Universitatea “Aurel Vlaicu” Arad

Facultatea de Științe Economice

Ciclul: Licența
Programul de studii:
Contabilitate si Informatica de Gestiune
Anul II

PORTOFOLIU
Practica de specialitate

Coordonator
Lect. univ. dr. GOMOI Bogdan Cosmin

Student
FLORIAN Eugen-Ștefan
 CUPRINS

1. Ce sunt titlurile de stat? ........................................................................................ 5

2. Reglementari legale in domeniul titlurilor de stat ................................................ 6
2.1 Piața primară.......................................................................................... 6
2.2 Piața secundară .................................................................................... 6
3. Piața titlurilor de stat ............................................................................................ 7
3.1 Categorii de titluri de stat .................................................................... 7
3.2 Cine poate achiziționa titluri de stat .................................................... 7
3.3 Regimul fiscal ..................................................................................... 8
4. Programul TEZAUR al Ministerului Finanțelor .................................................. 9
5. Titlurile de stat – pro si contra ca instrumente investiționale ............................ 12
5.1 Riscurile titlurilor de stat..................................................................... 12
5.2 Avantajele titlurilor de stat.................................................................. 13
5.3 Dezavantajele titlurilor de stat............................................................. 13
5.4 Cum investești în titluri de stat.............................................................14
6. Concluzii .............................................................................................................15
7. Anexa A ............................................................................................................. 16
8. Bibliografie ........................................................................................................ 22

Introducere
2
Având în vedere definiția generală dată conceptului de piață financiară, ca reprezentând spațiul în
care se întâlnesc cererea şi oferta de resurse financiare, putem să particularizăm şi să ne
îndreptăm atenţia asupra unui alt segment al acestuia, respectiv piaţa titlurilor de stat. Unul dintre
principalii actori de pe piaţa titlurilor de stat este statul, el fiind exponentul cererii de resurse
financiare. Practic, pe această piaţă sunt satisfăcute necesităţile de finanţare ale entităţilor
guvernamentale (instituţii aparţinând administraţiei publice centrale, regionale sau locale, în
funcţie de structura administrativă şi de reglementările fiecărui stat în parte).
Emiterea titlurilor de stat umăreşte colectarea resurselor financiare disponibile de pe piaţa la
vedere:
Finanţării deficitului bugetar (pe termen scurt sau lung), generat de realizarea unor
cheltuieli bugetare mai mari decât veniturile încasate la bugetul public;
Refinanţării datoriei publice (finanţarea obligaţiilor aferente împrumuturilor de stat
contractate anterior, printr-un împrumut);
Diverse obiective de investiţii de interes naţional şi/sau local (regional) care figurează în
strategiile de dezvoltare la nivel naţional sau local, în diversele acorduri încheiate cu organizaţiile
sau organismele internaţionale sau în planurile de investiţii ale instituţiilor publice.
Titlurile de stat constituie, prin definiţie, un titlu de credit prin care sunt atestate obligaţiile
emitentului (statul) de a rambursa principalul (suma împrumutată) şi de a plăti dobânda aferentă
acestuia, la un anumit termen, denumit scadenţă.
Principalele caracteristici ale titlurilor de stat sunt reprezentate de următoarele:
Emitentul este statul, reprezentat de ministerul finanţelor publice, în unele cazuri de
băncile centrale sau de alte entităţi guvernamentale aparţinând administraţiei publice centrale sau
locale (de exemplu, primării);
De regulă, titlurile de stat sunt considerate instrumente financiare cu venit fix, deoarece,
iniţial, rata dobânzii la care este contractat împrumutul este fixă. Însă, în cazul obligaţiunilor
municipale emise de către autorităţile locale în vederea proiectelor de investiţii derulate în cadrul
programelor de investiţii de capital ale administraţiilor publice locale, acestea sunt emise la rate
ale dobânzii variabile.
Din punct de vedere al riscului, titlurile de stat sunt considerate a fi instrumente financiare
cu risc scăzut, prin prisma faptului că debitorul este statul care va rambursa, în orice condiţii,
suma împrumutată şi va plăti dobânda aferentă. Investitorul nu trebuie, însă, să pornească de la
premisa că aceste instrumente sunt total lipsite de risc, deoarece atunci când titlurile de stat sunt
tranzacţionate pe piaţa secundară, ele intră sub incidenţa riscului de piaţă, în funcţie de evoluţia
cererii şi a ofertei pe acea piaţă;
Asociindu-li-se un risc scăzut, ele sunt considerate a avea rentabilitate mai scăzută în
comparativ cu alte active financiare, ca de exemplu acţiunile tranzacţionate pe pieţele bursiere;
Titlurile de stat pot avea maturităţi diferite, fiind emise pe termen scurt (până într-un an
de zile), pe termen mediu (rambursarea se face într-o perioadă de cinci ani) şi pe termen lung
3
(scadenţa fiind mai mare de cinci ani). De asemenea, titlurile de stat pot fi emise în monedă
naţională sau în valută, pe piaţa internă sau pe piaţa internaţională.
Titlurile de stat sunt emise, iniţial, pe piaţa primară fiind vândute, într-o primă fază, prin
licitaţie de către agenţii reprezentativi ai statului (Trezorerie sau Banca Centrală), după care ele
pot fi tranzacţionate pe piaţa secundară la categorii dedicate acestui tip de instrumente financiare.
Cererea şi oferta pentru astfel de active depind de preţul format pe piaţa secundară şi rata
dobânzii la care este emis respectivul titlu de stat.

4
 Capitolul 1 – Ce sunt titlurile de stat?

„Titlurile de Stat, cunoscute și sub numele de Obligațiuni de Stat, sunt instrumente financiare
prin care un stat atestă datoria publică a entității care emite titlurile, în cazul României, Ministerul
Finanțelor Publice.”
„Titlurile de Stat sunt un instrument financiar prin care tu, ca persoană, împrumuți bani Statului
pentru o anumită perioadă de timp pentru ca el să-și poată desfășura activitatea. Iar ca să te
răsplătească pentru ajutorul oferit, Statul îți va plăti o dobândă pentru acei bani.”
Titlurile de stat reprezintă obligațiuni care atesta datoria publica si reprezintă împrumuturi ale
statului in lei ori in valuta, pe termen scurt, mediu sau lung.
Riscurile pe care le presupun aceste titluri de stat sunt foarte scăzute, aproape egale cu zero,
deoarece statul nu poate da faliment, si au un randament puțin mai ridicat decât rata inflației.
Valoarea nominala individuala a unui titlu de stat este de 10.000 lei.
Exista doua categorii de titluri de stat: pe termen scurt si pe termen lung sau mediu de tip
benchmark.
• Titlurile de stat pe termen scurt sunt certificate de trezorerie cu discount, cu scadenta pana
la 1 an. Certificatele de trezorerie cu discount sunt titluri de stat fără cupon de dobânda, care se
cumpăra de către investitor la un preț mai mic decât valoarea nominala, urmând ca la scadenta sa
încaseze valoarea nominala, potrivit informațiilor din Ghidul Investitorului in titluri de stat
publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe.
• Titlurile de stat pe termen mediu sau lung sunt obligațiuni de stat cu o scadenta de peste 1
an, vândute la valoarea nominala, cu discount sau prima si prin care statul plătește anual o
dobânda, conform condițiilor din prospectul de emisiune.
In cazul titlurilor de tip benchmark, valoarea nominala a seriei de titluri emise si aflate in
circulație poate fi majorata ulterior de către emitent prin redeschideri ulterioare, in condițiile
menținerii caracteristicilor inițiale ale emisiunii.
Banca Națională a României, în calitate de agent al Ministerului Finanțelor Publice,
administrează piața primară şi piața secundară interbancară a titlurilor de stat emise în formă
dematerializată, în lei şi în valută, pe piaţa internă. În această calitate, BNR organizează şi
conduce activitatea de plasare a emisiunilor de titluri de stat şi stabilește regulile privind
organizarea şi funcționarea pieţei secundare a titlurilor de stat, administrată de BNR, în baza
convențiilor încheiate cu MFP şi în conformitate cu Statutul BNR şi cu reglementările proprii. De
asemenea, BNR acționează ca depozitar unic, prin intermediul Sistemului SaFIR, pentru toate
emisiunile de titluri de stat emise în formă dematerializată.

5
 Capitolul 2 - Reglementari legale in domeniul titlurilor de stat

2.1 Piața primară

• Regulamentul BNR nr.7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de
BNR
Conform art. 50, prezentul regulament intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2017, dată de la care
se abrogă Reg. BNR nr.11/2012 privind piața primară a titlurilor de stat administrată de BNR,
precum și Normele BNR nr.2/2012 în aplicarea Reg.11/2012, cu modificările și completările
ulterioare.
• Norma nr.1/2016 pentru aplicarea Reg. BNR nr.7/2016 privind piața primară a titlurilor
de stat administrată de Banca Naţională a României
• Norma nr. 2/2010 privind transmiterea prin mijloace electronice a unor documente
aferente licitaţiilor şi subscripţiilor de titluri de stat
2.2 Piaţa secundară
• Regulamentul nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de
Banca Naţională a României, rectificat în 2005
• Norma nr. 1/2006 în aplicarea Regulamentului nr. 12/2005 privind piaţa secundară a
titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României

6
 Capitolul 3 - Piața titlurilor de stat

Obligațiunile de stat (titlurile de stat) emise in Romania sunt instrumente financiare care atesta
datoria publica a entității emitente (Ministerul Economiei si Finanțelor) pe termen scurt, mediu (1
- 5 ani) si lung (peste 5 ani).

Un titlu de stat este o atestare a unei datorii publice, sub forma de bonuri, certificate de trezorerie,
obligațiuni sau alte instrumente financiare care pot fi emise in moneda locala sau in valuta.
Acestea sunt emise in forma dematerializata (dreptul de proprietate se evidențiază intr-un cont de
titluri deschis in evidentele intermediarului autorizat) si se identifica printr-un cod unic (codul
ISIN – International Securities Identification Number).

3.1 Categorii de titluri de stat

Titluri de stat pe termen scurt - sunt certificate de trezorerie cu discount, avand o scadenta de
pana la 1 an (6 luni, 1 an). Certificatele de trezorerie cu discount sunt titluri de stat fara cupon
(dobanda) fiind achizitionate de investitori la un pret mai mic decat valoarea nominala, urmand
ca la scadenta sa incaseze valoarea nominala.

Titluri de stat pe termen mediu sau lung se mai numesc si titluri de tip benchmark (de
referinta) - sunt obligatiuni de stat cu o scadenta de peste 1 an (3, 5 si 10 ani), vandute la valoarea
nominala, cu discount (pret sub valoarea nominala) sau prima (pret peste valoarea nominala) si
pentru care emitentul plateste anual o dobanda (cupon), conform conditiilor din prospectul de
emisiune. In cazul obligatiunilor de stat de tip benchmark, seria de titluri emise si aflate in
circulatie poate fi completata ulterior de catre emitent daca se mentin caracteristicile initiale de
baza ale emisiunii, cum ar fi rata dobanzii, data la care se fac platile si data scadentei.

3.2 Cine poate achizitiona titluri de stat

Investitorii in titluri de stat pot fi atat prsoane fizice cat si juridice, rezidente sau nerezidente.
Achizitia obligatiunilor de stat poate fi facuta pe piata primara sau pe piata secundara.
Piata primara este piata titlurilor nou-emise si este in prezent administrata de catre Banca
Nationala a Romaniei, ca agent desemnat al statului. Operatiunile de vanzare-cumparare de titluri
pe piata primara se fac numai prin intermediul unui dealer primar (de obicei o banca) participant
la licitatiile de titluri de stat, in nume propriu, sau in numele clientilor sai.
In cadrul licitatiilor organizate pe piata primara se pot depune doua tipuri de oferte de cumparare:
 oferte de cumparare competitive (concurentiale), prin care investitorul indica valoarea
pe care doreste sa o adjudece si pretul maxim (exprimat ca rata minima a dobanzii) pe care este
dispus sa il plateasca. In cadrul unei astfel de oferte investitorul poate licita pretul dorit, in mod
independent de dealerul primar prin care depune oferta.
 oferte de cumparare necompetitive (neconcurentiale), prin care investitorul indica
numai valoarea pe care doreste sa o adjudece. Emitentul va stabili stabileste prin prospectul de
emisiune limita maxima privind ponderea ofertelor necompetitive in valoarea totala a emisiunii
(in prezent limita este de 10%). La momentul adjudecarii emisiunii aceste oferte sunt incluse cu
prioritate in volumul total al emisiunii, cu conditia incadrarii volumului acestora in procentul
7
maxim acceptat, conform prospectului de emisiune. Adjudecarea ofertelor se realizeaza la pretul
mediu ponderat sau rata medie ponderata a dobanzii tuturor ofertelor competitive acceptate in
licitatie. In cazul in care ofertele necompetitive depasesc valoarea maxima admisa ca procent in
total emisiune, alocarea va fi efectuata proportional.
Pretul la care se adjudeca titlurile ce fac obiectul emisiunii se stabileste prin metoda pretului
multiplu care presupune alocarea titlurilor de stat pentru ofertele acceptate incepand cu pretul cel
mai mare (pentru titluri de stat pe termen scurt) sau rata dobanzii cea mai mica (pentru titluri de
stat pe termen mediu si lung), pe care investitorii s-au oferit sa le plateasca, pana la adjudecarea
completa a emisiunii. in baza ofertelor de cumparare acceptate la preturi sau rate ale dobanzii
diferite se calculeaza un pret sau o rata a dobanzii medii de adjudecare.
Piata Secundara reprezintă un sistem multilateral care faciliteaza intalnirea cererii si ofertei
vanzatorilor si cumparatorilor de titluri de stat. In prezent, si Banca Nationala a Romaniei si
Bursa de Valori administreaza cate o piata secundara de titluri de stat.
In cazul pietei secundare administrate de Banca Nationala a Romaniei, se pot tranzactiona titluri
de stat pe termen scurt, mediu si lung utilizand serviciile intermediarilor autorizati: dealerii
primari, institutii de credit, societati de servicii de investitii financiare, care pot tranzactiona
exclusiv in nume si cont propriu, dar care au obligatia sa afiseze cotatii de pret ferme si/sau
informative la ghiseele de lucru pentru clientii acestora interesati de tranzactionarea titlurilor de
stat.

3.3 Regimul fiscal

Persoane fizice - Veniturile din dobanzile aferente detinerii titlurilor de stat pana la scadenta de
catre persoanele fizice, nu sunt supuse impozitarii, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal privind Codul fiscal. Veniturile obtinute din tranzactionarea titlurilor de stat
(castigul de capital) se impoziteaza.
Persoane juridice - Veniturile generate de achizitionarea/detinerea/tranzactionarea titlurilor de
stat (dobanzi si castiguri de capital) de catre persoanele juridice, sunt supuse impozitului pe venit,
potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

8
 Programul TEZAUR al Ministerului Finanțelor

Programul Tezaur este un program de emisiuni de Titluri de Stat destinate populației prin care
Statul se finanțează direct de la cetățeni. Aceste Titluri de Stat au următoarele caracteristici:

1. Au o maturitate cuprinsă între 1 și 5 ani; (Maturitate: 1-5 ani)

2. Dobânda oferită este cuprinsă între 3,5% și 5%, în funcție de perioadă; (Dobânda: 3,5% –
5%)

3. Au o valoarea nominală de 1 RON, iar valoarea minimă a unei subscrieri este o

obligațiune, adică 1 RON; (Valoarea nominală: 1 RON)

Se poate verifica site-ul Ministerului Finanțelor Publice unde sunt prezentate actele normative
care stau la baza acestui program. De asemenea, poate fi citit și prospectul ultimei emisiuni de
obligațiuni din decembrie 2019 pentru mai multe detalii.

Programul Tezaur, început în 2018, e programul prin care statul se împrumută de la persoane
fizice. Cu alte cuvinte, decât să-ți deschizi un depozit de economii la o bancă, poți alege să-ți
muți banii la stat, în schimbul unei dobânzi anuale

Programul Tezaur a fost lansat cu ocazia Centenarului. E un program guvernamental prin care
statul se împrumută de la cetățeni și le promite acestora dobânzi avantajoase. Ministerul
Finanțelor anunța, în 2018, că emite titluri de stat cu o valoare nominală de 1 leu. Cu 100 de lei
cumpărai 100 de titluri de stat, cu o mie de lei cumpărai 1.000 de titluri de stat și tot așa.

Dobânzile erau stabilite în funcție de maturitatea depozitelor. Dacă doreai să împrumuți statul pe
o perioadă de doi ani, de exemplu, primeai o dobândă mai mică decât dacă ai fi cumpărat titluri
de stat pe o perioadă de cinci ani.

La început, însă, programul nu a stârnit interesul cetățenilor. Asta pentru că banii nu puteau fi
scoși mai devreme de maturitate. Ulterior, însă, actul normativ a fost modificat și unii cetățeni s-
au gândit să cumpere titluri de stat atrași de dobânzile avantajoase, mai bune decât cele oferite de
băncile comerciale.

Avantajul statului era că reușea să-și mai acopere găurile din buget. Se folosește de banii tăi
pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Avantajul tău e că primești dobânzi avantajoase (peste cele de 1-2% oferite în această perioadă de
majoritatea băncilor). Programul Tezaur a continuat și anul acesta, iar Ministerul Finanțelor a
lansat, pentru luna decembrie, patru noi emisiuni.
9
Programul Tezaur continuă în luna decembrie cu patru noi emisiuni. Cu alte cuvinte, dacă ai niște
bani puși la deoparte și vrei să împrumuți statul poți cumpăra, în această perioadă, titluri de stat.
Dobânzile sunt cuprinse între 3,5% – dacă alegi maturitatea de un an și 5% – dacă alegi să-ți ții
banii la stat în următorii cinci ani.

De precizat că, la încheierea fiecărui an, îți poți primi dobânda aferentă și, mai important de atât,
îți poți retrage banii oricând. Sigur că vei pierde dobânzile ulterioare, iar dacă-ți retragi banii
înainte de primul an, nu vei primi dobândă pe perioada aferentă.

Ca să fii eligibil pentru acest program trebuie să ai 18 ani împliniți și trebuie să știi că titlurile de
stat sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. De asemenea, în cazul decesului, dreptul de
proprietate asupra titlurilor de stat se transferă moștenitorilor, care trebuie să prezinte câteva
documente legale în acest sens.

Toate titlurile de stat se cumpără prin intermediul Poștei Române, așa că dacă vrei, spre exemplu,
să-ți muți economiile de la o bancă, atunci trebuie să transferi prima dată banii în contul Poștei
Române.

Cât de bine e să împrumuți statul

Ministrul Finanțelor de acum (cel care continuă programul Tezaur), Florin Cîțu, e același care, în
2018, critica din opoziție programul. La vremea respectivă, acuza Guvernul PSD, controlat din
umbră de Liviu Dragnea, că vrea să-i păcălească pe români.

„Dragnea se împrumută și de la persoane fizice pentru a plăti promisiunile electorale. Investitorii

nu-i mai dau bani. Dacă îi dau, îi dau scump. Deja în primele 4 luni, costul cu dobânzile a crescut
cu 56% (da, nu e greșeală, chiar atât de mult a crescut costul). V-am explicat acum două zile ce
riscați dacă va puneți banii în buzunarele lui Dragnea. Din ce văd până acum, Dragnea și Vilcov

10
mizează pe aceiași clienți care s-au împrumutat în monede exotice. Clienți care nu au o cultură
financiară. Pe ei vor să-i păcălească” Florin Cîțu – iulie 2018

De precizat că la vremea când actualul ministru de Finanțe făcea aceste declarații, Guvernul PSD
venise cu o variantă în care banii împrumutați de la cetățeni erau blocați. Practic, dacă ținteai o
dobândă anuală de 5%, atunci trebuia să cumperi titluri de stat pe o perioadă de cinci ani. În toată
această perioadă, nu-ți puteai retrage banii și nici titlurile de stat nu erau transferabile.

Între timp, legea s-a modificat și îți poți retrage banii oricând. Dincolo de declarațiile lui Florin
Cîțu de anul trecut, există mulți specialiști care susțin că investițiile în titlurile de stat sunt dintre
cele mai sigure din lume.

Singura situație în care se pune problema dacă-ți mai recuperezi sau nu acei bani e cauzată de
intrarea țării în incapacitate de plată sau, mai rău, faliment. Dar e un scenariu apocaliptic și, dacă
studiezi un pic economia la nivel mondial, vei vedea că România, oricât de pe marginea
prăpastiei ar fi, tot e departe de un astfel de colaps.

Încă un dezavantaj ar putea fi reprezentat de rata inflației. Dacă dobânda oferită de 5%, iar
inflația se duce spre 5,5% – atunci câștigul e anulat de creșterea prețurilor. Dar asta e valabil la
orice depozit de economii.

Principalul avantaj al titlurilor de stat e că dobânzile sunt peste cele oferite de bănci și nu sunt
impozabile.

Simulare: cât câștigi dacă alegi să investești prin programul Tezaur

Așa cum spunea, titlurile de stat au valoarea nominală de 1 leu. Pe datele noilor emisiuni lansate
pentru luna decembrie, hai să vezi cum funcționează programul dacă, să zicem, cumperi o mie de
titluri de stat – adică împrumuți statul cu 1.000 de lei.

Pe baza ordinului Ministerului Finanțelor, iată câteva simulări.

Suma investită: 1.000 de lei:

Maturitate: 1 an – asta înseamnă o dobândă anuală de 3,5% – deci pe 23 decembrie 2020 vei
primi 1.000 de lei + 35 de lei: TOTAL: 1.035 de lei.

Maturitate: 2 ani – asta înseamnă o dobândă anuală de 4 % – deci pe 23 decembrie 2021 vei
primi 1.000 de lei + 80 de lei: TOTAL: 1.080 de lei.

Maturitate: 3 ani – asta înseamnă o dobândă anuală de 4,5% – deci pe 23 decembrie 2022 vei
primi 1.000 de lei + 135 de lei: TOTAL: 1.135 de lei.

Maturitate: 5 ani – asta înseamnă o dobândă anuală de 5% – deci pe 23 decembrie 2024 vei primi
1.000 de lei + 250 de lei: TOTAL: 1.250 de lei.

11
 Capitolul 5 - Titlurile de stat – pro si contra ca instrumente investiționale

5.1 Riscurile titlurilor de stat

Riscul de credit 

Acesta este mai pronunțat la obligațiunile corporative deoarece riscul ca o companie să dea
faliment este mai mare. Însă și la Titluri de Stat se observă acest risc prin prisma Rating-ului de
țară.

Unele țări precum Elveția, Germania sau Canada au un Rating de țară foarte mare. Aceste țări
sunt considerate foarte stabile din punct de vedere economic, politic și social și riscul să
se întâmple ceva și să nu-și plătească datoriile este foarte mic. Pe scurt, lumea este bucuroasă să
le împrumute bani.

Alte țări, cum sunt țările emergente printre care se numără și România, sunt considerate mai puțin
stabile și au o credibilitate mai mică. În consecință, investitorii cer niște dobânzi mai mari ca să
împrumute acelor State bani. Ei vor să fie răsplătiți pentru faptul că își asumă un risc suplimentar.
Iar acest lucru se vede în dobânzile mai mari. Așa am ajuns să vedem dobânzi negative la Titluri
de Stat Germane și dobânzi pozitive în România.

Riscul ratei dobânzii

Al doilea risc care afectează Titlurile de Stat este riscul ratei dobânzii. Acesta afectează mai mult
Titlurile de Stat care se întind pe o perioadă mai mare. În general, cele peste 5 ani.

Cel mai ușor mod de a exemplifica acest risc este prin următorul exemplu:

Să presupunem că ai cumpărat Titluri de Stat cu o maturitate de 10 ani și o dobândă de 5%. 

Dacă peste 2 ani inflația scade prea tare și dobânda de referință este redusă de către BNR pentru a
stimula consumul, atunci obligațiunea ta va fi la mare căutare deoarece are un randament superior
obligațiunilor emise peste 2 ani. În consecință, prețul acesteia crește și toți poți să o vinzi pentru
un profit.

În schimb dacă inflația crește foarte mult și  BNR majorează dobânda de referință în încercarea
de a o controla, atunci obligațiunile noi vor fi emise cu o dobândă mai mare decât a ta. Banii pe
care tu îi vei câștiga din Titlurile de Stat pe care le deții vor avea un randament net negativ. În
plus, ca să poți vinde obligațiunea, va trebui să oferi cumpărătorului o reducere de preț pentru ca
acesta să fie dispus să achiziționeze obligațiunea de la tine.

12
 De ce ar cumpăra cineva titluri de stat de la tine cu o dobândă de 5% când poate să-și cumpere
una nou nouță cu o dobândă mai mare?

5.2 Avantajele Titlurilor de Stat

Investiția în titluri de stat are câteva avantaje:

1. Un prim avantaj ar fi faptul că Titlurile de Stat sunt garantate integral (atât principalul cât
și dobânda). Aceste instrumente financiare sunt considerate foarte sigure deoarece un Stat nu prea
are cum să dea faliment. Oricât de drastică ar ajunge situația, se găsesc soluții pentru ca un stat să
evite falimentul.

2. Un al doilea avantaj al acestor instrumente financiare este faptul că banii câștigați de pe

urma lor nu sunt impozitați. Asta înseamnă că dobânda care îți intră în cont atunci când
obligațiunea ajunge la maturitate rămâne în întregime a ta.

3. Un al treilea avantaj al Titlurilor de Stat este bariera de intrare scăzută. După cum a
precizat mai devreme, valoarea nominală a unei obligațiuni de stat prin programul Tezaur este
doar 1 RON. Asta înseamnă că poți începe să investești cu o sumă foarte mică de bani. Fondurile
de Obligațiuni sunt și ele destul de accesibile. Singura excepție o reprezintă Titlurile de Stat
tranzacționate la Bursă care au valori nominale mult mai mari.

5.3 Dezavantajele Titlurilor de Stat

La fel ca orice altă investiție, investiția în Titluri de Stat are și câteva dezavantaje. Printre cele
mai mari se numără:

1. Randamentul Titlurilor de Stat abia depășește inflația. La emisiunea de Titluri de Stat

destinate populației din luna decembrie 2019, Statul a pus la dispoziția investitorilor 
Obligațiuni cu următoarele caracteristici:
1. titluri de stat cu maturitatea de 1 an și o dobândă de 3,5%;

2. titluri de stat cu maturitatea de 2 an și o dobândă de 4%;

3. titluri de stat cu maturitatea de 3 an și o dobândă de 4,5%;

4. titluri de stat cu maturitatea de 5 an și o dobândă de 5%;

Luând în considerare că rata inflației în luna noiembrie a fost de 3,8% iar estimările pentru anul
2019 se învârt în jurul valorii de 4% se poate observa ușor că doar titlurile cu maturitate mai mare
de 3 ani aduc un randament real pozitiv. Cu toate acestea, amintește-ți că odată cu creșterea
maturității unui Titlu de Stat, vei fi mai expus în fața riscului ratei dobânzii.

13
 2. Al doilea dezavantaj major al Titlurilor de Stat se referă la titlurile destinate populației din
Programul Tezaur. Acestea nu sunt lichide. Asta înseamnă că, dacă ai investit în aceste
Titluri de Stat, este destul de greu să lichidezi investiția. În principiu, ai două                     

1. Fie găsești o persoană care dorește să achiziționeze astfel de titluri și te înțelegi cu

ea asupra prețului în privat;

2. Fie poți să răscumperi Titlurile la Trezorerie cu mențiunea faptului că pierzi

dobânda acumulată. De exemplu, dacă ai cumpărat Titluri de Stat la emisiunea din Decembrie
2019 și le-ai răscumpărat în Noiembrie 2020 pentru că ai avut nevoie de bani, dobânda acumulată
s-a evaporat.

5.4 Cum investești în Titluri de Stat

Există mai multe moduri în care poți investi în Titluri de Stat.

Cel mai ușor este să investești în Titlurile de Stat destinate exclusiv populației. Acestea se pot
achiziționa prin intermediul Trezoreriei Statului din localitatea în care ai domiciliul fiscal sau prin
Poșta Română. Procesul arată în felul următor: 

 Îți deschizi un cont la Trezorerie. 

 Alimentezi acel cont prin transfer bancar sau prin depunere de numerar;

 Semnezi un formular de subscriere. 

Ulterior, o dată pe an, dobânda va fi virată în contul tău de la Trezorerie. Iar când obligațiunea va
ajunge la maturitate, îți va fi rambursată și suma investită inițial.

Al doilea mod prin care poți investi în Titluri de Stat este să le cumperi la Bursă. În acest caz ai
două opțiuni:

1. Apelezi la un broker și lansezi un ordin de cumpărare. Această procedură este similară cu

cea a cumpărării unei acțiuni.

2. Apelezi la un dealer primar, de obicei o bancă, iar ei îți vor explica tot procesul. Ce vreau
să precizez este că pentru a putea investi prin intermediul acestora va trebui să ai la dispoziție
minim 50.000 EUR.

Cel de-al treilea mod în care poți investi în obligațiuni este prin intermediul Fondurilor Mutuale.
Procedura este exact aceeași ca și la Fondurile de Acțiuni. Semnezi un contract de adeziune și
cumperi unități în fondul respectiv.
Un avantaj al Fondurilor Mutuale este faptul că prin intermediul lor poți investi și în Titluri de
Stat emise de alte țări. În acest fel obții și o diversificare mai bună.

14
 Concluzii

 De ce să nu ai investesc în Titluri de Stat?

Exista cel puțin 3 motive principale care ne pot determina să nu includem aceste instrumente
financiare în portofoliul nostru:

1. Suntem în faza de creștere a portofoliului. După cum s-a observat mai devreme,

randamentele Titlurilor de Stat abia depășesc inflația. Astfel de randamente nu m-ar ajuta să
acumulez în Portofoliul de Investiții suma necesară pentru a atinge Liniștea Financiară. Dacă ești
tânăr și mai ai mult timp la dispoziție până te vei retrage din activitate, prefere să-ti direcționezi
banii către investiții cu randamente mai mari.

2. Nu îți place cum sunt gestionați banii. În prospectul de emisiune al Titlurilor de Stat din
Programul Tezaur este menționat că fondurile obținute de Ministerul Finanțelor Publice în
calitate de emitent ca urmare a emisiunii de titluri de stat vor fi utilizate pentru finanțarea
deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Cu alte cuvinte, banii aceștia nu vor fi
direcționați către investiții de care să beneficiez. Nu vor fi construite autostrăzi cu ei, nu vor fi
renovate spitale, nu va fi dezvoltată infrastructura. Probabil preferi să investești în companii care
se concertează pe a oferi produse și servicii de calitate clienților lor și să fii recompensat cu o
parte din profit.

3. În al treilea rând, este posibil să Nu îți placă datoriile, în special cele de consum. Iar să
împrumuți Statul investind în Titluri de Stat e ca și cum i-ai oferi acestuia un credit de nevoi
personale. Să faci bani împrumutând o instituție care nu-și gestionează prea bine finanțele nu se
aliniază probabil prea bine cu valorile tale.

15
16
17
18
19
20
21
 Bibliografie

1. Adrian Henorel NIŢU – Note de curs

2. www.ovidiutarcu.ro

3. www.bancatransilvania.ro

4. www.playtech.ro

5. www.bvb.ro

6. www.mfinante.ro

7. www.laurentiumihai.ro

8. ***, Legea nr. 109 din 9 mai 2008 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 64/2007
privind datoria publica, M. Of. nr. 369/14 mai 2008

22