Sunteți pe pagina 1din 5

Testul 9

Subiectul I
1. Cetatea de Balta
2. “dar și a marilor puteri [...] pentru care marele fluviu însemna, în
egală măsură, o axă strategică și una comercială.”
3. Statul medieval: Moldova
Domnitorul: Stefan cel Mare
4. Sursa A
5. Cauza: “Pentru a obtine concursul polon”
Efect: “ Stefan a depus la Colomeea omagiul vasalic regelui
Cazimir”
6. La inceputul Evului Mediu are loc un proces de coagulare a
formelor sociale si politice care au dus la formarea statelor
medieval: Transilvania, Moldova, Tara Romaneasca si Dobrogea.
Aceste state medievale au fost constituite ca urmare a unificarii
autonomiilor locale, numite de marele istoric Nicolae Iorga cu
termenul de “romanii populare”
Constituirea si formarea Moldovei( spatiul de la Est de Carpati) are
la baza dublul descalecat a voievozilor Dragos si Bogdan, originari
din Maramures.
In 1352, este atestat documentul descalecatului voievodului
Dragos care s-a stabilit in Nordul Moldovei unde a condus o
“marca” de aparare cu centrul la Baia. Aceasta marca de aparare
fusese infiintata de maghiari impotriva atacurilor tatare.
In 1359, este atestat documentul descalecatului voievodului
Bogdan. Avand ajutorul boierilor moldoveni, acesta I se
impotriveste regelui maghiar Ludovic I de Anjou si ii alunga pe
urmasii lui Dragos obtinand astfel indepenta statului. Toate aceste
intamplari sunt atestate in cadrul documentului “Diploma lui Ioan
de la Tarnave”.
7. O asemanare majora intre autonomiile locale atestate in spatiul
romanesc atat in secolele IX-X cat si cele din secolul al XIII-lea este
reprezantat de faptul ca ambele s-au aflat in conflict cu regalitatea
maghiara.
Primele autonomii locale din spatiul intra-carpatic sunt amintite in
secolul al IX-lea in documentul “Gesta Hungaronum” (Faptele
Ungurilor), cunoscut si cu denumirea de “Cronica lui Anonymus”
in secolul al XI-lea. Acestea erau reprezentate de urmatorii
voievozi: Gelu, in podisul Transilvaniei, cu centrul la Dabaca; Glad,
in Banat, cu centrul la Cuvin si Menumorut in Crisana cu centrul la
Bihorea.
La sfarsitul secolului al IX-lea, aceste autonomii locale intra in
conflict cu triburile maghiare venite din Panonia. Un exemplu in
acest sens este reprezentat de conflictul dintre Gelu si capetenia
maghiara, Tuhutum.
Primele autonomii locale de la Sud de Carpati sunt amintite in
secolul al XIII-lea in documentul “Diploma cavalerilor Ioaniti”
(1247). Acestea erau reprezentate de: voievodatul lui Seneslau, in
dreapta Oltului, avand sub stapanire Tara Hategului; voievodatul
lui Seneslau, avand sub stapanire Tara Fagarasului si cnezatele lui
Ioan si Farcas din Oltenia.
Cu exceptia voievodatului lui Seneslau, celelalte autonomii locale
se aflau sub stapanire maghiara. De aceea in perioada anilor
1277-1279, Litovoi incearca sa inlatura stapanirea, dar este ucis in
lupta. In acelasi timp, fratele sau, Barbat, este capturat dar
eliberat mai tarziu in schimbul unei mari sume de bani.

Subiectul al II-lea
1. Rusia
2. Secolul al XVIII-lea
3. Instutia politica centrala: domnia
Atributie a reprezentantului ei in domeniul administratiei:
“Controla toate pârghiile administraţiei centrale şi provinciale,
iar personalul său era direct sau indirect răspunzător faţă de
el.”
4. “Domnitorul era judecătorul suprem, care audia pricini de orice
fel, fie că erau civile sau penale, laice sau ecleziastice”
“servea drept curte supremă de apel”

5. Sunt de parere ca, odata cu implicarea Imperiului Otoman in


organizarea politica a Tarilor Romane au urmat o serie de
consecinte majore care au deformat ordinea politica deja
existenta. In primul rand, Imperiul Otoman a introdus
modificari in cadrul instituitiei domniei asa cum reiese si din
text: “Cea mai importantă limitare venea din [...] Imperiul
Otoman. Dreptul asumat de către sultan de a selecta şi a mazili
domnitorul era probabil cea mai formidabilă şi unica stavilă în
calea autorităţii domneşti.” Fapt ce a scazut enorm autoritatea
domnitorului.
De asemenea, ca urmare a acestor modificari sultanul il
trateaza pe domnitor ca pe un simplu dregator care nici macar
nu mai era de nationalitate romana, precum este specificat si in
cadrul textului citat: “Sultanul îl trata pe domnitor ca pe un
dregător otoman, iar în ierarhia dregătorească otomană, el se
afla sub vizirii importanţi. Totuşi, grecii din Fanar râvneau la
tronul Ţărilor Române ca o încununare a carierei lor publice”.

6. Proiectul politic elaborat in deceniul sase al secolului al XIX-lea


care a contribuit la constituirea statului roman modern a fost
reprezentat de adunarile ad-hoc din anul 1857. Ca urmare a
Congresului de pace de la Paris din anul 1856 unde s-a discutat
pentru prima data problema romanilor, s-a stabilit ca, Imperiul
Otoman (putere suzerana), sa organizeze o serie de adunari ad-
hoc in Principate in cadrul carora romanii urmau sa-si exprime
dorintele in vederea situatiei de la acea vreme.
Astfel, in anul 1857 au loc adunarile ad-hoc in cadrul carora
romanii s-au exprimat pentru: Unirea Moldovei cu Muntenia
intr-un singur stat sub protectia marilor puteri europene,
neutralitate si autonomie si numirea in fruntea statului a unui
principe strain originar dintr-o familie domnitoare europeana.
Acest proiect a contribuit la constituirea statului roman
modern deoarece in urma acestuia, in anul 1858 la Paris se
reintrunesc marile puteri europene pentru a discuta problema
Principatelor. Aici s-a adoptat un nou act cu valoare
constitutionala numit Conventia de la Paris.

Subiectul al III-lea

-democratie, modelul politic, britanic

- communism introducere
- revolutia culturala

- democratie din nou dar in ro