Sunteți pe pagina 1din 30

1. În cazul donației încheiate între absenți: art.

1013
a. Donația se consideră încheiată în momentul în care oferta este acceptată de către
destinatarul ei
b. Donația se consideră încheiată în momentul în care ofertantul ia cunoștință
de acceptarea destinatarului
c. Oferta de donație poate fi acceptată de moștenitorii destinatarului

2. În materia contractului de donație: art. 1017-1018-1019


a. În executarea donației, dispunătorul răspunde numai pentru dol și culpă
gravă
b. Donatarul răspunde de drept pentru evicțiunea decurgând din fapta unui terț
întemeiată pe împrejurări anterioare încheierii contractului
c. Donatarul răspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat, dacă a cunoscut
aceste vicii și nu le-a adus la cunoștință donatarului a încheierea contractului

3. Dacă donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat, stipulată în favoarea


donatorului: art. 1026-1029 art. 1027
a. Donatarul poate cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donației
b. Moștenitorii donatorului pot cere numai executarea sarcinii fără a putea cere și
revocarea donației
c. Dreptul la acțiunea prin care se solicită executarea sarcinii se prescrie în termen de
un an de la data la care sarcina trebuia executată

4. Promisiunea de donație se revocă de drept dacă, anterior executării sale: art. 1022
a. Beneficiarul promisiunii a adus injurii grave la adresa unei persoane apropiate
donatorului
b. Situația materială a promitentului s-a deteriorat într-o asemenea măsură
încât executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroasă pentru aceasta
c. Beneficiarul promisiunii a săvârșit fapte penale față de promitent, însă numai dacă
a intervenit o condamnare penală definitivă pentru acestea.

5. Sub sancțiunea nulității absolute a donației: art. 1011


a. Donațiile deghizate trebuie încheiate prin înscris autentic
b. Bunurile mobile care constituie obiectul unei donații trebuie enumerate și
evaluate într-un înscris, chiar sub semnătură privată, cu excepțiile prevăzute
de lege
c. Donațiile indirecte trebuie încheiate prin înscris autentic

6. Oferta de donație: art. 1013


a. Poate fi revocată cât timp ofertantul nu a luat cunoștință de acceptarea
destinatarului
b. Poate fi acceptată de moștenitorii destinatarului
c. Devine caducă în cazul în care ofertantul decedează anterior luării la cunoștință de
acceptarea destinatarului
7. În cazul în care se încheie o promisiune de donație, iar promitentul refuză
executarea acesteia, beneficiarul promisiunii: art. 1014
a. Poate introduce o acțiune prin care să obțină pronunțarea unei hotărâri care să țină
loc de contract de donație
b. Poate cere numai daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a făcut
și avantajele pe care le-a acordat terților în considerarea promisiunii
c. Poate cere numai daune-interese echivalente cu toate prejudiciile pe care le-a
suferit ca urmare a neexecutării promisiunii

8. Poate constitui obiect al unui dar manual: art. 1011 alin.4


a. Un drept de creanță
b. Un bun viitor
c. Un bun mobil corporal consumptibil

9. Din perspectiva condiției capacității, în cazul donației încheiate între absenți: art.
987 alin.3 art.1013
a. Donatarul trebuie să fie capabil în momentul întocmirii ofertei
b. Donatorul trebuie să fie capabil în momentul încheierii contractului de donație
c. Donatarul trebuie să fie capabil în momentul încheierii contractului de
donație

10. Bunurile mobile corporale: art. 1011


a. Pot face obiectul unui dar manual, însă, pentru ca acesta să fie valabil, bunurile
trebuie enumerate și evaluarea într-un înscris, chiar sub semnătură privată
b. Pot face obiectul unui dar manual dacă au o valoare de până la 25.000 lei, cu
excepția cazurilor prevăzute de lege
c. Pot fi transmise numai prin dar manual, iar nu și prin donație deghizată

11. În cazul donației încheiate între absenți, oferta de donație poate fi acceptată: art.
1013
a. De moștenitorii destinatarului, dacă acesta a decedat ulterior întocmirii ofertei,
însă în termenul de valabilitate al acesteia
b. De reprezentantul legal destinatarului sau, după caz, de ocrotitorul său, dacă
destinatarul este lipsit de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu
restrânsă
c. De destinatar, cu încuviințarea ocrotitorului legal, dacă destinatarul are
capacitate de exercițiu restrânsă

12. Din perspectiva regulilor privind capacitatea, minorul cu vârsta de 13 ani:


a. Poate dona părinților săi un imobil, dacă există autorizarea instanței de tutelă
b. Poate dona suma de 5 lei unei persoane aflate în nevoie
c. Poate dona o carte în valoare de 40 de lei unei colege de clasă cu ocazia zilei
de naștere a acesteia
13. Sub sancțiunea nulității relative, după dobândirea capacității depline de exercițiu,
o persoană fizică nu poate face donații: art. 988 alin. 2
a. Tatălui său, atât timp cât acesta nu a primit descărcarea pentru gestiunea sa
de la organul prevăzut de lege
b. Fratelui său, dacă acesta a avut calitatea de tutore și nu a primit descărcare
pentru gestiunea sa de la organul prevăzut de lege
c. Preotului care i-a acordat asistență religioasă în timpul minorității

14. În materia contractului de donație: art. 990


a. Nerespectarea incapacității speciale de a primi o donație se sancționează cu
nulitatea relativă
b. Nerespectarea incapacității de a face donații se sancționează cu nulitatea relativă
c. Dreptul la acțiunea în revocarea donației pentru ingratitudine se prescrie în
termenul general de prescripție

15. Dacă titularul unei oferte de donație a decedat anterior luării la cunoștință de
acceptarea acesteia: art. 1013
a. Acest eveniment nu are nicio relevanță în privința încheierii contractului de
donație
b. Oferta de donație devine caducă
c. Acceptarea donației devine caducă

16. Donația este lovită de nulitate totală: art. 1015


a. Când conferă donatorului dreptul de a denunța unilateral contractul
b. Când permite donatorului să dispună în viitor de o parte dintre bunurile
donate, chiar dacă donatorul moare fără să fi dispus de acestea
c. Când impune donatarului obligația de a administra bunul donat și de a-l transmite,
la decesul său, unei alte persoane desemnate de către donatar

17. Este lovită de nulitate donația care: art. 1015


a. Este afectată de o condiție pur potestativă din partea donatorului
b. Impune donatarului obligația de a plăti cheltuielile de întreținere al imobilului în
care trăiește donatorul pe următorii 5 ani, dar fără a se depăși suma de 30.000 lei
c. Este afectată de o condiție simplă potestativă din partea donatorului

18. Este lovită de nulitatea absolută donația care: art. 1015


a. Cuprinde clauze ce permit donatorului să o revoce prin voința sa
b. Este deghizată sub forma unui contract cu titlu oneros care nu este încheiat în
formă autentică
c. Impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor, chiar
dacă s-ar prevede valoarea maximă a acestora în cuprinsul contractului de donație
19. În materia contractului de donație, sunt incapabili de a dona: art. 988 alin. 1
a. Alienatul sau debilul mintal, chiar dacă nu a fost pus sub interdicție
b. Persoana fizică fără capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu
restrânsă, cu excepția cazurilor prevăzute de lege
c. Persoana care se află sub îngrijire medicală, cu excepția cazurilor prevăzute de
lege

20. Oferta de donație: art. 1011


a. Pentru a fi valabilă, trebuie încheiată în formă autentică
b. Poate fi revocată cel târziu până la data acceptării de către destinatar
c. Este irevocabilă

21. Este lovită de nulitate absolută: art. 1015


a. Donația afectată de un termen suspensiv
b. Donația afectată de o condiție mixtă
c. Donația care permite donatorului să dispună în viitor de bunul donat, chiar
dacă donatorul moare fără să fi dispus de acel bun

22. Donația între soți: art. 1031


a. Poate fi revocată de soțul donator numai în timpul căsătoriei
b. Este irevocabilă
c. Este interzisă

23. Contractul de donație: art. 1011


a. Este un contract solemn, cu excepțiile prevăzute de lege
b. De principiu este un contract bilateral
c. Este nul, dacă are ca obiect un bun viitor

24. În cazul donației bunurilor mobile, statul estimativ: art. 1011


a. Constituie o condiție de validitate a contractului
b. Poate fi realizat prin înscris sub semnătură privată
c. Este nul dacă nu este încheiat în formă autentică

25. Darul manual: art. 1011 alin. 4


a. Este un contract solemn,
b. Este un contract real
c. Nu poate avea ca obiect bunuri imobile

26. În materia donației, ca regulă:


a. Donatorul nu are obligația de a-l garanta pe donatar pentru evicțiune
b. Donatorul are obligația de a-l garanta pe donatar pentru viciile ascunse ale bunului
donat
c. Donația indirectă trebuie să îmbrace forma autentică pentru a fi valabilă
27. Sesizată fiind cu o cerere de revizuire a sarcinilor și/sau a condițiilor stabilite într-
un contract de donație, instanța de judecată:
a. Poate autoriza înstrăinarea parțială sau totală a obiectului liberalității, stabilind ca
prețul să fie folosit în scopuri conforme cu voința dispunătorului
b. Poate dispune modificări calitative ale condițiilor sau ale sarcinilor care
afectează donația
c. Poate dispune modificări cantitative ale condițiilor sau ale sarcinilor care afectează
donația, într-un astfel de caz nemaiputându-se dispune revenirea la situația
anterioară, chiar dacă nu ar mai subzista motive care au determinat revizuirea

28. Constituie fapte care sunt apte a atrage revocarea donației pentru ingratitudine: art.
1023
a. Săvârșirea de către donatar a unor fapte penale, cruzimi sau injurii grave
față de donator sau descendenții acestuia
b. Refuzul nejustificat al donatarului de a continua să asigure alimente donatorului
ajuns în nevoie, chiar dacă valoarea alimentelor asigurate până la acest moment
este egală cu valoarea actuală a bunului donat
c. Omisiunea donatarului de a-l înștiința pe donator cu privire la încercarea de
ucidere a acestuia de către alte persoane

29. Sub sancțiunea nulității absolute: art. 1014 art. 988 alin.2
a. Darul manual trebuie încheiat prin înscris, chiar sub semnătură privată
b. Promisiunea de donație trebuie încheiată în formă autentică
c. După dobândirea capacității depline de exercițiu persoana fizică nu poate
dispune prin donație în folosul celui care a avut calitate de reprezentant ori
ocrotitor legal, înainte ca acesta să fi primit descărcare de gestiune

30. În cazul donației fără sarcină donatorul răspunde pentru evicțiune: art. 1018
a. În aceleiași condiții ca si vânzătorul
b. Dacă evicțiunea decurge din fapta sa imputabilă, chiar ulterioară încheierii
contractului
c. Dacă evicțiunea decurge dintr-o împrejurare care afectează dreptul transmis,
pe care a cunoscut-o și nu a comunicat-o donatarului la încheierea
contractului

31. În materia contractului de donație: art. 1018


a. Dacă donația este cu sarcină, în limita valorii acesteia (a sarcinii), donatorul
răspunde pentru evicțiune și pentru vicii la fel ca și vânzătorul
b. Revocarea donației pentru ingratitudine operează de drept
c. Sarcina stabilită în cuprinsul contractului poate fi chiar în favoarea
gratificatului
32. În mod identic cu revocarea donației pentru nerespectarea sarcinii: art. 1026
a. Dacă se dispune revocarea donației pentru ingratitudine donatorul este obligat să
plătească valoarea bunului donat, chiar dacă este posibilă restituirea în natură a
acestuia
b. Revocarea donației pentru ingratitudine nu are niciun efect în privința
drepturilor reale asupra bunurilor donate dobândite de la donatar cu titlu
oneros, de către terții de bună-credință
c. Revocarea donației pentru ingratitudine se poate dispune numai pe cale judiciară

33. Donația se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazuri: art. 1023


a. Dacă donatarul, știind că alte persoane intenționează să atenteze la viața unei
persoane apropiate donatorului, nu l-a înștiințat pe acesta
b. Dacă donatarul se face vinovat de fapte penale față de donator, însă numai dacă
există o hotărâre penală definitivă de condamnare
c. Dacă donatarul se face vinovat de cruzimi sau injurii grave față de donator sau față
de memoria acestuia

34. Spre deosebire de acțiunea în revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii,


acțiunea în revocarea donației pentru ingratitudine: art. 1025
a. Nu poate fi introdusă împotriva moștenitorilor donatarului
b. Dacă este admisă, poate avea ca afect restituirea în natură a bunului donat
c. Poate fi introdusă în anumite cazuri, și de moștenitorii donatorului

35. În cazul donației cu sarcini, în limita valorii acestora: art. 1018


a. Donatorul răspunde pentru evicțiune la fel ca și vânzătorul
b. Donatorul răspunde pentru viciile ascunse la fel ca și vânzătorul
c. Donatorul răspunde pentru evicțiune sau vicii ascunse numai dacă a promis expres
garanție

36. Dacă donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat în favoarea unui terț: art.
1027
a. Terțul beneficiar al sarcinii poate solicita fie obligarea donatarului, fie obligarea
donatorului să execute sarcina
b. Donatorul poate solicita fie executarea sarcinii, fie revocarea donației
c. Moștenitorii donatorului pot solicita numai revocarea donației

37. Spre deosebire de revocarea donației pentru ingratitudine: art. 1021 art. 1022
a. Revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii nu operează de drept
b. Donația între soți poate fi revocată de soțul donator fără a fi necesară o acțiune în
instanță
c. Revocarea promisiunii de donație operează de drept în cazul în care, anterior
executării sale, se ivește unul dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine
38. Moștenitorii donatorului: Art. 1024 alin.3
a. Pot continua acțiunea în revocarea donației pentru ingratitudine introdusă de
autorul lor
b. Pot introduce acțiune în revocarea donației pentru ingratitudine dacă
donatorul a decedat în termenul în care putea introduce o astfel de acțiune,
fără să îl fi iertat pe donatar
c. Nu poate introduce acțiune în revocarea donației pentru ingratitudine dacă
donatorul a decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare

39. În caz de revocare a donației pentru ingratitudine: art. 1025 alin. 1


a. Donatarul va fi obligat să plătească donatorului valoarea bunului donat
numai dacă nu este posibilă restituirea în natură a acestuia
b. Donatarul este obligat să restituie fructele pe care le-a perceput de la data
săvârșirii faptei de ingratitudine
c. Nu sunt afectate garanțiile reale dobândite de terții de bună-credință asupra
bunului, chiar dacă cererea de revocare este înscrisă în registrele de publicitate
anterior înscrierii dreptului terțului

40. Donațiile făcute viitorilor soți sub condiția încheierii căsătoriei: art. 1030
a. Sunt nule
b. Nu produc efecte în cazul în care căsătoria nu se încheie
c. Sunt revocabile până la încheierea căsătoriei

41. Nulitatea căsătoriei: art. 1032


a. Nu atrage nulitatea donației făcute soțului de bună-credință
b. Atrage nulitatea donației făcute între soți, indiferent de buna sau reaua-credință a
acestora
c. Atrage nulitatea relativă a donației făcute soțului care a fost de rea-credință
la încheierea căsătoriei

42. Potrivit Codului civil este lovită de nulitate orice simulație în care donația
reprezintă contractul secret în scopul de a eluda revocabilitatea donațiilor între
soți. În acest context, este prezumată persoana interpusă, până la proba contrară:
art. 1033 alin. 2
a. Fratele donatarului
b. Copilul rezultat din căsătoria donatorului cu donatarul
c. Tatăl donatarului

43. Cererea de revocare a donației pentru ingratitudine: art. 1024 alin.3


a. Nu ar putea fi introdusă după mai mult de un an de la data morții
donatorului
b. Poate fi introdusă de moștenitorii donatorului numai în cazul în care acesta a
decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare
c. Poate fi introdusă și împotriva moștenitorilor donatarului în cazul în care acesta a
decedat în termenul în care se poate introduce o astfel de acțiune
44. Constituie donații simulate:
a. Donațiile deghizate
b. Donațiile prin interpunere de persoane
c. Donațiile indirecte

45. Donațiile indirecte:


a. Trebuie să respecte condițiile de formă ale actului prin intermediul căruia se
realizează indirect liberalitatea
b. Trebuie să respecte condițiile de fond prevăzute în materia donației
c. Trebuie să respecte condițiile de formă prevăzute în materia donației

46. În materia dreptului de moștenire: art. 958 alin.3 art. 959 alin.2
a. Nedemnitatea juridică poate fi invocată de către instanța din oficiu
b. Introducerea acțiunii prin care se solicită instanței declararea nedemnității
judiciare de către un succesibil care nu își exercitase anterior dreptul de
opțiune succesorală reprezintă pentru succesibilul reclamant act de acceptare
tacită a moștenirii
c. Efectele nedemnității judiciare pot fi înlăturate de către de cuius atât în mod
expres, cât și tacit

47. Este de drept nedemnă de a moșteni: art. 959 lit. A, b, c


a. Soția celui care lasă moștenire, care, prin violență, l-a împiedicat pe acesta să
revoce testamentul întocmit în favoarea sa
b. Persoana care, cu rea-credință, a distrus testamentul defunctului
c. Persoana condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenția de
a-l ucide pe cel care lasă moștenirea

48. În materia dreptului de moștenire:


a. Nedemnitatea poate fi constatată de către instanță numai după deschiderea
moștenirii
b. Nedemnitatea de drept poate fi invocată și de legatari sau donatari, în cazul
în care nedemnul ar fi fost un moștenitor legal rezervatar a cărui prezență
putea determina reducțiunea liberalității
c. Nedemnitatea succesorală poate fi invocată și în situația în care vocația
succesorală legală a nedemnului nu este concretă (utilă) ci doar generală
(eventuală)

49. În materia nedemnității succesorale: art. 961 alin 2


a. Nedemnul este înlăturat doar de la moștenirea legală, nu și de la cea testamentară
b. Efectele nedemnității de drept pot fi înlăturate și de moștenitorii celui care lasă
moștenirea
c. Efectele nedemnității nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului
50. În materia nedemnității succesorale: art. 958 alin. 3
a. Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând
b. Efectele nedemnității vor fi înlăturate în mod automat dacă intervine prescripția
executării pedepsei penale
c. Nedemnitatea de drept poate fi constatată din oficiu de către instanța de
judecată

51. În materia dreptului de moștenire:


a. Poate fi reprezentat descendentul de gradul I, aflat în viață la data
deschiderii succesiunii, chiar dacă este nedemn față de defunct
b. În cazul în care copilul predecedat C1 al defunctului a fost dezmoștenit,
atunci N1 (copilul lui C1) poate veni la moștenirea defunctului prin
reprezentarea lui C1 în concurs cu celălalt copil C2 al defunctului, locul lui
C1 fiind un loc util
c. Dacă moștenirea de cuius-ului X a fost acceptată de S (soția supraviețuitoare), C
(copilul lui X și al lui S), C fiind dezmoștenit prin testamentul lăsat de X, M
(mama lui X), t (tatăl lui X) și F (fratele lui X), atunci S va culege ¼, C va culege
3/8, M va culege 1/8, t va culege 1/8, iar F va culege 1/8.
Corect S= ¼, C= 3/8, M= 3/32, T = 3/32, F= 3/16

52. Ca urmare a decesului lui X, reprezentați grafic următorii moștenitori din clasa I :
C1 copilul lui X, N1 copilul lui C2, predecedat, Sn1 nepotul lui C3 și respectiv copilul lui
N2, C și N2 fiind predecedați

C3
C1 C2

N2
N1
Sn1

53. La data de 1 noiembrie 2011 a decedat X, iar la 25 decembrie 2011 a decedat și


soțul supraviețuitor S. Prin declarații date la data de 10 ianuarie 2012 în fața notarului public,
A,B,C,D și E au acceptat în mod expres moștenirea lui X.
A este mama lui X, B este nepot de frate bun al defunctului (tatăl lui renunțând expre
la moștenirea lui X), C și D sunt nepoți de frate consangvin ai defunctului (tatăl lor fiind
dezmoștenit), E de asemenea este nepot de frate consangvin al defunctului (tatăl lui renunțând
expres la moștenirea lui X).
F și G (mama, respectiv sora lui S) au solicitat ca cei 5 acceptanți să le recunoască
drepturile ce li se cuvin din averea lui X.
Întrucât cei 5 moștenitori acceptanți au refuzat pe motiv că F și G nu au vocație
succesorală concretă la moștenirea lui X pentru că nu sunt rude cu acesta, la 26 februarie
2012 F și G au intentat o acțiune de ieșire din indiviziune în contradictoriu cu A,B,C,D și E,
prin care au solicitat să se partajeze moștenirea lăsată de X.
1. În calitate de judecător, întocmiți în mod corect schema și soluționați, motivat
acțiunea.
2. Cum ați fi soluționat acțiunea în aceeași situație de fapt, însă cu modificarea în
sensul că tatăl lui B este decedat (și deci nu se pune problema renunțării la
moștenirea lui X), tatăl lui C și D este decedat și nu a fost dezmoștenit de către X,
iar tatăl lui E este decedat (și deci nu se pune problema renunțării la moștenirea lui
X)
3.
A T
F

G S X
F3
F1 F2

B E C D

1. A = ¼ din 2/3 = 1/6


S = 1/3 = f = ¼ din 1/3 = 1/12, g = ¾ din ¼ = 3/12
C = 1/16
D = 1/16
E = 1/16
B = 5/16

2. A = ¼ din 2/3 = 2/12 = 1/6


F = 1/12
G = 3/12
B = ¼ + 1/12 = 4/12 = 1/3
C = 1/24
D = 1/24
E = 1/12

54. La data de 7 februarie 2015 s-a deschis succesiunea de cuius-ului X formată dintr-
un apartament situat în București, care este bun propriu al lui X.
La data de 15 martie, prin declarații date în fața unui notar public, S (soția
supraviețuitoare a lui X) a acceptat moștenirea , iar C1 (copilul lui X și al lui S), precum și
C2 (copilul lui X dintr-o căsătorie anterioară) au renunțat la moștenire.
La data de 10 aprilie 2015, C1 a decedat, iar la data de 15 mai 2015 M și N, copiii lui
C2 au acceptat moștenirea lui X. Urma ca a doua zi, O (copilul lui C1) să accepte moștenirea
lui X, dar în drum spre notarul public a decedat într-un accident de circulație. La data de 22
iunie 2015 a decedat și S.
În vederea dezbaterii succesiunii lui X, la data de 10 septembrie 2015 s-au prezentat la
un notar public A (soția supraviețuitoare a lui O), C2, M, N, B (mama lui S), D (fratele bun
al lui S) și E (fratele uterin al lui S).
C2 a susținut că dorește să revoce renunțarea la moștenirea lui X și să primească tot
ceea ce legea îi permite. Ceilalți au susținut că îndeplinesc toate condițiile pentru a culege o
parte din moștenirea lui X. Toți cei care s-au prezentat la notar au solicitat o consultație
juridică.
În calitate de notar public acordați consultația juridică solicitată în cadrul căreia : a.
după ce întocmiți schemele corespunzătoare, urmează să precizați motivat : b. dacă toți
îndeplinesc condițiile pentru a dobândi bunul ce face parte din moștenirea lui X vor respecta
instrucțiunile date de notarul public în privința acceptării moștenirilor la care au vocație, cui
va reveni apartamentul lăsat de X și în ce cote succesorale (este necesar să se arate ce
instrucțiuni le-a dat notarul public celor care ar putea moșteni și care sunt motivele pentru
care persoanele la care se face referire în speță moștenesc, sau după caz, nu moștenesc).

B T

D
E S X

C1 C2

A O M N

Moștenitori : B + D + E = ¼
M+N+A=¾
B = ¼ din ¼ = 1/16
D = ¼ din ¾ = 3/16 = linie maternă 3/32 linie paternă 3/32 =9/64
E = ¼ din ¾ = 3/16 = linie maternă 3/32 = 3/64
A = 3/8
M = 3/16
N = 3/16

C2 nu poate să revoce renunțarea la moștenire pentru că există deja declarații de


acceptare.
55. Moștenirea de cuius-ului X s-a deschis la data de 7 iulie 2012. Pe fondul
consumului
de băuturi alcoolice, la data de 17 august 2012 C1, copilul lui X l-a ucis pe C2, un al copil al
lui X și ulterior la 10 noiembrie 2012 C1 a fost condamnat prin hotărâre penală definitivă la
15 ani de închisoare.
La data de 10 martie 2013 cel de al treilea copil al lui X, C3 va solicita o consultație
juridică în cadrul căreia urmează să precizați dacă C1 îl mai poate moșteni pe X și dacă A,
soția lui C2 îl poate moșteni pe X.
A vine la succesiune prin retransmiterea moștenirii lui C2
C1 îl moștenește pe X deoarece fapta s-a avut loc după deschiderea succesiuni, daca l-
ar fi ucis pe C2 înainte de deschiderea succesiunii, C1 ar fi fost nedemn de a moștenii pe X.

56. La data de 10 septembrie 2013, C1 a săvârșit infracțiunea de tentativă de omor


împotriva lui C2, ambii fiind copiii lui X. La data de 14 aprilie 2014 C1 a fost condamnat
prin hotărâre penală definitivă. Ulterior la 15 ianuarie 2015 a decedat X.
La data de 14. 09. 2015 C3 un al copil al lui X, va solicita o consultație juridică în
cadrul căreia urmează să precizați dacă C1 îl poate moșteni pe X, în condițiile în care la data
de 2 septembrie 2015 C2 cât și C3 au renunțat la moștenirea lui X.
C1 este nedemn și nu poate să moștenească.

57. La data de 15 noiembrie 2015 A l-a ucis pe fratele său B și ulterior la 10


noiembrie
2016 A a fost condamnat prin hotărâre penală definitivă la 12 ani de închisoare.
Moștenirea lui B, în componența căreia a intrat un apartament a fost acceptată de soția
sa supraviețuitoare O și de mama M , tatăl T și fratele C.
Înainte de a fi lichidată moștenirea lui B, la data de 15 decembrie 2016, a decedat M,
la data de 25 februarie 2017 a decedat T, iar la data de 2 martie 2017 a decedat fratele C.
N, soția supraviețuitoare a lui C, a apreciat că apartamentul urmează să ii revină ei, ca
moștenitoare a lui C și lui O, în calitate de soție supraviețuitoare a lui B, proprietarul inițial al
apartamentului.
Notarul public sesizat de către N a apreciat că se impune citare și a lui A, ceea ce a
nemulțumit-o și a determinat-o pe N să vă solicite o consultație juridică în cadrul căreia
urmează să arătați cui anume îi revine apartamentul ce a aparținut lui B și în ce cote
succesorale.
A este nedemn
Moștenirea lui B se împarte între O și N fiecare primește ½ din moștenire.

58. Moștenirea de cuius-ului X s-a deschis la data de 1 februarie 2013. La data de 30


octombrie 2012 C1, copilul lui X l-a determinat pe de cuius să întocmească un testament prin
care să o gratifice pe soția lui C1, A, cu suma de 100.000lei, spunându-i că, dacă nu
procedează în acest mod, aceștia nu îi vor mai oferi alimentele și medicația necesare.
La data de 4 aprilie 2013, C2 un alt copil al lui X va solicita o consultație juridică în
cadru cărei urmează să precizați dacă C1 îl poate moșteni pe X.
59. Prin testamentul întocmit , de cuius-ul x a dispus ca apartamentul situat în București,
împreună cu toate bunurile mobile aflate în acesta să revină fratelui A, terenul agricol situat în județul
Giurgiu să revină surorii B, iar suma de 50.000 de lei aflată într0un cont la bancă să revină fratelui C.
După întocmirea testamentului, X a moștenit de la un unchi U o casă la Predeal, precum și suma de
100.000 de lei, dar nu și-a completat testamentul pentru a dispune și cu privire la aceste bunuri. Sora B vă
solicită o consultație juridică în cadrul căreia urmează să precizați cui vor reveni bunurile moștenite de X
de la unchiul U.
Toți frații lui X vor moștenii în cote egale bunurile moștenite de pe urma unchiului U

60. De cuius-ul X a decedat la data de 15.10.2012 și a lăsat doi copii, C1 și C2, C2 a decedat la
data de 15.03.2013, lăsând, la rândul său, doi copii, N1 și N2, precum și pe soția supraviețuitoare A. La
data de 15.05.2013, C!,N1,N2 și A s-au prezentat la un notar public și au solicitat o consultație juridică în
cadrul căreia să se indice cum se va împărți moștenirea lui X. C1 a susținut că A nu îndeplinește
condițiile pentru a moșteni deoarece nu este rudă cu X. Arătați care va fi conținutul consultației.
Notarul public va arată că prin retransmiterea dreptului de opțiune succesorală, A
îndeplinește condițiile pentru a moșteni și astfel moștenirea se împarte între C1, N1, N2 și A
C1 = ½
A = ¼ din ½
N1 și N2 = 3/8 din ½
A + N1 + N2 = ¾

61. Moștenirea lui X s-a deschis la data de 1.12.2013, a fost acceptată de fiul său C1, iar fiul său
C2 a decedat la data de 1.02.2014 fără să fi acceptat moștenirea lui X. După decesul lui C2, N1 și N2 (fiii
lui C2), precum și A, soția supraviețuitoare a lui C2, au solicitat să li se recunoască drepturile ce li se
cuvin din moștenirea lui X. C1 a susținut că N1, N2 și A nu îl vor putea moșteni pe X pentru că autorul
comun al celor 3, C2, a decedat sără să fi acceptat moștenirea lui X. a). În calitate de avocat al celor 3
arătați motivat dacă susținerea lui C1 este sau nu corectă. B). Care ar fi conținutul consultației în aceeași
situație de fapt, însă cu deosebirea în sensul că C2 a decedat la data de 1.02.2015 fără să fi acceptat
moștenirea lui X.
a). retransmitere
b). conform art. 1112 dacă C2 nu a acceptat succesiunea în termenul legal de 1 an, se
prezumă că a renunțat la moștenire și N1, N2 și A nu vor moșteni de pe urma lui X

62. Moștenirea lui X a fost deschisă la data de 15.11.2014 și în componența ei a intrat un


apartament. Moștenitorii cu vocație concretă la moștenirea lui X au fost copiii acestuia, C1 și C2. La data
de 15.12.2014, înainte de a fi lichidată moștenirea lui X, C2 a decedat, iar patrimoniul său succesoral este
compus doar din cota-parte ce i se cuvine din apartamentul lăsat de X. Moștenitorii cu vocație concretă la
moștenirea lui C2 șunt A, soția supraviețuitoare a lui C2 și C1 în calitate de frate a lui C2. La 20.05.2015,
înainte de a fi lichidată moștenirea lui X, a decedat și A, iar patrimoniul său succesoral este compus doar
din eventuala cotă-parte pe care a primit-o de la C2. Moștenitorii cu vocație concretă la moștenirea lui A
sunt mama acesteia, B, precum și sora acesteia, D. Cum se va împărți apartamentul care a aparținut lui
X?
Moștenitorii lui X sunt C1 și C2
Deoarece C2 decedează în interiorul termenului de opțiune succesorală, A și C1 sunt
moștenitorii lui. (retransmitere)
A decedează tot în interiorul termenului de opțiune succesorală și o moștenesc mama B și
sora D. (retransmitere la retransmitere).
Astfel moștenitorii lui X sunt C1, B și D

63. Soții X și Y au decedat într-un accident de circulație. Potențialii moștenitori ai lui X sunt
părinții săi, A și B, precum și fratele F. Potențialii moștenitori ai lui Y sunt părinții acestuia C și D.
Înainte de căsătorie, X și Y aveau în proprietate câte o garsonieră, iar în timpul căsătoriei au dobândit un
apartament cu 4 camere, precum și mobilier și obiecte de uz casnic. Părinții lui X au contactat un avocat
căruia i-au solicitat să le acorde o consultație juridică în cadrul căreia să li se explice cum se vor împărți
bunurile lui X și Y în cazul în care ei au decedat fără a se putea stabili care dintre ei a supraviețuit
celuilalt, respectiv în cazul în care X i-a supraviețuit câteva minute lui Y.

I. Dacă nu se cunoaște cine a supraviețuit, X și Y nu se moștenesc unul pe altul


Moștenitorii lui X, părinții și fratele primesc decât garsoniera și cota din apartament a lui X
Moștenitorii lui Y, părinții, primesc garsoniera lui Y și cota din apartament a lui Y.
II. Dacă X a supraviețuit lui Y
Pe X îl moștenesc părinții și fratele
Pe Y îl moștenesc, soția X și părinții C și D.
Părinții lui X primesc garsoniera lui X și cota din apartament a lui X, precum și mobilierul și
obiectele de uz casnic și cota moștenită de X din garsoniera lui Y și cota din apartament de la
Y.
Părinții lui Y primesc cealaltă cotă din garsoniera lui Y și cealaltă cotă din apartament.

64. la data de 8 mai 2016 s-a deschis succesiunea de cuius-ului X și a fost acceptată de către S,
A,B, E și I. S este soția supraviețuitoare a defunctului. A este mama defunctului. B este tatăl defunctului.
E este soția lui O, acesta din urmă fiind frate al defunctului și a decedat în același accident de circulație în
care a murit și X, fără a se putea stabili că unul a supraviețuit celuilalt. În aceste condiții, E a apreciat că
îndeplinește condițiile pentru a culege partea din moștenire la care ar fi acut dreptul soțul ei O. I este soția
lui H, un alt frate al defunctului și care a decedat la data de 10.07.2016. La o reuniune de familie a
acceptanților, au apărut discuții cu privire la vocația succesorală concretă a unora dintre ei. De aceea, toți
au luat hotărârea de a solicita o consultație juridică unui notar public. În consecință, i-au solicitat
notarului public să le răspundă în scris și motivat care dintre acceptanți îndeplinesc toate condițiile pentru
a-l moșteni pe X. În calitate de notar public întocmiți în mod corect schema care să îi cuprindă pe toți
acceptanții, precum și pe cei despre care se face vorbire în speță, și acordați, motivat, consultația
solicitată.
A mama B tata

S soția – X _____________frați______ O ____________frați__________ H – I soție

E soție
Dacă X și O au decedat și nu se constată cine pe cine moștenește, ei nu se moștenesc unul pe
celălalt.
La moștenirea lui X vin : A – propriu și retransmitere pentru H
B – propriu și retransmitere pentru H
S – retransmitere
H – vine I
La moștenirea lui O vin : A – propriu și retransmiterea lui H
B – propriu și retransmiterea lui H
I – retransmiterea lui H
La moștenirea lui H vin : A
B
I
O nu îl moștenește pe X pentru cp sunt codecedați, automat nici E nu vine la moștenire.

65. Este lovit de nulitate absolută :


a. actul juridic prin care se promite înstrăinarea unor drepturi care s-ar putea
dobândi la data deschiderii unei moșteniri
b. actul prin care se renunță la o moștenire anterioară deschiderii acesteia, chiar
dacă cel care încheie acest act cunoaște toate bunurile din patrimoniul succesoral
c. contractul de vânzare cumpărare prin care nedemnul față de o moștenire înstrăinează un
bun din masa succesorală, indiferent de buna sau reaua-credință a terțului dobânditor

66. Reprezentarea succesorală:


a. Este specifică numai moștenirii legale, iar nu și celei testamentare
b. Constituie o excepție de la una dintre condițiile generale a dreptului de a moșteni, și
anume, vocația succesorală
c. Poate interveni numai în cazul în care reprezentantul este decedat la data deschiderii
moștenirii care face obiectul dezbaterii

67. Nepoții defunctului, rude de gradul al doilea cu acesta, pot culege moștenirea lăsată de
defunct:
a. Prin retransmitere
b. În nume propriu
c. Numai prin reprezentare sau retransmitere

68. În cazul moștenirii prin retransmitere


a. Este posibil ca moștenirea sau o parte a acesteia să revină (să fie culeasă) de o
persoană care nu se află în nicio relație de rudenie cu defunctul a cărui moștenire
se dezbate
b. Cel care culege moștenirea nu trebuie să aibă vocație succesorală în moștenirea ce se
împarte
c. Moștenirea nu va putea fi culeasă de o persoană care nu avea capacitate
succesorală la momentul decesului defunctului

69. Nu poate produce efectele juridice urmărite de testator:


a. Dispoziția testamentară prin care se stipulează că moștenirea vacantă sa nu revină
comunei, orașului, municipiului sau, după caz, statului, fără a se indica vreun al
moștenitor
b. Dispoziția testamentară prin care testatorul, în mod abuziv, revocă un testament anterior
c. Dispoziția testamentară prin care s-a stabilit interdicția înstrăinării unui bun lăsat cu titlu
de legat pe o durată de timp mai mare de 30 de ani de la data deschiderii moștenirii

70. Este valabil/ă:


a. Actul juridic unilateral prin care testatorul declară că renunță la dreptul de a revoca un
testament pe care l-a încheiat anterior
b. Testamentul care cuprinde voința a două persoane de a lăsa averile lor în favoarea
aceluiași terț
c. Clauza cuprinsă într-un testament autentic, prin care testatorul declară că
recunoaște un copil din afara căsătoriei, chiar dacă testamentul ar fi nul întrucât
este un testament reciproc

71. Din perspectiva îndeplinirii condiției capacității civile, nu este valabil:


a. Testamentul încheiat de minorul cu vârsta de 17 ani care are capacitate de
exercițiu restrânsă, chiar dacă testamentul nu cuprinde legate
b. Testamentul încheiat într-un moment de luciditate de către o persoană pusă sub
interdicție
c. Testamentul reciproc

72. Cerința capacității de exercițiu a dispunătorului, în cazul testamentului întocmit de acesta:


a. Trebuie examinată în raport cu data întocmirii testamentului
b. Trebuie verificată în raport cu data decesului dispunătorului
c. Dacă nu este îndeplinită, atrage nulitatea absolută a testamentului

73. Testamentul poate fi anulat:


a. Pentru eroare
b. Pentru leziune
c. Pentru violență

74. În materie testamentară, dolul:


a. Nu constituie viciu de consimțământ în cazul în care beneficiarul dispoziției
testamentare nu a cunoscut existența manoperelor dobândite ce au fost săvârșite de un
terț
b. Se prezintă sub forma captației și sugestiei
c. Constă în utilizarea de manopere viclene și frauduloase cu intenția de a câștiga
încrederea testatorului și a înșelat buna sa credință pentru a-l determina să
dispună în sensul în care nu ar fi făcut-o din proprie inițiativă

75. În materia testamentului:


a. Nulitatea unei dispoziții testamentare atrage, de drept, nulitatea celorlalte dispoziții
testamentare
b. Nerespectarea unei cerințe esențiale de formă atrage nulitatea testamentului în
întregul său, cu excepția cazurilor prevăzute de lege
c. Este posibil ca anumite legate cuprinse în același testament să fie nule, iar altele
valabile

76. Validitatea cauzei testamentului se apreciază în raport cu:


a. Data încheierii testamentului
b. Data deschiderii moștenirii
c. Data executării testamentului

77. Legatul este nul:


a. Dacă obiectul său este un lucru viitor, care nu există în momentul testării
b. Când are ca obiect o moștenire nedeschisă la data întocmirii testamentului
c. Când are ca obiect bunul altuia iar testatorul știa acest fapt la momentul testării
78. Atrage nulitatea absolută a legatului:
a. Lipsa cauzei acestuia
b. Cauza ilicită a acestuia, dacă testatorul a cunoscut această cauză sau, după împrejurări,
trebuia să o cunoască
c. Cauza imorală a acestuia, dacă testatorul a cunoscut această cauză sau, după
împrejurări, trebuia să o cunoască

79. Din perspectiva condițiilor de formă prevăzute pentru validitatea testamentului, este
valabil:
a. Testamentul nuncupativ (verbal)
b. Testamentul verbal înregistrat pe o bandă magnetică
c. Testamentul scris pe o coajă de copac

80. În materia testamentului:


a. Elementele extrinseci conținutului unui testament pot fi folosite doar pentru a
ajuta la interpretarea clauzelor testamentare, a stabilirii voinței reale a
testatorului, iar nu pentru a completa dispozițiile testamentare
b. Testamentul olograf nu este valabil dacă la data întocmirii sale testatorul nu este asistat
de doi martori
c. Un testament nul din cauza unui viciu de formă produce efecte dacă îndeplinește
condițiile prevăzute de lege pentru altă formă testamentară

81. Legatarul nu poate beneficia de dispozițiile cuprinse în testamentul olograf:


a. În nicio situație, în cazul în care nu poate prezenta originalul testamentului
b. În cazul în care testamentul a fost distrus de un terț în timpul vieții testatorului,
acesta din urmă cunoscând această împrejurare
c. În cazul în care legatarul decedează înaintea împlinirii condiției suspensive ce
afectează legatul, dacă aceasta avea un caracter pur personal

82. Cuprinsul testamentului olograf va putea fi dovedit cu orice mijloc de probă în caz de
distrugere a acestuia în următoarele situații: art. 1037
a. Testamentul a fost distrus în urma unui accident de circulație, însă numai dacă
acest eveniment a avut loc ulterior decesului testatorului
b. Testamentul a fost distrus în timpul unei inundații cauzate de o ploaie torențială și
de lungă durată, eveniment ce a avut loc în timpul vieții testatorului, însă numai
dacă acesta din urmă nu a cunoscut despre această distrugere
c. Testamentul a fost distrus de un terț, însă numai dacă acesta a acționat cu știință și
la instigarea ori cu complicitatea unuia dintre succesibili

83. Din perspectiva condițiilor de validitate, de fond sau de formă, este lovit de nulitate
absolută:
a. Testamentul nuncupativ (verbal)
b. Testamentul reciproc
c. Legatul conjunctiv

84. Liberalitățile nule pot și confirmate: art. 1010


a. De moștenitorii universali
b. De moștenitorii cu titlu universal
c. De moștenitorii cu titlu particular
85. Pentru ca un codicil să fie valabil:
a. Este suficient ca testatorul să fi scris conținutul acestuia
b. Este suficient ca testatorul să-l fi semnat
c. Este necesar ca testatorul să-l fi scris, data și semnat

86. Testamentul redactat de către avocat, datat și semnat de către testator, avocatul atestând
această situație în finalul înscrisului:
a. Poate fi considerat un act care stabilește în favoarea moștenitorilor universali și a celor
cu titlu universal o obligație civilă imperfectă (naturală) de a executa cuprinsul
testamentului și a-l confirma
b. Devine testament autentic valabil dacă, ulterior, testatorul îl predă spre deținere
unui notar valabil
c. Ar putea fi valabil numai dacă, anterior datării și semnării, testatorul ar scrie cu
mâna sa următoarele ”aceasta este ultima mea voință”.

87. Testamentul olograf este anulabil:


a. Dacă la momentul întocmirii sale a asistat și o altă persoană
b. Dacă consimțământul testatorului a fost viciat prin sugestie
c. Dacă nu este semnat de testator

88. Are capacitate succesorală la moștenirea lui de cuius:


a. Persoana care a decedat în același moment cu de cuius
b. Fundația testamentară înființată prin testamentul întocmit de către de cuius, chiar dacă
liberalitatea acordată acestei fundații acoperă mult mai mult decât cheltuielile necesare
înființării
c. Copilul conceput la momentul decesului, cu condiția să se nască viu.

89. Fiind condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de omor asupra fratelui său care nu are
descendenți (în viață sau în fază de concepție), autorul acestei fapte:
a. Este nedemn să culeagă moștenirea fratelui ucis
b. Devine nedemn să culeagă moștenirea părinților săi, decedați ulterior fratelui ucis
c. Devine nedemn să culeagă moștenirea lăsată de sora sa, decedată ulterior, chiar dacă la
data săvârșirii infracțiunii sora avea doi copii

90. Nedemnitatea, ca sancțiune sau pedeapsă civilă:


a. Nu se aplică și moștenitorului testamentar
b. Nu afectează și dreptul la rezervă al moștenitorului rezervatar
c. Produce efecte sancționatorii doar în privința autorului faptei

91. Fratele tatălui defunctului:


a. Face parte din clasa a III a de moștenitori legali
b. Face parte din clasa a II a de moștenitori legali
c. Înlătură de la moștenire pe fratele bunicului defunctului

92. Dacă la moștenirea lui de cuius vin soția supraviețuitoare, copilul C1 și 2 nepoți, fii ai
celui de-al doilea copil C2, decedat în același timp cu defunctul, moștenirea se va împărți
după cum urmează:
a. Soția supraviețuitoare va primi ¼ din moștenire iar fiecare nepot va primi 3/16 din
moștenire
b. Soția supraviețuitoare va primi ¼ din moștenire iar copilul C1 va primi ¾ din
moștenire
c. Copilul C1 va primi jumătate din moștenire

93. În cazul în care în 2017 instanța este sesizată cu o cerere de chemare în judecată prin care
se solicită să se declare că pârâtul este nedemn să-l moștenească pe tatăl său, decedat la
23.05.2010, motivând această solicitare pe faptul că pârâtul a fost condamnat definitiv
pentru săvârșirea infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte împotriva tatălui său, instanța
va pronunța următoarea soluție:
a. Va respinge cererea
b. Va admite cererea
c. Va admite cererea numai dacă va aprecia că circumstanțele în care a fost săvârșită fapta
de către pârât sunt de natură a atrage nedemnitatea judiciară a acestuia.

94. Introducerea de către un succesibil a unei cereri de declarare a nedemnității judiciare a


unui moștenitor pentru motivul că acesta a distrus testamentul defunctului:
a. Constituie un act de acceptare tacită a moștenirii de către succesibilul reclamant
b. Trebuie să se facă, potrivit legii, în termen de 3 luni de la data când reclamantul a aflat
despre fapta de distrugere, dar nu mai mult de un an de la data săvârșirii moștenirii
c. Trebuie să se facă, potrivit legii, în termen de un an de la deschiderea moștenirii în cazul
în care reclamantul a asistat la distrugerea testamentului de către pârât în chiar ziua
decesului lui de cuius

95. Copilul este nedemn față de moștenirea tatălui său în cazul în care:
a. Anterior decesului părintelui a ucis-o pe soția acestuia, soție care era în același
timp și mama sa (a copilului)
b. Ulterior decesului acestuia (tatălui) a ucis pe un nepot de fiu al acestuia, fiul respectiv
fiind predecedat tatălui
c. Anterior decesului părintelui l-a ucis pe tatăl acestuia (bunicul copilului ucigaș).

96. Fiind condamnat penal prin hotărâre definitivă pentru participarea în calitate de complice
în săvârșirea la data de 23.02.2015 a infracțiunii de tentativă de omor împotriva fiului
fratelui său, făptuitorul respectiv:
a. Devine nedemn față de tatăl său (al făptuitorului), dar numai dacă fratele său (tatăl
victimei) era decedat anterior săvârșirii faptei, iar decesul tatălui făptuitorului a
intervenit ulterior săvârșirii infracțiunii
b. Devine nedemn față de moștenirea mamei sale (a făptuitorului), decedată ulterior datei
de 23.02.2015, indiferent dacă (al făptuitorului) era sau nu în viață
c. Nu devine nedemn față de moștenirea fratelui său (tatăl victimei) în cazul în care acesta,
la data de 23.05.2015 mai avea cel puțin un copil în afara celui care a fost victima
infracțiunii.

97. Nedemnitatea de drept a unei persoane la moștenirea celui pe care l-a ucis cu intenție:
a. Nu poate intervenii în lipsa unei hotărâri definitive de condamnare pentru săvârșirea
infracțiunii de omor, chiar dacă această condamnare nu mai este posibilă ca urmare a
faptului că autorul omorului s-a sinucis ulterior
b. Poate fi constatată de instanța civilă, în cazul în care a intervenit amnistia
răspunderii penale pentru săvârșirea infracțiunii respective
c. Nu poate fi reținută în cazul în care se dispune achitarea autorului pentru săvârșirea
infracțiunii de omor, ca urmare a reținerii incidenței unei cauze care înlătură vinovăția
făptuitorului

98. Efectele nedemnității de drept:


a. Sunt înlăturate prin reabilitarea nedemnului
b. Pot fi înlăturate de către cel care lasă moștenirea, numai prin testament
c. Nu sunt înlăturate în cazul în care legatul lăsat nedemnului după săvârșirea faptei
care atrage nedemnitatea nu este însoțit de o declarație expresă cu privire la
înlăturarea efectelor nedemnității.

99. Este nedemn, de drept, de a moșteni:


a. Cel care a participat, în calitate de complice, la săvârșirea infracțiunii de tentativă de
omor față de cel care lasă moștenirea, fiind condamnat definitiv prin hotărâre penală
b. Cel care a participat, în calitate de instigator, la săvârșirea infracțiunii de omor față de
cel care lasă moștenirea, fiind condamnat definitiv prin hotărâre penală
c. Cel care a participat, în calitate de autor, la săvârșirea infracțiunii de loviri sau
vătămări cauzatoare de moarte fașă de cel care lasă moștenirea, fiind condamnat
definitiv prin hotărâre penală

100. Cererea de declarare a nedemnității judiciare:


a. Nu poate fi introdusă de orașul în circumscripția căruia se află bunurile succesorale, în
nicio situație
b. Constituie act de acceptare tacită a moștenirii de către succesibilul reclamant
c. Se introduce, în toate cazurile, în termen de un an, termen care poate curge de la
date diferite, în funcție de situațiile specifice reglementate de lege

101. În mod identic cu situația nedemnității judiciare:


a. Efectele nedemnității de drept pot fi înlăturate, expre sau tacit, prin testament
b. În caz de deces al autorului faptei care atrage nedemnitatea de drept, aceasta
(nedemnitatea de drept) poate fi constatată prin hotărâre judecătorească civilă
c. Nedemnitatea de drept poate fi invocată în termen de cel mult un an de la data
deschiderii moștenirii, sub sancțiunea decăderii.

102. Spre deosebire de nedemnitatea de drept:


a. Nedemnitatea judiciară poate fi declarată, în anumite cazuri, și pentru fapte săvârșite
ulterior deschiderii moșteniri
b. Efectele nedemnității judiciare sunt înlăturate prin reabilitarea nedemnului
c. În cazul în care nedemnitățile judiciare, actele de administrare încheiate de
nedemn cu terții sunt valabile, dar numai dacă terții au fost de bună-credință

103. Poate fi declarată nedemnă de a moșteni:


a. Persoana care, găsind testamentul defunctului în care se menționa că îi lasă întreaga
avere, procedează la distrugerea acestuia
b. Persoana care săvârșește infracțiunea de ucidere din culpă asupra celui care lasă
moștenirea
c. Persoana condamnată penal pentru săvârșirea împotriva celui care lasă
moștenirea a infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte

104. În materia moștenirii legale:


a. Spre deosebire de nedemnitate de drept care poate fi constatată și la cererea oricărei
persoane interesate, nedemnitatea judiciară poate fi declarată numai la cererea unui
succesibil sau, în anumite situații, la cererea comunei, orașului sau, după caz, a
municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii
b. Până la data declarării nedemnității pe cale judiciară posesia exercitată de către nedemn
asupra bunurilor moștenirii este considerată posesie de rea-credință
c. Posesia exercitată asupra bunurilor moștenirii de către persoana care este, de
drept, nedemnă să moștenească este considerată posesie de rea-credință încă de la
data deschiderii moștenirii

105. Cererea de declarare a nedemnității formulată de comuna în a cărei rază teritorială se


aflau bunurile defunctului la data deschiderii moștenirii:
a. Poate fi introdusă oricând, în cazul în care nu există alți succesibili cu excepția
autorului faptei ce atrage nedemnitatea
b. Poate fi introdusă în termen de un an de la data deschiderii moștenirii, în cazul în care
fapta care poate atrage nedemnitatea constă în falsificarea cu rea-credință a
testamentului lăsat de defunct, indiferent de data la care a fost cunoscută de către
reclamant această faptă
c. Poate fi introdusă în termen de la un an de la data deschiderii moștenirii, în cazul în care
fapta care poate atrage nedemnitatea constă în săvârșirea cu intenție a unei fapte grave
de violență fizică împotriva celui care lasă moștenirea iar condamnarea definitivă pentru
această faptă a intervenit anterior deschiderii moștenirii

106. În cazul în care condamnarea penală definitivă pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie
care a avut ca urmare moartea victimei nu mai poate fi dispusă ca urmare a decesului
autorului faptei, acest deces intervenind ulterior decesului victimei, cererea de declarare a
nedemnității judiciare a autorului faptei față de moștenire victimei:
a. Se introduce în termen de un an care curge de la data deschiderii succesiunii
victimei
b. Se introduce în termen de un an care curge de la data decesului autorului
c. Se introduce în termen de un an care curge de la data comunicării actului emis de
parchetul competent prin care se constată imposibilitatea continuării acțiunii penale ca
urmare a decesului făptuitorului

107. Comuna, orașul sau, după caz, municipiul în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la
data deschiderii moștenirii poate formula cererea de declarare a nedemnității judiciare
a. În cazul în care există un singur succesibil la moștenire iar acesta a săvârșit vreuna
dintre faptele care pot atrage, potrivit legii, nedemnitatea judiciară
b. În cazul în care există trei succesibili la moștenire iar fiecare dintre aceștia a săvârșit
vreuna dintre faptele care pot atrage, potrivit legii, nedemnitatea judiciară
c. În cazul în care există doi succesibili la moștenire iar unul dintre aceștia a săvârșit
vreuna dintre faptele care pot atrage, potrivit legii, nedemnitatea judiciară

108. Termenul de introducere a cererii de declarare a nedemnității judiciare:


a. Nu curge pe perioada desfășurării procesului penal finalizat prin condamnarea
nedemnului pentru săvârșirea împotriva celui care lasă moștenirea a unei fapte grave de
violență fizică sau morală
b. Nu curge pe perioada în care reclamantul nu a cunoscut faptul care atrage
nedemnitatea, când acest fapt constă în împiedicarea prin dol a celui care lasă
moștenirea de a revoca un testament
c. Este un termen de prescripție

109. Menținerea actelor de dispoziție încheiate de nedemn cu terții în privința bunurilor mobile
sau imobile ale moștenirii este condiționată de următoarele condiții:
a. Terții să fie de bună-credință
b. Actele să fie încheiate cu titlu oneros, iar nu cu titlu gratuit
c. Actele să profite moștenitorilor

110. Poate fi declarată nedemnă la o moștenire:


a. Persoana care, prin violență, l-a determinat pe cel care lasă moștenirea să întocmească
un testament prin care să instituie un legat asupra unui bun de valoare importantă în
favoarea fiului său (fiul autorului faptei)
b. Persoana care, cu rea-credință, a distrus testamentul întocmit de defunct
c. Persoana condamnată penal pentru uciderea din culpă a celui care lasă moștenirea

111. În materia moștenirii:


a. Sunt lovite de nulitate relativă actele juridice având ca obiect drepturi eventuale asupra
unei moșteniri nedeschise încă, dacă prin lege nu se prevede altfel
b. Efectele nedemnității nu sunt înlăturate prin reabilitarea nedemnului
c. Sunt valabile actele de administrare încheiate între nedemn și terți, dacă aceste
acte profită moștenitorilor

112. Efectele nedemnității:


a. Nu sunt înlăturate prin grațierea executării pedepsei penale aplicate pentru fapta
care a atras nedemnitatea
b. Pot fi înlăturate prin act autentic notarial de către cel care lasă moștenirea
c. Sunt înlăturate prin prescripția executării pedepsei penale aplicată pentru fapta care a
atras nedemnitatea

113. Cel care a fost declarat nedemn față de moștenirea lui de cuius:
a. Este îndreptățit să rețină fructele produse de bunul succesoral până la data introducerii
acțiunii în declararea nedemnității întrucât este considerată posesor de bună-credință
b. Nu poate dobândi în niciun caz bunurile ce au aparținut celui față de care se face
vinovat de săvârșirea unor fapte grave, chiar în ipoteza moștenirii prin
retransmitere
c. Poate fi reprezentat la moștenirea respectivă

114. În materia nedemnității:


a. Simplul legat lăsat nedemnului după săvârșirea faptei care atrage nedemnitatea
exprimă și voința implicită/tacită a defunctului de a înlătura efectele nedemnității
b. Nedemnitatea de drept nu mai poate fi constatată după eliberarea certificatului de
moștenitor
c. Nedemnitatea judiciară produce, în toate cazurile, efectele relative, respectiv doar față
de persoana față de care s-au săvârșit faptele care atrag această sancțiune

115. Potrivit dispozițiilor codului Civil referitoare la moștenire în general:


a. Termenul de introducere a cererii de declarare a nedemnității judiciare pentru săvârșirea
unei fapte grave de violență fizică curge de la data când succesibilul interesat a aflat
despre existența hotărârii penale definitive de condamnare a nedemnului pentru aceste
fapte, în cazul in care condamnarea a intervenit ulterior deschiderii moștenirii
b. Pentru a putea moșteni, o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi
fost desemnată de către defunct prin testament
c. Nedemnitatea de drept poate fi constatată din oficiu de către instanța de judecată, chiar
dacă nu există o hotărâre definitivă, penală sau civilă, de condamnare a nedemnului sau,
după caz, de constatare a săvârșirii faptelor care atrag nedemnitatea de drept

116. În materia nedemnității judiciare:


a. În cazul în care condamnarea penală pentru săvârșirea cu intenție a unei fapte grave de
violență nu mai poate fi dispusă ca urmare a decesului autorului faptei, deces intervenit
ulterior deschiderii moștenirii, termenul de un an pentru introducerea acțiunii în
declararea nedemnității judiciare curge de la data rămânerii definitive a hotărârii civile
prin care se constată săvârșirea faptei de către nedemn
b. Nu este nedemn cel care a distrus un testament, la cererea expresă a celui care l-a
întocmit
c. Efectele nedemnității pot fi înlăturate de cel care lasă moștenirea însă numai dacă
manifestarea de voință exprimată în acest sens este una expresă, iar nu și tacită.

117. În cazul în care moștenirea lui de cuius este acceptată de către soția supraviețuitoare S, de
frații F1 și F2, de copiii lui F1, respectiv Nf1 și Nf2, de copiii lui F2, respectiv Nf3, Nf4
și Nf5, iar F1 și F2 sunt nedemni față de de cuius, moștenirea va fi culeasă după cum
urmează:
a. Nf1 va culege o cotă de moștenire mai mare decât Nf3
b. Soția supraviețuitoare va culege o cotă de 1/3 din moștenire
c. Nf5 va culege o cotă de 1/10 din întreaga moștenire

118. Conform prevederilor Codului civil în materia nedemnității succesorale, sunt valabile:
a. Actele de conservare încheiate de nedemn cu privire la bunurile moștenirii, chiar dacă
terții cunoșteau faptul că cel cu care au contractat este nedemn
b. Actele de administrare încheiate de nedemn cu terții, dar numai dacă terții au fost
de bună-credință și în măsura în care actul a profitat moștenitorilor
c. Actele de dispoziție cu titlu gratuit încheiate între nedemn și terții dobânditori de bună-
credință, cu aplicarea corespunzătoare a regulilor din materia cărții funciare

119. Nu au capacitate succesorală de a dobândi bunuri prin moștenire legală:


a. Persoanele fizice predecedate, cu excepția celor care pot fi reprezentate
b. Comorienții
c. Persoanele nedemne de a moșteni

120. Ca efect al constatării sau declarării nedemnității unui moștenitor


a. Copii acestuia nu pot veni la moștenire prin reprezentarea tatălui lor, dacă acesta se afla
în viață la data deschiderii moștenirii față de care este nedemn
b. Renasc cu efect retroactiv acele drepturi și obligații față de moștenire ce fuseseră
considerate stinse prin confuzie sau consolidare în virtutea titlului de moștenitor
c. Acesta nu este îndreptățit să culeagă nici cota legală ce i-ar reveni în calitate de
moștenitor legal rezervatar

121. Nedemnul care a intrat deja în posesia unor bunuri din masa succesorală, înainte de
deschiderea succesiunii:
a. Este considerat posesor de rea-credință de la data constatării sau declarării nedemnității
b. Este considerat posesor de rea-credință de la data deschiderii moștenirii
c. Trebuie să restituie celor îndreptățiți contravaloarea acestora, chiar dacă restituirea s-ar
putea face și în natură

122. Copiii moștenitorului nedemn:


a. Pot veni la moștenirea lui de cuius numai în nume propriu
b. Pot veni la moștenirea lui de cuius numai prin reprezentare, în cazul în care sunt
îndeplinite condițiile reprezentării succesorale
c. Pot culege moștenirea lui de cuius prin retransmitere de la tatăl lor

123. Oferta de donație:


a. Poate fi acceptată de moștenitorii destinatarului
b. Poate fi revocată cât timp ofertantul nu a luat cunoștință de acceptarea
destinatarului
c. Devine caducă în caz de incapacitate a destinatarului

124. Defunctul a lăsat o donație lui H. pentru suma de 100.000 lei aflată într-un cont deschis la
Banca Y., printr-un înscris sub semnătură privată, cu sarcina de a-și continua studiile.
După deschiderea succesiunii, moștenitorii legali ai defunctului, în deplina cunoștință de
cauză, au transferat suma donată către donatar. Înainte de finalizarea studiilor de către H.,
acesta a fost chemat în judecată de unul dintre moștenitori care s-a răzgândit, întrucât
rezerva sa succesorală a fost încălcată. Acesta invocă nulitatea absolută a donației și
pretinde restituirea sumei de către H. sau, în subsidiar, reducțiunea liberalității excesive în
limita cotei sale de rezervă succesorală. Instanța: art. 1010-1011
a. Va admite cererea de constatare a nulității absolute a donației și-l va obliga pe H. la
restituirea sumei de 100.000 euro
b. Va respinge acțiunea în totalitate
c. Va respinge cererea de constatare a nulității donației și va admite cererea de reducțiune
a donației în limita cotei de rezervă succesorală a reclamantului

125. B.E. a primit oferta de donație în formă autentică, de la O.D., cu privire la o casă de
vacanță în București. După ce a acceptat donația în formă autentică, B.E. s-a îmbolnăvit și
a neglijat să i-o comunice ofertantului. Între timp, B.E. a decedat, iar moștenitorii săi au
găsit și comunicat acceptarea ofertei către O.D. Din păcate, aceștia au aflat că și
ofertantul decedase între timp, înainte de comunicarea acceptării. Moștenitorii lui B.E vă
întreabă în ce măsură oferta și acceptarea manifestate separat au produs efecte în sensul
încheierii donației?
a. Decesul ofertantului atrage caducitatea ofertei de donației
b. Moștenitorii destinatarului ofertei pot să accepte oferta de donație după decesul
destinatarului ei
c. Moștenitorii destinatarului defunct pot să comunice acceptarea făcută de acesta,
dar, ca urmare a decesului ofertantului, acceptarea este caducă

126. Părinții lui V. iau făcut donație lui T. cu condiția de a o lua de soție pe fiica lor. Căsătoria
nu s-a încheiat, ca urmare a faptului că T a refuzat să o ia de soție pe infidela V. Prin
raportare la situația de fapt, donația: art. 1030
a. Este nulă pentru cauză imorală
b. Este caducă
c. Este revocabilă pentru neîndeplinirea sarcinii

127. În materia donației:


a. Nu sunt supuse condiției de validitate a formei înscrisului autentic donațiile
deghizate
b. Revocarea pentru ingratitudine operează de drept (NU OPEREAZĂ)
c. Promisiunea de donație este supusă formei autentice, sub sancțiunea nulității relative,
deoarece se ocrotește un interes privat. (NULITATE ADBSOLUTĂ)

128. Dacă donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat:


a. Numai donatorul poate cere revocarea donației, aceasta fiind o acțiune intuitu personae
b. Acțiunea în revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii poate fi introdusă de
succesorii în drepturi ai donatorului defunct în termen de trei ani de la deschiderea
succesiunii
c. În cazul în care sarcina a fost stipulată în favoarea unui terț, acesta poate cere
executarea sarcinii.

129. În materia donației:


a. Nulitatea căsătoriei atrage caducitatea donației făcute soțului de bună sau rea-credință
b. Oferta de donație nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului ei
c. Dreptul la acțiunea prin care se solicită executarea sarcinii se prescrie în termen de un an
de la data la care sarcina trebuie executată

130. M., minor în vârstă de 17 ani, s-a căsătorit cu D. În timpul căsătoriei, M. i-a donat lui d.
un imobil, bunul său propriu. Ulterior, căsătoria dintre cei doi a fost declarată nulă, ca
urmare a faptului că D. era căsătorită la încheierea acesteia, fapt pe care i-l ascunsese lui
M. În raport de această situație:
a. Donația este lovită de nulitatea absolută
b. M. poate revoca donația prin voința sa unilaterală și după rămânerea definitivă a
hotărârii de declarare a nulității căsătoriei dintre el și D.
c. Donația va rămâne valabilă dacă M. o confirmă după aflarea cauzei de nulitate a
căsătoriei

131. X. a dăruit lui Y. o sumă de bani cu obligația acestuia din urmă de a-și plăti studiile la o
facultate privată. Y. nu s-a înscris la facultate și a investit banii într-un autoturism. X.
consideră că Y. s-a îmbogățit fără justă cauză și ar dori să i se restituie suma. Ce
consultanță juridică îi dați lui X?
a. Cererea de restituire pentru îmbogățire fără justă cauza nu poate fi admisă
b. X. are dreptul să ceară rezoluțiunea darului manual pentru neîndeplinirea obligației de
către Y
c. Dacă Y nu și-a îndeplinit sarcina la care s-a obligat, X are dreptul să ceară fie
executarea sarcinii, fie revocarea darului manual

132. În urma încheierii contractului de donație asupra unui apartament, la data de 15.09.017,
donatarul V. l-a agresat verbal și fizic pe donatorul său B., la data de 20.12.2017,
pretinzând că acesta din urmă a lăsat liberalități mai valoroase unui alt beneficiar. La
30.01.2018, B. a murit într-un accident de circulație, iar la 15.11.2018, V. a decedat din
cauze necunoscute. Față de această situație, cererea de revocare a donației:
a. Poate fi introdusă de moștenitorii lui B. împotriva lui V., dacă B. a decedat fără
să-l fi iertat pe donatar
b. Poate fi introdusă de moștenitorii lui B. împotriva moștenitorilor lui V.
c. Poate fi continuată de moștenitorii lui B., dacă ar fi fost introdusă de acesta din
urmă

133. Ca urmare a decesului lui X, reprezentați grafic următorii moștenitori din clasa a II-a:
mama M, fratele F1, Nf1 (copilul fratelui predecedat F2), Ns1 (copilul surorii predecedate
S1) și Sns1 (nepotul surorii predecedate S1 și fiul lui Ns1) și arătați cine anume
moștenește.

134. Ca urmare a decesului lui x, reprezentați grafic următorii moștenitori din clasa a II-a:
mama M, tatăl T, fratele bun F1, frații consangvini F2 și F3, fratele uterin F4 și Nf1
(copilul fratelui bun predecedat F5) și arătați cine anume moștenește.

135. Ca urmare a decesului lui X, reprezentați grafic următorii moștenitori: B1 (bunicul matern
al defunctului), B2 (bunica paternă a defunctului), U1 (unchiul defunctului, care este frate
cu mama defunctului) și V1 (vărul primar al defunctului, care este fiul lui U2, fratele
predecedat al tatălui defunctului) și arătați cine anume moștenește

136. Ca urmare a decesului lui X, reprezentați grafic următorii moștenitori: fratele F, mama M,
bunicii paterni B1 și B2 (T, tatăl defunctului fiind predecedat), Um (fratele bunicului
matern B3 predecedat) și Vp (copilul lui U1, fratele predecedat al mamei defunctului) și
arătați cine anume moștenește.

137. În materia moștenirii legale, bunicul defunctului:


a. Este înlăturat de la moștenire de copilul fratelui defunctului
b. Nu înlătură de la moștenire pe fratele tatălui defunctului
c. Este înlăturat de la moștenire de soțul supraviețuitor

138. În materia dreptului de moștenire:


a. Fratele tatălui defunctului este înlăturat de la moștenire de către tatăl mamei defunctului
b. Mama defunctului înlătură de la moștenire pe nepotul de frate al defunctului
c. Dacă în clasa a IV-a de moștenitori nu există unchi și/sau mătuși, verii primari și
fratele bunicului defunctului (unchiul mare) împart în mod egal moștenirea sau
cota din moștenire ce li se cuvine

139. Moștenirea de cuius-ului X a fost acceptată de către S (soția supraviețuitoare a


defunctului), A (fiul lui x și al lui s), B (fratele uterin al lui A), C și D (frații consangvini
ai lui A), E (fratele bun al tatălui defunctului), F (sora consangvină a mamei defunctului),
G (tatăl mamei defunctului) și H (copilul tatălui defunctului din căsătoria anterioară).
Întocmiți schema în mod corect și arătați cine va veni în mod efectiv la moștenire.
S, A, C și D vin la moștenire

140. În materia dreptului de moștenire:


a. Nepotul de frate al defunctului este rudă de gradul al III-lea cu defunctul
b. Vărul primar al defunctului o înlătură de la moștenire pe sora bunicului
defunctului
c. Părinții defunctului (rude de grad I) îi înlătură de la moștenire pe nepotul de fiu al
defunctului (rudă de gradul al II-lea) în temeiul principiului al II-lea al devoluțiunii
legale a moștenirii

141. În materia dreptului de moștenire:


a. Principiul al III-lea al devoluțiunii legale a moștenirii se aplică și în cazul în care la
moștenire vine soția supraviețuitoare a defunctului și părinții defunctului, fiecare
primind câte 1/3 din moștenire
b. Fratele bun al tatălui defunctului nu este înlăturat de la moștenire de bunicul
mamei defunctului
c. Mama tatălui defunctului este înlăturată de la moștenire de copilul fratelui
defunctului

142. În materia dreptului de moștenire:


a. Soțul supraviețuitor face parte din clasa I de moștenitori legali
b. Fratele defunctului face parte din clasa a II-a de moștenitori legali
c. Strănepotul de frate al defunctului face parte din clasa a IV a de moștenitori legali

143. În materia dreptului de moștenire:


a. Nepotul de fiu al defunctului face parte din clasa a II-a de moștenitori legali
b. Sora mamei defunctului face parte din clasa a III-a de moștenitori legali
c. Vărul primar al defunctului face parte din clasa a IV-a de moștenitori legali

144. În materia dreptului de moștenire:


a. Unchiul defunctului face parte din clasa a III-a de moștenitori legali
b. Mama defunctului face parte din clasa I de moștenitori legali
c. Bunicul defunctului face parte din clasa a III-a de moștenitori legali

145. În materia dreptului de moștenire, mama defunctului:


a. Înlătură de la moștenire pe fratele defunctului
b. Este înlăturată de la moștenire de fratele defunctului
c. Înlătură de la moștenire pe vărul primar al defunctului

146. În cazul în care la moștenire vin soțul supraviețuitor al defunctului S, unchiul defunctului
U1 și vărul primar al defunctului V (V este copilul unchiului predecedat U2 al defunctului
și pentru a moșteni invocă beneficiul reprezentării succesorale), atunci:
a. Soțul supraviețuitor S primește ¾
b. Unchiul U1 primește 1/8
c. Vărul primar V nu moștenește

147. Reprezentarea succesorală:


a. Nu profită reprezentantului, dacă reprezentantul era nedemn față de de cuius
b. Presupune, spre deosebire de retransmitere, că există o singură moștenire
dobândită de mai mulți moștenitori, în nume propriu sau prin reprezentare și că
aceștia își exercită drepturile succesorale o singură dată
c. Face posibil ca nora defuncților (soția supraviețuitoare a fiului defuncților – mama și
tatăl acestuia) să culeagă întreaga avere lăsată de socrii ei, față de care nu avea vocație
succesorală, legală sau testamentară.

148. În materia dreptului de moștenire:


a. Efectele nedemnității de drept sau judiciare pot fi înlăturate expres sau tacit, de cel care
lasă moștenirea.
b. Introducerea acțiunii prin care se solicită instanței declararea nedemnității
judiciare de către un succesibil care nu își exercitase anterior dreptul de opțiune
succesorală reprezintă pentru succesibilul reclamant act de acceptare tacită a
moștenirii
c. Nedemnitatea judiciară poate fi invocată de către instanță din oficiu

149. În materia moștenirii:


a. Dacă ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut, moștenirea se deschide la locul
din țară aflat în circumscripția notarului public, în raza căreia se află bunul imobil, cu
cea mai mare valoare din masa succesorală
b. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu
hotărârea judecătorească declarativă de moarte, rămasă definitivă
c. Dacă în patrimoniul succesoral se află un singur imobil ce nu se află pe teritoriul
României, iar ultimul domiciliu al defunctului a fost adresa imobilului, locul
deschiderii moștenirii este în circumscripția notarului public celui dintâi sesizat.

150. Data deschiderii succesiunii:


a. Mențiunile din actul (certificatul) de deces referitoare la data lui fac dovada până la
înscrierea în fals, în cadrul acțiunii în justiție intentate pentru anularea ori rectificarea
actului (certificatului) de stare civilă.
b. Este data morții efective a celui ce lasă moștenirea
c. Este întotdeauna data constatării decesului de către autoritatea administrației publice
locale

151. În ipoteza în care de cuius instituie pe cei 4 frați ai săi în calitate de legatari cu titlu
universal, iar unul dintre frați nu dorește să beneficieze de legat:
a. Fratele care nu dorește să accepte legatul, poate să renunțe la acesta și să accepte
moștenirea legală
b. Partea acestuia va fi culeasă ca moștenire legală de către ceilalți legatari, ce au și o
asemenea vocație (cei trei frați)
c. Fratele care nu dorește să accepte legatul nu poate beneficia de moștenirea legală

152. O persoană poate:


a. Să aibă atât calitatea de moștenitor legal, cât și pe cea de legatar, putând opta
diferit în fiecare dintre aceste calități
b. Să aibă numai calitatea de moștenitor legal sau numai calitatea de legatar
c. Să aibă atât calitatea de moștenitor legal, cât și pe cea de legatar, neputând accepta
moștenirea decât în una din aceste calități

153. În materia moștenirii legale:


a. Legatul lăsat nedemnului, după săvârșirea faptei care atrage nedemnitatea,
înlătură efectele nedemnității, chiar și în lipsa declarației exprese în acest sens a
celui ce lasă moștenirea
b. Poate fi reprezentat descendentul de gradul I, aflat în viață la data deschiderii
succesiunii, chiar dacă este nedemn față de defunct
c. Cota soțului supraviețuitor al defunctului în concurs cu moștenitorii legali
aparținând unor clase diferite se stabilește ca și când acesta ar veni numai cu cea
mai apropiată dintre ele

154. Averea unei persoane defuncte se poate transmite:


a. Doar prin moștenire legală, chiar dacă de cuius a lăsat un testament valid, conținând mai
multe legate
b. Prin testament, prin moștenire legală, precum și prin orice act bilateral mortis causa
c. Parțial prin moștenire testamentară, restul după regulile devoluțiunii legale

155. În materia moștenirii legale:


a. În cazul în care la moștenire vin fratele bunicului defunctului, copilul surorii
mamei defunctului și soțul supraviețuitor, primii doi culeg împreuna ¼ din
moștenire, iar soțul supraviețuitor o cotă succesorală de ¾
b. În cazul în care la moștenire vin mama, fratele și soțul supraviețuitor al defunctului,
soțul supraviețuitor al defunctului culege o cotă succesorală de 1/3, mama defunctului
culege ½, iar fratele defunctului culege 1/6 din moștenire
c. În cazul în care colateralii privilegiați vin la moștenire prin reprezentare
succesorală, moștenirea sau partea din moștenire care li se cuvine se împarte între
ei pe tulpină

156. Moștenirea este legală:


a. În cazul în care transmisiunea patrimoniului succesoral are loc în temeiul legii- la
persoanele, în ordinea și cotele determinate de lege
b. În cazul în care defunctul, deși a lăsat testament, acesta nu cuprinde dispoziții
referitoare la transmiterea succesiunii
c. În cazul și în măsura în care defunctul a dispus prin testament de patrimoniul său pentru
caz de moarte