferioară cu figuri de sfinţi militari, mai bine păstraţi pe peretele nordic.
Urmează scene din Ciclul Hristologic, delimitate de chenare decorate cu
vrejuri florale. În aceste scene, figurile soldaţilor care îl prigonesc pe Iisus
sunt ale unor turci, fapt frecvent în iconografia vremii. Pe bolta naosului,
apar Cei 4 Evanghelişti, spre fiecare din cele 4 colţuri, în timp ce pe axul
central apar în medalioane, de la vest la est, reprezentările Arhanghelului
Mihail, Sfântului Duh, Iisus şi Dumnezeu Tatăl. Cornişa de trecere între
peretele naosului şi boltă, ieşită puternic înafară sub forma unei console,

[120]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

este decorată cu vrejuri vegetale. Interesante sunt casetele cu diverse


simboluri, având tot rol decorativ.

OSOI, PROOROCUL DAVID, ICONOSTAS

[121]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Iconostasul este decupat pentru a găzdui o Răstignire, prezintă


apostolii, câte 2 în medalioane, formând un semicerc în jurul scenei
Răstignirii. La baza iconostasului, se mai întrezăreşte o frumoasă
reprezentare a Proorocului David cântând la harpă. Pictura uşilor
împărăteşti s-a distrus total.
În altar, pictura este puternic înnegrită, mult mai deteriorată decât în
naos.

OSOI, PROOROCUL DAVID, ICONOSTAS

Patrimoniul. Din icoanele aflate în trecut în patrimoniul bisericii, cea


mai valoroasă se găseşte în colecţia Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj,
prezentând Naşterea lui Isus, fiind datată în a doua jumătate a secolului al
XVII-lea. Două icoane de secol XVIII : Maica Domnului cu Pruncul şi Isus
Învăţător se păstrează dar vechile tipărituri de secol XVIII nu se mai sunt
în patrimoniul bisericii.

Starea de conservare. Biserica a fost acoperită cu tablă în urmă cu


zeci de ani şi ridicată pe o bază de piatră acum aproximativ 30 de ani.
Pereţii sunt acoperiţi de ştergare, icoane, păretare cu subiecte religioase
care găuresc şi acoperă pictura dar care rămân acolo fiind donaţii ale
sătenilor. În rest, bolta naosului a fost afectată de infiltrările de apă.
Pictura iconostasului este şi ea deteriorată, fiind puternic înnegrită. Uşile
împărăteşti au fost şi ele pictate, dar pictura nu se mai păstrează.

[122]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

OSOI, SĂRUTUL LUI IUDA, NAOS

PINTIC – CJ-II-m-B-07735

Biserică de lemn din satul Pintic, lângă Dej, nr 123, are hramul “Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavril”, fiind construită pe locul unei biserici mai vechi
între 1822-1825, după cum arată inscripţia de pe iconostas “Sub
stăpânirea Excelenţei Sale Ioan Bob vlădicul Făgăraşului fiind protopop
Eparhiei Domnieii Sale Vasile Silaşi parohul Săplacului, fiind întîi corator
eclesii Tarţa Iacob…. Parohul locului Silaşi Ioan… s-au început a se zidi
această Sfîntă Biserică în 1822 din lemn… Începându-se în 1925 iulie 3
zile, până la 1827 mai 13 zile şi s-au zugrăvit prin mine umilitul zugrav
Eleazar Tokacs din Dej Ocna”.

Decorul sculptat. Decor incizat în lemn apare la ancadramentul uşii de


intrare şi la arcada pridvorului, cu motive precum rozete şi romburi.

Pictura este opera meşterului zugrav Eleazar Tocaci din Ocna Dej,
realizată între 1825-1827. În naos, pe boltă au fost reprezentaţi patronii
bisericii, Sfinţii Arhabgheli Mihail şi Gavril, în medalioane, apoi Cei patru
Evanghelişti şi Maica Domnului cu Pruncul.
În altar, puţinele urme de pictură dezvăluie reprezentarea Sfântului Duh
pe boltă, iar pe peretele estic arhiereii Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur,
Grigorie Teologul.

[123]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

PINTIC, EXTERIORUL

Iconostasul prezintă în primul registru, la nivelul uşilor împărăteşti,


medalioane cu: Sf. Dionisie, mucenicul Teodor Tiron, Sfinţii Cosma şi
Damian, mucenicul Haralambie, Sf. Teodor Stratilat, medalioane
delimitate de vrejuri vegetale şi viţă de vie. Registrul al doilea este
destinat icoanelor prăznicar, iar cel de-al treilea scena Răstignirii. Pictura
[124]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

este realizată într-un limbaj schematic, iar registrele şi scenele sunt


delimitate de decor sculptat cu viţă de vie, dinţi,

PINTIC, NAOS

PINTIC, TÂMPLA

[125]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Patrimoniul. Din patrimoniul unei biserici mai vechi, se mai păstrau în


biserică două icoane de secol XVIII: Maica Domnului cu Pruncul şi
Arhanghelul Mihail, prezentând o pictură de factură populară, dar cu
elemente din repertoriul renascentist. Între timp au fost mutate.

Starea de conservare. Monumentul se află într-o stare avansată de


degradare. Şindrila este puternic deteriorată, necesitând înlocuirea, părţi
din acoperiş lipsind la altar. Baza de piatră este destul de înaltă,
împiedicând contactul lemnului cu solul, dar începe să se disloce şi ea.
Structura edificiului pare cel mai afectată la vest, în zona pridvorului. În
interior, podeaua este dislocată în totalitate, bârne întregi lipsesc de pe
latura sudică a boltei naosului, pictura este puternic deteriorată de fum şi
infiltrarea apei, fâşii întregi atârnând de pe boltă.

PINTIC, LATURA SUDICĂ

SĂLIŞTEA NOUĂ – CJ-II-m-B-07749

Situată în satul Săliştea Nouă, din comuna Baciu, la nr 52 A, biserica de


lemn cu hramul “Naşterea Sf Ioan Botezătorul” a fost construită în judeţul
Sălaj, în satul Buzaş şi strămutată ulterior în Săliştea Nouă. Monumentul
datează de la 1750.

[126]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

SĂLIŞTEA NOUĂ, EXTERIOR

[127]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

SĂLIŞTEA NOUĂ, CELE DOUĂ UŞI

Decor sculptat. Ancadramentele celor două uşi de acces în biserică, pe


latura de vest respectiv de sud, sunt decorate prin incizie cu motive
precum rozete, funii, vrejuri, apare incizat şi anul 1798, când probabil au
avut loc refaceri. În jurul bisericii se mai păstreză un frumos brâu în
torsadă.

Patrimoniul. În patrimoniul bisericii se mai păstrau în urmă cu 20 de


ani o parte din vechile obiecte de cult şi icoane din a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea. Astăzi acestea nu se mai găsesc în interior.

Starea de conservare. Monumentul se găseşte în centrul satului, într-


o curte, la o distanţă foarte mică, de doar câţiva metri, ridicându-se
construcţia unei biserici noi. Şindrila este veche, necesită înlocuire. O
parte a bârnelor au fost înlocuite în momentul strămutării şi reasamblării,
iar cele originale sunt atacate de carii. O uşă de acces a fost practicată şi
la vest, deşi accesul se poate face şi prin pridvor, pe uşa de pe latura
sudică. Interiorul este văruit. Biserica nu este în prezent în folosinţă, în
interior fiind depozitate băncile şi icoanele care se găseau pe pereţi, fără
valoare istorică. De câţiva ani monumental este în litigiu între ortodocşi şi
catolici.

[128]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

SĂLIŞTEA NOUĂ, PRIDVORUL

[129]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

SĂLIŞTEA NOUĂ, INTERIORUL

SĂLIŞTEA VECHE – CJ-II-m-B-07750

Biserica de lemn din Săliştea Veche, comuna Chinteni, este datată la


sfârşitul secolului al XVI lea. Anul 1911, când au loc numeroase modificări
atât la exterior cât şi la interior, apare menţionat de două ori, atât pe
galeria de lemn a turnului cât şi la iconostas.

Decorul sculptat. Biserica prezintă decor sculptat la ancadramentul


uşii de intrare, fiind reprezentat un frumos pom al vieţii.

Pictura. Biserica a fost împodobită cu pictură murală, acoperită ulterior


cu var. Fragmente din ultimul strat de pictură, realizat în 1911 se mai
observă în altar şi pe bolta naosului. Culorile sunt tari, dominate de
albastru şi galben. La iconoastas se mai zăreşte scena unei Cine de Taină,
precum şi urmele unei isncripţii “Acestă sfâ bis s-au edificat cu sfesele lui
Pavel Lupas şi soţia lui Irina Lupas…. zugrăvită de măestrul ma .. 911 7
VIII/19”….

Patrimoniul. Vechile clopote au fost mutate în biserica nouă. Se mai


păstrează vechea masă de altar de piatră.

Starea de conservare. Biserica din Săliştea Veche este un exemplu


trist de monument istoric lăsat în paragină. Se prezintă într-o stare
extrem de degradată, fiind chiar interzis accesul în interior, din motive de

[130]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

securitate. Baza este dislocată, iar acoperişul de şindrilă a fost acoperit cu


folie bituminoasă, în urmă cu aproximativ 10 ani, dar şi din aceasta au
rămas doar fragmente, ceea ce favorizează pătrunderea ploii în interior.
Acoperişul turnului este din tablă, iar structura de rezistenţă a acestuia
este puternic afectată. Bârnele, mâncate de carii, s-au dislocate pe latura
de sud, prezentând numeroase găuri prin întreaga grosime a lemnului.
Lipsesc geamurile. Zona cea mai degradată este la altar. În interior,
podeaua este dislocată, iar pe jos se găsesc bucăţi de bârne căzute din
structură.

SĂLIŞTEA VECHE, EXTERIORUL

[131]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

SĂLIŞTEA VECHE, ALTARUL

[132]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

SĂLIŞTEA VECHE, BOLTĂ ALTAR

[133]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

SĂLIŞTEA VECHE, NAOS

[134]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

SĂLIŞTEA VECHE, ACOPERIŞUL

SÂNPAUL – CJ–II-m-B-07756

Biserica de lemn “Sfinţii Arhagheli” din comuna Sânpaul, nr 138,


monument istoric, a fost construită în 1722.

Pictura. Biserica a fost decorată cu pictură murală la sfârşitul secolului


XVIII-lea (1788) de Dimitrie Ispas din Gilău, conform unei inscripţii pe
peretele de vest din naos: „S-au zugrăvit prin mine zmeritul zugrav
Dimitrie Ispas, (......) Troiţa s-au numit hramul ca să se păzească tot
neamul şi s-au zugrăvit aceasta SB (sf. biserică) în anul 1788, în zilele
prealuminatului şi pururea domnicului Împărat Francisc şi fiind arhiereu
pravoslavnic Ioan Bob şi preotul satului Vasilie Popovici şi s-au zugrăvit pe
cheltuiala a tot satul”.
În pronaos, sunt reprezentate Muncile Iadului şi portrete de muceniţe,
pictura nu se păstrează însă în condiţii bune.
În naos, sunt reprezentate scene din Ciclul Hristologic pe boltă,
mucenici şi sfinţi militari pe pereţi.
În absidă, a fost reprezentată Maica Domnului cu Pruncul pe boltă şi
portrete de sfinţi părinţi pe pereţi, pictura fiind însă deteriorată.
Pictura iconostasului se întrezăreşte cu greu, fiind înnegrită, acoperită
de icoane şi ştergare. Uşile împărăteşti, repictate, prezintă o Bunăvestire.

Patrimoniul. Parte din icoanele semnate de Nechita Zugravul şi care


au aparţinut bisericii se află astăzi în colecţia Arhiepiscopiei Ortodoxe din

[135]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Cluj. Icoanele împărăteşti, pictate tot de Nechita Zugravul în 1753, se


găsesc acum la Muzeul de Artă din Cluj.

Starea de conservare. La începutul anilor `60, biserica a fost


acoperită cu tablă. Starea de conservare la nivelul bazei şi a pereţilor este
în rest destul de bună.

SANPAUL , NAOS

[136]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

SÂNPAUL, NAOS

[137]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

SÂNPAUL, PRONAOS

[138]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

SÂNPAUL, BUNAVESTIRE, UŞILE ÎMPĂRĂTEŞTI

[139]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

STRAJA – CJ-II-m-B-07768

Biserica de lemn din Straja, comuna Căpuşu Mare, nr 57, cu hramul


„Sfinţii Trei Ierarhi”, este monument istoric şi datează din secolul al XVII-
lea.

STRAJA, EXTERIORUL

Pictura. Pictura murală datează din 1806, este realizată de Dumitru


Ispas din Gilău şi de fiul său, Ştefan (conform unei inscripţii din altar).
Pereţii naosului şi pronaosului au fost placaţi cu tablă, pentru a asigura un
plus de căldură în interior, astfel că pictura a fost acoperită. Pictură
murală, deşi înnegrită de la fumul lumânărilor, se mai poate vedea pe
peretele vestic al naosului şi pe boltă: Pantocratorul, Sfântul Duh şi Maica
Domnului, respectiv Ciclul Patimilor de-o parte şi de alta. În absidă, se
păstrează pe boltă Sfânta Treime, Maica cu Pruncul, precum şi sfinţi
ierarhi pe pereţi. Iconostasul datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea
(1796).

Patrimoniul. Se mai păstrează patru icoane pe lemn de secol XVIII:


Maica Domnului, Sfântul Nicolae, Iisus Pantocrator şi Sfinţii Arhangheli.
Dintre icoanele pe sticlă, cele mai vechi sunt: Adormirea Maicii
Domnului, Botezul şi o Răstignire, toate de la 1830. În patrimoniul bisericii
se păstrează şi câteva cărţi vechi: Octoihul Mare de la 1742, editat de
[140]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Mitropolitul Racoviţă, Evangheliar – 1770, Cazania – 1768, Minologion –


1781, ultimele trei editate de Mitropolia Moldovei. Se mai păstrează şi un
Antimis sfinţit de Chir Deominic Nova, „episcopul Budei şi a tot Ardealul”.

Starea de conservare. Bârnele pereţilor se prezintă încă relative bine.


Şindrila se păstrează şi ea destul de bine, mai puţin la turlă şi pe latura de
vest. Pe latura de nord, pereţii sunt întăriţi cu bare de fier, leţuri (la
trecerea dintre bârnele orizontale) şi cu piloni. Baza pridvorului a început
să se disloce, scândurile distanţându-se unele Pictura (mai precis ceea ce
a mai rămas din aceasta, pe bolta naosului, altarul, iconostasul) este
puternic înnegrită de fum, restul fiind acoperită cu placaj.

STRAJA, COLTUL SUD ESTIC

[141]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

STRAJA, ALTARUL

SUMURDUCU – CJ-II-m-B-07773

Amplasată în satul Sumurducu, comuna Sânpaul, nr 48, biserica “Sfinţii


Arhangheli Mihail şi Gavril” a fost construită în 1715, conform unei
inscripţii în chirilică pe ancadramentul uşii de intrare în pronaos.

Decor sculptat. Uşa din lemn de stejar este bogat ornamentată pe


amblele feţe prin incizie cu motive geometrice, precum dinţi, rozete şi
motivul funiei. Decor sculptat mai apare şi la nivelul brâului în torsadă şi
în interior, la grinda meşter.

Pictura. Din pictura murală se păstrau fragmente până acum câţiva


ani: sfinţi episcopi în absida altarului, Isus în potir la proscomidie,
medalioane cu sfinţi pe bolta naosului. Acestea au fost însă acoperite cu
placaj.

Patrimoniul. Iconostasul era decorat cu icoane din a doua jumătate a


secolului al XVIII-lea (1771), conform inscripţiei de pe Evanghelia din
mâna lui Iisus: Iisus Pantocrator, Maica Domnului cu Pruncul, Arhanghelul
Mihail. Se crede că ar putea fi acelaşi pictor ce a realizat şi pictura murală.
Acestea nu se mai găsesc însă în patrimoniul bisericii.

[142]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

SUMURDUCU, EXTERIOR

[143]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

SUMURDUCU, DETALIU UŞĂ

[144]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

SUMURDUCU, UŞĂ ACCES

[145]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Starea de conservare. Biserica a primit ulterior un pridvor la sud şi a


fost acoperită cu tablă, inclusiv la turn. Prezintă probleme la nivelul
pereţilor. Edificiul nu este ridicat pe nicio bază de piatră, bârna talpă fiind
plasată direct pe pământ, astfel că pe latura de nord şi vest, bârnele încep
să se disloce sub greutatea acoperişului. Bârnele sunt extrem de atacate
de carii. S-a decupat peretele dintre pronaos şi naos, s-au mărit ferestrele
altarului. Altarul a fost placat şi el, precum restul interiorului. Biserica este
în folosinţă.

SUMURDUCU ,INTERIOR

TICU COLONIE – CJ-II-m-B-07781

Biserica de lemn “Sfânta Varvara” din Ticu Colonie, comuna Aghireş, a


fost construită la începutul secolului al XVIII-lea (1735) şi adusă în 1935
din satul Tămaşa, judeţul Sălaj, de către familia Manoileştilor, proprietari
ai minelor de cărbune din sat.

Decorul sculptat. Ancadramentul uşii de intrare în pronaos este


decorat prin incizie cu motive geometrice şi vrejuri florale, peste care s-a
adăugat vopsea. Stâlpii pridvorului sunt şi ei elegant sculptaţi.

Pictura murală. Interiorul a fost pictat probabil în a doua jumătate a


secolului al XVIII-lea de către zugravul Broina Urs, pictor activ în zona
Huedinului şi Almaşului şi restaurat în 1935 de către pictoriţa Elena
Popeea, cu prilejul strămutării în locul actual.

[146]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

TICU COLONIE, EXTERIOR

[147]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

În pronaos, sunt înfăţişate Pilda Fecioarelor şi Iosif cu Maria, în timp ce


în naos, pe bolta apar cele 4 medalioane tradiţionale: D-zeu Tatăl, Sf.
Duh, Maica Domnului şi Iisus Hristos. Urmează un şir de sfinţi militari,
apoi scenele din ciclul hristologic şi friza sfinţilor părinţi în partea
superioară a pereţilor naosului. Partea inferioară a acestora este tencuită.
Peretele de vest este încununat de scena Adam şi Eva şi de un Sf. Ilie.
Iconostasul păstreză uşile împărăteşti, pictate cu o Bunăvestire şi cu Cei
4 evanghelişti, iar deasupra apar cele trei registre tradiţionale: friza
apostolilor, apoi cea a proorocilor şi Răstignirea.
Altarul a fost şi el supus restaurării Elenei Popeea, prezentând sfinţi
părinţi pe pereţi şi o Sf. Treime pe tavanul boltei.

Patrimoniul. O parte din icoanele vechi au fost furate acum


aproximativ 10 ani, biserica păstrând în patrimoniul ei doar două icoane
din 1729: Isus Hristos şi Maica Domnului cu Pruncul, precum şi câteva
icoane semnate de Nechita Zugravul la mijlocul secolului al XVIII-lea: Isus
Pantocrator, Deisis, Maica Domnului cu Pruncul, Arhanghelul Mihail.

Starea de conservare. Biserica este folosită pentru slujbă de două ori


pe lună. Şindrila a fost înlocuită în 1974, deci are 35 de ani, este plină de
găuri, înlocuirea ei depăşind însă posibilităţile parohiei. Monumentul este
ridicat pe o bază înaltă de piatră, bază aflată în stare bună, ceea ce
explică şi starea exterioară bună a bârnelor, în timp ce la interior se
observă că bârnele sunt atacate de carii. La restaurare, Elena Poppea a
intervenit în pictură.

TICU COLONIE, DETALIU PRIDVOR

[148]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

TICU COLONIE, PRIDVORUL

[149]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

TICU COLONIE, IOSIF, PRONAOS

[150]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

TICU COLONIE, ICONOSTASUL

TICU COLONIE, NAOS

[151]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

VECHEA – CJ-II-m-B-07808

Satul Vechea, comuna Chinteni deţine o biserică de lemn din 1726, an


inscripţionat pe portal, hramul fiind “Adormirea Maicii Domnului”.

Decor sculptat. Ancadramentul uşii pronaosului este decorat prin


incizii cu motive geometrice. În partea centrală a ancadramentului se
găseşte inscripţia în chirilică ce vorbeşte de anul construcţiei: „ Această sf.
bisearică au făcut-o Sucală Toma. Au dat 40 florinţi”. La exterior, pe o
bârnă din peretele de sud apare inscripţia: „S-au sindilit-ul 1759”. Decorat
este pragul de acces în altar, precum şi grinda meşter. Accesul în cimitirul
care adăposteşte biserica se face pe sub un portal de lemn frumos decorat
cu rozete şi cruci.

VECHEA, LATURA SUDICĂ

Pictura. Monumentul a primit pictură murală realizată probabil în a


doua jumătate a secolului al XVIII-lea. În pronaos, pictura nu se
păstrează, dar se mai văd urmele de pânză.
Spre deosebire de programul iconografic întâlnit în majoritatea
bisericilor de lemn, la Vechea acesta este diferit. Astfel, pe bolta naosului
în locul obişnuitului Ciclu Hristologic, apar scene mari: Naşterea şi
Învierea la nord est, Muceniţa Paraschiva la nord-vest, Sfântul Nicolae pe
tron la sud–est şi Adormirea Maicii Domnului la sud-vest, încadrate în
chenare florale, vrejuri de flori şi frunze, ceea ce conferă picturii un
puternic efect decorativ. La baza tronului lui Petru apar literele „...tru”
(Petru sau Dumitru), posibil numele pictorului, iar în scena Adormirii Maicii

[152]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Domnului este reprezentată o biserică de plan triconc, ca o posibilă


influenţă venită dintre spaţiul sud carpatic. Adam şi Eva apar reprezentaţi
pe peretele de vest. Analizând stilistic pictura, se pare că autorul a fost
meşter iconar. Cromatica este dominată de roşu-închis şi gri-uri. În
literatura de specialitate se crede că pictura de la Veche este una din cele
mai vechi, constituind un model pentru bisericile din Stolna şi Tăuţi.
Pictura naosului este deteriorată, afectată atât de factorul uman cât şi de
infiltrarea apei prin acoperiş.
La iconostas, cu greu se mai disting figurile apostolilor în primul registru
şi a proorocilor în medalioane, în registrul al doilea. În altar, pictura a fost
distrusă de umezeală, dar se mai poate vedea figura unui heruvim.

VECHEA, EXTERIOR

Patrimoniul. Se păstrează în patrimoniul bisericii două icoane: Deisis şi


Sf. Nicolae, datate în 1748, nesemnate însă, ambele puternic înnegrite. O
altă icoană, Maica Domnului cu Pruncul, este puternic înnegrită. O masă
de altar – jertfelnic – din 1783 se găseşte în naos, în faţa altarului. Potirul
de argint din 1898 se păstreză acum în noua biserică din sat. O veche
Evanghelie din 1760 se găseşte acum la Arhiepiscopie.

Starea de conservare. Biserica este folosită doar o dată pe an.


Şindrila are în jur de 30 de ani vechime, dar se găseşte încă în stare
acceptabilă. Vârful turnului este acoperit cu tablă, iar structura acestuia s-
a şubrezit, turnul clătinându-se la trasul clopotelor. Baza de piatră este
dislocată la nord, talpa ajungând direct pe sol, dar bârnele se prezintă încă
în stare bună. Biserica nu are curent electric. Tavanul pronaosului a fost

[153]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

înlocuit. Uşa originală de acces în biserică se găseşte adăpostită în


pronaos. În urmă cu câţiva ani, un fulger a lovit uşa şi a ajuns până la
ancadramentul intrării în naos, dislocând câte o bucată din ambele. Nefiind
folosită, biserica este adăpost liliecilor care creează mizerie în interior.

VECHEA, SF NICOLAE, 1748

[154]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

VIŞAGU – CJ-II-m-B-07810

Biserica de lemn din Vişagu, comuna Săcuieu, nr. 11, este datată la
1800.
Monumentul, de mari dimensiuni, este în ruină, fiind părăsit după
construirea noii biserici, de zid. După spusele localnicilor, degradarea s-a
accentuat în ultimii 5-6 ani. Pereţii sunt încă în picioare, năpădiţi de
vegetaţie. Se mai păstreză peretele despărţitor dintre pronaos şi naos şi
parapetul corului. În rest, bârnele acoperişului şi bucăţile de şindrilă sunt
căzute în jurul edificiului. Altarul hexagonal se prezintă înt-o stare mai
bună, ridicat fiind pe o bază de piatră.
Biserica nu a avut decor pictat, bârnele neprezentând nicio urmă în
acest sens.

VISAGU, EXTERIOR

[155]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

VISAGU, NAOSUL

VISAGU, PERETE SUDIC

[156]
REPERTOAR BISERICI DE LEMN DIN JUDEŢUL CLUJ - VOLUMUL III - Starea de conservare şi patrimoniul

Biserici dispărute sau strămutate

MUNTELE RECE – DISPĂRUTĂ

Biserica de lemn din Muntele Rece, comuna Măguri Răcătău, distrusă în


urma unui incendiu acum câţiva ani, se afla în cimitirul satului. Biserica
avea hramul „Învierea Domnului”, data din 1772 şi era pictată în interior
de Dumitru Ispas din Gilău.

VALEA GROSILOR – DEMOLATĂ

Biserica de lemn din Valea Groşilor, comuna Vad, judeţul Cluj, era
construită în 1791, potrivit inscriptiei de pe prestol şi avea hramul „Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavril”. Biserica deţinea icoane valoroase realizate în
1722 de Vasile Zugravul. Biserica a fost demolată în anul 1979, an în care
a fost terminată noua biserică a satului.

LEURDA – MUTATĂ

Biserica de lemn din Leurda, comuna Căşei, având hramul „Sfinţii


Apostoli Petru şi Pavel”, datează din prima jumătate a sec. al XVII-lea.
Iniţial, biserica fusese construită în Căşeiu. Biserica a fost mutată în 1998
în curtea Muzeului Judeţean din Bistriţa.
Decorul sculptat. Monumentul este bogat decorat cu motive sculptate:
rozete, funia împletită, zig-zag-uri, dinţi de lup la nivelul ancadramentului
uşii de acces precum şi la bârna cunună a naosului. şi cu are pictură
realizată în sec. al XIX-lea. Uşile împărăteşti se găsesc la Muzeul de Istorie
a Transilvaniei.

[157]