Sunteți pe pagina 1din 83

1. Care din elemente nu fac parte din conceptul de mediu?

A) ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei;


B) aerul, apa, solul, subsolul, peisajul, toate straturile atmosferice;
C) factorii fizici si cosmotelurici;
D) materiile organice si anorganice;

2. Care din actiuni nu fac parte din conceptul de poluare?


A) introducerea directa sau indirecta a unui poluant care dauneaza calitatii mediului;
B) actiunea poluantului care dauneaza sanatatii umane;
C) pagubele produse de inundatii;
D) actiunea poluantului care dauneaza bunurilor materiale ;
E) deteriorarea mediului in scop recreativ.

3. Clasificarea poluarii in raport de factorul poluant?


A) chimica
B) fizica
C) biologica
D) estetica
E) artificiala

4. Care din elemente nu fac parte din resursele naturale ale mediului?
A) resursele neregenerabile
B) resursele regenerabile
C) resursele inepuizabile
D) resursele umane
E) totalitatea elementelor naturale ce pot fi folosite de om

5. Dreptul mediului este ramura de drept?


A) privat;
B) public;
C) mixt;
D) international;
E) ecologic.

6. Dreptul mediului nu reglementeaza relatiile sociale ?


A) din perioada anterioara intrarii in actiune a normelor de mediu (prevenirea)
B) perioada de pericol iminent;
C) dupa producerea prejudiciului;
D) cele care au ca scop imbunatatirea generala a conditiilor de mediu;
E) de natura comerciala.
7. Care din urmatoarele activitati nu reprezinta functii ale dreptului mediului ?
A) organizare si institutionalizare al actiunii sociale in scopul protectiei si ameliorarii
mediului;
B) managementul administratiei publice;
C) promovarea obiectivelor dezvoltarii durabile;
D) protectie, conservare si ameliorarea mediului;
E) promovarea cooperarii internationale in domeniul protectiei mediului.

8. Care din situatii nu reprezinta caractere ale raportului juridic?


A) caracterul social
B) caracterul volutional
C) pozitia de subordonare a partilor
D) pozitia de egalitate a partilor

9. Care din urmatoarele elemente nu fac parte din structura raportului juridic de drept al
mediului?
A) legislatia in vigoare
B) obiectul raportului juridic
C) subiectele raportului juridic

10. Nu constituie izvoare ale dreptului mediului ?


A) constitutia;
B) codul silvic;
C) tratatele internationale;
D) legile familiei si protectiei copilului;
E) actele guvernamentale.

11. Care sunt principiile care stau la baza reglementarilor juridice privind protectia mediului?
a. principiul “poluatorul plateste”
b. principiul actiunii externe
c. principiul actiunii directe

12. Ce reprezinta atmosfera terestra?


a. invelisul gazos ce inconjoara pamantul avand o limita superioara de 5.000 m altitudine
b. invelisul gazos alcatuit din aer, ce inconjoara pamantul
c. invelisul gazos ce inconjoara pamantul avand o limita superioara

13. Ce stabileste legea privind regimul juridic de protectie a atmosferei?


a. strategia nationala
b. strategia sectoriala
c. strategia internationala

14. Care sunt izvoarele dreptului mediului ?


a. constitutia, dreptul administrativ, hotaraile locale
b. legea, constitutia, tratatele internationale
c. constitutia, dreptul civil, dreptul constitutional
15. Care este obiectul dreptului mediului ?
a. raporturile juridice referitoare la utilizarea resurselor naturale
b. raporturile juridice referitoare la utilizarea resurselor umane
c. raporturile juridice referitoare la utilizarea resurselor economice

16. Care sunt criteriile de clasificare a principiilor dreptului mediului ?


a. principii interne si internationale
b. principii cu aplicabilitate majora
c. principii cu caracter complex

17. Care sunt obiectivele strategiei nationale in domeniul protectiei atmosferei?


a. adoptarea de masuri si acte normative in domeniul mediului
b. imbunatatirea calitatii aerului inconjurator
c. respectarea prevederilor dreptului administrativ

18. Care sunt perioadele de timp privind structura strategiei nationale pentru protectia
atmosferei?
a. 2004 - 2007, 2007 - 2010
b. 2004 - 2006, 2006 - 2013
c. 2004 - 2006, 2007 – 2013

19. Care sunt liniile strategice pentru perioada 2007 – 2013 privind strategia nationala pentru
protectia atmosferei?
a. evaluarea normelor de drept al mediului
b. evaluarea calitatii aerului
c. evaluarea implementarii normelor de drept al mediului

20. Care sunt valorile pe baza carora se evalueaza calitatea aerului inconjurator pe teritoriul
Romaniei?
a. valori nationale
b. valori minime si valori maxime
c. valori limita si valori de prag

21. Prin ce se stabilesc criteriile, metodele si procedeele de evaluare a calitatii aerului?


a. prin hotarari ale Guvernului
b. ordin al Guvernului
c. ordin al Ministrului Mediului

22. Care sunt obligatiile persoanelor fizice si juridice in domeniul protectiei atmosferei?
a. sa stabileasca masuri privind protectia mediului
b. sa aplice masuri privind protectia mediului
c. sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei adopotand masuri tehnologice
adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici
23. Cine coordoneaza activitatea Comitetului National pentru Protectia Stratului de Ozon?
a. Autoritatea Publica Centrala pentru Protectia Mediului
b. organizatiile internationale
c. Guvernul

24. Care este componenta Comitetului National pentru Protectia Stratului de Ozon?
a. reprezentnati ai autoritatilor locale in teritoriu
b. reprezentanti ai Ministerului Mediului
c. reprezentanti ai ministerelor ale caror activitati au legatura cu cele din Dreptul
Mediului

25. Cum se clasifica apele din punct de vedere al administrarii acestora?


a. ape nationale si locale
b. ape internationale, teritoriale si nationale
c. ape internationale si zonale

26. Cum se clasifica apele din punct de vedere al destinatiei lor?


a. de folosinta generala, destinate agriculturii, destinatie speciala
b. de folosinta internationala si nationala
c. de folosinta nationala si generala

27. Ce reprezinta poluarea apei?


a. introducerea directa sau indirecta, ca rezulat al activitatii umane a unor substante in apa
b. activitati intense de pescuit
c. introducerea directa sau indirecta, ca rezulat al activitatii umane a unor substante in
apa care pot dauna sanatatii umane

28. Unde a avut loc conferinta internationala privind situatia poluarii apelor din
Europa?
a. la Monte Carlo, 1961
b. la Geneva, 1961
c. la Geneva, 1966

29. In ce an a avut loc conferinta de la Geneva?


a. 1990
b. 1975
c. 1961

30. Care sunt categoriile de surse care produc poluarea apelor de suprafata?
a. nationale sau europene
b. organizate sau neorganizate
c. de suprafata sau subterane

31. Care sunt categoriile de poluanti care afecteaza apa?


a. de natura fizica si economica
b. de natura chimica, ecologica, biologica
c. de natura fizica, chimica, biologica, bacteriologica si radioactiva
32. Cate categorii de poluanti sunt cunoscute privind poluarea apei?
a. cel putin 10 categorii
b. cel putin 5 categorii
c. cel mult 5 categorii

33. Care este actul normativ care reglementeaza regimul juridic de folosinta a apelor?
a. Legea 124/1990
b. Legea 54/2003
c. Legea 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare

34. Cand a fost adoptata prima lege speciala in domeniul apelor?


a. 1924
b. 1990
c. 1996

35. Care este actul normativ care reglementeaza regimul juridic de conservare a
apelor?
a. Legea nr. 5/1989
b. Legea nr. 22/1995
c. Legea nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare

36. Care este actul normativ care reglementeaza regimul juridic de protectie a apelor?
a. Legea nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare
b. Legea nr. 202/2010
c. Legea nr. 5/1997

37. Ce act normativ reglementeaza protectia apelor?


a. Legea nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare
b. Legea nr. 50/1934
c. Legea nr. 202/2010

38. Care este scopul prevederilor legii apelor?


a. protectia mediului inconjurator
b. prevenirea inundatiilor
c. protectia impotriva oricaror forme de poluare

39. Care sunt subiectele carora le pot fi date in administrare bunurile proprietate
publica asupra apelor?
a. personale juridice
b. regiile autonome si institutiile publice
c. institutiile publice si persoanele fizice

40. Ce natura poarta bunurile apartinand proprietatii publice?


a. pot fi date in vanzare contra unor sume de bani
b. sunt inalienabile
c. se pot instraina

37. Care sunt atributiile autoritatii publice centrale in domeniul gospodaririi apelor?
a. elaboreaza acte normative in domeniul dreptului mediului
b. stabileste regimul de folosire a resurselor de apa
c. asigura controlul nivelului de precipitatii

38. Care este obiectivul general al strategiei in domeniul gospodaririi apelor?


a. asigurarea unui volum nelimitat de apa
b. prevenirea deteriorarii rezervelor de apa
c. gospodarirea rationala a resurselor de apa

40. Care sunt principiile pe care se bazeaza gospodarirea apelor?


a. principiul “egalitatii”
b. principiul “poluatorul plateste”, solidaritatii umane si interesului comun
c. principiul “proportionalitatii”

41. Ce presupune principiul “poluatorul plateste”?


a. cel ce polueaza trebuie sa plateasca costul complet al activitatilor proprii si al
activitatilor publice pentru a reduce poluarea produsa aupra mediului
b. cel ce polueaza trebuie sa plateasca ½ din costul complet al activitatilor proprii pentru a
reduce poluarea produsa aupra mediului
c. cel ce polueaza trebuie sa plateasca ¾ din costul complet al activitatilor publice pentru a
reduce poluarea produsa aupra mediului

42. Cine emite autorizatia de gospodarire a apelor?


a. Administratia locala
b. Administratia Nationala “Apele Romane”
c. Consiliul Local

43. De catre cine se face constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute de


lege in domeniul apelor?
a. Inspectorii din cadrul autoritatii publice centrale
b. politia comunitara
c. comisari in cadrul Politiei
44. Cine aplica amenzile prevazute de lege pentru incalcarea normelor de protectie a
apelor?
a. Politia Comunitara
b. inspectorii din cadrul autoritatii publice central din domeniul apelor
c. Primariile

46. Cum sunt sanctionate nerespectarea unor masuri si restrictii prevazute de lege ce
prezinta pericol social deosebit?
a. penal
b. contraventional
c. administrativ
47. Pe ce principii se bazeaza gospodarirea apelor in dreptul mediului inconjurator?
a. principiul subsidiaritatii
b. principiul “poluatorul plateste”
c. principiul interesului local

48. Cum se realizeaza protectia juridica a apelor?


a. numai calitativ
b. prin norme europene
c. cantitativ si calitativ

49. Care sunt obligatiile utilizatorilor privind protectia cantitativa?


a. sa economiseasca apa prin folosire judicioasa
b. sa asigure instalatiile commune de alimentare cu apa
c. sa raporteze zilnic pierderile

50. Cum sunt denumite zonele pentru protectia albiilor si a malurilor, conform legii?
a. zone de protectie
b. zone cu regim general
c. zone specifice

51. Ce reprezinta autorizatia de gospodarire a apelor?


a. avizul care conditioneaza economic functionarea sau exploatarea obiectivelor noi,
construite pe ape sau in legatura cu apele de suprafata, subterane, cu zona costiera, faleza,
litoralul si plaja marii
b. actul care conditioneaza tehnic si juridic functionarea sau exploatarea obiectivelor
noi, construite pe ape sau in legatura cu apele de suprafata, subterane, cu zona costiera,
faleza, litoralul si plaja marii
c. actul care conditioneaza economic functionarea sau exploatarea obiectivelor noi, construite
pe ape sau in legatura cu apele de suprafata, subterane, cu zona costiera, faleza, litoralul si
plaja marii

52. Ce reprezinta avizul de gospodarire a apelor?


a. o notificare
b. o punere in intarziere
c. un aviz conform ce trebuie respectat ca atare

53. Cum poate fi modificata sau retrasa autorizatia de gospodarire a apelor?


a. fara despagubiri, in situatii care privesc interesul salubritatii publice
b. fara despagubiri, in situatii in care apar cerinte noi de apa
c. nu poate fi modificata sau retrasa in nici o situatie

54. Care sunt situatiile in care autorizatia de gospodarire a apelor poate fi suspendata?
a. cand nu s-au respectat conditiile impuse initial
b. ori de cate ori administratia nationala considera necesara
c. pentru nerealizarea de catre beneficiar a prevederilor L 107/2007

56. Care sunt infractiunile ce reprezinta pericol social deosebit?


a. evacuarea sau aruncarea in ape a unor deseuri sau reziduri
b. evacuarea sau aruncarea in ape a unor substante ce pot schimba caracteristicile
acesteia punand in periocol viata, sanatatea si integritatea oamenilor sau animalelor
c. evacuarea sau aruncarea in ape a unor substante ce nu schimba caracteristicile acesteia

57. Care este scopul reglementarilor juridice privind gospodarirea integrata a zonei
costiere?
a. combaterea poluarii mediului inconjurator cu petrol si substante nocive
b. elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului
c. stabilirea principiilor privind definirea si delimitarea zonei costiere si a masurilor ce
se impugn pentru asigurarea integritatii acesteia

58. Ce tip de zona reprezinta Marea Neagra?


a. zona speciala protejata
b. zona de protectie generala
c. zona costiera interna

59. Care sunt infractiunile specifice dreptului mediului?


a. infractiuni privind regimul de protectie a administratiilor publice centrale
b. infractiuni privind regimul de protectie si utilizare durabila a apelor
c. infractiuni privind regimul de protectie a persoanelor

60. Ce presupune apararea integritatii si scopurilor generale de utilizare privind


protectia zonei costiere?
a. prevenirea efectelor negative
b. interzicerea oricaror lucrari in zona
c. interzicerea lucrarilor si instalatiilor existente in zona sau care urmeaza a fi executate

61. Pe ce principii se bazeaza gospodarirea integrata a zonei costiere?


a. principiile internationale
b. principii generale si specifice
c. principii regionale

62. Ce cuprinde zona costiera?


a. zona portuara
b. zona de protectie cu regim de rezervatie
c. marea teritoriala, zona tampon

64. Ce cuprinde zona tampon?


a. o fasie de teren situata de-a lungul apelor
b. o fasie de teren situata de-a lungul fluviilor
c. o fasie de teren situata de-a lungul zonei de protectie cu regim sever
67. Ce stabileste planul de gospodarire integrata a zonei costiere?
a. strategia de protectie impotriva degradarii prin eroziune marina si de reabilitare
ambientala a zonei de coasta
b. care sunt lucrarile pentru prevenirea/repararea pagubelor cauzate de actiunea marii
c. care sunt lucrarile de valorificare a energiei valurilor

68. Prin ce se detaliaza planul de gospodarire integrata a zonei costiere?


a. prin planuri regionale
b. prin planuri locale
c. prin planuri nationale

69. Ce act normativ reglementeaza gospodarirea integrata a zonei costiere?


a. Legea apelor nr. 107/1996
b. Legea protectiei mediului nr. 137/1995
c. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 202/2002 cu modificarile si completarile
ulterioare

71. Ce documente internationale fac referire la protectia cursurilor de apa si a lacurilor


internationale?
a. Proiectul de Conventie Europeana asupra protectiei cursurilor de apa internationale
impotriva poluarii, Strasbourg 1973
b. Acordul European asupra limitarii folosirii detergentilor nebiodegradabili in procesele de
spalare si curatare, 1968
c. Directiva cadru a Uniunii Europene, 1995

72. Prin ce lege a fost ratificata conventia privind cooperarea pentru protectia si
utilizarea durabila a fluviului Dunarea?
a. Legea nr. 137/1995
b. Legea nr. 14 din 24.10.1994
c. Legea nr. 107/1996

74. Unde a fost semnata conventia asupra marii libere?


a. Geneva
b. Lisabona
c. Bruxelles

75. Ce cauzeaza poluarea solului?


a. culturile agricole excesive
b. pulberile din gazele nocive din aer si apa
c. inundatiile periodice

76. Ce constituie fondul funciar al tarii?


a. doar fondul forestier
b. terenurile de orice fel indiferent de destinatie in functie de titlul de proprietate detinute
c. terenurile de orice fel indiferent de destinatie si titlul de Proprietate

77. Prin ce este asigurata protectia fondului funciar al tarii?


a. prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si amenajare
b. prin masuri de conservare in functie de interesul proprietarului
c. prin masuri de ingradiere de catre proprietari

78. Ce stabileste autoritatea centrala pentru protectia mediului privind protectia solului
in tara noastra?
a. masurile de monitorizare a culturilor agricole
b. masuri generale de protectie nationala
c. sistemul de monitorizare a calitatii mediului geologic

79. Ce reprezinta terenurile degradate, potrivit legii?


a. terenuri care si-au pierdut capacitatea de productie si nu mai pot fi amenajate prin
impaduriri
b. terenurile care nu mai pot intra in circuitul civil
c. terenurile care si-au pierdut definitic capacitatea de productie agricola

80. Care sunt factorii naturali care determina calitatea solurilor in Romania?
a. pesticidele
b. pulberile si gazele nocive din aer
c. clima, vegetatia si timpul

81. Prin ce act normativ s-a infiintat Comitetul national pentru combaterea secetei?
a. H.G. nr. 424/2004
b. Legea nr. 107/1996
c. Legea nr. 137/1995

83. Cine intra sub incidenta regimului de protectie?


a. terenurile si marea teritoriala
b. resursele naturale ale subsolului, ale zonei economice si ale platoului continental
c. terenurile ce compun fondul funciar
85. Ce fel de proprietate reprezinta bunurile parimoniului geologic?
a. proprietatea unitatilor care le folosesc
b. proprietate publica
c. proprietate privata

86. Ce fapte sunt considerate infractiuni potrivit OUG 195/2005 privind protectia
mediului?
a. arderea miristilor, stufului, tufarisurilor si vegetatiei ierboase din ariile protejate si
de pe
terenurile supuse refacerii ecologice
b. nedecopertarea de catre beneficiarii de investitii a stratului fertil de sol inainte de
executarea de amplasare a unor obiective
c. depozitarea de material sau deseuri de pietris, moloz, nisip, prefabricate etc.
87. Care este obiectivul fundamental al strategiei conservarii si dezvoltarii durabile a
fondului forestier?
a. monitorizarea dinamicii fondului forestier
b. dezvoltarea sistemelor de prevenire a poluarii atmosferice
c. dezvoltarea sectorului forestier in scopul cresterii contributiei acestuia la ridicarea
nivelului calitatii vietii

88. Care sunt obiectivele strategiei de dezvoltare a fondului forestier?


a. conservarea biodiversitatii ecosistemelor forestiere
b. folosirea patrimoniului forestier conform principiilor generale de drept
c. valorificarea lemnului si a altor produse ale padurii

89. Ce vizeaza strategia de dezvoltare a fondului forestier in perioada 2001-2010?


a. protectia mediului
b. transpunerea in practica a obiectivelor de baza ale politicii forestiere
c. mentinerea echilibrului ecologic

90. Ce masuri cuprinde programul national pentru reconstructia ecologica a padurilor?


a. monitorizarea factorilor de poluare atmosferica
b. masuri pentru valorificarea prin impadurire a terenurilor degradate
c. mentinerea la stadiul actual a suprafetei ocupate de vegetatie

91. Cum sunt considerate terenurile acoperite cu vegetatie forestiera cu o suprafata mai
mare de 0.25 Ha, potrivit Codului silvic?
a. zone forestiere speciale
b. parcuri nationale
c. paduri

92. Carui regim este supus intregul fond forestier national?


a. regimului silvic
b. regimului special de protectie
c. regimului de protectie a mediului

94. Care sunt grupele ce clasifica padurile, potrivit Codului silvic?


a. paduri impartite in ocoale silvice si paduri ce nu intra sub incidenta legii silvice
b. paduri de conifer si paduri montane
c. paduri cu functii speciale de protectie a apelor, solului, climei si a obiectivelor de
interes national si paduri cu functii de productie si de protectie

95. Cum se clasifica fondul forestier dupa forma de proprietate?


a. proprietate privata
b. proprietate publica
c. proprietate publica si proprietate privata
96. Care sunt actele normative care privesc administrarea padurilor in Romania?
a. Codul silvic, Legea 107/1996
b. Codul silvic, OUG 135/2005
c. Codul silvic, OUG 139/2005

97. Care este modul in care sunt supuse administrarii padurile din Romania conform
legislatiilor in vigoare?
a. in regim public
b. in regim privat
c. in regim silvic

98. Care sunt masurile concrete de administrare si utilizare durabila a fondului


forestier?
a. interzicerea defrisarilor pe o perioada de 25 de ani
b. interzicerea defrisarilor pe o perioada de 50 de ani
c. intregirea fondului forestier

99. Cum sunt clasificate ocoalele silvice, potrivit legii?


a. ocoale silvice centrale si locale
b. ocoale silvice de stat si ocoale silvice constituite ca structuri proprii
c. ocoale silvice rurale si urbane

100. In ce forma se incheie contractul de administrare a fondului forestier?


a. prin inscris olograf
b. in forma autentica
c. prin inscris sub semnatura privata

101. Cine asigura administrarea padurilor?


a. Ministerul Mediului
b. Directiile silvice
c. ocoalele silvice

102. Ce tip de personalitate au ocoalele silvice ca structuri proprii?


a. nu au personalitate juridica
b. personalitate mixta
c. personalitate juridica

103. In ce conditii se poate face exploatarea produselor lemnoase ale padurilor?


a. numai in conformitate cu Legea contenciosului administrativ
b. numai in conformitate cu directivele europene
c. numai in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice

104. In ce conditii este permisa reducerea suprafetelor din fondul forestier national?
a. este permisa in procent de 15%
b. este interzisa, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege
c. este permisa in orice conditie

105. In ce conditii se poate face instrainarea terenurilor din fondul forestier proprietate
privata?
a. de comun acord intre parti
b. cu respectarea dreptului de preemtiune
c. in conditii impuse de persoana privata

106. Cine poate exercita dreptul de preemtiune asupra terenurilor din fondul forestier
proprietate privata?
a. stat, coproprietar si vecini
b. persoana care inregistreaza orima oferta
c. persoana care ofera un pret mai mare

107. Care terenuri sunt supuse dreptului de preemtiune a statului?


a. terenurile proprietate privata limitrofe fondului forestier proprietate publica a
statului
b. toate terenurile proprietate privata
c. terenurile proprietate privata indiferent de vecinatate

108. Care este termenul in care trebuie sa se pronunte titularii dreptului de


preemtiune?
a. 60 de zile
b. 90 de zile
c. 30 de zile

109. In ce conditii se poate vinde liber terenul ofertat din fondul forestier?
a. daca in termenul de 30 zile prevazut de lege niciunul dintre titularii dreptului de
preemtiune nu si-a mnifestat vointa de a cumpara terenul ofertat
b. daca in termenul de 30 zile prevazut de lege unul dintre titularii dreptului de preemtiune si-
a manifestat vointa de a cumpara terenul ofertat si a fost de accord cu pretul
c. daca in termenul de 30 zile prevazut de lege unul dintre titularii dreptului de preemtiune si-
a manifestat vointa de a cumpara terenul ofertat

110. Prin ce autoritate raspunde autoritatea publica centrala de silvicultura?


a. Ministerul Mediului
b. Regia Nationala a Padurilor
c. Administratia locala

111. Care sunt aspectele esentiale pe care le cuprinde protectia fondului forestier
indiferent de forma de proprietate?
a. protectia sanatatii si integritatii persoanelor
b. protectia impotriva taierilor ilegale, protectia impotriva poluarii, reconstructia
ecologica
c. interzicerea oricaror activitati in domeniul forestier
112. Care sunt obligatiile detinatorilor cu orice titlu ai fondului forestier?
a. sa mentina suprafata impadurita a fondului forestier
b. sa raporteze trimestrial cantitatea deseurilor de exploatare rezultate
c. sa stabileasca masuri de majorare a procentului de padure in vederea combaterii secetei

113. Care sunt mamiferele ocrotite de lege conform codului silvic?


a. pasarile salbatice, pestele din apele de munte
b. pasarile domestice
c. pestele din rezervatii

114. Cum sunt impartite produsele padurii conform Codului silvic?


a. produse lemnoase si animale
b. produse lemnoase si produse nelemnoase
c. produse private si publice

115. Ce include produsele lemnoase conform Codului silvic?


a. produse principale, arbori, plante medicinale
b. arbori, plante si rasini
c. produse principale, secundare, accidentale si produse de igiena

116. Care sunt produsele nelemnoase conform Codului silvic?


a. arbusti ornamentali, rachita
b. rachita, puieti
c. vanatul, pestele, seminte forestiere

117. Cum se face exploatarea produselor lemnoase ale padurii?


a. in baza autorizatiei si a caietului de sarcini eliberate de autoritatile publice centrale
b. in baza autorizatiei si a caietului de sarcini eliberate de unitatile silvice
c. in baza autorizatiei si a caietului de sarcini eliberate de autoritatea publica locala

118. Cum se valorifica produsele lemnoase altele decat cele in regie proprie?
a. prin vanzare-cumparare
b. prin oferta de vanzare-cumparare
c. prin licitatie

119. In ce conditii se recolteaza vanatul si pestele din apele de munte?


a. cu acordul autoritatii publice locale
b. pe baza de autorizatie si permis
c. cu avizul Garzii de mediu

120. Care sunt portiunile fondului forestier in care se poate exercita vanatoarea?
a. in toate ariile fondului forestier in toata perioada anului
b. zonele cu vanat in anumite perioade
c. cele rezervate anume in acest scop oricand
121. Cand se poate exercita vanatoarea?
a. numai in lunile de iarna
b. in anumite perioade ale anului
c. pe tot parcursul anului

122. Cine interzice pasunatul animalelor in padurile care fac parte din fondul forestier
proprietate publica a statului?
a. regulamentele administratiei locale
b. Codul Silvic
c. legislatia europeana

123. Ce sanctiuni atrage incalcarea prevederilor referitoare la regimul silvic si


administrarea fondului forestier?
a. doar raspunderea contraventionala
b. raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala
c. doar raspunderea penala

124. Cum este sanctionata neindeplinirea obligatiei de a proteja flora si fauna salbatica?
a. disciplinar
b. disciplinar si penal
c. contraventional

125. Cine face constatarea contraventiilor silvice?


a. inspectori din cadrul administratiei nationale
b. personalul silvic de specialitate din cadrul autoitatii publice centrale
c. comisarii garzii de mediu

126. Cine beneficiaza de veniturile incasate din amenzi?


a. persoanele juridice
b. bugetul de stat, bugetele locale pentru fondul de ameliorare a fondului funciar
c. proprietarii terenurilor

127. Cine reactualizeaza limitele amenzilor contraventionale?


a. Autoritatea Nationla
b. Guvernul
c. Ministerul Mediului

128. Care sunt taxele de timbru care se percep cu privire la pangerea contraventionala?
a. 4 RON
b. nu se percepe taxa de timbre, altfel de plangeri fiind scutite
c. 119 RON

129. In ce termen poate face plangere contravenientul impotriva procesului verbal de


constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii?
a. 15 zile
b. 45 zile
c. 30 zile

130. Unde se depune plangerea contraventionala?


a. la Tribunalul, in a carei raza teritoriala s-a constatat contraventia
b. la Curtea de Apel, in a carei raza teritoriala s-a constatat contraventia
c. la Judecatoria, in a carei raza teritoriala s-a constatat contraventia

131. Cine inainteaza plangerea impreuna cu toata documentatia sanctiunii, spre


solutionare instantei de judecata competente?
a. agentul constatator
b. contravenientul
c. persoana vatamata intr-un drept

132. Ce taxe de timbru se achita in cazul plangerii contraventionale si celorlalte acte de


procedura?
a. 190 lei
b. 1% la valoarea contestata
c. sunt scutite de taxa de timbru

133. Care este termenul de la data ramanerii definitive a sanctiunii dupa care Ocolul
Silvic sesizeaza instanta judecatoreasca in vederea transformarii amenzii in inchisoare
contraventionala?
a. 30 de zile
b. 60 de zile
c. 15 zile

134. Ce se sanctioneaza prin raspunderea civila delictuala?


a. o conduita antisociala a unui functionar public
b. o actiune sau inactiune a unui angajat al autoritatii nationale
c. o conduita antisociala a unei persoane fizice sau juridice care, prin faptele sale, licite
sau ilicite, produce pagube mediului inconjurator

135. Care este temeiul juridic al raspunderii civile pentru prejudiciul cauzate mediului?
a. OUG 195/2005 cu modificarile si completarile ulterioare
b. Legea 195/2005
c. OUG 159/2000

136. Cine sunt cei indreptatiti sa ceara repararea pagubelor aduse mediului?
a. doar persoanele din cadrul directiilor silvice
b. persoanele fizile si juridice
c. cei ce invoca o vatamare a integritatii fizice sa vatamare a unui ninteres de natura
patrimoniala
137. Care este subiectul indreptatit la reparatiune pe plan international?
a. orice persoana fizica
b. persoanele juridice
c. titularul mediului, adica statul

138. Care sunt obligatiile statului ca subiect de drept asupra unui patrimoniu in cadrul
limitelor jurisdictiei sale?
a. de a dispune de patrimoniul oricarei persoane fizice
b. de a dispune de patrimoniul oricarei persoane fizice in mod limitat
c. protectia mediului si conservarea resurselor acestuia

139. Care sunt elementele ce trebuiesc indeplinite cumulativ pentru angajarea


raspunderii civile delictuale in dreptul mediului?
a. savarsirea unei fapte licite
b. savarsirea oricarei fapte
c. savarsirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu, culpa autorului faptei ilicite

140. Fapta licita a unei persoane savarsita in unele situatii de stare de necesitate, poate
exonera de raspundere pentru prejudiciul cauzat mediului inconjurator?
a. da
b. doar in anumite conditii
c. nu

141. In ce situatii poate aparea abuzul de drept?


a. comiterea de catre detinatorii de terenuri in exercitarea drepturilor lor, a unor acte
de folosinta intensive, conducand la degradarea calitatii lui si la diminuarea
potentialului productiv
b. aplicarea rationala in exercitarea dreptului de proprietate sau de folosinta a irigatiilor
c. realizarea unor tratamente de scurta durata cu substante fitosanitare

142. Care au fost principiile pe baza carora unii autori s-au pronuntat pentru
reglementarea generala a raspunderii pentru prejudiciile cauzate mediului?
a. principiul egalitatii
b. principiul raspunderii obiective si legitimarea procesuala active a oricarui cetatean
c. principiul proportionalitatii

143. Ce trebuie sa dovedeasca reclamantul pentru antrenarea raspunderii subiective


pentru pagube produse mediului?
a. ca i s-a cauzat un prejudiciu real direct si personal
b. ca i s-a cauzat un prejudiciu real indirect
c. ca detine bunuri in proprietate

144. Pe ce se fundamenteaza dreptul la despagubire din punct de vedere juridic?


a. plata unei sume de bani
b. natura relatiilor dintre persoane
c. dreptul fiecaruia de a nu fi privat in tot sau in parte de valoarea unui bun
145. Care sunt scopurile obligatiilor speciale de vecinatate?
a. stabilirea relatiilor juridice
b. ajutorul reciproc
c. mentinerea relatiilor normale intre vecini si evitarea consecintelor daunatoare

146. Care este natura juridica a relatiilor de vecinatate?


a. aceea a servitutilor naturale si legale
b. aceea conform dreptului constitutional
c. aceea a servitutilor administrative

147. Care sunt considerentele normelor juridice privind conceptul bunei vecinatati atat
la nivel national cat si la nivel international?
a. cooperarea subiectelor raporturilor juridice de drept comun
b. cooperarea subiectelor raporturilor juridice de drept international
c. cooperarea subiectelor raporturilor juridice de protectie a mediului

148. Pentru ce prejudicii raspunde producatorul conform Legii 240/2004?


a. atat pentru prejudiciul actual cat si pentru cel viitor
b. doar pentru prejudiciul actual
c. doar pentru prejudiciul viitor

149. Care sunt tipurile de contraventii in raport cu actele normative care le prevad si
sanctioneaza?
a. contraventii prevazute de legi privind diferite domenii de activitate
b. contraventii administrative conform legii contenciosului administrativ
c. contraventii privind legea generala in materie

150. Care sunt sanctiunile contraventionale principale potrivit OG 2/2001?


a. avertismentul, suspendarea avizului
b. blocarea contului bancar
c. avertismentul, amenda contraventionala

151. Care sunt elementele pentru angajarea raspunderii civile delictuale?


a. savarsirea faptei ilicite, producerea unui prejudiciu, raportul de cauzalitate dintre
fapta ilicita si prejudiciu si culpa autorului faptei ilicite
b. savarsirea faptei licite si intentia indirecta a autorului faptei licite
c. producerea oricarei fapte

152. In ce situatii poate aparea abuzul de drept?


a. comiterea de catre detinatorii de terenuri a unor acte de folosinta ce conduc la
degradarea calitatii acestuia
b. tratarea consecutiva a plantelor
c. realizarea de tratamente a solului

153. Care sunt sanctiunile contraventionale complementare potrivit OG 2/2001?


a. confiscarea bunurilor rezultate din contraventii si suspendarea autorizatiei
b. amenda contraventionala
c. inchisoarea contraventionala

154. Care sunt scopurile urmarite prin aplicarea sanctiunilor contraventionale?


a. constrangerea agentului poluator sa raspecte prevederile legale prin plata unei amenzi cat
mai mari
b. sprijinirea agentului poluator sa respecte prevederile legale
c. determinarea agentului poluator sa respecte prevederile legale

155. Ce reprezinta angajarea raspunderii pentru prejudiciul cauzat de un lucru?


a. dezavantajul pentru victima de a nu trebui sa dovedeasca culpa celui chemat sa raspunda
b. avantajul pentru victima de a nu trebui sa dovedeasca culpa celui chemat sa
raspunda
c. avantajul pentru victima de a dovedi culpa celui chemat sa raspunda

156. Care sunt categoriile de contraventii prevazute de OUG 195/2005 cu completarile si


modificarile ulterioare care privesc nerespectarea obligatiilor ce le revin potrivit legii?
a. contraventii referitoare la regimul ecologic
b. contraventii referitoare la protectia apei
c. contraventii referitoare la regimul deseurilor si regimul substantelor si preparatelor
periculoase

157. Care sunt actele normative ce completeaza prevederile legii cadru in materie
contraventionala?
a. Codul muncii
b. Legea apelor, Legea privind protectia atmosferei, Codul silvic
c. Codul fiscal

158. Prin ce se constata contraventia in dreptul mediului?


a. printr-un act de dispozitie
b. prin hotarare
c. printr-un proces verbal incheiat de agenti constatatori
159. Cine solutioneaza plangerile impotriva procesului verbal de constatare a
contraventiei si de aplicare a sanctiunii?
a. Parchetul de pe langa instanta de judecata
b. instanta de judecata in a carei raza a fost savarsita contraventia
c. Curtea de apel

160. Ce constituie titlu executoriu fara vreo alta formalitate in dreptul mediului?
a. hotararea judecatoreasca
b. procesul verbal neatacat in termen sau hotararea judecatoreasca irevocabila
c. procesul verbal

161. Ce conditii trebuie sa indeplineasca abaterea pentru a angaja raspunderea penala?


a. sa fi fost savarsita in coautorat
b. sa aiba un pericol social ridicat si sa prezinte o amenintare a intereselor societatii in
domeniul mediului
c. sa reprezinte o fapta a unei persoane

162. Care sunt servitutile naturale, potrivit codului civil?


a. servitutea de trecere si servitutile aeronautice
b. picatura streasinilor si servitutea de vedere
c. servitutea izvoarelor, servitutea de granituire si ingradire

163. Care sunt servitutile lagale potrivit codului civil?


a. servitutea de ingradire
b. servitutea de scurgere a apelor naturale
c. distanta plantatiilor

164. Care este natura juridica a relatiilor de vecinatate?


a. aceea a servitutilor naturale si legale
b. aceea conform dreptului constitutional
c. aceea a servitutilor administrative

165. Asupra cui actioneaza normele bunei vecinatati?


a. asupra componentelor de mediu si titularilor lor
b. asupra structurilor speciale din cadrul Comisiei privind Protectia Mediului
c. asupra autoritatilor internationale

166. Ce tip de servitute reprezinta servitutea izvoarelor?


a. servitute acordata de autoritatile publice locale
b. servitute naturala
c. servitute legala

167. Ce trebuie sa dovedeasca persoana prejudiciata pentru angajarea raspunderii


civile a producatorului?
a. paguba suferita, defectul produs si relatia de cauzalitate dintre defect si paguba
b. paguba suferita indiferent cine a produs-o
c. numai defectul licit

168. Care este competenta parlamentului in domeniul protectiei mediului?


a. sa adopte legi impotriva celor care se fac vinovati de diverse incalcari ale dreptului
mediului
b. sa supuna la vot in cadrul Parlamentului masurile ce se impun
c. sa creeze comisii parlamentare care sa analizeze si sa ia masuri ce se impun

169. Care sunt atributiile ce-i revin guvernului in domeniul protectiei mediului?
a. elaboreaza planuri si programe sectoriale
b. emite decizii
c. adopta hotarari si ordonante in temeiul unor legi speciale

170. Care sunt obligatiile autoritatilor administratiei publice centrale?


a. elaboreaza politica si strategiile aplicabile in domeniul sau de activitate, planuri si
programe sectoriale
b. adopta hotarari in domeniul dreptului mediului
c. asigura realizarea politicii interne si externe a tarii

171. Ce unitati functioneaza in subordinea Ministerului Mediului si Gospodaririi


Apelor?
a. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Garda Nationala de Mediu
b. Comitetul Ministerial pentru Situatii de Urgenta
c. Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor si a altor Lucrari Hidrotehnice

172. Care sunt organismele consultative ce functioneaza pe langa Ministerul Mediului si


Gospodaririi Apelor?
a. Comitetul Ministerial pentru Situatii de Urgenta
b. Garda Nationala de Mediu
c. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

173. Care sunt actele normative care completeaza prevederile legii cadru in materie
contraventionala?
a. Legea vanatorii si protectiei fondului cinegetic
b. Legea de organizare a Ministerului Dezvoltarii
c. Conventiile europene

174. Ce preprezinta procesul verbal de constatare a contraventiei neatacat in termen?


a. titlu executoriu
b. punere de drept in intarziere
c. aviz de plata

175. Cum trebuie sa fie amenda aplicata in dreptul mediului inconjurator?


a. impovaratoare pentru agentul poluator
b. in cuantum cat mai mic
c. proportionala cu gradul de poluare

176. Cum sunt definite infractiunile cu privire la mediul inconjurator?


a. fapte ce aduc atingere normelor de protectie a mediului
b. fapte periculoase, prin savarsirea carora se adduce atinegere relatiilor sociale a caror
ocrotire nu este conditionata de apararea elementelor naturale si antropice ale mediului
c. fapte periculoase, prin savarsirea carora se adduce atingere relatiilor sociale a caror
ocrotire este conditionata de apararea elementelor naturale si antropice ale mediului,
atingeri care se concretizeaza in pagube si pericole pentru sanatatea oamenilor,
animalelor sau producerea de pagube economiei nationale
177. Cine poate inlatura caracterul contraventional al faptei, potrivit dreptului
mediului?
a. Garda Nationala de Mediu
b. agentul constatator
c. instanta de judecata

178. Care sunt situatiile in care poate fi inlaturat caracterul contraventional al faptei?
a. depasirea limitelor legitimei aparari
b. legitima aparare si starea de necesitate
c. comiterea unei fapte ilicite in coautorat

179. Cum se clasifica infractiunile ecologice?


a. simple sau calificate
b. cu executare succesiva sau concomitenta
c. savarsite din culpa sau savarsite din intentie

180. Care fapte sunt considerate a fi infractiuni, potrivit normelor dreptului mediului?
a. faptele ce aduc atingere mediului inconjurator repetate de cel putin 3 ori
b. faptele care au fost de natura sa puna in pericol viata, sanatatea umana, animala sau
vegetala, pentru care pedeapsa prevazuta este inchisoarea si/sau amenda penala, dupa
caz
c. orice fapta licita sau ilicita

181. Care sunt categoriile de infractiuni, potrivit OUG 195/2005 modificata?


a. infractiuni rutiere
b. infractiuni care au ca efect degradarea sau distrugerea mediului
c. infractiuni care au in vedere activitatile economice

182. Care este organul de specialitate care aplica strategia si programul Guvernului, in
dreptul mediului?
a. Garda Nationala de Mediu
b. Ministerul Mediului
c. Agentia Nationala pentru Dezvoltare

183. Care este obiectivul principal privind protectia mediului?


a. de interes public sai privat
b. de interes individual
c. de interes public major

184. Ce agentii isi desfasoara activitatea in subordinea Agentiei Nationale pentru


Protectia Mediului?
a. Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
b. Garda Nationala de Mediu
c. agentiile regionale si judetene
185. Care sunt atributiile pe care le indeplinesc agentiile regionale pentru protectia
mediului?
a. coordoneaza elaborarea planurilor de actiune la nivel regional
b. coordoneaza elaborarea planurilor de actiune la nivel national
c. coordoneaza elaborarea planurilor de actiune la nivel local

186. Cate agentii regionale are in subordine Agentia Nationala pentru Protectia
Mediului?
a. 12 agentii
b. 6 agentii
c. 8 agentii

187. Care sunt atributiile principale care revin Administratiei Nationale “Apele
Romane”?
a. adopta hotarari privind mediul
b. protectia resurselor de apa impotriva epuizarii is degradarii, repartitia echilibrata si
rationala a resurselor de apa
c. creaza comisii care sa analizeze si sa ia masuri impotriva celor cale incalca dreptul
mediului

188. Din ce constau veniturile publice ale fondului de mediu?


a. din taxe si contributii
b. din subscrieri publice
c. din contributii fiscale

189. In subordinea cui se afla Administratia Nationala de Metrologie?


a. Guvernului
b. Consiliului National pentru Mediu si Dezvoltare Durabila
c. Ministerului Mediului

190. Ce strategie aplica Administratia Nationala de Metrologie?


a. strategia internationala privind supravegherea mediului aerian
b. strategia locala privind supravegherea mediului aerian
c. strategia nationala privind supravegherea mediului aerian

191. In subordinea cui se afla Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara pentru


siguranta alimentelor?
a. Ministerului Mediului
b. Guvernului
c. Administratiei Nationale pentru Protectia Mediului

192. Care sunt trasaturile specifice comune Institutiilor specializate ale ONU?
a. au personalitate juridica comunitara
b. au fost create printr-o conventie internationala
c. au personalitate juridica internationala si sunt create printr-un tratat international
193. Cate institutii specializate ale ONU exista?
a. 31
b. 21
c. 17

194. Ce programe finanteaza UNESCO?


a. programe in legatura cu stabilirea evacuarii deseurilor in apele marilor si oceanelor
b. elaborarea impactului asupra mediului inconjurator a dezvoltarii agricole
c. stabilirea evacuarii deseurilor in apele nationale

195. Ce organism implicat in probleme de mediu functioneaza in structura Consiliului


Europei?
a. Administratia Mediului si a Habitatelor Naturale
b. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
c. Consiliul National pentru Mediu si Dezvoltare Durabila

196. Care sunt elementele pe care urmeaza sa le aiba in vedere Comunitatea, in


aplicarea politicii sale in domeniul mediului?
a. instrumentele legislative de aplicare a sanctiunilor penale
b. elementele ale politicii economice
c. conditiile mediului in diverse regiuni ale Comunitatii

197. Ce presupune evaluarea calitatii aerului?


a. analiza in baza parametrilor stabiliti de Comitetul Ministerial pentru Situatii de Urgenta
b. analiza pe baza valorilor medii europene
c. analiza pe baza valorilor limita si a valorilor de prag

198. Cine indeplineste functia de autoritate de management pentru programul


operational sectorial pentru infrastructura de mediu?
a. Directia generala pentru managementul instrumentelor structurale
b. Garda Nationala de Mediu
c. Comitetul Ministerial pentru Situatii de Urgenta

199. Care sunt strategiile pe care le elaboreaza Ministerul Agriculturii Padurilor si


Dezvoltarii rurale?
a. strategii privind reglementarea calitatii principalilor factori de mediu
b. strategii de gospodarire si valorificare rationala a resurselor fondului forestier
national si a vegetatiei forestiere din afara acestuia
c. strategii privind implementarea sistemului de agricultura ecologica in Romania

200. Care sunt directiile pe care le are in subordine Ministerul Agriculturii Padurilor si
Dezvoltarii rurale?
a. Directiile judetene pentru protectia mediului
b. Directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala
c. Agentiile regionale
201. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului este:
a. institutie publica, fara personalitate juridica
b. institutie publica, cu personalitate juridica
c. institutie de drept privat

202. Ce personalitate are Agentia Nationala pentru Protectia Mediului?


a. nu are personalitate juridica
b. personalitate juridica
c. prsonalitate juridica partiala

203. Ce atributii exercita Agentia Nationala pentru Protectia Mediului?


a. aplica strategia locala in domeniul gospodaririi calitative a resurselor de apa si aer
b. constata neconformitatile cu actele de reglementare emise si informeaza autoritatea
de inspectie si control in domeniul protectiei mediului asupra acestora
c. implementeaza politicile de mediu la nivel european

204. La ce nivel isi indeplinesc atributiile agentiile judetene pentru protectia mediului?
a. la nivel national
b. la nivel regional
c. la nivel judetean sau al municipiului Bucuresti

205. Unde sunt constituite agentiile regionale pentru protectia mediului?


a. in fiecare regiune de dezvoltare stabilita potrivit Legii nr. 315/2004 privind
dezvoltarea regionala in Romania
b. la nivel de regiune organizata din cate 5 judete
c. in fiecare capitala de judet

206. Ce strategie aplica Administratia Nationala Apele Romane?


a. strategia privind reglementarea activitatilor si proiectelor cu impact potential asupra
atmosferei
b. strategia si politica nationala in domeniul gospodaririi cantitative si calitative a
resurselor de apa
c. strategia locala in domeniul protectiei mediului

207. Ce fel de institutie este Administratia Fondului pentru Mediu?


a. institutie publica, fara personalitate juridica
b. institutie publica, cu personalitate juridica
c. institutie de drept privat

208. Ce personalitate are Administratia Fondului pentru Mediu?


a. nu are personalitate juridica
b. este institutie de drept privat
c. personalitate juridica

209. Ce institutie este Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii?


a. institutie de drept privat
b. institutie publica
c. organizatie non-guvernamentala

210. In subordinea cui se afla Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii?


a. autoritatilor publice locale
b. autoritatii publice centrale pentru protectia mediului care administreaza patrimonial
natural, reface si protejeaza unitatile fizico-geografice
c. Agentiilor judetene pentru protectia mediului

211. Cine furnizeaza mijloacele financiare pentru prevenirea poluarii?


a. Fondul pentru Mediu
b. Ministerul Mediului
c. Agentiile judetene pentru protectia mediului

212. Ce tip de venituri sunt veniturile fondului pentru mediu?


a. venituri publice
b. venituri private
c. venituri mixte

213. Ce rol are Administratia Nationala de Meteorologie?


a. aplica strategia nationala privind supravegherea mediului acvatic
b. aplica strategia nationala privind supravegherea mediului aerian
c. aplica strategia locala privind supravegherea mediului acvatic

214. In subordinea cui se afla Administratia Nationala de Meteorologie?


a. Guvernului
b. Ministerului Mediului
c. Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului

215. Care este obiectul principal de activitate al Administratiei Nationale de


Meteorologie?
a. intocmirea planului anual de lucru pentru protectia mediului
b. asigurarea cadrului institutional pentru implemnetarea obiectivelor dezvoltarii durabile in
sectoarele economice si sociale, la nivel national si local
c. activitatea de meteorologie si climatologie necesara dezvoltarii durabile a Romaniei

216. Ce reprezinta Consiliul National pentru Mediu si Dezvoltare Durabila?


a. un organism de interes local, fara personalitate juridica
b. un organism autonom, de interes public, cu personalitate juridica
c. o institutie de interes regional

217. Care sunt atributiile principale ale Consiliului National pentru Mediu si Dezvoltare
Durabila?
a. examineaza si propune spre adoptare Guvernului Planul national de asigurare cu resurse
umane
b. contribuie la consolidarea cadrului institutional pentru facilitarea participarii
sectoarelor neguvernamentale si reprezentantilor societatii civile la procesul de
elaborare a deciziilor privind strategia dezvoltarii economico-sociale a tarii
c. solicita si primeste informatii despre proprietatile substantelor chimice periculoase

218. Care sunt propunerile si recomandarile pe care le poate face Consiliului National
pentru Mediu si Dezvoltare Durabila?
a. propuneri si adoptari legislative
b. propuneri privind metodologiile unitare de evaluare a riscurilor in domeniul mediului
c. propuneri si recomandari pentru stimularea actiunii concertate a autoritatilor
publice

219. In subordinea cui se afla Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru


Siguranta Alimentelor?
a. Ministerului Dezvoltarii
b. Guvernului
c. Parlamentului

220. Ce reprezinta Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice


Periculoase?
a. persoana juridica de interes public
b. o structura a Consiliului National pentru Mediu si Dezvoltare Durabila
c. o structura a Agentiilor regionale pentru protectia mediului

221. Care sunt atributiile Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice
Periculoase?
a. promoveaza masurile necesare aplicarii pe teritoriul Romaniei a Conventiei de la
Viena 1985
b. coordoneaza gestionarea situatiilor de urgenta pentru protectia mediului atmosferic
c. solicita si primeste informatii despre proprietatile substantelor si preparatelor chimice
periculoase

222. Cine coordoneaza activitatea Comitetului National pentru Protectia Stratului de


Ozon?
a. Comisarul sef al Garzii de Mediu
b. Presedintele Consiliului
c. Ministrul Mediului

223. Ce masuri promoveaza Comitetul National pentru Protectia Stratului de Ozon?


a. masuri necesare speciale pentru siguranta bisferei
b. masuri necesare aplicarii pe teritoriul tarii noastre a prevederilor Conventiei de la
Viena privind protectia stratului de ozon, 1985
c. masuri generale de politica de mediu
224. Ce atributii are Comitetul National pentru Protectia Stratului de Ozon?
a. propune Guvernului spre aprobare incheierea de intelegeri bilateral si regionale in
domeniul activitatilor cu substante aflate sub incidenta Protocolului de la Montreal
b. avizeaza proiectele de acte normative care privesc rezervatiile biosferei
c. furnizeaza suportul informational in domeniul substantelor chimice periculoase

225. Din cati membrii este formata Comisia Nationala pentru Securitate Biologica?
a. 25
b. 19
c. 10

226. Cine formeaza Comitetul National pentru situatii de Urgenta?


a. directorii Agentiilor judetene pentru protectia mediului
b. ministri si secretari de stat
c. persoane cu putere de decizie, experti si specialist desemnati de ministerele cu
atributii complexe in gestionarea situatiilor de urgenta

227. Care sunt atributiile principale ale Comitetului National pentru situatii de
Urgenta?
a. emite decizii catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului
b. coordoneaza pregatirea personalului atestat pentru controlul produselor chimice
c. declara, cu acordul primului-ministru, starea de alerta la nivel national sau la nivelul
mai multor judete

228. Cine coordoneaza informarea opiniei publice privind managementul situatiilor de


urgenta?
a. Comitetul National pentru Situatii de Urgenta
b. purtatorul de cuvant al Guvernului
c. Agentia Nationala de Mediu

229. Ce tip de organism este Comitetul National pentru Situatii de Urgenta?


a. independent
b. autonom
c. interministerial
230. Raspunderea juridica pentru prejudiciile cauzate mediului este o raspundere?
a. obiectiva;
b. subiectiva;
c. care nu deroga de la sistemul clasic al raspunderii civile, stabilit prin art. 998 si urm. din
Codul civil.

231. Reglementarea silvica actuala incadreaza padurile in doua grupe functionale. Grupa I
cuprinde?
a. padurile cu functii speciale de protectie, a apelor, solului;
b. padurile cu functii de productie si de protectie in care se urmareste sa se realizeze, in
principal, masa lemnoasa de calitate superioara si alte produse ale padurii;
c. paduri fara functii;

232. Apele transfrontaliere, se afla sub protectie si un rol primordial l-a avut Conventia
adoptata in anul 1992, la?
a. Helsinki;
b. Rio de Janeiro;
c. Viena;
d. Barcelona

233. Legea cadru care reglementeaza relatiile sociale referitoare la mediul inconjurator este?
a. Legea nr. 265/2006
b. Legea nr. 137/1995
c. Legea nr. 107/1996
234. Conform legii vanatul este ?
a. bun public de interes local;
b. bun proprietate privata;
c. bun public de interes national;
d. bun proprietate privata de stat

235. Deseurile se clasifica functie de gradul de utilizare in?


a. degradabile si nocive;
b. inofensive si periculoase;
c. obisnuite si periculoase;
d. refolosibile si nefolosibile

236. Activitatile cu impact asupra mediului, la modificarea sau incetarea acestora, precum si
schimbarea titularului unei activitati, este obligatorie efectuarea bilantului de mediu, de catre
titularul activitatii. Pe baza bilantului de mediu si a propunerii de program pentru conformare,
se emite avizul de mediu in vederea asumarii responsabilitatilor pentru reconstructia zonelor
deteriorate, activitate ce se desfasoara ?
a. in maximum 60 de zile de la data emiterii avizului de mediu;
b. in minimum 60 de zile de la data emiterii avizului de mediu;
c. nelimitat in timp.
237. Intre noutatile introduse in Noul Cod penal al Romaniei, adoptat prin Legea nr.
301/2004, se afla si prevederile legale potrivit carora?
a. raspund penal si persoanele juridice, nu numai persoanele fizice;
b. numai persoanele fizice raspund penal;
c. persoanele fizice si cele juridice nu raspund penal.
d. persoanele juridice raspund contraventional

238. Activitatea de protectie a mediului in asezarile omenesti se realizeaza pretutindeni,


avand in vedere starea elementelor de mediu, dar si de factorii de mediu, toate acestea in
raport cu starea sanatatii umane. Factori de mediu sunt?
a. energie, zgomot, radiatii;
b. aer, apa, sol;
c. securitatea, contaminarea alimentelor, conditiile de viata, afectarea constructiilor;
d. deseurile reziduale, altele decat cele biodegrdabile

239. Prin revizuirea Constitutiei, in categoria persoanelor fizice, ca subiecte ale raportului
juridic de dreptul mediului inconjurator, pot fi?
a. atat cetateni romani, cat si straini, ori apatrizi sau cei cu dubla cetatenie;
b. numai cetateni romani;
c. numai cetateni romani si apatrizi;
d. toti cetatenii cu personalitate juridica

240. Criteriul care sta la baza clasificarii apelor in ape apartinand domeniului public si ape
apartinand domeniului privat consta in?
a. modul cum sunt administrate;
b. asezarea lor.
c. criteriul formei de proprietate.
d. marimea si importanta lor

241. Calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei este?


a. contestatia adresata judecatoriei si care nu suspenda executarea;
b. plangeera aderesata organului erarhic superior celui care a constatat contraventia
c. plangerea adresata judecatoriei in a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia si
care suspenda executarea pana la judecarea cauzei;
d. contestatia adresata Garzii de Mediu

242. Constructia raportului juridic in dreptul mediului inconjurator cuprinde trei


elemente:subiectele sau partile, continutul si obiectul raportului juridic. Continutul raportului
juridic desemneaza?
a. actiunile sau inactiunile asupra carora sunt indreptate drepturile subiective si obligatiile
participantilor la raportul juridic;
b. unul sau mai multe bunuri
c. dreptul subiectiv si obligatia corelativa;
d. intentia directa sau abtinerea

243. Cunoastem ca faptele de mediu sunt atat comisive cat si omisive si, in consecinta, forma
de vinovatie care se gaseste in latura lor subiectiva poate fi?
a. numai intentia directa
b. numai culpa
c. atat intentia cat si culpa
d. numai intentia indirecta

244. Avand in vedere elementele naturale supuse ocrotirii Legii cadru nr. 82/1993 cu
modificarile si completarile ulterioare, Rezervatia Biosferei “ Delta Dunarii “ se compune
din trei categorii de zone si anume: zone cu protectie integrala, zone tampon si zone
economice. Dintre acestea, zonele tampon cuprind?
a. suprafete de teren sau de ape care inconjoara zonele cu regim de protectie integrala;
b. teritoriul ramas dupa delimitarea celorlalte doua zone
c. formatiuni fizice sau biologice, habitatele speciilor de animale si vegetale amenintate, situri
naturale, cu valoare universala exceptionala din punct de vedere stiintific, estetic, istoric.
d. suprafete de ape sau de teren bine determinate si nepopulate

245. Definitia ecosistemului rezida in?


a. sistemul de raporturi economice ce caracterizeaza subiectul de dreptul mediului
inconjurator;
b. relatii sociale referitoare la mediu si componentele acestuia
c. complexul static de raporturi economico-sociale dintr-o comunitate.
d. complexul dinamic de comunitati de plante, animale, microorganisme si mediul lor
lipsit de viata, care interactioneaza intr-o unitate functionala;

246. Dupa criteriul asezarii lor, apele se clasifica in:


a. ape internationale, ape teritoriale, ape nationale;
b. ape reziduale
c. ape pentru folosinta generala, ape destinate industriilor, agriculturii
d. ape de suprafata si ape subterane

247. Codul penal imparte faptele prevazute de legea penala ca infractiuni la mediu, dupa
gravitatea lor, in?
a. delicte si cvasidelicte;
b. fapte care prezinta pericol social si fapte care nu prezinta pericol social
c. crime si delicte
d. infractiuni grave

248. Conform legii romane, introducerea in tara a deseurilor de orice natura, in scopul
eliminarii acestora, este interzisa. În scopul valorificarii deseurilor, insa, acestea pot fi
introduse pe teritoriul Romaniei, cu aprobarea?
a. Consiliului judetean;
b. Bancii Nationale a Romaniei.
c. Guvernului
d. Ministerului de resort

249. Conform legislatiei noastre zona contigua a Romaniei la Marea Neagra este delimitata
la?
a. 10 mile marine ;
b. 12 mile marine ;
c. 24 mile marine .
d. 26 mile marine

250. Reglementarea silvica incadreaza padurile in doua grupe functionale. Grupa I cuprinde:
a. padurile cu functii speciale de protectie, a apelor, solului;
b. padurile cu functii de productie si de protectie in care se urmareste sa se realizeze, in
principal, masa lemnoasa de calitate superioara si alte produse ale padurii;
c. paduri fara functii;
d. padurile tinere si plantatiile de arbusti

251. Dintre principiile care calauzesc dreptul mediului inconjurator pe plan intern, oferim cu
titlu exmplificativ:
a. principiul informarii
b. principiul validitatii aparentei in drept
c. principiul “ sic utere tuo ”
d. principiul precautiei in luarea deciziei

252. Latura obiectiva a infractiunilor de mediu consta in:


a. intr-o actiune sau inactiune prin care se incalca anumite dispozitii legale, create
pentru a garanta mentinerea unei calitati corespunzatoare a mediului;
b. in acele relatii care se formeaza in legatura cu protectia mediului si care au in vedere
asigurarea premiselor unei dezvoltari durabile;
c. in atitudinea psihica a subiectilor infractiunilor de mediu.
d. intr-o intentie directa sau indirecta depasita cu privire la valorile aparate de lege

253. Potrivit legii, activitatile privind fabricarea, introducerea pe piata, utilizarea, transportul
intern, eliminarea, introducerea si scoaterea din tara a substantelor si preparatelor chimice
periculoase:
a. sunt prohibite (interzise ) de lege, in orice conditii;
b. sunt permise numai in baza autorizatiei de mediu
c. sunt premise in orice conditii;
d. sunt permise in baza avizului de mediu

254. Pentru protejarea subiectelor victime (indreptatite la reparatie, urmare producerii


prejudiciului), se instituie asigurarea obligatorie pentru daune:
a. in cazul activitatilor generatoare de risc major;
b. in cazul activitatilor generatoare de risc minor;
c. in toate situatiile de risc
d. nu este obligatorie in toate situatiile de risc major

255. Daca o fapta din domeniul mediului intruneste elementele constitutive ale unei
infractiuni din Codul penal si ale unei infractiuni din Legea speciala, se aplica:
a. legiuitorul lasa la aprecieera instantei
b. dispozitiile din Codul penal, intrucat normele generale deroga de la cele speciale;
c. dispozitiile cuprinse in ambele legi.
d. dispozitiile din Legea speciala, fara a aplica regula concursului de legi in timp;

256. In ce consta politica nationala de protectie a atmosferei?


a. integrarea europeana in domeniu
b. gestionarea resursei de aer in sensul asigurarii sanatatii umane, etc. pt. altele.
c. introducerea de tehnici si tehnologii adecvate pentru retinerea poluarilor la sursa ;
d. ralierea la normele internationale

257. Raporturile juridice din domeniul dreptului mediului sunt?


a. raporturi juridice privind proprietatea asupra terenurilor
b. raporturi juridice referitoare la protectia factorilor creati prin activitatea umana.
c. raporturi juridice de conservare si protectie a componentelor naturale de mediu;
d. raporturi de importanta majora pentru umanitate

258. Legislatia internationala pentru prevenirea poluarii apelor marii prin hidrocarburi,
adoptata la Londra, in 1954, statueaza ca?
a. pot fi evacuate hidrocarburi in apele marii, fara a exista vreo raspundere
b. in cazul poluarii apelor marii cu hidrocarburi, statul de pavilion este exonerat de
raspundere;
c. in cazul poluarii apelor cu hidrocarburi, raspunderea revine statului de pavilion;
d. poluarea marii din surse de pe uscat atrage raspunderea internationala

259. Sediul materiei ( sedes materiae ) privind protectia mediului marin in Romania se
gaseste in:
a. Legea nr. 29/1990
b. Legea nr. 31/1990;
c. Legea nr. 17/1990;
d. Legea nr. 82/1991

260. Clasificarea raporturile juridice din domeniul dreptului mediului inconjurator se face in
doua mari categorii si anume: raporturile juridice privind conservarea si protectia
componentelor naturale ale mediului inconjurator si raporturile juridice privind protectia
factorilor creati prin activitate umana. Din cea dintai categorie distingem?
a. protectia asezarilor omenesti;
b. poluarea radioactiva si protectia impotriva radiatiilor;
c. protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii.
d. protectia apelor

261. Centralele nuclearo-electrice, reactoarele de cercetare, in general, “instalatiile cu risc


nuclear major”, sunt supuse?
a. normelor de raspundere si asigurare prevazute in Codul civil;
b. regimului de asigurare prevazut prin Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile
in Romania;
c. unui regim special de raspundere si asigurare;
d. nu au un regim de reglementare proprie

262. Privind modul cum sunt administrate, in literatura juridica, apele se impart in?
a. ape pentru folosinta generala, ape destinate industriilor;
b. ape apartinand domeniului public sau privat;
c. ape internationale, ape teritoriale si ape nationale.
d. ape de suprafata si subterane

263. Dintre organizatiile regionale care joaca un rol deosebit de important in domeniul
protectiei mediului inconjurator, face parte:
a. Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Înconjurator (PNUE);
b. Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii ( UICN);
c. Parlamentul European.
d. Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa (CEE);.

264. Instituirea regimului de arie naturala protejata se face diferentiat de importanta acesteia,
prin lege, hotarare a Guvernului si hotarari ale consiliilor judetene sau locale. Astfel fiind,
pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal si pentru rezervatiile biosferei,
aceasta instituire a regimului de arie naturala protejata se face prin?
a. Hotarare a Guvernului;
b. hotarare a Consiliului judetean sau local;
c. lege.
d. ordin ministerial

265. Conventia cu privire la protectia Marii Negre impotriva poluarii, adoptata la Bucuresti in
1992 a fost semanta de partile participante la intrunire?
a. Romania, Bulgaria, Franta, Israel;
b. Romania, SUA, Turcia, India, Bulgaria, Franta:
c. Bulgaria, Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia, Ucraina.
d. Romania, Rusia, Grecia, Bulgaria, Turcia

266. Clasificarea iradierii se face in: iradiere naturala si iradiere artificiala. Din a doua
categorie face parte?
a. radiatia casnica;
b. radiatia provenita din scoarta terestra;
c. iradierea medicala, profesionala, in cazul personalului medical.
d. iradierea ca urmare a accidentelor nucleare

267. Acordul si autorizatia de mediu pentru instalatiile cu risc nuclear-centrale nucleare-


electrice,reactoare de cercetare - se emit de catre?
a. Guvern
b. Consiliile judetene;
c. Consiliile locale;
d. Parlament

268. Prin risc ecologic potential se intelege?


a. complexul dinamic de comunitati de plante, animale, microorganisme si mediul lor lipsit
de viata, care interactioneaza intr-o unitate functionala;
b. diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele ecvatice si terestre, precum si
din complexele ecologice din care acestea fac parte.
c. probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care pot fi
determinate pe baza unui studiu de evaluare a riscului.
d. totalitatea activitatilor umane desfasurate contrar prevederilor legii in domeniu

269. Raportul juridic din domeniul dreptului mediului inconjurator are anumite caracteristici,
in care sens oferim cu titlu exemplificativ, faptul ca:
a. este un raport juridic civil intre oameni si ecosisteme;
b. nu este un raport recunoscut, este nereglementat si neaprobat prin lege;
c. acest raport depinde de relatiile de productie si sociale ale oranduirii in care s-a
format
d. este un raport juridic reglementat de dreptul penal si legile speciale

270. Conform legi functiile dreptului mediului inconjurator, desi nu sunt prevazute, ope legis,
se desprind din constructia juridica a reglementarii. Astfel, reprezinta functie a dreptului
mediului inconjurator?
a. promovarea obiectivelor dezvoltarii pe termen scurt;
b. distrugerea ecosistemelorsi a ariilor protejate
c. asigurarea unui mediu ambiant curat, sanatos si prosper, prin protectia si
dezvoltarea sa corespunzatoare;
d. informarea operativa a Guvernului si a ONG-urilor

271. Constituie sediul materiei ( sedes materiae ) privind protectia mediului marin in
Romania?
a. Legea nr. 29/1990;
b. Legea nr. 31/1990;
c. Legea nr. 17/1990;
d. Legea nr. 21/2000

272. Plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, in lumina


prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aceasta se adreseaza judecatoriei in a carei
raza teritoriala?
a. se afla domiciliul contravenientului;
b. se afla sediul organului care a constatat contraventia
c. s-a savarsit contraventia
d. se afla organul erarhic superior constatatorului
273. Comisia guvernamentala de aparare impotriva dezastrelor, a fost constituita pentru
organizarea activitatilor de aparare impotriva dezastrelor. Aceasta este condusa de?
a. Presedintele Romaniei;
b. Presedintele Senatului
c. Primul ministru.
d. Ministrul de resort

274. Codul silvic considera paduri care sunt cuprinse in fondul forestier national, terenurile
acoperite cu vegetatie forestiera cu o suprafata de:
a. mai mica de 0,15 ha;
b. exclusiv de 0,15 ha
c. mai mare de 0, 25 ha;
d. de un ha

275. Raspunderea juridica in dreptul mediului inconjurator poate fi?


a. numai penala;
b. civila, penala si contraventionala
c. numai civila si contraventionala,
d. numai administrativa

276. Care este articolul din Legea fundamentala a Romaniei ce se refera la “dreptul la un
mediu sanatos“?
a. 39;
b. 43;
c. 35
d. 41

277. Carta Europeana a Apei este proclamata de?


a. O.N.U. ;
b. Parlamentul European.
c. Consiliul Europei.
d. Consiliul de Ministri

278. Tara noastra a aderat la Conventia asupra zonelor umede de importanta internationala
prin:
a. legea 137/1995
b. legea 82/1993
c. legea 5/1991
d. legea 15/2001

289. Faptele prevazute de legea penala ca infractiuni, dupa gravitatea lor, in domeniul
mediului sunt:
a. delicte si cvasidelicte;
b. fapte care prezinta pericol social si fapte care nu prezinta pericol social;
c. crime si delicte
d. fapte deosebit de grave
280. Apele in raport de modul de administrare sunt?
a. toate raspunsurile corecte
b. teritoriale
c. nationale
d. internationale

281. In cadrul Natiunilor Unite, cu atributii si contributii in domeniul mediului, organism


specializat este:
a. Organizatia Mondiala a Muncii
b. Programul Natiunilor Unite pentru dezvoltare
c. toate raspunsurile corecte
d. Organizatia Aviatiei Civile Internationale

282. Conform legislatiei internationale ocrotirea naturii este orientata in directia:


a. valorificarii resurselor
b. valorificarea si apararea resurselor de distrugere
c. conservarea resurselor
d. prevenirii poluarii de orice fel pe termen scurt

283. Pescuitul in apele de munte se face in baza?


a. autorizatiei legale
b. nu este interzis
c. reglementarilor zonale.
d. avizului de mediu

284. Atmosfera este protejata prin politica nationala care consta in?
a. gestionarea resursei de aer
b. substanta ei rezida in alterarea calitatilor naturale
c. respectarea legislatiei internationale referitoare la transportul deseurilor periculoase
d. masuri de prevenire a poluarii

285. Conventia internationala asupra Marii libere a fost semnata in 1958 la:
a. Montego Bay
b. Londra
c. Geneva
d. Paris

286. Din punct de vedere al regimului de ocrotire, conservare si utilizare legea instituie arie
rotejata:
a. pad padurile de conifere
b. zone pajistile si fanetele
c. bazinele cu potential hidroernegetic
d. zonele umede de importanta internationala
287. Deseurile pot fi introduse in Romania, in scopul valorificarii, cu aprobarea?
a. sefului statului
b. Ministerului de Interne
c. Parlamentului
d. Guvernului

288. Executarea sanctiunilor contraventionale la mediu se face in?


a. baza procesului verbal neatacat in termen
b. baza interventiei organelor administratiei publice locale
c. baza sesizarii organelor competente
d. toate raspunsurile corecte

289. Din punct de vedere legal, obiectul raportului juridic de drept al mediului poate fi:
a. orice persoana juridica sau privata
b. toate raspunsurile corecte
c. orice obligatie ca element al continutului raportului juridic specific
d. orice conduita fata de componentele naturale

290. Constituie problema fundamentala in materia protectiei juridice a apelor impotriva


poluarii:
a. limitarea accesului la folosinta in industrie
b. elaborarea unor reguli de rezonanta internationala in materie
c. luarea masurilor corespunzatoare de respectare a calitatii stiintific fundamentate
d. nici un raspuns corect

291. Conform legii, apele geotermale sunt incluse in cadastrul apelor?


a. nu
b. da
c. nu exista legiferare in acest sens
d. sunt incluse in cadastrul local

292. Comisia Dunarii pentru navigatie este un organism specializat in domeniul protectiei
mediului de nivel?
a. international
b. regional
c. subregional
d. b+c

293. Tentativa la infractiunea de mediu este sanctionata de legislatia romana?


a. da
b. nu
c. nu exista o asemeena prevedere
d. instanta apreiaza

294. Este adevarat ca privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare legea stabileste
obligatii pentru titularii autorizatiilor de constructii si nu pentru persoanele fizice si juridice?
a. fals
b. adevarat
c. lacuna normativa
d. nici un raspuns corect

295. Constructiile civile industriale se pot realiza cu respectarea?


a. planului general de constructii
b. regulilor de infratire europeana intre localitati
c. autorizatiei de constructie
d. avizului guvernamental de mediu

296. Produsele lemnoase ale padurilor se recolteaza pe baza de ?


a. autorizatii de recoltare si caiet de sarcini
b. avizului elaborat de minister
c. aprobarii guvernamentale si ale organelor silvice locale
d. toate raspunsurile corecte

297. Pentru asigurarea protectiei apelor nationale interne se instituie zone de protectie
referitoare la:
a. albia minora a cursurilor de apa
b. malurile apelor curgatoare
c. schimbarea cursului de apa
d. tot cursul apei curgatoare

298. Atmosfera poate fi poluata ca urmare a ?


a. ca urmare a activitatii umane
b. poluarii aerului nedefinit de legea romana
c. schimbarilor atmosferice
d. b+c

299. Dreptul mediului pe plan extern este calauzit de unul din urmatoarele principii
fundamentale
a. principiul utilizarii durabile a resurselor naturale
b. principiul prevenirii riscurilor ecologice si al producerii daunelor
c. principiul precautiei in luarea deciziei
d. principiul notificarii si consultarii

300. Privind dreptul la un mediu sanatos, legiuitorul constitutional a prevazut ca


a. il asigura
b. il consacra
c. il garanteaza
d. toate raspunsurile corecte

301. In cadrul raspunderii civile in domeniul mediului se aplica?


a. legea speciala si legea dreptului comun
b. numai legea de drept comun
c. numai legea de drept comun
d. nici un raspuns corect

302. Dintre autoritatile sau institutiile publice cu atributii specifice in domeniul protectiei
mediului fac parte:
a. Regia Nationala a Padurilor
b. Garda Nationala de Mediu
c. Consiliul National de Mediu
d. a+b

303. Conform legii sunt definite notiunile de:


a. mare teritoriala
b. ape maritime interioare
c. a+b
d. zona colaterala

304. Pasunatul in padurile care fac parte din fondul forestier al statului este interzis pe:
a. terenurile degradate
b. in imediata zona de padure
c. in toate padurile
d. toate raspunsurile corecte

305. Dupa asezarea lor apele se clasifica in:


a. ape teritoriale si nationale
b. ape nationale si internationale
c. ape regionale si subregionale
d. ape statatoare si curgatoare

306. Sunt arii naturale protejate:


a. parcurile nationale si monumentele naturii
b. fundul marilor si oceanelor
c. siturile aurifere si cristaline
d. toate raspunsurile corecte

307. Din punct de vedere juridic terenurile cu destinatie agricola sunt:


a. terenuri productive
b. terenuri cu vegetatie forestiera
c. terenuri extravilane
d. a+b
308. Din cadrul activitatilor supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului
pentru eliberarea acordului si/sau autorizatiei de mediu fac parte:
a. verificarea legalitatii demersurilor initiate
b. contracte internationale de import a apei grele
c. functionarea imputernicitilor legali in domeniu
d. descarcari controlate pentru deseuri stabilizate

309. Constatarea si cercetarea infractiunilor privind mediul se fac:


a. din ordinul garzii de mediu din teritoriu
b. la sesizarea persoanelor prevazute de lege
c. din oficiu de organele de urmarire penala
d. toate raspunsurile corecte

310. Cu inchisoare se pedepseste:


a. aplicarea necorespunzatoare sau neluarea masurilor de interventie in caz de
accident nuclear
b. refacerea cadrului natural si/sau conservarea naturii
c. prezentarea in studiile si analizele de impact a unor concluzii si informatii false
d. nici un raspuns corect

311. Raspunderea pentru prejudiciul cauzat in cazul pluralitatii de autori este:


a. solidara
b. unilaterala
c. functie de culpa si risc.

312. Dintre atributiile Ministerului Sanatatii conform Legii mediului face parte?
a. elaboreaza startegia de dezvoltare a asezarilor umane
b. aproba strategia de protectie a mediului pe plan intern
c. sesizeaza organele competente pentru luarea masurilor in materia poluarii
radioactive
d. controleaza calitatea apei si a produselor alimentare

313. Autoritatea centrala pentru protectia mediului:


a. controleaza modul de aplicare a reglementarilor de catre cei ce administreaza ariile
protejate si monumentele naturii
b. aproba planul general de urbanism si urmareste realizarea acestuia
c. avizeaza constructiile industriale de interes national cu impact asupra mediului in baza
propunerilor organismelor interne si internationale
d. toate raspunsurile corecte

314. Detinatorii de terenuri cu orice titlu, in scopul asigurarii protectiei calitatii solurilor, au
urmatoarea obligatie:
a. sa se asocieze in societati comerciale de exploatare rationala a terenurilor
b. sa obtina aprobarea pentru schimbarea destinatiei solului
c. sa asigure folosirea ingrasamintelor ecologice in productie
d. sa previna deteriorarea calitatii acestora

315. Apelor de suprafata si subterane si ecosistemele acvatice sunt protejate. Care este
subiectul acestei protectii?
a. mentinerea si ameliorarea calitatii si a productivitatii naturale a acestora
b. interdictia largirii fluxului de curgere
c. diminuarea pericolului de poluare prin interventia organelor abilitate
d. a+c

316. Controlul gospodaririi deseurilor de orice fel revine?


a. organelor de politie
b. consiliilor judetene
c. autoritatilor pentru protectia mediului
d. a+b+c

317. Acordul sau autorizatia de mediu poate fi:


a. revizuita
b. anulata
c. suspendata pe 2 ani
d. a+b+c

318. Sunt considerate izvoare ale dreptului mediului inconjurator si unele tratate si conventii
internationale prin care se reglementeaza relatiile dintre state in legatura cu
rambursarea,folosirea si practicarea unor componente ale mediului inconjurator.
a. este adevarat
b. legea romana nu prevede
c. autorii romani au pareri diferite
d. nu este adevarat

319. Ariile protejate al caror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de habitat natural in
cuprinsul carora exista elemente naturale avand o valoare de importanta universala reprezinta
siturile naturale ale patrimoniului national universal.
a. este adevarat
b. nu este adevarat
c. legea romana nu face distincitie
d. acest tratat nu a fost semnat de tara noastra

320. Auditul de mediu este un instrument managerial de evaluare sistematica, documentata,


periodica si obiectiva a performantei organizatiei, a sistemului de management si a proceselor
destinate protectiei mediului, cu scopuri precise.
a. este adevarata
b. auditul de mediu nu este recunoscut
c. nu este adevarat
d. face obiectul unor alte reglementari
321. Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa este
incheiata in 1979 la:
a. Roma
b. Paris
c. Bonn
d. Londra

322. Zonele economice sunt formate din teritoriul ramas dupa delimitarea zonelor de
protectie integrala si de tampon.
a. este adevarat
b. nu sunt delimitate astfel
c. lacuna juridica in materie
d. nu este adevarat

323. Pentru limitarea emisiilor poluante, instalatiile fixe susceptibile de cresterea poluarii
aerului trebuie sa fie dependente pentru functionare de:
a. eliberarea autorizatiei individuale
b. avizul de specialitate
c. aprobarea ministerului de resort
d. li se interzice functionarea

324. Infractiunile de mediu sunt acele fapte periculoase prin savarsirea carora sunt puse in
pericol relatiile sociale a caror ocrotire asigura apararea factorilor de mediu naturali sau
artificiali.
a. este adevarat
b. incert
c. legea nu distinge
d. nu este adevarat

325. Latura obiectiva a infractiunilor de mediu consta intr-o:


a. actiune sau inactiune
b. intentie directa
c. intentie indirecta
d. neglijenta premeditata

326. Conventia cu privire la protectia Marii Negre impotriva poluarii a fost semnata in anul
1992 la:
a. Istambul
b. Sofia
c. Bucuresti
d. Odesa

327. Referitor la supravegherea calitatii aerului, fac determinari asupra urmelor de poluanti
care au patruns in stratul limita planeta:
a. statiile de fond
b. observatoarele meteo
c. tehnicile spatiale
d. organismele internationale

328. Actualele zone economice sunt formate din teritoriul ramas dupa delimitarea zonelor de
protectie integrala si de tampon.
a. este adevarat
b. nu sunt delimitate astfel
c. lacuna juridica in materie
d. nu este adevarat

329. Este adevarat ca dreptul la actiunea civila in domeniul protectiei mediului inconjurator
revine numai Ministerului Public.
a. nu este adevarat
b. legea nu distinge
c. dreptul la actiune revine persoanelor juridice
d. este adevarat

330. Este adevarat ca Constitutia Romaniei in forma revizuita, aprobata prin Referendumul
National din 18-19.10.2003 nu prevede expres garantarea dreptului la un mediu sanatos ci
contine doar prevederi care fac trimitere la acest drept.
a. este adevarat
b. este interpretabila
c. nu este adevarat
d. Constitutia nu face referire la acest drept

331. Gestionarea deseurilor se face de autoritatile administratiei publice si internelor,


persoanele fizice si juridice nu gestioneaza pericolul deseurilor.
a. nu este adevarat
b. ONG-urile sunt exceptate
c. este adevarat
d. legea nu precizeaza expres

332. Cauzele care influenteaza migratia si influenta sa asupra fenomenelor de stabilire si


locuire, nu constituie orientare privind problema mediului in raport cu diversele aspecte ale
mediului, in politicile statului.
a. incert
b. adevarat
c. fals
d. viziune interpretata diferit

333. Carta Europeana a apei proclamata de Consiliul Europei in 1968 a formulat un principiu
devenit fundamental:
a. acta sunt servanta
b. poluatorul plateste
c. apa nu cunoaste frontiere
d. nici un raspuns adevarat

334. Principiul „sic utere tuo” care calauzeste dreptul mediului inconjurator este valabil pe
plan:
a. extern
b. intern
c. regional
d. global

335. Instituirea regimului de arie naturala protejata, pentru parcuri naturale, arii speciale de
conservare, rezervatii stiintifice, etc., se face prin?
a. hotarare de guvern
b. ordin al ministrului de resort
c. la indicatia forurilor internationale
d. lege ordinara

336. Autorizatia de mediu se elibereaza dupa obtinerea autorizatiei de la autoritatea


competenta de autorizare, reglementare si control in domeniul nuclear.
a. este adevarat
b. nu este adevarat
c. legea nu distinge
d. nu exista o reglementare in acest domeniu

337. Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii este o organizatie:


a. neguvernamentala
b. guvernamentala
c. ministeriala
d. nici un raspuns corect

338. Conform legii apele maritime interioare sunt suprafetele de ape situate intre tarmul marii
si liniile de baza ale celui mai mare flux.Care este valoare de adevar a afirmatiei precedente?
a. este adevarat
b. nu este adevarat
c. legea este interpretabila
d. apele nu cunosc hotare

339. Produsele secundare ale padurilor rezulta din?


a. din taieri de ingrijire a arborilor tineri.
b. din recoltarea fructelor padurii
c. din exploatarea pajistilor
d. toate raspunsurile corecte
340. Cuprind cerinte privind pastrarea integritatii mediului inconjurator toate planurile de
urbanism?
a. legea nu prevede expres
b. nu este adevarat
c. este adevarat
d. guvernul apreciaza aceasta

341. Importul si exportul preparatelor chimice periculoase se realizeaza conform?


a. acordurilor internationale
b. legii nationale
c. Carta ONU
d. Declaratia universala a drepturilor omului

342. Un rol deosebit pentru asigurarea protectiei solului il are?


a. evaluarea impactului de mediu
b. exploatarea in asociatii
c. experienta agricultorilor
d. folosirea utilajelor moderne

343. In protectia faunei si florei salbatice esentiale sunt normele juridice?


a. internationle
b. nationale
c. regionale
d. subregionale

344. Notiunea de dauna ecologica sau prejudiciu ecologic lipseste in definitie pe plan intern
si international.
a. este adevarat
b. numai pe plan intern
c. nu ste adevarat
d. numai pe plan international

345. Contraventiile la regimul protectiei mediului sunt cuprinse in OUG 195/2005 si in alte
legi speciale:
a. nu este adevarat
b. lacuna legislativa
c. este adevarat
d. ramane la aprecierea organului constatator

346. Controlul operatiunilor cu materii explozive se face de catre inspectorii de specialitate


din?
a. Ministerul Apararii
b. Ministerul de resort
c. MIRA
d. nici un raspuns corect
347. Introducerea parghiilor economice stimulative sau coercitive este o modalitate de
implementare a elementelor strategice de mediu?
a. da
b. nu
c. interpretabil teoretic
d. legea nu prevede

348. Autorizarea in domeniul mediului, din punct de vedere procedural, este?


a. personala
b. colectiva
c. atat personala cat si colectiva
d. nici un raspuns corect

349. Este adevarat ca potrivit legii, persoanele fizice sau juridice care prospecteaza sau
exploateaza resursele subsolului au obligatia sa predea terenurile afectate.
a. adevarat
b. legea nu prevede
c. fals
d. nici un raspuns corect

350. Actiunea sau inactiunea de incalcare a dispozitiilor legale, create pentru a garanta
mentinerea unei calitati corespunzatoare a mediului reprezinta latura subiectiva a
infractiunilor de mediu.
a. nu este adevarat
b. lacuna legislativa
c. este adevarat
d. este unanim recunoscuta teoretic

351. Cazul depasirii pragurilor de alerta, obliga autoritatea publica centrala pentru protectia
mediului sa inainteze Comisiei Europene, cu titlu provizoriu, informatii privind concentratiile
inregistrate si durata episodului de poluare dupa producerea sau inregistrarea sa, la cel tarziu:
a. 1 luna
b. 2 luni
c. 3 luni
d. 6 luni

352. Autoritatile Administratiei Publice Locale si, dupa caz, persoanele fizice si juridice,
pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos, au obligatia:
a. sa nu degradeze mediul natural sau amenajat , prin depozitari necontrolate de
deseuri de orice fel
b. sa asigure, contra cost consultarea organismelor stiintifice si a expertilor interni si externi ,
dupa caz
c. sa realizeze activitatea de inspectie si control in domeniul protectiei mediului
d. sa urmareasca toate activitatile de mediu in asezarile umane
353. Referitor la autorizatia de mediu, aceasta se emite dupa eliberarea autorizatiei de catre
autoritatea competenta de autorizare, reglementare si control in domeniu nuclear.
a. este adevarat
b. legea nu prevede
c. nu este adevarat
d. nici un raspuns corect

354. Autoritatile publice centrale in domeniul securitatii nationale asigura?


a. evaluarea impactului supra mediului a obiectivelor si activitatilor proprii prin
structuri specializate, certificate de catre autoritatea publica centrala pentru
protectia mediului
b. elaborarea programelor educationale in scopul formarii unui comportament responsabil
fata de mediu
c. elaborarea si aplicarea la nivel national a strategiei de exploatare a resurselor minerale, in
concordanta cu prevederile legale in domeniu
d. toate raspunsurile corecte

355. Arderea miristilor, stufului, tufarisurilor si vegetatiei ierboase din ariile protejate si de pe
terenurile supuse refacerii ecologice, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare sau
cu amenda penala.
a. este adevarat
b. este numai contraventie
c. nu este adevarat
d. legea lasa la aprecierea organului constatator

356. Bunurile care au servit la savarsirea infractiunilor de mediu, inclusiv mijloacele de


transport se confisca:
a. legea nu prevede expres
b. este adevarat
c. instanta hotaraste
d. nu este adevarat

357. Bilantul de mediu se realizeaza de persoanele fizice sau juridice independente de


titularul planului, programului, proiectului sau al activitatii, fara atestare din partea autoritatii
competente pentru protectia mediului.
a. legea nu precizeaza
b. nu este adevarat
c. da, dar cu aprobarea organismelor internationale
d. este adevarat
358. Conform legii autorizatia de mediu este valabila?
a. 5 ani
b. 7 ani
c. 10 ani
d. 12 ani

359. Potrivit legii autorizatia integrata de mediu este valabila?


a. 10 ani
b. 12 ani
c. 15 ani
d. 20 de ani

360. Categoriile de gestionari cu care se pot incheia contracte de gestionare a faunei de


interes cinegetic sunt urmatoarele:
a. institutiile de drept privat
b. organismele internationale
c. organizatiile de vanatoare
d. a+c

361. Atributiile si regulamentul de functionare a institutului care realizeaza cercetarea


stiintifica pentru silvicultura se stabilesc prin:
a. hotarare de guvern
b. ordin al ministrului
c. lege
d. OUG

362. Vanatoarea in parcurile naturale este permisa numai in afara zonelor de conservare
speciala?
a. da
b. nu
c. legea nu stipuleaza
d. cu exceptia vanatorilor organizate

363. Constituie infractiune de braconaj si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani sau cu


amenda de la 5 mii la 25 de mii de lei?
a. vanatoarea in perioada de prohibitie
b. vanatoarea fara autorizatie in ariile naturale protejate
c. vanatoarea fara permis de vanatoare, cu exceptia cazurilor prevazute de legea
407/2006
d. toare raspunsurile corecte

364. Un strat de sol gros de 3 cm se formeaza in?


a. 300-1000 de ani
b. 500-1500 de ani
c. 2000 de ani
d. 3000 de ani

365. Se pot constitui in perimetre de ameliorare?


a. terenurile care prin degradare si poluare si-au pierdut total sau partial capaciattea
de productie
b. terenurile agricole
c. terenurile de orice fel
d. toate raspunsurile corecte

366. Legea 205/2004 reprezinta?


a. legea protectiei animalelor
b. legea apelor
c. legea vanatorii
d. legea pescuitului

367. Potrivit legii activitatile privind fabricarea, introducerea pe piata, utilizarea, transportul
intern, eliminarea etc. a substantelor si a preparatelor chimice periculoase sunt?
a. sunt permise numai in baza autorizatiei de mediu
b. sunt prohibite de lege in orice conditii
c. sunt permise pe baza de contract international
d. sunt permise numai cu aprobarea Guvernului

368. Conform angajamentelor strategia nationala pentru protectia atmosferei este structurata
in 2 perioade de timp:
a. 2004-2008 si 2009-2012
b. 2006 -2008 si 2009- 2015
c. 2004-2006 si 2007-2013
d. este structurata pe perioada 2007- 2015

369. Notiunea de “deseuri periculoase” este definita de Conventia de la?


a. Basel
b. Rio
c. Haga

370. Prin semnarea si ratificarea Conventiei ONU asupra Schimbarilor Climatice si a


protocolului de la Kyoto, Romania si-a asumat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu
efect de sera cu?
a. 8% in perioada 2008-2012
b. 5% in perioada 2007-2010
c. 9% in perioada 2006-2015

371. Conventia Natiunilor Unite pentru combaterea desertificarii ratificata de Romania in


1992 a fost adoptata la?
a. Cairo
b. Londra
c. Rio
d. Tokyo

372. Comitetul national pentru combaterea secetei, a degradarii terenurilor si a desertificarii a


fost infiintat prin?
a. OUG 235/2001
b. HG 142/2003
c. HG 424/2004
d. OUG 195/2005
373. Regimul juridic al vanatorii si al protectiei fondului cinegetic este cuprins in legea nr.?
a. 407/2006
b. 323/2004
c. 112/2000
d. 245/2003

374. Principiile generale, cadrul de actiune si obiectivele protectiei asezarilor umane au fost
stabilite in cadrul conferintei din 1976 de la?
a. Vancouver
b. Kyoto
c. Londra
d. Rio

375. Legea cadru care reglementeaza protectia atmosferei este?


a. OUG 243/2000
b. Legea nr. 111/2007
c. OUG 112/2005
d. OUG 250/2000
1. Ce reprezintă Raportul Brundtland?
Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, cunoscută sub denumirea de Comisia
Brundtland. Această comisie a elaborat şi publicat în 1987 documentul “Viitorul nostru
comun” (Raportul Brundtland), prin care s-a formulat cadrul care avea să stea la baza celor
40 de capitole ale Agendei 21 şi a celor 27 de principii ale Declaraţiei de la Rio şi care a
definit dezvoltarea durabilă ca fiind “dezvoltarea care îndeplineşte necesităţile generaţiei
prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile
necesităţi”.

2. Ce documente au fost adoptate în cadrul Conferinţei de la Stockholm?


În urma conferinţei au rezultat:
Declaraţia de la Rio, conţinând 27 de principii.
Agenda 21, care constituie un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă cu începere
din secolul al XXI-lea, concretizat în 40 de capitole destinate unor domenii de programe
specifice, structurate în termenii: bazei de acţiune; obiectivelor de realizat; activităţilor care
trebuie efectuate; modalităţilor de implementare.
Un document fără putere obligatorie, care conţine principiile pentru managementul
conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri.
Organizarea instituţională a Comisiei Mondiale pentru Dezvoltarea Durabilă.
Mecanismul de finanţare pentru implementarea Agendei 21.
Summitul de la Rio a adus cu fermitate pe arena publică problemele de protecţie a
mediului şi de dezvoltare. Alături de Agenda 21 şi Declaraţia de la Rio, s-a ajuns la un acord
cu privire la două convenţii obligatorii:
Convenţia privind diversitatea biologică şi
Convenţia cadru privind schimbările climatice.

3. Care sunt cei trei piloni ai dezvoltarii durabile?


trei piloni interdependenţi ai dezvoltării durabile:
- dezvoltarea economică;
- dezvoltarea socială şi
- protecţia mediului la nivel local, naţional, regional şi global.
4. Rolul Conferinţelor internaţionale în domeniul protecţiei mediului
Toate aceste conferinţe mondiale au influenţat evoluţia dreptului internaţional al
mediului.

5. Trăsăturile mijloacelor juridice de protecţie a mediului?


Aceste mijloace juridice prezintă următoarele trasături specifice:
- caracterul preventiv cand mijloacele juridice sunt utilizate pentru prevenirea
poluarii;
- caracterul defensiv se manifestă când ele se folosesc pentru depoluare;
- caracterul reparator apare când ele servesc la realizarea reparării prejudiciilor
cauzate prin poluare;
- caracterul progresist apare cand se urmăreşte realizarea unor măsuri de îmbunataţire
a condiţiilor de mediu;
- caracterul represiv al mijloacelor juridice respective le caracterizează când ele
privesc sancţionarea juridică a faptelor prin care se încalcă normele dreptului mediului;
6. Sistemul organizatoric naţional de protecţie a mediului?
Sistemul organizatoric naţional al protecţiei mediului este conceput astfel încât să
cuprindă pe toţi participanţii la raporturile de dreptul mediului: statul şi unităţile
administrativ-teritoriale cu autorităţile centrale şi locale care au atribuţii directe sau indirecte
în domeniul protecţiei mediului, persoane juridice private care au ca scop protecţia mediului,
persoane fizice în calitatea lor de victime sau de poluatori.
În concluzie sistemul organizatoric naţional al protecţiei mediului cuprinde în
structura sa: autorităţile publice, persoane juridice, altele decat autorităţile publice, persoane
fizice.

7. Organizaţii subregionale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului?


În 1948 prin Conventia de la Belgrad a fost înfiinţată Comisia Dunării pentru
navigaţie, fiind alcatuită din reprezentanţii statelor riverane. Prin decizia celei de-a 11-a
sesiune a comisiei Dunării s-a interzis navelor să deverseze deseuri de petrol sau alte produse
petroliere, iar statelor riverane li s-a recomandat să plaseze suficiente containere în zona
porturilor lor unde sa se depoziteze deseurile petroliere.
Comisia Rinului privind navigatia si poluarea apelor internaţionale îşi desfasoară
activitatea sub forma Comisiei Centrale pentru navigaţia pe Rin.
Comisia subregională pentru aplicarea Convenţiei de la Helsinki, din 1974, are în
vedere prevenirea poluării mediului marin în zona Marii Baltice.

8. Sistemul juridic de protecţie a mediului?


Sistemul actual al mijloacelor juridice de protecţie a mediului cuprinde următoarele
elemente: obligaţia de a face ceva pentru protecţia mediului stabilită în lege prin norme
imperative şi obligaţia de a nu face nimic exprimata în lege prin interdicţii.
Aceste mijloace juridice prezinta urmatoarele trasaturi specifice:
- caracterul preventiv cand mijloacele juridice sunt utilizate pentru prevenirea
poluarii;
- caracterul defensiv se manifestă cand ele se folosesc pentru depoluare;
- caracterul reparator apare cand ele servesc la realizarea reparării prejudiciilor
cauzate prin poluare;
- caracterul progresist apare cand se urmareşte realizarea unor măsuri de îmbunătaţire
a condiţiilor de mediu;
- caracterul represiv al mijloacelor juridice respective le caracterizează cand ele
privesc sancţionarea juridică a faptelor prin care se încalcă normele dreptului mediului.

9. Ce reprezintă solul?
Solul reprezintă stratul superior şi afanat al scoarţei pămănteşti în care se dezvoltă
viaţa vegetala şi care constituie cel mai important element component al terenurilor agricole.
Solul este suprafaţa pămantului folosit în producţia agricolă pentru realizarea producţiei
vegetale şi animale fiind foarte important pentru viaţa pe Pămant. Solul este limitat ca
întindere, odata distrus el nu se va mai putea reface, pentru ca nu se pot reproduce condiţiile
şi istoria formării lui.

10. Ce reprezintă raportul juridic de protecţie a solului?


Raportul juridic de protecţie a solului este relaţia socială reglementată de normele
dreptului mediului formată între organele de stat competente şi detinătorii de terenuri agricole
în legatură cu prevenirea poluarii solului şi refacerea şi îmbunătăţirii calităţii acestuia.
Participanţii la aceste raporturi juridice sunt predeterminate şi au calitatea de organe de stat
de specialitate şi deţinatori de terenuri.

11. Contravenţii la regimul juridic al protecţiei solului?


Constituie contravenţii la normele privind evidenţa, protecţia, folosirea şi ameliorarea
terenurilor agricole sau silvice urmatorele fapte:
- efectuarea de schimburi de terenuri sau a schimbarii categoriei de folosinţa a
terenurilor de la superioară la inferioară precum şi folosirea definitiva sau temporară a
terenurilor agricole şi silvice în alte scopuri decat pentru producţia agricolă şi silvică.
- nedeclararea la organele judetene de cadastru funciar de către posesori în termen de
30 de zile de la aprobare a schimburilor de terenuri si a schimbarii categoriei de folosinta a
acestora.
Neluarea măsurilor de către posesorii de terenuri şi de către persoanele autorizate
pentru păstrarea în bune condiţii a bornelor geodezice, topografice, precum şi degradarea şi
distrugerea lor din culpa.
Nedecopertarea de către beneficiarii de investiţii a stratului fertil de sol, înainte de
executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective şi nedepozitarea acestui strat pe
suprafeţele stabilite de organele agricole.
Amplasarea obiectivelor de orice fel cu excepţia celor admise de lege pe terenurile
situate în extravilan fără avizele şi aprobările prevşzute de lege.
Ocuparea şi folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv sau temporar din
producţia agricolă.
Degradarea terenurilor şi culturilor prin depozitarea de materiale şi deseuri de pietris,
moloz, nisip, resturi menajere, gunoaie etc.
12. Protecţia juridical a solului?
Terenurile, indiferent de destinaţie sau de titlul juridic pe baza căruia sunt deţinute sau
de domeniul public sau privat din care fac parte constituie fondul funciar al Romaniei. Fondul
funciar al ţării cuprinde: terenuri cu destinaţie forestiera, terenuri aflate permanent sub ape,
terenuri din intravilan, terenuri cu destinatii speciale, terenuri agricole, etc.
Terenurile agricole sunt cele mai importante mijloace de producţie in agricultura ceea
ce impune protejarea lor prin toate mijloacele, inclusiv prin cele juridice.
Solul reprezintă stratul superior şi afanat al scoarței pământești în care se dezvoltă
viaţa vegetala şi care constituie cel mai important element component al terenurilor agricole.
Solul este suprafaţa pămantului folosit în producţia agricolă pentru realizarea producţiei
vegetale şi animale fiind foarte important pentru viaţa pe Pământ. Solul este limitat ca
întindere, odată distrus el nu se va mai putea reface, pentru ca nu se pot reproduce condiţiile
şi istoria formarii lui.
Epuizarea conţinutului de substante nutritive ale solului poate fi compensată prin
fertilizări, iar lipsa sau excesul de apa prin lucrari hidroameliorative. Dezafectarea în mari
proporţii a terenurilor agricole în alte scopuri de folosinţa şi procesele de eroziune a solului
reduc posibilităţile de formare a acestuia pentru dezvoltarea producţiei agricole vegetale si
animale.
Solul ca orice factor de mediu este supus permanent poluarii şi degradării; poluarea
poate fi de natura agricolă, industrială, etc.
Solul suporta numeroase consecinţe negative datorită eroziunii sale prin poluare în
urma contactului cu aerul și apa poluata, precum şi a activităţii umane necorespunzatoare, dar
și ca urmare a dezafectarii terenurilor agricole şi silvice pentru marirea perimetrelor
asezărilor umane prin dezvoltarea industriei a constructiilor, deschiderea de noi mine,
depozitarea deseurilor etc.
Poluarea solului este deci, rezultatul oricarei acţiuni care produce dereglarea
funcţionării normale a solului care se manifestă prin degradarea fizică, chimică şi biologica a
solului ce afectează negativ fertilitatea sa, respectiv capacitatea sa de producţie.
În legislaţia ţării noastre, solul este protejat sub multe aspecte, indiferent de destinaţia
economică concretă a terenului şi de titlul juridic cu care diferite persoane îl deţin.
Cele mai importante reglementări juridice în materie le găsim în OUG nr. 195 din
2005 privind protecţia mediului modificată şi completată şi Legea fondului funciar nr.
18/1991. Astfel toţi deţinătorii de terenuri sunt obligaţi să ia măsuri de organizare şi
amenajare a teritoriului, prevenire şi combatere a proceselor de poluare şi degradare, etc.
În contextul general al protecţiei mediului, protecţia solului ocupă un loc aparte, ea
fiind specifică în primul rând domeniului agriculturii – prin aceasta asigurându-se hrana
necesară populaţiei umane şi animale şi materie primă pentru multe ramuri industriale.
Pentru protecţia şi ameliorarea terenurilor agricole s-a instituit un program naţional de
supraveghere, evaluare, prognozare şi avertizare cu privire la starea calităţii solului, ce are la
bază un sistem informaţional cu asigurarea de bănci de date la nivel naţional şi judeţean.
Prin aceste măsuri şi cu executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare se urmăreşte
protejarea cantitativă a terenurilor agricole şi protecţia cantitativă a solului.

13. Noţiunea de subsol?


Subsolul este o parte componentă a teritoriului de stat, fiind reprezentat prin spaţiul
fizic situat sub sol şi avand forma geometrică a unui con neregulat cu baza constituită din sol
şi cu varful în centrul Pămantului; el reprezintă deci, totalitatea formaţiilor geologice mai
vechi decat patura actuala de sol.
Protecţia juridica a subsolului se referă la exploatarea raţională a bogaţiilor sale
naturale, a formaţiunilor geologice accesibile lucrărilor de cercetare şi prospecţiuni geologice.
Între sol şi subsol există o stransă legatură de natură organică ceea ce a determinat
legiuitorul să reglementeze în acelaşi context regimul juridic şi protecţia celor două
componente ale mediului.

14. Răspunderea juridică pentru protecţia subsolului?


Încalcarea prevederilor legale referitoare la protecţia subsolului atrage răspunderea
contravenţională, penala şi civilă.
O. U. pentru protecţia mediului în Romania nr. 195/2005 modificată stabileşte o
singură sancţiune juridică în privinţa protecţiei subsolului legată de exploatarea resurselor
numai în urma obţinerii unui acord sau a unei autorizaţii de mediu, altfel se consideră
contravenţie şi se sancţioneză cu amenda diferenţiat în funcţie de calitatea persoanei (fizica,
juridica) care a săvărsit fapta.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac prin proces-verbal încheiat de
către personalul împuternicit al Agentţei Naţionale pentru Resurse Minerale.

15. Protecţia juridical a subsolului?


Protecţia juridica a subsolului se referă la exploatarea raţională a bogaţiilor sale
naturale, a formaţiunilor geologice accesibile lucrărilor de cercetare şi prospecţiuni geologice.

16. Noţiunea de fond forestier?


Noţiunea de fond forestier nu se indentifică sub raport spaţial cu noţiunea de pădure,
între acestea existand un raport de la gen la specie. Nici noţiunea de teren forestier nu se
indentifică cu noţiunea de pădure, deoarece nu toate terenurile forestiere sunt acoperite cu
păduri.
Din totalitatea suprafeţelor ce alcătuiesc fondul forestier naţional categoria cea mai
importantă o reprezintă pădurile. Acestea sunt inseparabile de terenurile pe care se află şi
alcătuiesc împreună categoria terenurilor forestiere.

17. Protecţia juridică a pădurilor proprietate privată?


Protecţia juridică a pădurilor proprietate privată se realizează cu ajutorul
reglementarilor legale care stabilesc, obligaţii în aceasta privinţa atât pentru deţinătorii
pădurilor publice, cât şi pentru organele de stat de specialitate şi pentru toţi cetăţenii.
Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor, asigurarea sănătăţii
acestora se realizează conform amenajarilor silvice şi a studiilor de specialitate realizate de
către Regia Naţională a Pădurilor, care are în administrarea sa fondul forestier naţional
proprietate publică.
Aceasta regie trebuie să ia măsuri de prevenire şi combatere a daunătorilor, să
întocmească anual statistică şi prognoza daunătorilor vegetaţiei forestiere pentru întregul fond
forestier naţional care să asigure echilibrul ecologic.

18. Răspunderea contravenţională pentru încalcarea normelor cu privire la


protecţia pădurilor?
Încălcarea prevederilor legale privind protecţia ecosistemelor terestre prin
nerespectarea obligaţiei legale de a menţine suprafaţa împădurită a vegetaţiei forestiere din
afara fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor, tufisurilor şi pajistilor existente,
nerespectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului stabilite în
scopul menţinerii biodiversitaţii pădurilor şi a echilibrului ecologic, degradarea mediului din
fondul forestier prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel pe terenurile acestui fond,
exploatarea resurselor pădurii constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda
contravenţională.

19. Noţiunea de arie protejată?


Aria protejata este o zonă delimitată geografic, cu elemente naturale rare sau în
procent ridicat, desemnată sau reglementată şi gospodărită în sensul atingerii unor obiective
specifice de conservare, cuprinde: parcuri naţionale, rezervaţii naţionale, rezervaţii ale
biosferei, monumente ale naturii, etc. Aria protejată este, deci un teritoriu ocrotit prin lege în
cuprinsul căruia se găsesc plante, animale, minereuri, formaţiuni geologice rare ce au o mare
importanţă din punct de vedere stiinţific.

20. Criterii de clasificare a apelor?


Criteriile de bază după care se realizează clasificarea apelor sunt:
- criteriul administrarii lor;
- criteriul destinaţiei lor economice;
- criteriul formei de proprietate etc.
După criteriul administrarii lor apele pot fi: naţionale, internaţionale, şi teritoriale.
Apele internaţionale sunt cele la care statul roman este riveran cu alte state, cele care
intră sau trec prin graniţele ţării, precum şi cele cu privire la care interesele unor state au fost
recunoscute prin tratate sau convenţii internaţionale.
Apele teritoriale sunt cele cuprinse în porţiunea de la ţarmul mării spre larg, limitele
fiind stabilite de fiecare stat prin lege.
Apele naţionale sunt fluviile, raurile, paraurile, canalurile şi lacurile navigabile
interioare, precum şi apele fluviale şi raurile de frontieră stabilite prin acte juridice
internaţionale.
După asezare distingem: ape de suprafaţa, care se găsesc deasupra solului şi pot fi
curgătoare sau stătatoare şi ape subterane care se găsesc la o adancime oarecare sub pămant.
Dupa destinaţia lor economică distingem: ape de uz general (destinate în principal
satisfacerii nevoilor populaţiei), ape destinate industriilor, agriculturii, dar şi ape cu destinaţii
speciale (utilizate pentru pescuit, navigaţie, producerea de energie electrică).
După forma de proprietate distingem ape aparţinând domeniului public şi ape
aparţinând domeniului privat.

21. Gospodărirea apelor?


Gospodărirea apelor reprezintă un ansamblu de mijloace tehnice, măsuri legislative,
economice, administrative ce duc la utilizarea, valorificarea şi menţinerea resurselor de apă în
bune condiţii pentru satisfacerea necesităţilor sociale şi economice, la protecţia împotriva
epuizării şi a poluării precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive ale apelor.
Pentru realizarea unei gospodariri durabile a apelor sunt necesare efectuarea mai întai
a unor studii asupra rezervelor de apă, calitaţii şi cantitatii resurselor de apă şi abia apoi să se
treacă la luarea unor măsuri.
Poluarea reprezintă alterarea fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a calităţii
apei peste limitele admisibile stabilite prin lege.

22. Protecţia juridică a apelor?


Reglementarile legale cele mai importante cu privire la protecţia juridică a apelor sunt
concretizate în: Constituţia Romaniei, OUG nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului
modificată şi completată, Legea nr.17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime
interioare, al mării interioare, al mării teritoriale şi al zonei contigue ale Romaniei, Legea nr.
14/1995 pentru ratificarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea
durabila a fluviului Dunarea, hotarari ale guvernului privind înfiinţarea Regiei Autonome a
Apelor Minerale, Regiei Autonome a Apelor “Apele Romane”, privind unele măsuri de
protecţie a calităţii resurselor de apă, ordine ale ministrilor etc.
Prin aceste reglementari legale se urmareşte: conservarea, dezvoltarea şi protecţia
resurselor de apă, protecţia împotriva oricărei forme de poluare şi de modificare a
caracteristicilor resurselor de apă, conservarea şi protejarea ecosistemelor acvatice, asigurarea
alimentarii cu apa potabilă a populaţiei, apararea împotriva inundaţiilor şi oricaror alte
fenomene hidrometeorologice periculoase, etc. Dar realizarea tuturor acestor obiective
depinde de potenţialul economic şi situaţia financiară a tării la un moment dat deoarece ele
necesită la un moment dat investitţi serioase si multa munca vie.
Multa vreme apa a fost considerată o resursă inepuizabilă, dar intensificarea şi
diversificarea utilizării apei în contextul creşterii explozive a populaţiei pe Terra, gradul înalt
de urbanizare, apariţia şi dezvoltarea unor noi industrii mari consumatoare de apa, impun
măsuri de folosire raţională a acestui bun comun şi în acelaşi timp a găsirii unor soluţii în
ceea ce privesc apele uzate (reciclare, refolosire etc).

23. Noţiunea de atmosferă?


Atmosfera reprezintă masa de aer ce înconjoară suprafaţa terestră, incluzând şi stratul
de ozon.
În prezent în legislaţia ţării noastre nu există o lege specială consacrată protecţiei
atmosferei. Cele mai importante acte legislative cu privire la protecţia atmosferei sunt:
Constituţia României, O. U. privind protecţia mediului nr. 195/2005 modificată şi completată,
Legea nr. 24/1994 pentru ratificarea convenţiei cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor
climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, Ordinul nr. 462/1993 al ministrului
mediului şi gospodării apelor pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia
atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici
produşi de surse staţionare, etc.

24. Răspunderea penală pentru încălcarea normelor cu privire la protecţia


atmosferei?
Sunt considerate infracţiuni săvârşite în domeniul protecţiei atmosferei următoarele
fapte:
- nedotarea instalaţiilor care sunt surse de poluare cu sisteme de măsură;
- nerespectarea obligaţiei de îmbunătăţire a performanţelor tehnologice în scopul
reducerii emisiilor;
- producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se pune în pericol
grav sănătatea umană, etc.
- constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu de către organele de urmărire
penală, conform competenţei legale.
25. Protecţia juridică a atmosferei?
Cele mai importante acte legislative cu privire la protecţia atmosferei sunt: Constituţia
Romaniei, O.U. privind protecţia mediului nr.195/2005 modificată şi completată, Legea nr.
24/1994 pentru ratificarea convenţiei cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice,
semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, Ordinul nr. 462/1993 al ministrului mediului si
gospodarii apelor pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi
Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produsi de
surse staţionare, etc.
26. Scopul protecţiei juridice a faunei?
Protecţia juridică a faunei are drept scop înlăturarea efectelor negative produse asupra
organismelor animale atât prin acţiuni indirecte cât şi prin acţiuni directe exercitate de către
om. Influenţele negative pot avea urmări grave asupra animalelor domestice sau sălbatice
indirect prin poluarea unor componente ale mediului aer, apă, atmosferă sau direct prin
acţiuni directe exercitate asupra animalelor sălbatice: uciderea animalelor pentru valorificarea
blănurilor, organizarea de lupte între cocosi, căini dar şi cele domestice sunt supuse de multe
ori unor acţiuni vătămatoare fiind lipsite de cele mai minime condiţii necesare existenţei lor.

27. Obligaţiile Autorităţii centrale pentru agricultură, alimentaţie şi păduri?


Autoritatea centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri prin inspecţia de stat a
pădurilor trebuie să asigure paza fondului de vânătoare în conformitate cu dispoziţiile legale,
să asigure controlul folosirii pesticidelor, seminţelor tratate chimic sau altor produse toxice
dăunătoare vanatului, să urmarească raţionalizarea creşterii efectivelor de vânat, etc.
Administrarea fondului cinegetic al ţării se realizează de către autoritatea centrală care
ăaspunde de silvicultură şi are numeroase atribuţii: elaborează strategia privind fondul
cinegetic al Romaniei, stabileşte efectivele optime de vânat şi de calcul al cotelor anuale de
recoltă şi aprobă cotele anuale de recoltă, finanţarea acţiunilor de refacere a potenţialului
cinegetic al unor fonduri de vanatoare.
28. Răspunderea contravenţională?
Sunt considerate contravenţii şi se aplică sancţiuni contravenţionale în cazul săvarşirii
următoarelor fapte: exploatarea fondului cinegetic în limitele potenţialului de regenerare,
nerespectarea de către proprietarii de terenuri a obligaţiei de a lua măsuri prevazute de lege
pentru protecţia vânatului şi a mediului sau de viaţă, popularea fondurilor de vânătoare cu
vânat bolnav, debil, degenerat sau din crescatoriile de vânat destinate exclusiv consumului,
tulburarea liniştii vânatului în perioadele de înmulţire sau de creştere a puilor, păşunatul în
pădurile statului şi înfiinţarea şi recoltarea culturilor agricole fără asigurarea protecţiei
vânatului, mutarea, distrugerea sau sustragerea momelilor, nadelor şi hranei destinate
vanatului precum si depozitarea in teren sau utilizarea in combaterea dăunătorilor vegetali şi
animali ai culturilor agricole şi silvice, a substanţelor chimice toxice pentru vânat, deţinerea
în captivitate a animalelor sălbatice precum şi înfiinţarea de crescătorii de vânat şi complexe
de vânătoare fără autorizaţia cerută de lege.

29. Protecţia juridică a faunei?


Protecţia juridică a faunei are drept scop înlăturarea efectelor negative produse asupra
organismelor animale atât prin acţiuni indirecte cât şi prin acţiuni directe exercitate de către
om. Influenţele negative pot avea urmări grave asupra animalelor domestice sau sălbatice
indirect prin poluarea unor componente ale mediului aer, apă, atmosfera sau direct prin
acţiuni directe exercitate asupra animalelor sălbatice: uciderea animalelor pentru valorificarea
blănurilor, organizarea de lupte între cocoşi, căini dar şi cele domestice sunt supuse de multe
ori unor acţiuni vătămătoare fiind lipsite de cele mai minime condiţii necesare existenţei lor.

30. Protecţia juridică a animalelor domestice?


Animalele domestice sunt cele care au fost îmblanzite şi trăiesc în prezent pe lângă
casa omului satisfacandu-i acestuia numeroase nevoi sub formă de hrană ori servesc la
executarea unor munci sau la agrement.
Animalele domestice sunt proprietate privată.
Direcţia generală sanitar veterinară coordoneaza şi controlează întreaga activitate din
domeniul sanitar veterinar.
Medicii veterinari răspund de aplicarea oricăror măsuri de aparare a sănătăţii
animalelor, indiferent de deţinători, precum şi a măsurilor de asigurare a salubrităţii
produselor de origine animală în unităţile producatoare, de depozitare, de transport şi de
valorificare situate pe teritoriul în care îşi desfasoară activitatea.

31. Contravenţii la normele sanitar veterinare privind circulaţia animalelor şi


a produselor de origine animală?
Astfel constituie contravenţie la normele sanitar veterinare privind circulaţia
animalelor şi a produselor de origine animală, nerespectarea măsurilor antiepizootice de
aparare a sănătăţii animalelor şi prevenire a transmiterii de boli de la animale la om,
nerespectarea normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea şi valorificarea
produselor de origine animală.

32. Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din


Europa?
Romania a aderat la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor
naturale din Europa, adoptată la Berna în 1979 unde se recunoaşte că flora şi fauna salbatică
constituie un patrimoniu natural de valoare estetică, stiinţifică, culturală, recreativa,
economică care trebuie transmis generaţiilor viitoare şi care are un rol esenţial în menţinerea
echilibrului ecologic. Prin aderarea la aceasta convenţie ţara noastră s-a angajat să ia măsuri
pentru menţinerea sau adaptarea populaţiilor de floră şi faună sălbatica, inclusiv a păsarilor în
scopul protejării echilibrului ecologic. Activitatea de protecţie a păsărilor se desfasoară în
două direcţii: protecţia habitatelor şi conservarea speciilor.

33. Protecţia juridică a animalelor domestice?


Animalele domestice sunt proprietate privată.
Direcţia generală sanitar veterinară coordonează şi controlează întreaga activitate din
domeniul sanitar veterinar.
Medicii veterinari răspund de aplicarea oricăror măsuri de aparare a sănătăţii
animalelor, indiferent de deţinători, precum şi a măsurilor de asigurare a salubrităţii
produselor de origine animală în unităţile producatoare, de depozitare, de transport şi de
valorificare situate pe teritoriul în care îşi desfăşoara activitatea.

34. Protecţia juridică a florei salbatice?


Protecţia juridică a florei spontane – flora spontană este expusă permanent poluarii
aerului, apei şi solului etc. de aceea este necesară intervenţia omului prin măsuri de prevenire
şi combatere a poluarii.
Legea prevede că protejarea unor specii şi organisme rare ameninţate cu dispariţia,
conservarea biodiversităţii şi măsurile stabilite de autorităţile pentru protecţia mediului sunt
proprietare în raport cu alte interese.

35. Protecţia juridică a păşunilor şi fanetelor?


Deţinătorii de terenuri sunt obligaţi să execute la timp şi în condiţii corespunzătoare
toate lucrarile agrotehnice şi de întreţinere prevăzute în tehnologii, trebuie de asemenea să se
asigure supravegherea în permanenţă a acestor terenuri pentru depistarea oricaror forme de
dăunători şi agenţi patogeni şi să execute lucrări de prevenire şi combatere conform celor
indicate de organele de protecţie a plantelor şi organele silvice.
Regimul de carantină fitosanitară se constituie pentru preîntampinarea răspândirii
dăunătorilor, bolilor şi buruienilor periculoase.
36. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor?
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac prin proces-verbal întocmit
de către Inspecţia de stat pentru calitatea seminţelor şi materialului saditor. Ministerul
agriculturii, alimentaţiei si pădurilor poate împuternici şi alte persoane care să constate
contravenţiile şi să aplice sancţiunile.

37. Protecţia juridică a florei?


Din punctul de vedere al protecţiei florei distingem flora salbatică şi plantele cultivate
Pe langă OUG privind protecţia mediului nr. 195/2005 modificată şi completată,
există şi unele reglementari naţionale cu referire strictă la protecţia juridică a florei, Legea
nr.58/1995 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică de la Rio de Janeiro
din 1992, Ordinul nr. 89/1997 al ministrului agriculturii şi alimentaţiei privind organizarea
controlului de calitate şi fitosanitar la importul şi exportul seminţelor şi a materialului saditor,
Legea nr. 75/1995 privind producerea, controlul calităţii, comercializarea şi folosirea
seminţelor şi materialului saditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante agricole, etc.
Protecţia juridică a florei spontane – flora spontană este expusă permanent poluarii
aerului, apei şi solului etc, de aceea este necesară intervenţia omului prin măsuri de prevenire
şi combatere a poluarii.
Legea prevede ca protejarea unor specii şi organisme rare ameninţate cu dispariţia,
conservarea biodiversităţi şi măsurile stabilite de autorităţile pentru protecţia mediului sunt
proprietare în raport cu alte interese.
Pentru protecţia plantelor sălbatice Romania a aderat la doua convenţii internaţionale
foarte importante : Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural şi
Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa.

38. Acordul de mediu?


Acordul de mediu – este un act tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiţiile de
realizare a unui proiect sau a unei activităţi din punctul de vedere al impactului asupra
mediului, acesta este emis de autoritatea centrală sau teritorială pentru acele obiective şi
activităţi care sunt prevăzute în O.U. privind protecţia mediului nr. 195/2005 modificată şi
completată.

39. Teritoriile protejate?


Teritoriile protejate sunt zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale, zone de
interes balneoclimateric, de recreere, de odihnă, dar şi unităţile economice ale căror procese
tehnologice necesită factori de mediu lipsiţi de impurităţi.

40. Evaluarea impactului asupra mediului?


Evaluarea impactului asupra mediului cuprinde urmatoarele etape:
- studiul situaţiei existente a factorilor de impact, înaintea începerii lucrarilor de
construcţie a drumurilor;
- pe parcursul execuţiei lucrarilor de drumuri antreprenorul general este răspunzator
de respectarea tuturor condiţiilor legate de impactul asupra mediului;
- la terminarea lucrărilor de execuţie a drumurilor în cadrul lucrărilor de recepţie se va
verifica realizarea lucrărilor de proţectie a mediului conform documentaţiei de proiectare.

41. Protecţia juridică a mediului artificial?


Prin mediu artificial intelegem asezarile umane, dar si obiectivele din afara aşezărilor
umane.
Mediul artificial din afara aşezărilor umane cuprinde tot ce este creat de om şi aşezat
în mijlocul naturii: autostrazi, sosele, căi ferate, sisteme de transport a energiei electrice,
conducte de transport a gazelor naturale, a apei, a tiţeiului, etc, poduri, viaducte, baraje, etc.
Noţiunea de aşezare umană desemnează o localitate de orice nivel: oraş, comună, etc,
ce constituie o unitate administrativ-teritorială.
Aşezările umane sunt create de om şi cuprind construcţiile de locuinţe, construcţiile
publice, instituţiile private, platformele industriale, pieţele şi strazile, locurile de odihnă şi
agrement, etc.
În prezent putem spune că ne aflam în plin proces de “deruralizare’, adică a unei
urbanizari complexe deoarece influenţa sistemelor de comunicaţie şi educaţionale este mai
mare ca oricand.
Legislaţia mediului trebuie să se refere nu numai la protecţia factorilor naturali ci şi la
protecţia mediului artificial, în primul rând a aşezărilor umane în scopul dezvoltarii acestor
aşezari dar şi a nivelului de trai în cadrul aşezărilor existente.
Protecţia asezărilor umane este realizată prin unele reglementari fundamentale
cuprinse în Constituţia Romaniei dar şi în O.U. protecţia mediului nr. 195/2005 modificată si
completată.
Reglementarile speciale privitoare la protecţia aşezărilor umane sunt cuprinse în
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii construcţiilor şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor, Legea 10/1995 privind calitatea în constructţi, Ordinul ministrului
sănătăţii nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul
de viaţă al populaţiei, Legea 157/1997 privind ratificarea Convenţiei pentru protecţia
patrimoniului arhitectural al Europei, etc.
42. Efectele studiului de impact?
În primul rând, neefectuarea studiului de impact pentru introducerea unor noi activități
pentru care efectuarea sa este obligatorie atrage nulitatea absolută a acordului sau a
autorizației de mediu astfel eliberată.
Efectuarea studiului de impact și solușia favorabilă pentru realizarea avansată a
proiectului de raport nu scutește de răspundere promotorul pentru prejudiciile cauzate
persoanelor, bunurilor sau mediului, legate de realizarea proiectului.
Soluția favorabilă a unui studiu de impact, în baza căruia s-a eliberat acordul de
mediu, nu poate fi o piedică pentru o decizie de suspendare a executării proiectului în caz de
pericol iminent.

43. Autorizația integrată de mediu?


Autorizația integrată de mediu se eliberează pentru activități cu impact semnificativ
asupra mediului, care se supun evaluării impactului asupra mediului, activități care fie sunt
prevăzute expres în lege, fie sunt supuse etapei de încadrare în procedura de evaluare a
impactului asupra mediului.
Pentru activitatile existente care nu intrunesc conditiile de autorizare autoritatea
competenta pentru protectia mediului dispune efectuarea bilantului de mediu in termen de
maximum un an de la data constatarii neîndeplinirii acestor condiții și negociază cu titularul
activității programul pentru conformare, pe baza concluziilor și recomandărilor din bilanțul
de mediu.

44. Evaluarea impactului asupra mediului?


Evaluarea impactului asupra mediului cuprinde urmatoarele etape:
- studiul situaţiei existente a factorilor de impact, înaintea începerii lucrarilor de
construcţie a drumurilor;
- pe parcursul execuţiei lucrarilor de drumuri antreprenorul general este răspunzator
de respectarea tuturor condiţiilor legate de impactul asupra mediului;
- la terminarea lucrărilor de execuţie a drumurilor în cadrul lucrărilor de recepţie se va
verifica realizarea lucrărilor de proţectie a mediului conform documentaţiei de proiectare.
45. Acordul de mediu?
Mediul reflectă, așadar, o valoare socială, o etică, o responsabilitate colectivă care se
impun nu numai statelor, ci, tot asemenea, tuturor actorilor economici și sociali. Mișcările
ecologiste sunt, de altfel, susținute și influențate de o puternică mișcare populară acompaniată
de organizații neguvernamentale, iar în unele țări și de partidele ecologice. Având un
fundament științific și un fundament social, mediul, organizat sub aspect juridic de o
multitudine de convenții internaționale și de legi naționale (în mare parte asemănătoare) a
dobândit o legitimitate politică, astfel încât a fost consacrat în cele mai înalte reglementări din
ierarhia legilor, și anume în constituții ca un drept fundamental.
Consacrarea la nivel constituțional în numeroase țări, pe care am mai amintit-o,
cunoaște, poate, un caracter mai special cât privește Constituția franceză.
Guvernul francez, la inițiativa președintelui Republicii, a decis să introducă protecția
mediului în Constituție. Orice demers privind cuprinsul Constituției este un act solemn, dar
experiența celei de-a cincea Republici a arătat că pot avea loc numeroase reforme
constituționale privind organizarea puterilor constituționale sau alte probleme de fond ale
societății.
În 2002, președintele Franței propune francezilor înscrierea dreptului la mediu într-o
cartă „andosată” la Constituție alături de drepturile omului, de drepturile economice și
sociale, menționând că se va marca un mare progres.
Desigur, carta care consacră acest drept este o „gazdă legislativă” până la revizuirea
Constituției. Credem că acest mod de consacrare constituțională dovedește o anume urgență
care nu a mai îngăduit să se aștepte prilejul revizuirii Constituției, Așa cum s-a întâmplat în
România.
În același sens, subliniem și faptul că în Proiectul Cartei Europene privind principiile
generale pentru protecția mediului și dezvoltare durabilă se regăsește „principiul integrării și
interdependenței, în special în ceea ce privește drepturile omului și obiectivele sociale,
economice și de mediu”.
De altfel, dreptul omului la mediu, se remarcă în acest document elaborat de
profesorul M. Prieur, este recunoscut și garantat de comunitatea internațională, de Consiliul
Europei prin jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și de
constituțiile a numeroase state membre ale acestuia.

46. Dreptul la mediu?


Dreptul la mediu, inițial, era strâns legat de dreptul la sănătate și de dreptul la viaăă;
acesta s-a tradus mai târziu prin afirmarea unui drept cu privire la condișiile de viaăă și de
muncă mai bune (igiena și securitatea muncii) și prin dezvoltarea dreptului la odihnă și
recreere.
Dar dreptul mediului este “purtătorul” unor drepturi fundamentale, cum ar fi cele
privind dreptul la informare și la participare, la luarea deciziilor, dreptul la asociere și, prin
aceasta, întărirea funcției sociale și colective a unor drepturi deja existente.
Dreptul constituie masa unor îndatoriri atât pentru stat și autoritățile publice cât și
pentru individ. Este evident că protecția mediului poate fi rațiunea participării crescute a
cetățenilor la viața publică și la democratizarea tuturor procedurilor.
Este, poate, dificilă formularea corectă a acestui drept fundamental nou. Legat de
drepturile omului, avem o viziune antropocentrică, dar dreptul mediului nu privește numai
omul, ci și toate celelalte forme de viață, însăși biosfera. Se poate totuși admite, într-un
înțeles mai larg, că dreptul la mediu privește omul și toate elementele naturale care-l
înconjoară, în măsura în care acestea formează un tot ecologic nedisociabil. Este, vorba,
desigur de un mediu sănătos, de o bună calitate, convenabil pentru dezvoltarea persoanei,
ecologic echilibrat și propice dezvoltării vieții. Mai mult decât un drept al omului în sens
strict, el este un drept în măsură să protejeze în același timp atât omul cât și mediul în care
trăiește.
47. Dreptul omului la mediu în legislația românească?
Constituția României, adoptată în anul 1991, cu toate că a fost o constituție modernă,
care a avut și exemplul altor reglementări la nivel constituțional în diferite țări, nu a
“îndrăznit” să enumere dreptul la mediu printre celelalte drepturi și libertăți fundamentale.
Nimic însă din dispozițiile constituționale nu se opunea unei astfel de recunoașteri. Am spune
chiar dimpotrivă, căci consacrarea unor drepturi ca: dreptul la informație (art.31), dreptul la
ocrotirea sănătății (art.33), dreptul la asociere (art.37), dreptul de petiționare (art.37), sau
chiar restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți (art.49) pentru “… apărarea
sănătății, prevenirea consecințelor unor calamități naturale și ale unui sinistru deosebit de
grav…” reprezintă, de fapt, unele aspecte ale conținutului dreptului la mediu.
După mai bine de un deceniu, Constituția revizuită prin referendum consacră, după
cum am mai menționat, la art. 35, dreptul oricărei persoane la un mediu sănătos și echilibrat
ecologic. Această consacrare îl departajează din start de dreptul la sănătate, oferindu-i
individualizarea atât de necesară. Cât privește alin.(2) al art. 35 și anume obligația statului de
a asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept, credem că este necesar să punem
în evidență că, acesta a precedat dispozițiile alin. 2.
În acest sens, arătăm că OUG privind protecția mediului nr.195/2005 prevedea, încă
de la adoptarea sa, în mod expres că “statul recunoaște tuturor persoanelor dreptul la un
mediu sănătos,” prevăzând și o serie de garanții.
Garanțiile privesc:
a) accesul la informații referitoare la calitatea mediului, care, după modificarea și
completarea prin OUG nr. 91/2002, este „accesul la informarea privind mediul cu respectarea
condițiilor de confidențialitate prevăzute de legislașia în vigoare”;
b) dreptul de a se asocia în organizații de apărare a calității mediului;
c) dreptul de consultare în vederea luării deciziilor privind dezvoltarea politicilor,
legislației și normelor de mediu, eliberarea acordurilor și a autorizațiilor de mediu, inclusiv
pentru planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism;
d) dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul unor asociații autorităților
administrative sau judecătorești în vederea prevenirii sau în cazul producerii unui prejudiciu
direct sau indirect;
e) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.
Prin aceasta, legislația noastră a devenit o legislație de avangardă în repararea
prejudiciului ecologic suferit de “bunuri elemente ale mediului” care, prin natura lor, nu pot fi
considerate ca obiecte ale unui prejudiciu direct ce poate fi constatat în patrimoniul
persoanelor fizice sau al persoanelor juridice.
Cât privește legitimarea procesuală activă ex lege conform art. 5 la care ne-am referit,
pentru persoanele fizice, am putea invoca ideea unei „Actio popularis” – pentru interese
comune, dar acțiunile din această categorie nu puteau fi îndreptate decât împotriva unui act
general, în măsura în care dispozițiile acestuia făceau referire la propria poziție juridică. Pe de
altă parte, trebuie să menționăm că jurisprudența a lărgit definiția „problemei juridice”,
admițând că anumite „interese ideale” pot fi apărate în justiție.

48. Sancţionarea juridică a faptelor anti – mediu?


Prin sancţionarea juridică a faptelor anti-mediu se urmareşte pe lângă scopul firesc şi
educarea celui sancţionat pentru formarea constiinţei lor ecologice, a conştiinţei de mediu în
general, fără de care nu se pot realiza sarcinile complexe ale prevenirii poluarii şi
îmbunătăţirii condiţiilor de mediu.

49. Noţiunea de poluare?


Potrivit Regulilor de la Montreal din 1982, aplicabile poluarii transfrontiere, prin
poluare, întelegem orice introducere de către om în mediu direct sau indirect, a unor substanţe
sau energii cu efecte vătămatoare, de natură să puna în pericol sănătatea omului, să
prejudicieze resursele biologice, ecosistemele şi proprietatea materiala, să diminueze
binefacerile sau să impiedice alte utilizari legitime ale omului.

50. Răspunderea contravenţională?


Constă în aplicarea de sancţiuni contravenţionale persoanelor vinovate de încălcarea
dispoziţiilor legale care prevad şi sancţionează contravenţiile.
Contravenţia este o faptă săvârşită cu vinovaţie ce reprezintă un pericol social mai
redus decat infracţiunea şi este prevazută şi sancţionată ca atare prin acte normative.
Obiectul contravenţiei îl constituie relaţiile sociale, bunurile sau interesele legitime
aparate prin norme de drept cărora li se aduce atingere ori sunt puse în pericol prin fapta
săvărşită.
Subiectul activ al contravenţiei îl reprezintă persoana fizică sau juridică ce comite
fapta contravenţională.
Latura obiectivă o reprezintă acţiunea sau incţiunea producatoare de urmări
periculoase sau care ameninţă valorile sociale.
Latura subiectivă priveşte atitudinea psihică a contravenientului faţă de fapta săvărşită
şi urmările sale care se exprimă prin vinovaţie.
Contravenţiile prezintă şi în cadrul raporturilor de dreptul mediului o mare varietate şi
sunt sancţionate potrivit normelor acestei ramuri de drept.

51. Răspunderea juridică în dreptul mediului?


Pentru înlăturarea efectelor negative produse asupra mediului trebuie să se acţioneze
în sensul formării unei constiinţe ecologice.
Această soluţie ar fi ideală şi de maximă eficienţă pentru atingerea scopurilor urmărite
în activitatea complexă, ştiinţific fundamentată, desfăşurată în vederea prevenirii poluării, a
protecţiei şi dezvoltării mediului.

52. Ce obligație nu face parte din regimul de protecție cantitativă a apelor:


a. Dreptul de folosință a apei se stabilește prin autorizația de gospodărire a apei
b. Dreptul de proprietate asupra apei se stabilește prin autorizația de mediu
c. Respectarea de către utilizatorii de apă a normelor de consum de apă pe unitatea
de produs sau pe activitate

53. Ce reprezintă dezvoltarea durabilă:


Teoria dezvoltării durabile este relativ nouă şi se află în curs de formare.
Conceptul de dezvoltare durabilă s-a conturat într-un moment în care subiectul
mediului se afla în prim planul dezbaterilor politice.

54. Ce reprezintă mediul


Mediul, precizat la nevoie drept mediul înconjurător, mediul ambiant sau și mediul
natural, este o noțiune care se referă la totalitatea condițiilor naturale de pe Pământ sau dintr-
o regiune a sa, în care evoluează ființele sau lucrurile. Dintre aceste condiții fac parte
atmosfera, temperatura, lumina, relieful, apa, solul etc., precum și celelalte ființe vii și
lucruri. Mediul are un rol foarte important în procesul evoluției ființelor vii, care, la rândul
lor, sunt un factor de transformare a mediului

55. Ce reprezintă poluarea


poluare - introducerea directa sau indirecta a unui poluant care
poate
aduce prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor
materiale ori cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in
scop recreativ sau in alte scopuri legitime;
Poluarea mediului este o fapta nepermisă care se afla în contradicţie cu regulile de
conduită stabilite de lege, fiind o fapta ilicită deoarece implică săvărsirea unui act oprit de
lege sau neîndeplinirea unei obligaţii stabilită tot de lege, acţiune sau inacţiune care constituie
o atingere nedreaptă adusă unuia sau mai multor factori ai mediului natural sau artificial. O
astfel de faptă trebuie sancţionată în condiţiile legii.
Poluarea mediului constituie elementul esenţial al răspunderii în cadrul raportului de
dreptul mediului, în lipsa ei nu se poate vorbi de o răspundere juridică.
Poluarea poate fi rezultatul activităţii omului, dar în aceeaşi măsură poate fi şi
rezultatul acţiunii oricarei vietuitoare sau poate fi produsă din cauze naturale (erupţia unor
vulcani, ploi torentiale, furtuni de nisip, etc.).
Poluarea mediului reprezintă acele acţiuni ce daunează echilibrului ecologic sau
dăunează sănătăţii, liniştii şi stării de confort ale oamenilor, ori provoacă pagube economiei
naţionale prin modificarea calităţii factorilor naturali sau creaţi prin activităţi umane.

56. Proiectul Roșia Montană și impactul asupra mediului

57. Construcția canalului Bâstroe și impactul asupra mediului


(încalcă 2 convenții)
-încalcă prevederile mai multor convenții internaționale (convenția de la RAMSAR
asupra zonelor umede de importanță internațională, ca habitat al păsărilor acvatice)
- România a luat măsuri în sensul sesizării secretariatului convenției de la RAMSAR
asupra zonelor umede
- convenția de la ESPOO privind evaluarea impactului asupra mediului în context
transfrontalier

58. Care este legea cadru privind protecția mediului pe plan intern?
OUG 195/2005 privind protecția mediului

59. Exploatarea gazelor de șist și impactul asupra mediului


Potrivit documentului ANRM tipurile de impact asupra mediului identificate în cadrul
explorărilor de gaze de şist sunt directe: prin prezenţa personalului şi utilajelor în timpul
lucrărilor, nedepăşind însă durata câtorva ore pe zi, „urmele trecerii se estompează total în
câteva zile sau după prima ploaie” indirecte: prin creşterea nivelului de zgomot care însă
depăşeşte pe cel obişnuit al circulaţiei rutiere pe termen scurt sau lung – impactul lucrărilor
de prospecţiune seismică nu poate fi decât pe termen scurt şi foarte scurt, „ de mai amplă
intensitate în perioada lucrării pe respectiva locaţie de generare(10-15 minute) şi mult mai
redus” pe întreaga lungime a dispozitivului de recepţie activ(2-8 ore) din faze de construcţie,
de operare şi de dezafectare - Lucrările se prospecţiune seismică nu implică lucrări de
construcţie-montaj, fiind lucrări care se desfăşoară „în mers” în lungul profilului respectiv, cu
viteza de deplasare a autovehiculelor de 3-5 kilometri/zi, staţionările fiind de 3-15 secunde
rezidual - impactulprodus asupra mediului ambiant prin lucrările seismice are caracter local,
temporar şi ireversibil, efectele sale dispărând odată cu încetarea acestei activităţi cumulativ –
terenul traversat de autovehicule de tip uşor este redat la starea iniţială
Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii doar în
limita a 500 de caractere, cu două link-uri active către sursă, din care unul în lead. Orice
abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
60. Dreptul la un mediu de viață sănătos
- Jurisprudență a curții europene a drepturilor europene a omului
Convenția acus ?

61. Sunt principii ale dreptului mediului


a. Principiul dezvoltării durabile
b. Principiul poluatorul plătește
c. Principiul neretroactivității

62. Sunt izvoare ale dreptului mediului


– Constituția
- Legile
- Hotărârile Guvernului și Ordonanţele de Urgenţă ale Guvernului
- Convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte sau le-a ratificat
Izvoarele dreptului mediului reprezintă formele de exprimare a normelor juridice care
privesc comportamentul subiectelor raporturilor juridice de mediu, respectiv, actele
normative care reglementează relaţiile sociale de protecţie şi conservare a mediului.
Izvoarele dreptului mediului pot fi specifice numai acestuia sau pot fi generale,
reprezentând sursa juridică pentru diverse ramuri juridice.

63. Normele dreptului mediului (NORME CU CARACTER TEHNIC)


normele de dreptul mediului reglementează relaţiile sociale formate în procesul de
prevenire a poluării, ameliorarea şi dezvoltarea mediului, sancţionarea faptelor poluante etc.

64. Ce reprezintă deșeul


deseu - orice substanta, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite
de legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il
arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca;
Deșeurile sunt resturi materiale rezultate dintr-un proces tehnologic (sau casnic) de
realizare a unui anumit produs, care nu mai pot fi valorificate direct în realizarea produsului
respectiv. Ele pot fi substanțe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din
activitatile economice, menajere și de consum. Majoritatea activităților umane reprezintă și
surse de producere de deșeuri.

65. Sistemul organizatoric privind protecția mediului


- Ministerul mediului
- Agenția națională pentru protecția mediului cu Agențiile județene
- Garda națională de mediu cu comisariatele regionale județene
- Garda forestieră cu comisariatele regionale județene
- Administrația rezervației Deltei Dunării
- Apele Române
- Agenția care activează în domeniul desfășurării activității nucleare
- Romsilva

66. Atribuțiile agențiilor pentru protecția mediului


Agenția Națională pentru Protecția Mediului, ca autoritate de execuție și
implementare, în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului, are
următoarele funcții în domeniul protecției mediului:
a) funcția de suport tehnic pentru fundamentarea proiectelor de acte cu caracter
normativ, a strategiilor și politicilor sectoriale, precum și a planurilor de acțiune în domeniul
protecției mediului;
b) funcția de implementare a politicilor, strategiilor și legislației din domeniul
protecției mediului, la nivel național;
c) funcția de coordonare, monitorizare și control al activității agențiilor pentru
protecția mediului din subordine;
d) funcția de autoritate care emite acte de reglementare, potrivit prevederilor legale;
e) funcția de instruire și perfecționare continuă a personalului aparținând agențiilor
județene pentru protecția mediului din subordine;
f) funcția de reprezentare în domeniul său de activitate, în relațiile interne și externe,
conform mandatului acordat de către conducătorul autorității publice centrale pentru protecția
mediului.

67. Autorități naționale cu atribuții specifice în domeniul protecției mediului


sunt:
a. Consiliile județene, prefecturile
b. Ministerul economiei și comerțului, consiliile comunale
c. Ministerul mediului, agențiile pentru protecția mediului, garda de mediu

68. Atribuțiile Gărzii de mediu


- controleaza activitatile cu impact asupra mediului inconjurator, si aplica sanctiuni
contraventionale prevazute de legislatia in domeniul protectiei mediului;
· controleaza modul in care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind
protectia mediului, inclusiv masurile stabilite prin programele de conformare pentru
activitatile economico-sociale si respectarea procedurilor legale in emiterea actelor de
reglementare;
· exercita controlul cu privire la desfasurarea actiunilor de import-export a produselor,
bunurilor si altor materiale, cu regim special de comercializare;
· exercita controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore si/sau
impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, in vederea prevenirii si limitarii riscurilor
de poluare;
· participa la interventiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale
poluarilor asupra factorilor de mediu, si la stabilirea cauzelor acestora si aplica sanctiunile
prevazute de lege;
· controleaza investitiile in domeniul mediului in toate fazele de executie si are acces
la intreaga documentatie;
· propune organului emitent suspendarea si/sau anularea actelor de reglementare
emise cu nerespectarea prevederilor legale;
· constata faptele ce constituie contraventii si aplica sanctiunile contraventionale in
domeniul protectiei mediului, sesizeaza organele de cercetare penala si colaboreaza cu
acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislatiei de mediu, constituie infractiuni;
· verifica sesizarile cu privire la incalcarea legislatiei in vigoare in domeniul protectiei
mediului;
· coopereaza cu celelalte autoritati si organisme internationale de mediu si participa la
proiecte si programe derulate in domeniul protectiei mediului;
· controleaza realizarea exportului si tranzitului de deseuri periculoase în conformitate
cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte precum si importul unor
categorii de deseuri permise la import conform legii;
· verifica la obiectivele controlate stadiul achitarii obligatiilor financiare la
Administratia Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de
Mediu;
· pune la dispozitia publicului date privind starea mediului în conformitate cu
legislatia privind accesul publicului la informatia de mediu.
In domeniul controlului habitatelor naturale, biodiversitatii si ariilor protejate
· controleaza modul de respectare a legislatiei de mediu privind ariile naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei salbatice si acvaculturii;
· urmareste respectarea conditiilor din autorizatia de mediu;
· controleaza lucrarile cu impact asupra zonelor de habitat natural, de conservare a
ecosistemelor, a florei, faunei salbatice si acvaculturii;
· controleaza modul de respectare a masurilor de conservare dispuse, cu scopul
mentinerii sau refacerii unor habitate naturale, pe anumite suprafete terestre si acvatice cu
accent deosebit ,,Delta Dunarii“;
· exercita controlul privind activitatile de capturare, recoltare, achizitie si
comercializare pe piata interna si externa a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica;
· controleaza respectarea planurilor de management pentru ariile protejate, de catre
administratorii sau custozii care administreaza aceste arii;
· verifica la punctele de vama concordanta intre actele vamale si avizele de export ale
agentilor economici care comercializeaza resurse naturale din flora spontana si fauna
salbatica;
· controleaza modul de valorificare a resurselor biologice, de flora si fauna salbatica, a
fondului piscicol din apele naturale si a animalelor salbatice de interes vanatoresc;
· organizeaza actiuni de prevenire si combatere, in vederea evitarii distrugerii
habitatelor naturale din ariile protejate;
· controleaza respectarea legislatiei de mediu in cuprinsul ariilor protejate, parcurilor
si rezervatiilor naturale, organizand actiuni comune impreuna cu reprezentantii acestora , in
vederea protejarii habitatelor naturale;
· mentine legatura permanent cu fundatiile care au ca obiect de activitate, ocrotirea
florei si faunei salbatice.

69. Care din atribuțiile următoare sunt ale gărzii de mediu


a. Aplică sancțiuni contravenționale și întocmește dosare penale în cazul
încărcării regulilor de protecție a mediului
b. Elaborează normele de protecție ale mediului
c. Promovează managementul mediului

70. Constituția României reglementează protecția la un mediu de viață sănătos


– art 35
71. Ce reglementează art. 35 din constituție referitor la mediu?
a. Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos
și echilibrat ecologic,
b. Statul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept,
c. persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul
înconjurător

72. Agențiile județene pentru protecția mediului


- Autorizează anumite activități cu impact asupra mediului
- Ne eliberează actele de mediu (acorduri, avize, autorizații)
- Implementează politicile, strategiile și reglementările de mediu și le elaborează
- Răspunde de conștientizarea publicului în domeniul protecției mediului

73. Care din următoarele nu constituie atribuții ale gărzii de mediu

74. Cum denumește art. 5 din OUG 195/2005 Dreptul cetățenilor referitor la
mediu
a. Dreptul la un mediu sănătos
b. Dreptul la un mediu ecologic
c. Dreptul la un mediu sănătos și echilibrat ecologic

75. Cum se poate exercita dreptul la mediu


a. Poate avea loc fie în mod individual fie în mod colectiv
b. Poate avea loc în mod individual
c. Poate avea loc în mod colectiv

76. Ce rol au organizațiile neguvernamentale care acționează în domeniul


protecției mediului
Organizațiile neguvernamentale dobândesc o legitimare procesuală activă, putând
introduce acțiuni în justiție în vederea conservării mediului, indiferent cine a suferit
prejudiciul.

77. Ce rol au actele de mediu

78. Ce verifică autoritățile publice înainte de a acorda autorizația de mediu

79. Răspunderea contravențională reprezintă:


a. Acea formă a răspunderii juridice ce constă în aplicarea de sancțiuni
contravenționale persoanelor vinovate de încălcarea dispozițiilor legale care
prevăd și sancționează contravențiile
b. Obligația celui care a săvârșit o infracțiune de a suporta o sancțiune și dreptul de a
aplica o sancțiune penală, drept exercitat de stat prin organele de specialitate
c. Aplicarea unor sancțiuni civile persoanelor vinovate de încălcarea dispozițiilor
legale care prevăd și sancționează contravențiile

80. Care din autoritățile publice nu au atribuții în domeniul protecției


mediului
a. Regia națională a pădurilor și poliția
b. Comitetul național pentru protecția stratului de ozon și garda de mediu
c. Avocatul poporului

81. Principiul informării și participării publicului la luarea deciziilor și


accesul la justiție presupune:
a. Participarea cetățenilor la acțiuni ecologice
b. Obligarea părților de a participa în rezolvarea proceselor juridice
c. Obligația statelor de a asigura accesul și informarea publicului în privința
oricărei acțiuni cu implicații asupra mediului

82. În cadrul fondului forestier național sunt incluse:


a. Pădurile
b. Câmpiile
c. Terenurile destinate împăduririi

83. Reconstrucția ecologică regenerarea ecologică a pădurilor, asigurarea


sănătății acestora se realizează conform amenajărilor silvice și a
studiilor de specialitate realizate de către ............ care are în
administrarea sa fondul forestier național proprietate publică
a. Regia națională a pădurilor
b. Regia apele române
c. Institutul național de meteorologie

84. Sistemul organizatoric național al protecției mediului cuprinde în


structura sa:
a. Autoritățile publice, Persoanele juridice, altele decât autoritățile publice și
persoane fizice
b. Persoane fizice
c. Persoane juridice

85. Autoritățile competente să emită acte de mediu sunt:


a. Ministerul mediului, Agențiile pentru protecția mediului
b. Ministerul mediului, agențiile pentru protecția mediului, administrația
rezervației biosferei delta Dunării
c. Garda de mediu

86. Autorizația de mediu este :


a. Un act administrativ eliberat în scris de autoritățile competente pentru
protecția mediului prin care sunt stabilite condițiile unei activități existente
sau presupunerea punerea în funcție a unei activități noi pentru care anterior
a fost emis acord de mediu
b. Stabilește condițiile de realizare a unei activități încă din etapa de proiectare care
să asigure că instalația corespunde cerințelor legislației în vigoare
c. Este un act tehnico-juridic

87. Protecția mediului constituie obligația și responsabilitatea autorităților


administrației publice centrale și locale precum și a tuturor persoanelor
fizice și juridice – adevărat

88. Care sunt cele trei categorii de acte de reglementare


a. Avize de mediu, acorduri și autorizații, respectiv autorizații integrate de
mediu
b. Avize de mediu, aprobări și autorizații respectiv autorizații integrate de mediu
c. Avize de mediu, vize și autorizații respectiv autorizații integrate de mediu

89. Care din următoarele activități nu prezintă funcții ale dreptului mediului:
a. Organizarea și instituționalizarea acțiunii sociale în scopul protecției și .....
b. Managementul administrației publice
c. Promovarea cooperării internaționale

90. Nu constituie izvoare ale dreptului mediului ?


a. constitutia;
b. codul silvic;
c. legile familiei si protectiei copilului;

91. reprezintă principii ale dreptului mediului :


a. poluatorul plătește
b. principiul acțiunii preventive
c. soluționării pe cale pașnică a diferendelor internaționale

92. care sunt principiile cu privire la protecția juridică a apelor


principiul precauției (evitare impact transfrontalier)
principiul poluatorul plătește
principiul potrivit căruia resursele de ape vor fi gospodărite

93.Care sunt autoritățile competente in domeniul protecției apelor


Apele române
Regia autonomă a apelor minerale
Administrația biosferei Delta Dunării
3.Ce reprezintă, în abstract, dreptul mediului?
(5 Points)
relaţiile sociale, raporturile juridice privind protecţia, conservarea şi ameliorarea mediului.
ansamblul elementelor care, în complexitatea lor relaţională, constituie cadrul şi condiţiile
vieţii omului.
ansamblul reglementărilor juridice şi instituţiilor stabilite în vederea protecţiei, conservării şi
ameliorării mediului, conform obiectivelor de dezvoltare durabilă.

4.Care atribuții nu sunt corespunzătoare în funcție de competențe autorității


de mediu?
(5 Points)
la nivel regional autorizările de mediu sunt emise de Garda de Mediu.
la nivel județean autorizațiile de mediu sunt emise de Agenția Județeană de Mediu.
în cazul activităților de interes național autorizațiile de mediu sunt emise de Ministerul
Mediului.
5.Potrivit art. 136 alin. (3) din Constituţia României, bogăţiile de orice natură
ale subsolului:
(5 Points)
fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice;
fac obiectul proprietăţii private a statului;
fac obiectul proprietăţii persoanelor juridice.

6.Ce obligație nu face parte din regimul de protecție cantitativă a apelor?


(5 Points)
dreptul de folosință a apei se stabilește prin autorizația de gospodărire a apei.
dreptul de proprietate asupra apei se stabilește prin autorizația de mediu
respectarea de către utilizatorii de apă a normelor de consum de apă pe unitatea de produs
sau pe activitate.

7.Din ce se constituie dreptul mediului?


(5 Points)
Din ansamblul complex de norme juridice ce reglementează relaţiile sociale privind
atitudinea faţă de mediu ca suport al vieţii şi element vital al acesteia, în cadrul utilizării
componentelor naturale şi artificiele ale mediului în scopuri economice, sociale şi culturale,
precum şi relaţiile sociale privitoare la protecţia, conservarea şi dezvoltarea lor durabilă.
Din ansamblul reglementărilor în vederea protecţiei şi ameliorării mediului, conform
obiectivelor de dezvoltare durabilă;
Din ansamblul reglementărilor în vederea protecţiei, conservării şi ameliorării mediului.
8.Principiul „poluatorul plăteşte”
(5 Points)
reprezintă numai o obligaţie a instituţiilor publice;
reprezintă doar o modalitate de finanţare a politicilor de mediu;
determină poluatorul să plătească toate măsurile de respectare a standardelor legale
existente, dar şi toate efectele (costurile externe) poluării cauzate.

9.Răspunderea contravenţională reprezintă:


(5 Points)
acea formă a răspunderii juridice ce constă în aplicarea de sancţiuni contravenţionale
persoanelor vinovate de încălcarea dispoziţiilor legale care prevăd şi sancţionează contravenţiile;
obligaţia celui care a săvârşit o infracţiune de a suporta o sancţiune şi dreptul de a aplica o
sancţiune penală, drept exercitat de stat prin organele sale specializate;
aplicarea unor sancţiuni civile persoanelor vinovate de încălcarea dispoziţiilor legale care
prevăd şi sancţionează contravenţiile.
10.Ce caracterizează normele dreptului mediului?
(5 Points)
faptul că, în majoritatea lor covârşitoare, acestea sunt norme ştiinţifice sancţionate pe cale
juridică, stabilind termene şi modalităţi stricte de realizare a unor obiective precis definite,
prescriind conduite şi atitudini bine conturate, capabile să permită o acţiune de valorificare
raţională, corespunzătoare, a naturii;
faptul că, în majoritatea lor covârşitoare, acestea sunt norme tehnice sancţionate pe cale
juridică, stabilind termene şi modalităţi stricte de realizare a unor obiective precis definite,
prescriind conduite şi atitudini bine conturate, capabile să permită o acţiune de valorificare
raţională, corespunzătoare, a naturii;
faptul că, în majoritatea lor covârşitoare, acestea sunt norme imperative sancţionate pe cale
juridică, stabilind termene şi modalităţi stricte de realizare a unor obiective precis definite,
prescriind conduite şi atitudini bine conturate, capabile să permită o acţiune de valorificare
raţională, corespunzătoare, a naturii.

11.Nu constituie izvoare ale dreptului mediului ?


(5 Points)
Constituția;
Codul silvic;
legile familiei și protecției copilului;
actele guvernamentale.

12.Ce reprezintă dezvoltatea durabilă?


(5 Points)
dezvoltarea ce corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea
generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi.
ansamblul relaţiilor reciproce şi al stărilor dintre componentele unui sistem ecologic ce
asigură menţinerea structurii sistemului, funcţionarea sa dinamica ideală a acestuia.
utilizarea raţională a resurselor naturale, prin prevenirea şi combaterea poluării de orice tip,
prin diferite mijloace, între acestea ocupând primul loc mijloacele juridice.

13.Principiul – precauției în luarea deciziilor implică:


(5 Points)
neluarea măsurilor de protecție a mediului pentru a elimina riscurile probabile.
manifestarea unei diligente maxime în adoptarea hotărârilor ce implică risc în degradarea
mediului.
neaplicarea reglementărilor internaționale de mediu.
14.Ce regulă nu constituie principiu general al fondului cinegetic al României
(5 Points)
gestionarea fondului cinegetic respectă numai reglementările interne, nu și pe cele
internaționale în materie.
vânatul face parte din domeniul public de interes național.
fondul cinegetic trebuie administrat și gospodărit în mod durabil.

15.Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţilor nucleare se suspendă sau se


retrage:
(5 Points)
dacă nu sunt respectate întocmai prevederile cuprinse în autorizaţie;
când nu sunt îndeplinite măsurile dispuse de organele de control de specialitate;
la expirarea duratei pentru care a fost acordată.

16.Actul normativ cadru în materia mediului este:


(5 Points)
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind paza mediului;
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind ocrotirea mediului.

17.Următoarele principii călăuzesc dreptul mediului pe plan intern:


(5 Points)
principiul „poluatorul plătește”;
principiul precauției în luarea deciziei;
principiul utilizării durabile a resurselor naturale;
toate răspunsurile corecte.

18.Care din următoarele activități nu reprezintă funcții ale dreptului mediului ?


(5 Points)
organizarea și instituționalizarea acțiunii sociale în scopul protecției și ameliorării mediului;
managementul administrației publice;
promovarea cooperării internaționale în domeniul protecției mediului.
protecție, conservare și ameliorarea mediului;
19.Implementarea de către Ucraina a proiectului „Bâstroe” încalcă atât
prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei
mediului, cât şi ale unor acorduri bilaterale printre care:
(5 Points)
Convenţiei de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa
din 1979.
Convenţiei de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca
habitat al păsărilor acvatice din 1971.
Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră (Convenţia
Espoo 1991).
Convenției de la Paris privind protecția naturii sălbatice.

20.Ce este poluarea?


(5 Points)
reprezintă introducerea în mod direct sau indirect în mediu a unui poluant ce poate genera
prejudicii calităţii mediului şi sănătăţii umane, ce poate dăuna bunurilor materiale sau cauza o
deteriorare sau împiedicare a utilizării mediului în scopuri legitime(inclusiv recreativ.
orice substanţă sa preparat, în formă solidă, lichidă, gazoasă, de vapori sau energie, radiaţie
electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau de vibraţii, care odată introdus în mediu modifică
echilibrul conţinutului mediului şi organismelor vii ori aduce daune bunurilor materiale.
presupune realizarea unor activităţi de producere a efectelor distructive sau nocive pentru
factorii de mediu.

21.Care din situații nu reprezintă caractere ale raportului juridic de dreptul


mediului?
(5 Points)
caracterul social.
poziția de subordonare a părților.
poziția de egalitate a părților.

22.Deşeul este:
(5 Points)
acea substanţă care poate constitui materie primă într-un proces de producţie pentru
obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri;
încadrat generic, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în acele tipuri sau
categorii de deşeuri care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie
periculoase;
orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică
privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l
arunca.