Sunteți pe pagina 1din 23

1. Ce reprezintă Raportul Brundtland?

Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, cunoscută sub denumirea de Comisia


Brundtland. Această comisie a elaborat şi publicat în 1987 documentul “Viitorul nostru
comun” (Raportul Brundtland), prin care s-a formulat cadrul care avea să stea la baza celor
40 de capitole ale Agendei 21 şi a celor 27 de principii ale Declaraţiei de la Rio şi care a
definit dezvoltarea durabilă ca fiind “dezvoltarea care îndeplineşte necesităţile generaţiei
prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile
necesităţi”.

2. Ce documente au fost adoptate în cadrul Conferinţei de la Stockholm?


În urma conferinţei au rezultat:
Declaraţia de la Rio, conţinând 27 de principii.
Agenda 21, care constituie un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă cu începere
din secolul al XXI-lea, concretizat în 40 de capitole destinate unor domenii de programe
specifice, structurate în termenii: bazei de acţiune; obiectivelor de realizat; activităţilor care
trebuie efectuate; modalităţilor de implementare.
Un document fără putere obligatorie, care conţine principiile pentru managementul
conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri.
Organizarea instituţională a Comisiei Mondiale pentru Dezvoltarea Durabilă.
Mecanismul de finanţare pentru implementarea Agendei 21.
Summitul de la Rio a adus cu fermitate pe arena publică problemele de protecţie a
mediului şi de dezvoltare. Alături de Agenda 21 şi Declaraţia de la Rio, s-a ajuns la un acord
cu privire la două convenţii obligatorii:
Convenţia privind diversitatea biologică şi
Convenţia cadru privind schimbările climatice.

3. Care sunt cei trei piloni ai dezvoltarii durabile?


trei piloni interdependenţi ai dezvoltării durabile:
- dezvoltarea economică;
- dezvoltarea socială şi
- protecţia mediului la nivel local, naţional, regional şi global.

4. Rolul Conferinţelor internaţionale în domeniul protecţiei mediului


Toate aceste conferinţe mondiale au influenţat evoluţia dreptului internaţional al
mediului.

5. Trăsăturile mijloacelor juridice de protecţie a mediului?


Aceste mijloace juridice prezintă următoarele trasături specifice:
- caracterul preventiv cand mijloacele juridice sunt utilizate pentru prevenirea
poluarii;
- caracterul defensiv se manifestă când ele se folosesc pentru depoluare;
- caracterul reparator apare când ele servesc la realizarea reparării prejudiciilor
cauzate prin poluare;
- caracterul progresist apare cand se urmăreşte realizarea unor măsuri de îmbunataţire
a condiţiilor de mediu;
- caracterul represiv al mijloacelor juridice respective le caracterizează când ele
privesc sancţionarea juridică a faptelor prin care se încalcă normele dreptului mediului;
6. Sistemul organizatoric naţional de protecţie a mediului?
Sistemul organizatoric naţional al protecţiei mediului este conceput astfel încât să
cuprindă pe toţi participanţii la raporturile de dreptul mediului: statul şi unităţile
administrativ-teritoriale cu autorităţile centrale şi locale care au atribuţii directe sau indirecte
în domeniul protecţiei mediului, persoane juridice private care au ca scop protecţia mediului,
persoane fizice în calitatea lor de victime sau de poluatori.
În concluzie sistemul organizatoric naţional al protecţiei mediului cuprinde în
structura sa: autorităţile publice, persoane juridice, altele decat autorităţile publice, persoane
fizice.

7. Organizaţii subregionale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului?


În 1948 prin Conventia de la Belgrad a fost înfiinţată Comisia Dunării pentru
navigaţie, fiind alcatuită din reprezentanţii statelor riverane. Prin decizia celei de-a 11-a
sesiune a comisiei Dunării s-a interzis navelor să deverseze deseuri de petrol sau alte produse
petroliere, iar statelor riverane li s-a recomandat să plaseze suficiente containere în zona
porturilor lor unde sa se depoziteze deseurile petroliere.
Comisia Rinului privind navigatia si poluarea apelor internaţionale îşi desfasoară
activitatea sub forma Comisiei Centrale pentru navigaţia pe Rin.
Comisia subregională pentru aplicarea Convenţiei de la Helsinki, din 1974, are în
vedere prevenirea poluării mediului marin în zona Marii Baltice.

8. Sistemul juridic de protecţie a mediului?


Sistemul actual al mijloacelor juridice de protecţie a mediului cuprinde următoarele
elemente: obligaţia de a face ceva pentru protecţia mediului stabilită în lege prin norme
imperative şi obligaţia de a nu face nimic exprimata în lege prin interdicţii.
Aceste mijloace juridice prezinta urmatoarele trasaturi specifice:
- caracterul preventiv cand mijloacele juridice sunt utilizate pentru prevenirea
poluarii;
- caracterul defensiv se manifestă cand ele se folosesc pentru depoluare;
- caracterul reparator apare cand ele servesc la realizarea reparării prejudiciilor
cauzate prin poluare;
- caracterul progresist apare cand se urmareşte realizarea unor măsuri de îmbunătaţire
a condiţiilor de mediu;
- caracterul represiv al mijloacelor juridice respective le caracterizează cand ele
privesc sancţionarea juridică a faptelor prin care se încalcă normele dreptului mediului.

9. Ce reprezintă solul?
Solul reprezintă stratul superior şi afanat al scoarţei pămănteşti în care se dezvoltă
viaţa vegetala şi care constituie cel mai important element component al terenurilor agricole.
Solul este suprafaţa pămantului folosit în producţia agricolă pentru realizarea producţiei
vegetale şi animale fiind foarte important pentru viaţa pe Pămant. Solul este limitat ca
întindere, odata distrus el nu se va mai putea reface, pentru ca nu se pot reproduce condiţiile
şi istoria formării lui.
10. Ce reprezintă raportul juridic de protecţie a solului?
Raportul juridic de protecţie a solului este relaţia socială reglementată de normele
dreptului mediului formată între organele de stat competente şi detinătorii de terenuri agricole
în legatură cu prevenirea poluarii solului şi refacerea şi îmbunătăţirii calităţii acestuia.
Participanţii la aceste raporturi juridice sunt predeterminate şi au calitatea de organe de stat
de specialitate şi deţinatori de terenuri.

11. Contravenţii la regimul juridic al protecţiei solului?


Constituie contravenţii la normele privind evidenţa, protecţia, folosirea şi ameliorarea
terenurilor agricole sau silvice urmatorele fapte:
- efectuarea de schimburi de terenuri sau a schimbarii categoriei de folosinţa a
terenurilor de la superioară la inferioară precum şi folosirea definitiva sau temporară a
terenurilor agricole şi silvice în alte scopuri decat pentru producţia agricolă şi silvică.
- nedeclararea la organele judetene de cadastru funciar de către posesori în termen de
30 de zile de la aprobare a schimburilor de terenuri si a schimbarii categoriei de folosinta a
acestora.
Neluarea măsurilor de către posesorii de terenuri şi de către persoanele autorizate
pentru păstrarea în bune condiţii a bornelor geodezice, topografice, precum şi degradarea şi
distrugerea lor din culpa.
Nedecopertarea de către beneficiarii de investiţii a stratului fertil de sol, înainte de
executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective şi nedepozitarea acestui strat pe
suprafeţele stabilite de organele agricole.
Amplasarea obiectivelor de orice fel cu excepţia celor admise de lege pe terenurile
situate în extravilan fără avizele şi aprobările prevşzute de lege.
Ocuparea şi folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv sau temporar din
producţia agricolă.
Degradarea terenurilor şi culturilor prin depozitarea de materiale şi deseuri de pietris,
moloz, nisip, resturi menajere, gunoaie etc.

12. Protecţia juridical a solului?


Terenurile, indiferent de destinaţie sau de titlul juridic pe baza căruia sunt deţinute sau
de domeniul public sau privat din care fac parte constituie fondul funciar al Romaniei. Fondul
funciar al ţării cuprinde: terenuri cu destinaţie forestiera, terenuri aflate permanent sub ape,
terenuri din intravilan, terenuri cu destinatii speciale, terenuri agricole, etc.
Terenurile agricole sunt cele mai importante mijloace de producţie in agricultura ceea
ce impune protejarea lor prin toate mijloacele, inclusiv prin cele juridice.
Solul reprezintă stratul superior şi afanat al scoarței pământești în care se dezvoltă
viaţa vegetala şi care constituie cel mai important element component al terenurilor agricole.
Solul este suprafaţa pămantului folosit în producţia agricolă pentru realizarea producţiei
vegetale şi animale fiind foarte important pentru viaţa pe Pământ. Solul este limitat ca
întindere, odată distrus el nu se va mai putea reface, pentru ca nu se pot reproduce condiţiile
şi istoria formarii lui.
Epuizarea conţinutului de substante nutritive ale solului poate fi compensată prin
fertilizări, iar lipsa sau excesul de apa prin lucrari hidroameliorative. Dezafectarea în mari
proporţii a terenurilor agricole în alte scopuri de folosinţa şi procesele de eroziune a solului
reduc posibilităţile de formare a acestuia pentru dezvoltarea producţiei agricole vegetale si
animale.
Solul ca orice factor de mediu este supus permanent poluarii şi degradării; poluarea
poate fi de natura agricolă, industrială, etc.
Solul suporta numeroase consecinţe negative datorită eroziunii sale prin poluare în
urma contactului cu aerul și apa poluata, precum şi a activităţii umane necorespunzatoare, dar
și ca urmare a dezafectarii terenurilor agricole şi silvice pentru marirea perimetrelor
asezărilor umane prin dezvoltarea industriei a constructiilor, deschiderea de noi mine,
depozitarea deseurilor etc.
Poluarea solului este deci, rezultatul oricarei acţiuni care produce dereglarea
funcţionării normale a solului care se manifestă prin degradarea fizică, chimică şi biologica a
solului ce afectează negativ fertilitatea sa, respectiv capacitatea sa de producţie.
În legislaţia ţării noastre, solul este protejat sub multe aspecte, indiferent de destinaţia
economică concretă a terenului şi de titlul juridic cu care diferite persoane îl deţin.
Cele mai importante reglementări juridice în materie le găsim în OUG nr. 195 din
2005 privind protecţia mediului modificată şi completată şi Legea fondului funciar nr.
18/1991. Astfel toţi deţinătorii de terenuri sunt obligaţi să ia măsuri de organizare şi
amenajare a teritoriului, prevenire şi combatere a proceselor de poluare şi degradare, etc.
În contextul general al protecţiei mediului, protecţia solului ocupă un loc aparte, ea
fiind specifică în primul rând domeniului agriculturii – prin aceasta asigurându-se hrana
necesară populaţiei umane şi animale şi materie primă pentru multe ramuri industriale.
Pentru protecţia şi ameliorarea terenurilor agricole s-a instituit un program naţional de
supraveghere, evaluare, prognozare şi avertizare cu privire la starea calităţii solului, ce are la
bază un sistem informaţional cu asigurarea de bănci de date la nivel naţional şi judeţean.
Prin aceste măsuri şi cu executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare se urmăreşte
protejarea cantitativă a terenurilor agricole şi protecţia cantitativă a solului.

13. Noţiunea de subsol?


Subsolul este o parte componentă a teritoriului de stat, fiind reprezentat prin spaţiul
fizic situat sub sol şi avand forma geometrică a unui con neregulat cu baza constituită din sol
şi cu varful în centrul Pămantului; el reprezintă deci, totalitatea formaţiilor geologice mai
vechi decat patura actuala de sol.
Protecţia juridica a subsolului se referă la exploatarea raţională a bogaţiilor sale
naturale, a formaţiunilor geologice accesibile lucrărilor de cercetare şi prospecţiuni geologice.
Între sol şi subsol există o stransă legatură de natură organică ceea ce a determinat
legiuitorul să reglementeze în acelaşi context regimul juridic şi protecţia celor două
componente ale mediului.

14. Răspunderea juridică pentru protecţia subsolului?


Încalcarea prevederilor legale referitoare la protecţia subsolului atrage răspunderea
contravenţională, penala şi civilă.
O. U. pentru protecţia mediului în Romania nr. 195/2005 modificată stabileşte o
singură sancţiune juridică în privinţa protecţiei subsolului legată de exploatarea resurselor
numai în urma obţinerii unui acord sau a unei autorizaţii de mediu, altfel se consideră
contravenţie şi se sancţioneză cu amenda diferenţiat în funcţie de calitatea persoanei (fizica,
juridica) care a săvărsit fapta.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac prin proces-verbal încheiat de
către personalul împuternicit al Agentţei Naţionale pentru Resurse Minerale.

15. Protecţia juridical a subsolului?


Protecţia juridica a subsolului se referă la exploatarea raţională a bogaţiilor sale
naturale, a formaţiunilor geologice accesibile lucrărilor de cercetare şi prospecţiuni geologice.

16. Noţiunea de fond forestier?


Noţiunea de fond forestier nu se indentifică sub raport spaţial cu noţiunea de pădure,
între acestea existand un raport de la gen la specie. Nici noţiunea de teren forestier nu se
indentifică cu noţiunea de pădure, deoarece nu toate terenurile forestiere sunt acoperite cu
păduri.
Din totalitatea suprafeţelor ce alcătuiesc fondul forestier naţional categoria cea mai
importantă o reprezintă pădurile. Acestea sunt inseparabile de terenurile pe care se află şi
alcătuiesc împreună categoria terenurilor forestiere.

17. Protecţia juridică a pădurilor proprietate privată?


Protecţia juridică a pădurilor proprietate privată se realizează cu ajutorul
reglementarilor legale care stabilesc, obligaţii în aceasta privinţa atât pentru deţinătorii
pădurilor publice, cât şi pentru organele de stat de specialitate şi pentru toţi cetăţenii.
Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor, asigurarea sănătăţii
acestora se realizează conform amenajarilor silvice şi a studiilor de specialitate realizate de
către Regia Naţională a Pădurilor, care are în administrarea sa fondul forestier naţional
proprietate publică.
Aceasta regie trebuie să ia măsuri de prevenire şi combatere a daunătorilor, să
întocmească anual statistică şi prognoza daunătorilor vegetaţiei forestiere pentru întregul fond
forestier naţional care să asigure echilibrul ecologic.

18. Răspunderea contravenţională pentru încalcarea normelor cu privire la


protecţia pădurilor?
Încălcarea prevederilor legale privind protecţia ecosistemelor terestre prin
nerespectarea obligaţiei legale de a menţine suprafaţa împădurită a vegetaţiei forestiere din
afara fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor, tufisurilor şi pajistilor existente,
nerespectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului stabilite în
scopul menţinerii biodiversitaţii pădurilor şi a echilibrului ecologic, degradarea mediului din
fondul forestier prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel pe terenurile acestui fond,
exploatarea resurselor pădurii constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda
contravenţională.

19. Noţiunea de arie protejată?


Aria protejata este o zonă delimitată geografic, cu elemente naturale rare sau în
procent ridicat, desemnată sau reglementată şi gospodărită în sensul atingerii unor obiective
specifice de conservare, cuprinde: parcuri naţionale, rezervaţii naţionale, rezervaţii ale
biosferei, monumente ale naturii, etc. Aria protejată este, deci un teritoriu ocrotit prin lege în
cuprinsul căruia se găsesc plante, animale, minereuri, formaţiuni geologice rare ce au o mare
importanţă din punct de vedere stiinţific.

20. Criterii de clasificare a apelor?


Criteriile de bază după care se realizează clasificarea apelor sunt:
- criteriul administrarii lor;
- criteriul destinaţiei lor economice;
- criteriul formei de proprietate etc.
După criteriul administrarii lor apele pot fi: naţionale, internaţionale, şi teritoriale.
Apele internaţionale sunt cele la care statul roman este riveran cu alte state, cele care
intră sau trec prin graniţele ţării, precum şi cele cu privire la care interesele unor state au fost
recunoscute prin tratate sau convenţii internaţionale.
Apele teritoriale sunt cele cuprinse în porţiunea de la ţarmul mării spre larg, limitele
fiind stabilite de fiecare stat prin lege.
Apele naţionale sunt fluviile, raurile, paraurile, canalurile şi lacurile navigabile
interioare, precum şi apele fluviale şi raurile de frontieră stabilite prin acte juridice
internaţionale.
După asezare distingem: ape de suprafaţa, care se găsesc deasupra solului şi pot fi
curgătoare sau stătatoare şi ape subterane care se găsesc la o adancime oarecare sub pămant.
Dupa destinaţia lor economică distingem: ape de uz general (destinate în principal
satisfacerii nevoilor populaţiei), ape destinate industriilor, agriculturii, dar şi ape cu destinaţii
speciale (utilizate pentru pescuit, navigaţie, producerea de energie electrică).
După forma de proprietate distingem ape aparţinând domeniului public şi ape
aparţinând domeniului privat.

21. Gospodărirea apelor?


Gospodărirea apelor reprezintă un ansamblu de mijloace tehnice, măsuri legislative,
economice, administrative ce duc la utilizarea, valorificarea şi menţinerea resurselor de apă în
bune condiţii pentru satisfacerea necesităţilor sociale şi economice, la protecţia împotriva
epuizării şi a poluării precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive ale apelor.
Pentru realizarea unei gospodariri durabile a apelor sunt necesare efectuarea mai întai
a unor studii asupra rezervelor de apă, calitaţii şi cantitatii resurselor de apă şi abia apoi să se
treacă la luarea unor măsuri.
Poluarea reprezintă alterarea fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a calităţii
apei peste limitele admisibile stabilite prin lege.

22. Protecţia juridică a apelor?


Reglementarile legale cele mai importante cu privire la protecţia juridică a apelor sunt
concretizate în: Constituţia Romaniei, OUG nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului
modificată şi completată, Legea nr.17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime
interioare, al mării interioare, al mării teritoriale şi al zonei contigue ale Romaniei, Legea nr.
14/1995 pentru ratificarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea
durabila a fluviului Dunarea, hotarari ale guvernului privind înfiinţarea Regiei Autonome a
Apelor Minerale, Regiei Autonome a Apelor “Apele Romane”, privind unele măsuri de
protecţie a calităţii resurselor de apă, ordine ale ministrilor etc.
Prin aceste reglementari legale se urmareşte: conservarea, dezvoltarea şi protecţia
resurselor de apă, protecţia împotriva oricărei forme de poluare şi de modificare a
caracteristicilor resurselor de apă, conservarea şi protejarea ecosistemelor acvatice, asigurarea
alimentarii cu apa potabilă a populaţiei, apararea împotriva inundaţiilor şi oricaror alte
fenomene hidrometeorologice periculoase, etc. Dar realizarea tuturor acestor obiective
depinde de potenţialul economic şi situaţia financiară a tării la un moment dat deoarece ele
necesită la un moment dat investitţi serioase si multa munca vie.
Multa vreme apa a fost considerată o resursă inepuizabilă, dar intensificarea şi
diversificarea utilizării apei în contextul creşterii explozive a populaţiei pe Terra, gradul înalt
de urbanizare, apariţia şi dezvoltarea unor noi industrii mari consumatoare de apa, impun
măsuri de folosire raţională a acestui bun comun şi în acelaşi timp a găsirii unor soluţii în
ceea ce privesc apele uzate (reciclare, refolosire etc).

23. Noţiunea de atmosferă?


Atmosfera reprezintă masa de aer ce înconjoară suprafaţa terestră, incluzând şi stratul
de ozon.
În prezent în legislaţia ţării noastre nu există o lege specială consacrată protecţiei
atmosferei. Cele mai importante acte legislative cu privire la protecţia atmosferei sunt:
Constituţia României, O. U. privind protecţia mediului nr. 195/2005 modificată şi completată,
Legea nr. 24/1994 pentru ratificarea convenţiei cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor
climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, Ordinul nr. 462/1993 al ministrului
mediului şi gospodării apelor pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia
atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici
produşi de surse staţionare, etc.

24. Răspunderea penală pentru încălcarea normelor cu privire la protecţia


atmosferei?
Sunt considerate infracţiuni săvârşite în domeniul protecţiei atmosferei următoarele
fapte:
- nedotarea instalaţiilor care sunt surse de poluare cu sisteme de măsură;
- nerespectarea obligaţiei de îmbunătăţire a performanţelor tehnologice în scopul
reducerii emisiilor;
- producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se pune în pericol
grav sănătatea umană, etc.
- constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu de către organele de urmărire
penală, conform competenţei legale.

25. Protecţia juridică a atmosferei?


Cele mai importante acte legislative cu privire la protecţia atmosferei sunt: Constituţia
Romaniei, O.U. privind protecţia mediului nr.195/2005 modificată şi completată, Legea nr.
24/1994 pentru ratificarea convenţiei cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice,
semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, Ordinul nr. 462/1993 al ministrului mediului si
gospodarii apelor pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi
Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produsi de
surse staţionare, etc.
26. Scopul protecţiei juridice a faunei?
Protecţia juridică a faunei are drept scop înlăturarea efectelor negative produse asupra
organismelor animale atât prin acţiuni indirecte cât şi prin acţiuni directe exercitate de către
om. Influenţele negative pot avea urmări grave asupra animalelor domestice sau sălbatice
indirect prin poluarea unor componente ale mediului aer, apă, atmosferă sau direct prin
acţiuni directe exercitate asupra animalelor sălbatice: uciderea animalelor pentru valorificarea
blănurilor, organizarea de lupte între cocosi, căini dar şi cele domestice sunt supuse de multe
ori unor acţiuni vătămatoare fiind lipsite de cele mai minime condiţii necesare existenţei lor.

27. Obligaţiile Autorităţii centrale pentru agricultură, alimentaţie şi păduri?


Autoritatea centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri prin inspecţia de stat a
pădurilor trebuie să asigure paza fondului de vânătoare în conformitate cu dispoziţiile legale,
să asigure controlul folosirii pesticidelor, seminţelor tratate chimic sau altor produse toxice
dăunătoare vanatului, să urmarească raţionalizarea creşterii efectivelor de vânat, etc.
Administrarea fondului cinegetic al ţării se realizează de către autoritatea centrală care
ăaspunde de silvicultură şi are numeroase atribuţii: elaborează strategia privind fondul
cinegetic al Romaniei, stabileşte efectivele optime de vânat şi de calcul al cotelor anuale de
recoltă şi aprobă cotele anuale de recoltă, finanţarea acţiunilor de refacere a potenţialului
cinegetic al unor fonduri de vanatoare.

28. Răspunderea contravenţională?


Sunt considerate contravenţii şi se aplică sancţiuni contravenţionale în cazul săvarşirii
următoarelor fapte: exploatarea fondului cinegetic în limitele potenţialului de regenerare,
nerespectarea de către proprietarii de terenuri a obligaţiei de a lua măsuri prevazute de lege
pentru protecţia vânatului şi a mediului sau de viaţă, popularea fondurilor de vânătoare cu
vânat bolnav, debil, degenerat sau din crescatoriile de vânat destinate exclusiv consumului,
tulburarea liniştii vânatului în perioadele de înmulţire sau de creştere a puilor, păşunatul în
pădurile statului şi înfiinţarea şi recoltarea culturilor agricole fără asigurarea protecţiei
vânatului, mutarea, distrugerea sau sustragerea momelilor, nadelor şi hranei destinate
vanatului precum si depozitarea in teren sau utilizarea in combaterea dăunătorilor vegetali şi
animali ai culturilor agricole şi silvice, a substanţelor chimice toxice pentru vânat, deţinerea
în captivitate a animalelor sălbatice precum şi înfiinţarea de crescătorii de vânat şi complexe
de vânătoare fără autorizaţia cerută de lege.

29. Protecţia juridică a faunei?


Protecţia juridică a faunei are drept scop înlăturarea efectelor negative produse asupra
organismelor animale atât prin acţiuni indirecte cât şi prin acţiuni directe exercitate de către
om. Influenţele negative pot avea urmări grave asupra animalelor domestice sau sălbatice
indirect prin poluarea unor componente ale mediului aer, apă, atmosfera sau direct prin
acţiuni directe exercitate asupra animalelor sălbatice: uciderea animalelor pentru valorificarea
blănurilor, organizarea de lupte între cocoşi, căini dar şi cele domestice sunt supuse de multe
ori unor acţiuni vătămătoare fiind lipsite de cele mai minime condiţii necesare existenţei lor.
30. Protecţia juridică a animalelor domestice?
Animalele domestice sunt cele care au fost îmblanzite şi trăiesc în prezent pe lângă
casa omului satisfacandu-i acestuia numeroase nevoi sub formă de hrană ori servesc la
executarea unor munci sau la agrement.
Animalele domestice sunt proprietate privată.
Direcţia generală sanitar veterinară coordoneaza şi controlează întreaga activitate din
domeniul sanitar veterinar.
Medicii veterinari răspund de aplicarea oricăror măsuri de aparare a sănătăţii
animalelor, indiferent de deţinători, precum şi a măsurilor de asigurare a salubrităţii
produselor de origine animală în unităţile producatoare, de depozitare, de transport şi de
valorificare situate pe teritoriul în care îşi desfasoară activitatea.

31. Contravenţii la normele sanitar veterinare privind circulaţia animalelor şi


a produselor de origine animală?
Astfel constituie contravenţie la normele sanitar veterinare privind circulaţia
animalelor şi a produselor de origine animală, nerespectarea măsurilor antiepizootice de
aparare a sănătăţii animalelor şi prevenire a transmiterii de boli de la animale la om,
nerespectarea normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea şi valorificarea
produselor de origine animală.

32. Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din


Europa?
Romania a aderat la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor
naturale din Europa, adoptată la Berna în 1979 unde se recunoaşte că flora şi fauna salbatică
constituie un patrimoniu natural de valoare estetică, stiinţifică, culturală, recreativa,
economică care trebuie transmis generaţiilor viitoare şi care are un rol esenţial în menţinerea
echilibrului ecologic. Prin aderarea la aceasta convenţie ţara noastră s-a angajat să ia măsuri
pentru menţinerea sau adaptarea populaţiilor de floră şi faună sălbatica, inclusiv a păsarilor în
scopul protejării echilibrului ecologic. Activitatea de protecţie a păsărilor se desfasoară în
două direcţii: protecţia habitatelor şi conservarea speciilor.

33. Protecţia juridică a animalelor domestice?


Animalele domestice sunt proprietate privată.
Direcţia generală sanitar veterinară coordonează şi controlează întreaga activitate din
domeniul sanitar veterinar.
Medicii veterinari răspund de aplicarea oricăror măsuri de aparare a sănătăţii
animalelor, indiferent de deţinători, precum şi a măsurilor de asigurare a salubrităţii
produselor de origine animală în unităţile producatoare, de depozitare, de transport şi de
valorificare situate pe teritoriul în care îşi desfăşoara activitatea.

34. Protecţia juridică a florei salbatice?


Protecţia juridică a florei spontane – flora spontană este expusă permanent poluarii
aerului, apei şi solului etc. de aceea este necesară intervenţia omului prin măsuri de prevenire
şi combatere a poluarii.
Legea prevede că protejarea unor specii şi organisme rare ameninţate cu dispariţia,
conservarea biodiversităţii şi măsurile stabilite de autorităţile pentru protecţia mediului sunt
proprietare în raport cu alte interese.

35. Protecţia juridică a păşunilor şi fanetelor?


Deţinătorii de terenuri sunt obligaţi să execute la timp şi în condiţii corespunzătoare
toate lucrarile agrotehnice şi de întreţinere prevăzute în tehnologii, trebuie de asemenea să se
asigure supravegherea în permanenţă a acestor terenuri pentru depistarea oricaror forme de
dăunători şi agenţi patogeni şi să execute lucrări de prevenire şi combatere conform celor
indicate de organele de protecţie a plantelor şi organele silvice.
Regimul de carantină fitosanitară se constituie pentru preîntampinarea răspândirii
dăunătorilor, bolilor şi buruienilor periculoase.

36. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor?


Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac prin proces-verbal întocmit
de către Inspecţia de stat pentru calitatea seminţelor şi materialului saditor. Ministerul
agriculturii, alimentaţiei si pădurilor poate împuternici şi alte persoane care să constate
contravenţiile şi să aplice sancţiunile.

37. Protecţia juridică a florei?


Din punctul de vedere al protecţiei florei distingem flora salbatică şi plantele cultivate
Pe langă OUG privind protecţia mediului nr. 195/2005 modificată şi completată,
există şi unele reglementari naţionale cu referire strictă la protecţia juridică a florei, Legea
nr.58/1995 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică de la Rio de Janeiro
din 1992, Ordinul nr. 89/1997 al ministrului agriculturii şi alimentaţiei privind organizarea
controlului de calitate şi fitosanitar la importul şi exportul seminţelor şi a materialului saditor,
Legea nr. 75/1995 privind producerea, controlul calităţii, comercializarea şi folosirea
seminţelor şi materialului saditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante agricole, etc.
Protecţia juridică a florei spontane – flora spontană este expusă permanent poluarii
aerului, apei şi solului etc, de aceea este necesară intervenţia omului prin măsuri de prevenire
şi combatere a poluarii.
Legea prevede ca protejarea unor specii şi organisme rare ameninţate cu dispariţia,
conservarea biodiversităţi şi măsurile stabilite de autorităţile pentru protecţia mediului sunt
proprietare în raport cu alte interese.
Pentru protecţia plantelor sălbatice Romania a aderat la doua convenţii internaţionale
foarte importante : Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural şi
Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa.

38. Acordul de mediu?


Acordul de mediu – este un act tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiţiile de
realizare a unui proiect sau a unei activităţi din punctul de vedere al impactului asupra
mediului, acesta este emis de autoritatea centrală sau teritorială pentru acele obiective şi
activităţi care sunt prevăzute în O.U. privind protecţia mediului nr. 195/2005 modificată şi
completată.

39. Teritoriile protejate?


Teritoriile protejate sunt zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale, zone de
interes balneoclimateric, de recreere, de odihnă, dar şi unităţile economice ale căror procese
tehnologice necesită factori de mediu lipsiţi de impurităţi.

40. Evaluarea impactului asupra mediului?


Evaluarea impactului asupra mediului cuprinde urmatoarele etape:
- studiul situaţiei existente a factorilor de impact, înaintea începerii lucrarilor de
construcţie a drumurilor;
- pe parcursul execuţiei lucrarilor de drumuri antreprenorul general este răspunzator
de respectarea tuturor condiţiilor legate de impactul asupra mediului;
- la terminarea lucrărilor de execuţie a drumurilor în cadrul lucrărilor de recepţie se va
verifica realizarea lucrărilor de proţectie a mediului conform documentaţiei de proiectare.

41. Protecţia juridică a mediului artificial?


Prin mediu artificial intelegem asezarile umane, dar si obiectivele din afara aşezărilor
umane.
Mediul artificial din afara aşezărilor umane cuprinde tot ce este creat de om şi aşezat
în mijlocul naturii: autostrazi, sosele, căi ferate, sisteme de transport a energiei electrice,
conducte de transport a gazelor naturale, a apei, a tiţeiului, etc, poduri, viaducte, baraje, etc.
Noţiunea de aşezare umană desemnează o localitate de orice nivel: oraş, comună, etc,
ce constituie o unitate administrativ-teritorială.
Aşezările umane sunt create de om şi cuprind construcţiile de locuinţe, construcţiile
publice, instituţiile private, platformele industriale, pieţele şi strazile, locurile de odihnă şi
agrement, etc.
În prezent putem spune că ne aflam în plin proces de “deruralizare’, adică a unei
urbanizari complexe deoarece influenţa sistemelor de comunicaţie şi educaţionale este mai
mare ca oricand.
Legislaţia mediului trebuie să se refere nu numai la protecţia factorilor naturali ci şi la
protecţia mediului artificial, în primul rând a aşezărilor umane în scopul dezvoltarii acestor
aşezari dar şi a nivelului de trai în cadrul aşezărilor existente.
Protecţia asezărilor umane este realizată prin unele reglementari fundamentale
cuprinse în Constituţia Romaniei dar şi în O.U. protecţia mediului nr. 195/2005 modificată si
completată.
Reglementarile speciale privitoare la protecţia aşezărilor umane sunt cuprinse în
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii construcţiilor şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor, Legea 10/1995 privind calitatea în constructţi, Ordinul ministrului
sănătăţii nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul
de viaţă al populaţiei, Legea 157/1997 privind ratificarea Convenţiei pentru protecţia
patrimoniului arhitectural al Europei, etc.
42. Efectele studiului de impact?
În primul rând, neefectuarea studiului de impact pentru introducerea unor noi activități
pentru care efectuarea sa este obligatorie atrage nulitatea absolută a acordului sau a
autorizației de mediu astfel eliberată.
Efectuarea studiului de impact și solușia favorabilă pentru realizarea avansată a
proiectului de raport nu scutește de răspundere promotorul pentru prejudiciile cauzate
persoanelor, bunurilor sau mediului, legate de realizarea proiectului.
Soluția favorabilă a unui studiu de impact, în baza căruia s-a eliberat acordul de
mediu, nu poate fi o piedică pentru o decizie de suspendare a executării proiectului în caz de
pericol iminent.

43. Autorizația integrată de mediu?


Autorizația integrată de mediu se eliberează pentru activități cu impact semnificativ
asupra mediului, care se supun evaluării impactului asupra mediului, activități care fie sunt
prevăzute expres în lege, fie sunt supuse etapei de încadrare în procedura de evaluare a
impactului asupra mediului.
Pentru activitatile existente care nu intrunesc conditiile de autorizare autoritatea
competenta pentru protectia mediului dispune efectuarea bilantului de mediu in termen de
maximum un an de la data constatarii neîndeplinirii acestor condiții și negociază cu titularul
activității programul pentru conformare, pe baza concluziilor și recomandărilor din bilanțul
de mediu.

44. Evaluarea impactului asupra mediului?


Evaluarea impactului asupra mediului cuprinde urmatoarele etape:
- studiul situaţiei existente a factorilor de impact, înaintea începerii lucrarilor de
construcţie a drumurilor;
- pe parcursul execuţiei lucrarilor de drumuri antreprenorul general este răspunzator
de respectarea tuturor condiţiilor legate de impactul asupra mediului;
- la terminarea lucrărilor de execuţie a drumurilor în cadrul lucrărilor de recepţie se va
verifica realizarea lucrărilor de proţectie a mediului conform documentaţiei de proiectare.

45. Acordul de mediu?


Mediul reflectă, așadar, o valoare socială, o etică, o responsabilitate colectivă care se
impun nu numai statelor, ci, tot asemenea, tuturor actorilor economici și sociali. Mișcările
ecologiste sunt, de altfel, susținute și influențate de o puternică mișcare populară acompaniată
de organizații neguvernamentale, iar în unele țări și de partidele ecologice. Având un
fundament științific și un fundament social, mediul, organizat sub aspect juridic de o
multitudine de convenții internaționale și de legi naționale (în mare parte asemănătoare) a
dobândit o legitimitate politică, astfel încât a fost consacrat în cele mai înalte reglementări din
ierarhia legilor, și anume în constituții ca un drept fundamental.
Consacrarea la nivel constituțional în numeroase țări, pe care am mai amintit-o,
cunoaște, poate, un caracter mai special cât privește Constituția franceză.
Guvernul francez, la inițiativa președintelui Republicii, a decis să introducă protecția
mediului în Constituție. Orice demers privind cuprinsul Constituției este un act solemn, dar
experiența celei de-a cincea Republici a arătat că pot avea loc numeroase reforme
constituționale privind organizarea puterilor constituționale sau alte probleme de fond ale
societății.
În 2002, președintele Franței propune francezilor înscrierea dreptului la mediu într-o
cartă „andosată” la Constituție alături de drepturile omului, de drepturile economice și
sociale, menționând că se va marca un mare progres.
Desigur, carta care consacră acest drept este o „gazdă legislativă” până la revizuirea
Constituției. Credem că acest mod de consacrare constituțională dovedește o anume urgență
care nu a mai îngăduit să se aștepte prilejul revizuirii Constituției, Așa cum s-a întâmplat în
România.
În același sens, subliniem și faptul că în Proiectul Cartei Europene privind principiile
generale pentru protecția mediului și dezvoltare durabilă se regăsește „principiul integrării și
interdependenței, în special în ceea ce privește drepturile omului și obiectivele sociale,
economice și de mediu”.
De altfel, dreptul omului la mediu, se remarcă în acest document elaborat de
profesorul M. Prieur, este recunoscut și garantat de comunitatea internațională, de Consiliul
Europei prin jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și de
constituțiile a numeroase state membre ale acestuia.

46. Dreptul la mediu?


Dreptul la mediu, inițial, era strâns legat de dreptul la sănătate și de dreptul la viaăă;
acesta s-a tradus mai târziu prin afirmarea unui drept cu privire la condișiile de viaăă și de
muncă mai bune (igiena și securitatea muncii) și prin dezvoltarea dreptului la odihnă și
recreere.
Dar dreptul mediului este “purtătorul” unor drepturi fundamentale, cum ar fi cele
privind dreptul la informare și la participare, la luarea deciziilor, dreptul la asociere și, prin
aceasta, întărirea funcției sociale și colective a unor drepturi deja existente.
Dreptul constituie masa unor îndatoriri atât pentru stat și autoritățile publice cât și
pentru individ. Este evident că protecția mediului poate fi rațiunea participării crescute a
cetățenilor la viața publică și la democratizarea tuturor procedurilor.
Este, poate, dificilă formularea corectă a acestui drept fundamental nou. Legat de
drepturile omului, avem o viziune antropocentrică, dar dreptul mediului nu privește numai
omul, ci și toate celelalte forme de viață, însăși biosfera. Se poate totuși admite, într-un
înțeles mai larg, că dreptul la mediu privește omul și toate elementele naturale care-l
înconjoară, în măsura în care acestea formează un tot ecologic nedisociabil. Este, vorba,
desigur de un mediu sănătos, de o bună calitate, convenabil pentru dezvoltarea persoanei,
ecologic echilibrat și propice dezvoltării vieții. Mai mult decât un drept al omului în sens
strict, el este un drept în măsură să protejeze în același timp atât omul cât și mediul în care
trăiește.

47. Dreptul omului la mediu în legislația românească?


Constituția României, adoptată în anul 1991, cu toate că a fost o constituție modernă,
care a avut și exemplul altor reglementări la nivel constituțional în diferite țări, nu a
“îndrăznit” să enumere dreptul la mediu printre celelalte drepturi și libertăți fundamentale.
Nimic însă din dispozițiile constituționale nu se opunea unei astfel de recunoașteri. Am spune
chiar dimpotrivă, căci consacrarea unor drepturi ca: dreptul la informație (art.31), dreptul la
ocrotirea sănătății (art.33), dreptul la asociere (art.37), dreptul de petiționare (art.37), sau
chiar restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți (art.49) pentru “… apărarea
sănătății, prevenirea consecințelor unor calamități naturale și ale unui sinistru deosebit de
grav…” reprezintă, de fapt, unele aspecte ale conținutului dreptului la mediu.
După mai bine de un deceniu, Constituția revizuită prin referendum consacră, după
cum am mai menționat, la art. 35, dreptul oricărei persoane la un mediu sănătos și echilibrat
ecologic. Această consacrare îl departajează din start de dreptul la sănătate, oferindu-i
individualizarea atât de necesară. Cât privește alin.(2) al art. 35 și anume obligația statului de
a asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept, credem că este necesar să punem
în evidență că, acesta a precedat dispozițiile alin. 2.
În acest sens, arătăm că OUG privind protecția mediului nr.195/2005 prevedea, încă
de la adoptarea sa, în mod expres că “statul recunoaște tuturor persoanelor dreptul la un
mediu sănătos,” prevăzând și o serie de garanții.
Garanțiile privesc:
a) accesul la informații referitoare la calitatea mediului, care, după modificarea și
completarea prin OUG nr. 91/2002, este „accesul la informarea privind mediul cu respectarea
condițiilor de confidențialitate prevăzute de legislașia în vigoare”;
b) dreptul de a se asocia în organizații de apărare a calității mediului;
c) dreptul de consultare în vederea luării deciziilor privind dezvoltarea politicilor,
legislației și normelor de mediu, eliberarea acordurilor și a autorizațiilor de mediu, inclusiv
pentru planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism;
d) dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul unor asociații autorităților
administrative sau judecătorești în vederea prevenirii sau în cazul producerii unui prejudiciu
direct sau indirect;
e) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.
Prin aceasta, legislația noastră a devenit o legislație de avangardă în repararea
prejudiciului ecologic suferit de “bunuri elemente ale mediului” care, prin natura lor, nu pot fi
considerate ca obiecte ale unui prejudiciu direct ce poate fi constatat în patrimoniul
persoanelor fizice sau al persoanelor juridice.
Cât privește legitimarea procesuală activă ex lege conform art. 5 la care ne-am referit,
pentru persoanele fizice, am putea invoca ideea unei „Actio popularis” – pentru interese
comune, dar acțiunile din această categorie nu puteau fi îndreptate decât împotriva unui act
general, în măsura în care dispozițiile acestuia făceau referire la propria poziție juridică. Pe de
altă parte, trebuie să menționăm că jurisprudența a lărgit definiția „problemei juridice”,
admițând că anumite „interese ideale” pot fi apărate în justiție.

48. Sancţionarea juridică a faptelor anti – mediu?


Prin sancţionarea juridică a faptelor anti-mediu se urmareşte pe lângă scopul firesc şi
educarea celui sancţionat pentru formarea constiinţei lor ecologice, a conştiinţei de mediu în
general, fără de care nu se pot realiza sarcinile complexe ale prevenirii poluarii şi
îmbunătăţirii condiţiilor de mediu.

49. Noţiunea de poluare?


Potrivit Regulilor de la Montreal din 1982, aplicabile poluarii transfrontiere, prin
poluare, întelegem orice introducere de către om în mediu direct sau indirect, a unor substanţe
sau energii cu efecte vătămatoare, de natură să puna în pericol sănătatea omului, să
prejudicieze resursele biologice, ecosistemele şi proprietatea materiala, să diminueze
binefacerile sau să impiedice alte utilizari legitime ale omului.

50. Răspunderea contravenţională?


Constă în aplicarea de sancţiuni contravenţionale persoanelor vinovate de încălcarea
dispoziţiilor legale care prevad şi sancţionează contravenţiile.
Contravenţia este o faptă săvârşită cu vinovaţie ce reprezintă un pericol social mai
redus decat infracţiunea şi este prevazută şi sancţionată ca atare prin acte normative.
Obiectul contravenţiei îl constituie relaţiile sociale, bunurile sau interesele legitime
aparate prin norme de drept cărora li se aduce atingere ori sunt puse în pericol prin fapta
săvărşită.
Subiectul activ al contravenţiei îl reprezintă persoana fizică sau juridică ce comite
fapta contravenţională.
Latura obiectivă o reprezintă acţiunea sau incţiunea producatoare de urmări
periculoase sau care ameninţă valorile sociale.
Latura subiectivă priveşte atitudinea psihică a contravenientului faţă de fapta săvărşită
şi urmările sale care se exprimă prin vinovaţie.
Contravenţiile prezintă şi în cadrul raporturilor de dreptul mediului o mare varietate şi
sunt sancţionate potrivit normelor acestei ramuri de drept.

51. Răspunderea juridică în dreptul mediului?


Pentru înlăturarea efectelor negative produse asupra mediului trebuie să se acţioneze
în sensul formării unei constiinţe ecologice.
Această soluţie ar fi ideală şi de maximă eficienţă pentru atingerea scopurilor urmărite
în activitatea complexă, ştiinţific fundamentată, desfăşurată în vederea prevenirii poluării, a
protecţiei şi dezvoltării mediului.

52. Ce obligație nu face parte din regimul de protecție cantitativă a apelor:


a. Dreptul de folosință a apei se stabilește prin autorizația de gospodărire a apei
b. Dreptul de proprietate asupra apei se stabilește prin autorizația de mediu
c. Respectarea de către utilizatorii de apă a normelor de consum de apă pe unitatea
de produs sau pe activitate

53. Ce reprezintă dezvoltarea durabilă:


Teoria dezvoltării durabile este relativ nouă şi se află în curs de formare.
Conceptul de dezvoltare durabilă s-a conturat într-un moment în care subiectul
mediului se afla în prim planul dezbaterilor politice.

54. Ce reprezintă mediul


Mediul, precizat la nevoie drept mediul înconjurător, mediul ambiant sau și mediul
natural, este o noțiune care se referă la totalitatea condițiilor naturale de pe Pământ sau dintr-
o regiune a sa, în care evoluează ființele sau lucrurile. Dintre aceste condiții fac parte
atmosfera, temperatura, lumina, relieful, apa, solul etc., precum și celelalte ființe vii și
lucruri. Mediul are un rol foarte important în procesul evoluției ființelor vii, care, la rândul
lor, sunt un factor de transformare a mediului
55. Ce reprezintă poluarea
Poluarea mediului este o fapta nepermisă care se afla în contradicţie cu regulile de
conduită stabilite de lege, fiind o fapta ilicită deoarece implică săvărsirea unui act oprit de
lege sau neîndeplinirea unei obligaţii stabilită tot de lege, acţiune sau inacţiune care constituie
o atingere nedreaptă adusă unuia sau mai multor factori ai mediului natural sau artificial. O
astfel de faptă trebuie sancţionată în condiţiile legii.
Poluarea mediului constituie elementul esenţial al răspunderii în cadrul raportului de
dreptul mediului, în lipsa ei nu se poate vorbi de o răspundere juridică.
Poluarea poate fi rezultatul activităţii omului, dar în aceeaşi măsură poate fi şi
rezultatul acţiunii oricarei vietuitoare sau poate fi produsă din cauze naturale (erupţia unor
vulcani, ploi torentiale, furtuni de nisip, etc.).
Poluarea mediului reprezintă acele acţiuni ce daunează echilibrului ecologic sau
dăunează sănătăţii, liniştii şi stării de confort ale oamenilor, ori provoacă pagube economiei
naţionale prin modificarea calităţii factorilor naturali sau creaţi prin activităţi umane.

56. Proiectul Roșia Montană și impactul asupra mediului

57. Construcția canalului Bâstroe și impactul asupra mediului


(încalcă 2 convenții)
-încalcă prevederile mai multor convenții internaționale (convenția de la RAMSAR
asupra zonelor umede de importanță internațională, ca habitat al păsărilor acvatice)
- România a luat măsuri în sensul sesizării secretariatului convenției de la RAMSAR
asupra zonelor umede
- convenția de la ESPOO privind evaluarea impactului asupra mediului în context
transfrontalier

58. Care este legea cadru privind protecția mediului pe plan intern?
OUG 195/2005 privind protecția mediului

59. Exploatarea gazelor de șist și impactul asupra mediului


Potrivit documentului ANRM tipurile de impact asupra mediului identificate în cadrul
explorărilor de gaze de şist sunt directe: prin prezenţa personalului şi utilajelor în timpul
lucrărilor, nedepăşind însă durata câtorva ore pe zi, „urmele trecerii se estompează total în
câteva zile sau după prima ploaie” indirecte: prin creşterea nivelului de zgomot care însă
depăşeşte pe cel obişnuit al circulaţiei rutiere pe termen scurt sau lung – impactul lucrărilor
de prospecţiune seismică nu poate fi decât pe termen scurt şi foarte scurt, „ de mai amplă
intensitate în perioada lucrării pe respectiva locaţie de generare(10-15 minute) şi mult mai
redus” pe întreaga lungime a dispozitivului de recepţie activ(2-8 ore) din faze de construcţie,
de operare şi de dezafectare - Lucrările se prospecţiune seismică nu implică lucrări de
construcţie-montaj, fiind lucrări care se desfăşoară „în mers” în lungul profilului respectiv, cu
viteza de deplasare a autovehiculelor de 3-5 kilometri/zi, staţionările fiind de 3-15 secunde
rezidual - impactulprodus asupra mediului ambiant prin lucrările seismice are caracter local,
temporar şi ireversibil, efectele sale dispărând odată cu încetarea acestei activităţi cumulativ –
terenul traversat de autovehicule de tip uşor este redat la starea iniţială
Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii doar în
limita a 500 de caractere, cu două link-uri active către sursă, din care unul în lead. Orice
abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

60. Dreptul la un mediu de viață sănătos


- Jurisprudență a curții europene a drepturilor europene a omului
Convenția acus ?

61. Sunt principii ale dreptului mediului


a. Principiul dezvoltării durabile
b. Principiul poluatorul plătește
c. Principiul neretroactivității

62. Sunt izvoare ale dreptului mediului


– Constituția
- Legile
- Hotărârile Guvernului și Ordonanţele de Urgenţă ale Guvernului
- Convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte sau le-a
ratificat
Izvoarele dreptului mediului reprezintă formele de exprimare a normelor juridice care
privesc comportamentul subiectelor raporturilor juridice de mediu, respectiv, actele
normative care reglementează relaţiile sociale de protecţie şi conservare a mediului.
Izvoarele dreptului mediului pot fi specifice numai acestuia sau pot fi generale,
reprezentând sursa juridică pentru diverse ramuri juridice.

63. Normele dreptului mediului (NORME CU CARACTER TEHNIC)


normele de dreptul mediului reglementează relaţiile sociale formate în procesul de
prevenire a poluării, ameliorarea şi dezvoltarea mediului, sancţionarea faptelor poluante etc.

64. Ce reprezintă deșeul


Deșeurile sunt resturi materiale rezultate dintr-un proces tehnologic (sau casnic) de
realizare a unui anumit produs, care nu mai pot fi valorificate direct în realizarea produsului
respectiv. Ele pot fi substanțe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din
activitatile economice, menajere și de consum. Majoritatea activităților umane reprezintă și
surse de producere de deșeuri.

65. Sistemul organizatoric privind protecția mediului


- Ministerul mediului
- Agenția națională pentru protecția mediului cu Agențiile județene
- Garda națională de mediu cu comisariatele regionale județene
- Garda forestieră cu comisariatele regionale județene
- Administrația rezervației Deltei Dunării
- Apele Române
- Agenția care activează în domeniul desfășurării activității nucleare
- Romsilva

66. Atribuțiile agențiilor pentru protecția mediului


Agenția Națională pentru Protecția Mediului, ca autoritate de execuție și
implementare, în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului, are
următoarele funcții în domeniul protecției mediului:

a) funcția de suport tehnic pentru fundamentarea proiectelor de acte cu caracter


normativ, a strategiilor și politicilor sectoriale, precum și a planurilor de acțiune în domeniul
protecției mediului;
b) funcția de implementare a politicilor, strategiilor și legislației din domeniul
protecției mediului, la nivel național;
c) funcția de coordonare, monitorizare și control al activității agențiilor pentru
protecția mediului din subordine;
d) funcția de autoritate care emite acte de reglementare, potrivit prevederilor legale;
e) funcția de instruire și perfecționare continuă a personalului aparținând agențiilor
județene pentru protecția mediului din subordine;
f) funcția de reprezentare în domeniul său de activitate, în relațiile interne și externe,
conform mandatului acordat de către conducătorul autorității publice centrale pentru protecția
mediului.

67. Autorități naționale cu atribuții specifice în domeniul protecției mediului


sunt:
a. Consiliile județene, prefecturile
b. Ministerul economiei și comerțului, consiliile comunale
c. Ministerul mediului, agențiile pentru protecția mediului, garda de mediu

68. Atribuțiile Gărzii de mediu


- controleaza activitatile cu impact asupra mediului inconjurator, si aplica sanctiuni
contraventionale prevazute de legislatia in domeniul protectiei mediului;
· controleaza modul in care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind
protectia mediului, inclusiv masurile stabilite prin programele de conformare pentru
activitatile economico-sociale si respectarea procedurilor legale in emiterea actelor de
reglementare;
· exercita controlul cu privire la desfasurarea actiunilor de import-export a produselor,
bunurilor si altor materiale, cu regim special de comercializare;
· exercita controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore si/sau
impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, in vederea prevenirii si limitarii riscurilor
de poluare;
· participa la interventiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale
poluarilor asupra factorilor de mediu, si la stabilirea cauzelor acestora si aplica sanctiunile
prevazute de lege;
· controleaza investitiile in domeniul mediului in toate fazele de executie si are acces
la intreaga documentatie;
· propune organului emitent suspendarea si/sau anularea actelor de reglementare
emise cu nerespectarea prevederilor legale;
· constata faptele ce constituie contraventii si aplica sanctiunile contraventionale in
domeniul protectiei mediului, sesizeaza organele de cercetare penala si colaboreaza cu
acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislatiei de mediu, constituie infractiuni;
· verifica sesizarile cu privire la incalcarea legislatiei in vigoare in domeniul protectiei
mediului;
· coopereaza cu celelalte autoritati si organisme internationale de mediu si participa la
proiecte si programe derulate in domeniul protectiei mediului;

· controleaza realizarea exportului si tranzitului de deseuri periculoase în conformitate


cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte precum si importul unor
categorii de deseuri permise la import conform legii;
· verifica la obiectivele controlate stadiul achitarii obligatiilor financiare la
Administratia Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de
Mediu;
· pune la dispozitia publicului date privind starea mediului în conformitate cu
legislatia privind accesul publicului la informatia de mediu.

In domeniul controlului habitatelor naturale, biodiversitatii si ariilor protejate


· controleaza modul de respectare a legislatiei de mediu privind ariile naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei salbatice si acvaculturii;
· urmareste respectarea conditiilor din autorizatia de mediu;
· controleaza lucrarile cu impact asupra zonelor de habitat natural, de conservare a
ecosistemelor, a florei, faunei salbatice si acvaculturii;
· controleaza modul de respectare a masurilor de conservare dispuse, cu scopul
mentinerii sau refacerii unor habitate naturale, pe anumite suprafete terestre si acvatice cu
accent deosebit ,,Delta Dunarii“;
· exercita controlul privind activitatile de capturare, recoltare, achizitie si
comercializare pe piata interna si externa a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica;
· controleaza respectarea planurilor de management pentru ariile protejate, de catre
administratorii sau custozii care administreaza aceste arii;
· verifica la punctele de vama concordanta intre actele vamale si avizele de export ale
agentilor economici care comercializeaza resurse naturale din flora spontana si fauna
salbatica;
· controleaza modul de valorificare a resurselor biologice, de flora si fauna salbatica, a
fondului piscicol din apele naturale si a animalelor salbatice de interes vanatoresc;
· organizeaza actiuni de prevenire si combatere, in vederea evitarii distrugerii
habitatelor naturale din ariile protejate;
· controleaza respectarea legislatiei de mediu in cuprinsul ariilor protejate, parcurilor
si rezervatiilor naturale, organizand actiuni comune impreuna cu reprezentantii acestora , in
vederea protejarii habitatelor naturale;
· mentine legatura permanent cu fundatiile care au ca obiect de activitate, ocrotirea
florei si faunei salbatice.

69. Care din atribuțiile următoare sunt ale gărzii de mediu


a. Aplică sancțiuni contravenționale și întocmește dosare penale în cazul
încărcării regulilor de protecție a mediului
b. Elaborează normele de protecție ale mediului
c. Promovează managementul mediului

70. Constituția României reglementează protecția la un mediu de viață sănătos


– art 35

71. Ce reglementează art. 35 din constituție referitor la mediu?


a. Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos
și echilibrat ecologic,
b. Statul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept,
c. persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul
înconjurător

72. Agențiile județene pentru protecția mediului


- Autorizează anumite activități cu impact asupra mediului
- Ne eliberează actele de mediu (acorduri, avize, autorizații)
- Implementează politicile, strategiile și reglementările de mediu și le elaborează
- Răspunde de conștientizarea publicului în domeniul protecției mediului

73. Care din următoarele nu constituie atribuții ale gărzii de mediu

74. Cum denumește art. 5 din OUG 195/2005 Dreptul cetățenilor referitor la
mediu
a. Dreptul la un mediu sănătos
b. Dreptul la un mediu ecologic
c. Dreptul la un mediu sănătos și echilibrat ecologic

75. Cum se poate exercita dreptul la mediu


a. Poate avea loc fie în mod individual fie în mod colectiv
b. Poate avea loc în mod individual
c. Poate avea loc în mod colectiv

76. Ce rol au organizațiile neguvernamentale care acționează în domeniul


protecției mediului
Organizațiile neguvernamentale dobândesc o legitimare procesuală activă, putând
introduce acțiuni în justiție în vederea conservării mediului, indiferent cine a suferit
prejudiciul.

77. Ce rol au actele de mediu

78. Ce verifică autoritățile publice înainte de a acorda autorizația de mediu


79. Răspunderea contravențională reprezintă:
a. Acea formă a răspunderii juridice ce constă în aplicarea de sancțiuni
contravenționale persoanelor vinovate de încălcarea dispozițiilor legale care
prevăd și sancționează contravențiile
b. Obligația celui care a săvârșit o infracțiune de a suporta o sancțiune și dreptul de a
aplica o sancțiune penală, drept exercitat de stat prin organele de specialitate
c. Aplicarea unor sancțiuni civile persoanelor vinovate de încălcarea dispozițiilor
legale care prevăd și sancționează contravențiile

80. Care din autoritățile publice nu au atribuții în domeniul protecției


mediului
a. Regia națională a pădurilor și poliția
b. Comitetul național pentru protecția stratului de ozon și garda de mediu
c. Avocatul poporului

81. Principiul informării și participării publicului la luarea deciziilor și


accesul la justiție presupune:
a. Participarea cetățenilor la acțiuni ecologice
b. Obligarea părților de a participa în rezolvarea proceselor juridice
c. Obligația statelor de a asigura accesul și informarea publicului în privința
oricărei acțiuni cu implicații asupra mediului

82. În cadrul fondului forestier național sunt incluse:


a. Pădurile
b. Câmpiile
c. Terenurile destinate împăduririi

83. Reconstrucția ecologică regenerarea ecologică a pădurilor, asigurarea


sănătății acestora se realizează conform amenajărilor silvice și a
studiilor de specialitate realizate de către ............ care are în
administrarea sa fondul forestier național proprietate publică
a. Regia națională a pădurilor
b. Regia apele române
c. Institutul național de meteorologie

84. Sistemul organizatoric național al protecției mediului cuprinde în


structura sa:
a. Autoritățile publice, Persoanele juridice, altele decât autoritățile publice și
persoane fizice
b. Persoane fizice
c. Persoane juridice

85. Autoritățile competente să emită acte de mediu sunt:


a. Ministerul mediului, Agențiile pentru protecția mediului
b. Ministerul mediului, agențiile pentru protecția mediului, administrația
rezervației biosferei delta Dunării
c. Garda de mediu

86. Autorizația de mediu este :


a. Un act administrativ eliberat în scris de autoritățile competente pentru
protecția mediului prin care sunt stabilite condițiile unei activități existente
sau presupunerea punerea în funcție a unei activități noi pentru care anterior
a fost emis acord de mediu
b. Stabilește condițiile de realizare a unei activități încă din etapa de proiectare care
să asigure că instalația corespunde cerințelor legislației în vigoare
c. Este un act tehnico-juridic

87. Protecția mediului constituie obligația și responsabilitatea autorităților


administrației publice centrale și locale precum și a tuturor persoanelor
fizice și juridice – adevărat

88. Care sunt cele trei categorii de acte de reglementare


a. Avize de mediu, acorduri și autorizații, respectiv autorizații integrate de
mediu
b. Avize de mediu, aprobări și autorizații respectiv autorizații integrate de mediu
c. Avize de mediu, vize și autorizații respectiv autorizații integrate de mediu

89.Care din următoarele activități nu prezintă funcții ale dreptului


mediului:
a. Organizarea și instituționalizarea acțiunii sociale în scopul protecției și .....
b. Managementul administrației publice
c. Promovarea cooperării internaționale

90. Nu constituie izvoare ale dreptului mediului ?


a. constitutia;
b. codul silvic;
c. legile familiei si protectiei copilului;

91. reprezintă principii ale dreptului mediului :


a. poluatorul plătește
b. principiul acțiunii preventive
c. soluționării pe cale pașnică a diferendelor internaționale

92. care sunt principiile cu privire la protecția juridică a apelor


principiul precauției (evitare impact transfrontalier)
principiul poluatorul plătește
principiul potrivit căruia resursele de ape vor fi gospodărite

93.Care sunt autoritățile competente in domeniul protecției apelor


Apele române
Regia autonomă a apelor minerale
Administrația biosferei Delta Dunării