AMÂNAREA EXECUTĂRII PEDEPSEI ÎNCHISORII SAU A DETENŢIUNII PE VIAŢĂ

CAZURILE DE AMÂNARE : Executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă

poate fi amânată în următoarele cazuri:
a) când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana condamnată suferă de
o boală care nu poate fi tratată în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi care
face imposibilă executarea imediată a pedepsei. În această situaţie, executarea pedepsei se amână
pentru o durată determinată;
b) când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an. În aceste cazuri,
executarea pedepsei se amână până la încetarea cauzei care a determinat amânarea.
Amânarea executării pedepsei nu poate fi dispusă dacă cel condamnat şi-a provocat singur
starea de boală, prin refuzul tratamentului medical, al intervenţiei chirurgicale, prin acţiuni de
autoagresiune sau în situaţia în care se sustrage efectuării expertizei medico-legale.
Cererea de amânare poate fi făcută de procuror şi de condamnat.
Cererea poate fi retrasă de persoana care a formulat-o.
Hotărârile prin care se dispune amânarea executării pedepsei sunt executorii de la data
pronunțării.
În cazul în care în timpul amânării executării pedepsei pe numele condamnatului este emis un
alt mandat de executare a pedepsei închisorii, acesta nu poate fi executat până la expirarea termenului
de amânare stabilit de instanţă sau, după caz, până la încetarea cauzei care a determinat amânarea.
OBLIGAŢIILE CONDAMNATULUI ÎN CAZUL AMÂNĂRII EXECUTĂRII. Pe durata
amânării executării pedepsei, condamnatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:
a) să nu depăşească limita teritorială fixată decât în condiţiile stabilite de instanţă;
b) să ia legătura, în termenul stabilit de instanţă, cu organul de poliţie desemnat pentru a fi
luat în evidenţă şi a stabili mijlocul de comunicare permanentă, precum şi să se prezinte la instanţă ori
de câte ori este chemat;
c) să nu îşi schimbe locuinţa fără informarea prealabilă a instanţei care a dispus amânarea;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;
e) să se prezinte de îndată la unitatea sanitară la care urmează să facă tratamentul
Pe durata amânării executării pedepsei, instanţa poate impune condamnatului să respecte una
sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte
adunări publice, stabilite de instanţă;
b) să nu comunice cu persoana vătămată sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele
cu care a comis infracţiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori să nu se apropie de acestea;
c) să nu conducă niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite.
INSTANŢA COMPETENTĂ este instanţa de executare.
Cererea de amânare se depune la judecătorul delegat cu executarea, însoţită de înscrisuri
medicale.
Judecătorul delegat verifică competenţa instanţei şi dispune, după caz, prin încheiere,
declinarea competenţei de soluţionare a cauzei sau efectuarea expertizei medico-legale.
După primirea raportului de expertiză medico-legală cauza se soluţionează de instanţa de
executare.
Instanţa de executare comunică hotărârea, în ziua pronunţării, organului de poliţie desemnat
pentru a lua în evidenţă persoana, jandarmeriei, unităţii de poliţie, organelor competente să elibereze
paşaportul, organelor de frontieră, în vederea asigurării respectării obligaţiilor impuse.
În caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor, instanţa de executare revocă amânarea şi
dispune punerea în executare a pedepsei privative de libertate.