Masurari in luminotehnica

Introducere

Lumina este cea mai mica cantitate de energie care poate fi transportata, un foton, o
particula elementara fara o marime reala ce nu poate fi divizat, doar creat sau distrus.

Grecii antici au fost primii care au avut o abordare cat de cat stiintifica despre ce e lumina
si cum functioneaza de fapt vederea. Unii filosofi greci, inclusiv Platon si Pitagora
credeau ca lumina isi are originea in ochii unui individ si ca vederea se intampla cand
sonde invizibile sunt trimise sa aduca informatii despre obiecte indepartate. A durat mai
bine de 1000 de ani pana Alhazen, un om de stiinta arab si-a dat seama ca vechea teoria
greaca despre lumina nu putea fi corecta.

In viziunea lui Alhazen ochii nostri nu trimit sonde invizibile pentru a prelua date ci doar
colecteaza lumina ce cade in ei. Aceasta teorie a lamurit un aspect pe care grecii nu l-au
putut explica usor: de ce se intuneca uneori. Ideea este ca putine obiecte pot emite propria
lor lumina. Corpurile specifice, emitatoare de lumina, ca soarele ,sau ca un bec sunt
cunoscute ca surse de lumina. Cele mai multe lucruri pe care le vedem pur si simplu
reflecta lumina de la o sursa fara sa produca lumina proprie. Cand privesti un stilou,
lumina ce patrunde in ochii tai vine de fapt de la soare, urmand un traseu de milioane de
kilometri prin spatiul cosmic inainte de a cadea pe stilou si in ochii tai.

O observatie foarte importanta despre lumina , ce a ajutat in formularea teoriei

relativitatii , este ca lumina nu poate fi oprita sub nici o forma si circula cu o viteza extrem
de mare (300.000 km/sec) .

Dacă trimitem un foton, unitatea de bază a luminii sau a radiației electromagnetice, către
un perete cu două găuri în el, vom observa că a trecut prim ambele găuri, precum trece un
val de apă când întâlnește un zid cu două găuri în el. Astfel demonstrezi calitatea de undă
a luminii.

Dacă trimitem lumina către o celulă fotovoltaică, se va observa că anumiți electroni și

generează curent electric fiind aruncați de pe straturile superioare ale atomilor. În acest
caz demonstram că lumina se comportă ca o particulă.

Ce este fluxul luminos si intensitatea luminii?

O caracteristica importanta la alegerea unei surse de lumina este fluxul luminos care este
indicat pe cutie si exprima cantitatea totala de lumina care este produsa de sursa de
lumina, in toate directiile intr-o singura secunda.
 In alegerea becurilor este important sa tinem cont si de intensitatea luminii. Cel mai des
este exprimata de fluxul luminos in lumeni (lm). Cu aceasta unitate de masura o vom
intalni pe ambalajele becurilor. Aceasta unitate de masura ne va spune cum va lumina
sursa de lumina respectiva. Becurile incandescente au avut un flux luminos de
aproximativ 13,5 lm/W. Becurile LED cel mai des au un flux luminos in intervalul 30 -
110 lm/W.

Cu toate acestea informatia in watti a puterii becului LED nu este proportionala cu

intesitatea luminii, de acea nu ne putem orienta dupa acest aspect la alegerea puterii unui
bec LED, cum ar fi fost cazul la becurile incandescente. Puterea becului LED depinde de
numarul de diode si de intensitatea luminii acestora, dar si de temperatura de culoare.

Flux luminos

Fluxul luminos sau puterea luminoasă este măsura puterii percepute a luminii. Se
diferențiază de fluxul radiant, măsura puterii totală a luminii emise, în sensul că fluxul
luminos este definit pentru a reflecta sensibilitatea diferită a ochiului uman la diferite
lungimi de undă ale luminii.

Fluxul luminost este o caracteristica importanta de care ar trebui sa tinem cont la alegerea
corpurilor de iluminat. Indica energia luminii, care este emisa de sursa intr-o singura
secunda, prin urmare este vorba de performanta.

Bec Bec cu halogen Bec economic Bec LED Flux luminos

incandescent
25 W 25 W 5W 3W 210 – 204 lm
40 W 40 W 9W 5W 400 – 450 lm
60 W 60 W 13 W 9W 700 – 740 lm
100 W 100 W 22 W 15 W 1300 – 1500 lm

Nu este o noutate ca odata cu varsta becului va scadea si fluxul luminos al acestuia. Fluxul
luminos se reduce la toate tipurile de tehnologii ale surselor de lumina. La becurile
compacte fluxul luminos scade la doar 30% din valoarea initiala pentru durata ei de viata.
La becurile LED fluxul luminos scade la doar 70 % din valoarea initiala la sfarsitul duratei
sale de viata. Becul LED nu ar trebui sa se supraincalzeasca. Temperaturile peste 70°C
deja ii reduc durata de viata. Temperatura ridicata poate fi cauzata de proiectarea
neconforma a becului, dar si de amplasarea necorespunzatoare. De exemplu nu folositi
sub acelasi abajur combinatia de becuri LED si alte becuri.

De asemenea este important de aflat daca fluxul luminos indicat este disponibil imediat
sau se aprinde treptat. La becurile LED fluxul luminos este disponibil imediat. Pe de alta
parte, la becul compact acesta porneste abia dupa cateva minute. Prin urmare nu sunt
potrivite in locurile unde se aprinde si se stinge des lumina. Aprinderea si stingerea
frecventa reduc si ele durata de viata.
Intensitatea luminii

Intensitatea luminii este parte a fluxului luminos care cade pe suprafata de o anumita
dimensiune si depinde de fluxul luminos al sursei de lumina, de unghiul fasciculului si
distanta dintre suprafata si sursa de lumina.

Este vorba de o caracteristica foarte importanta si poate fi calculata usor cu ajutorul unui
luxmetru. Valorile intensitatii luminii pentru spatiile individuale sunt prezentate in tabel.

Tipul de spatiu, sarcinii sau

Iluminat (lx)
activitatii

 Scara 30

 Hol 70 

 Baie, WC 150 

 Bucatarie, living si sufragerie 250 - 350 

 Iluminat pentru citit, scris, lucru 500 

Unitatea de iluminare este lux (lx), care este iluminatul cauzat de fluxul luminos, 1 lm
care cade pe o suprafata de 1m². Totusi, intensitatea iluminarii este data si de distanta
sursei fata de zona iluminata (cu cat este mai mare distanta, cu atat este nevoie de mai
multi lumeni) si unghiul / directia fasciculelor incidente (cu cat caderea este mai oblica cu
atat lumina este mai slaba). Pentru achizitionarea unei surse de lumina este necesar ca de
pe cutia becului sa se afle numarul de lumeni (lm), deoarece acestea sunt unitatea de
masura a fluxului luminos, care indica cantitatea totala a luminii, pe care sursa de lumina
o produce in toate directiile intr-o singura secunda.
 SENZORI DE LUMINĂ

1. Efecte fotoelectrice

Senzorii bazati pe efectele fotoelectrice au o larga raspandire in aplicatiile unde se

masoara direct marimi optice. La un loc cu diverse surse de lumina, senzorii fotoelectrici
sunt folositi pentru detectarea sau masurarea altor marimi in aplicatii, cum ar fi : detectorii
de proximitate, optocuploarele, optocomutatoarele, detectoarele de fum, cititoarele de
cartele etc.

Eleementele sensibile fotoelectrice realizeaza conversia radiatiei electromagnetice in mod

pasiv(variatia unui parametru de circuit:rezistenta) sau in mod activ (generarea unei
tensiuni sau a unui curent). Voi face referiri doar la elemente sensibile la radiatii cu
lungime de unda in domeniul vizibil(lumina)

Functionarea acestor elemente sensibile se bazeaza pe urmatoarele efecte fotoelectrice:

a) Efectul de fotoconductie consta in modificarea conductivitatii unui semiconductor sub

actiunea radiatiei electromagnetice. Tipuri de fotoconductie:
- Fotoconductia intensiva este rezultatul trecerii electronilor din banda energetica de
valenta in banda de conductie, in urma ciocnirilor dintre acestia si fotoionii incidenti.
Acest efect are loc daca energia fotoionilor incidenti este mai mare decat diferenta
dintre energiile corespunzatoarre celor dooua benzi:
Hv>= Ec – Ev[eV]
Unde :
Ec – energia corespunatoare benzii de conductie;
Ev – energia corespunzatoare benzii de valenta;
H – constanta lui Planc;
V – frecventa radiatiei electromagnetice.
Fenomenul de conductie intrinseca conduce la modificarea concentratiei electronilor si
Golurilor.
- Fotoconductia de impuritati are loc in semiconductori dopati cu impuritati ca urmarre
a excitarii centrelor de impuritati sub actiunea radiatiei care produce ionizarea
acestora. Diferenta de energie intre banda permisa si cea interzisa fiind mai mica decat
intre banda de valenta si cea de conductie , acest efect poate fi utilizat pentru radiatii
cu lungime de unda mai mare.
 - Fotoconductia purtatorilor liberi consta in cresterea mobilitatii purtatorilor de sarcina
ca urmare a absorbtiei radiatiei
b) Efectul fotovoltaic este un fenomen fotoelectri prin care radiatia luminoasa este
convertita direct in tensiune electromotoare ca urmare a generarii unor campuri electrice
interne cauzate fie de dopare diferita in anumite zone ale semiconductorului (jonctiunea
p-n), fie de structura variata a semiconductorului, fie de ambele.
c) Efectul fotoemisiv este obtinut in tuburi electronice de consttructie speciala, constand in:
tuburi electronice de constructie speciala, emiterea de catre catodul de Cesiu a
electronilor prin extractia acestora de catre radiatia incidenta. Acest fenomen are loc
daca energia radiatiei depaseste lucrul mecanic de extractie:

hv>=Lc

Unde:

Lc- Lucrul mecanic de extractie

In baza efectelor fotoelectrice prezentate au fost realizate elemente sensibile fotoelectrice

dintre care cel mai frecvent utilizare sunt: fotorezistenta, fotodioda, fototranzistorul, celula
fotovoltaica.

a) Fotorezistenta

Functioneazza in baza fenomenului de fotoconductie, fiind deci un element pasiv de circuit a

carui rezistenta scade la cresterea iluminarii. Aceasta se realizeaza prin depunerea unui strat
de semiconductor pe un suport de sticla in diverse variante constructive. Cele mai frecvent
utilizate semiconductoare sunt sulfura de cadmiu (CdS) si selenura de cadmiu (CdSe). Pentru
marirea suprafetei activve a semiconductrorului, acesta poate fi depus pe materialul suport in
forma de labirint.

Fig 1. Varianta constructiva de termorezistenta

Principalii parametrii ai fotorezistentelor sunt:

 - Rezistenta de intuneric Re[Ω] prin traductor, in stare neiluminata trece un curent de
intensitate redusa numit curent de intuneri.
- Sensibilitatea specficica, definita ca raportul intre curentul prin fotorezistenta
alimentata la o tensiune U si fluxul de iluminare

b) Fotodioda

Functionarea fotodiodelor se bazeaza pe generrea perechilor de purtatori de sarcina (electron-

gol) prin efect de fotoconductie rezultand efectul de crestere a curentului prin dioda.
Considerand caracteristica curent-tensiune specifica unei jonctiuni p-n, fotodioda prezinta o
varatie liniara a curentului cu iluminare daca se polarizeaza invers (cadranul III). Din aceasta
cauza fotodiodele sunt indicate pentru masurari cantitative de iluminare. Semiconductorul
utilizat poate fi :Ge, Si, In-Sb, In-As, cel mai frecvent utilizat fiind Si. In absenta radiatiei,
exista un curent invers mic numit curent de intuneric(Id). Stratul de siliciu p+ este indeajuns
de subtire pentru ca radiatia luminoasa sa aajunga la jonctiune. Structura se introduce intr-o
carcasa metalica prevazuta cu o fereastra de sticla sau cu o lentila care focalizeaza radiatia pe
jonctiune.

Fig 2. Structura de baza a unei fotodiode planare cu Si

In absenta radiatiei luminoase exista un foarte mic curent invers numit curent de intuneric.
Daa suprafata fotosensibila a jonctiunii este iluminata, in jonctiune se genereaza perechi de
purtatori de sarcina (electron-gol) care duc la cresterea curentului invers.
 Fig. 3. Caracteristica curent-tensiune a uneii fotodiode

Principalele proprietati ale fotodiodelor sunt:

- Caracteristica practica liniara pentru un interval extins de iluminare (peste sase ordine
de marime);
- Dinamica foarte rapida , timp de raspuns de ordinul nanosecundelor pana la
picosecunde in cazul diodelor PIN;
- Structura simpla, fotodioda fiind cel mai simplu senzoor pe siliciu, realizata printr-o
singura difuzie pe un substrat dopat de tip n;
- Impedanta mare de iesire, in mod tipic curentul pe fotodioda neputand depasi cateva
sute de microampere, ceea ce poate constitui un oarecare impediment.

c) Fototranzistorul

Functioneaza pe acelasi principiu ca si fotodiodele, intrucat jonctiunea baza-colector este

o fotodioda. Deosebirea consta in faptul ca prezinta o sensibilitate mult mai mare( 100-
500) ori fata de fotodioda, datorita amplificatii in curent.
 Fig.4. Simbolul si polarizarea fototranzistorului npn

La iluminare in jonctiunea B-C ia nastere un fotocurent Il, intrucat factorul de amplificare

β depinde si de valoarea curentului, va rezulta o caracteristica neliniara de transfer.
Datorita efectului de fototranzistor, fotocurentul este amplificat cu factorul de amplificare
al tranzistorului. Considerand baza libera, in absenta luminii prin fototranzistor, intre
emitator si colector va circula curentul de intuneric l CB0 . La iluminarea fotojonctiunii ia
nastere un fotocurent l ' L, care prin amplificare cu β, genereaza fotocurentul din tranzistor
I L:

I L= β(l CB0 + Γ L)

Deoarece fotocurentul I L este in functie de factorul de amplificare si acesta depinde neliniar

de curent, dependenta intre I L si iluminare este neliniara(spre deosebire de fotodioda la care
dependenta este liniara). In scopul cresterii sensibilitatii, se urmareste atat cresterea factorului
de amplificare cat si cressterea sensibilitatii fotodiodei baza-colector.

d) Celula fotovoltaica

Functioneaza in baza efectului fotovoltaic fiind deci un element sesnibil de tip generator.
Semiconductorii utilizati sunt: siliciul, seleniul si germaniul. Structura unei celule fotovoltaice
din siliciu este prezentata in figura 5.

Fig.5. Structura unei celule fotovoltaice

 Stratul de SiO2 este transparent si are rol antireflectorizant. Tensiiunea generata de
un fotoelement(celula) este de ordinul 0.5V. Pentru cresterea tensiunii, celula se conecteaza in
serie, iar pentru cresterea curentului, in paralel. In functie de rezistenta de sarina Rs ,
multimea punctelor I – V determina o curba in cadranul IV al planului, numita caracteristica
fotoelementului figura 6.

Fig 6. Caracteristica curent – tensiune a celulei fotovoltaice

Unde :

I= curentul prin fotoelement

Is= curentul de saturatie;

I L= fotocurentul determinat e actiunea luminii,

q=sarcina electronului,

V=tensiunea pe jonctiune,

β= parametru adimensional care ia valori mai mari ca 1(de regula 2),

K= constanta lui Boltzmann,

T- Temperatura,
Celulele fotovoltaice sunt produse intr-o varietate de configuratii, fiind des utilizate drept
convertoare de energie solara in energie electricca avand un randament de conversie(raportul
dintre puterea electrica generata maxima si puterea radianta) de 11-20%.