Sunteți pe pagina 1din 93

Table 1.

ROMÂNIA

Acord servicii de asistență tehnică cu privire la

Dezvoltarea capacității administrației publice centrale de a


elabora analize de impact

Evaluarea impactului privind contoarele


inteligente:
Date și metodologii pentru elaborarea unei analize cost-
beneficiu privind implementarea contoarelor inteligente în
România

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei


CUPRINS
Mulțumiri ......................................................................................................................... 7

Rezumat ........................................................................................................................... 8

1. Status quo .............................................................................................................. 10

1.1. Importanța analizei cost-beneficiu pentru implementarea sistemelor de contorizare inteligentă


10
1.2. Scopul și obiectivele raportului .................................................................................................... 12
1.3. Informații generale: Ce a fost realizat până în momentul de față în materie de costuri și beneficii
ale contoarelor inteligente în România ................................................................................................ 12
2. Analize cost-beneficiu contoare inteligente elaborate de către alte state europene. 16

2.1. Germania ...................................................................................................................................... 18


2.2. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord .......................................................................... 21
2.3. Olanda ........................................................................................................................................... 26
2.4. Irlanda ........................................................................................................................................... 31
2.5. Ungaria.......................................................................................................................................... 35
2.6. Franța ............................................................................................................................................ 37
2.7. Lecții învățate pentru România..................................................................................................... 38
3. Costurile contoarelor inteligente în România........................................................... 41

3.1. Date din studiile pilot ale OSD-urilor realizate în perioada 2015-2016 ........................................ 41
3.2. Probleme date privind costul contoarelor inteligente ................................................................. 49
3.3. Soluții pentru problemele de date privind costul contoarelor inteligente .................................. 49
4. Beneficiile contoarelor inteligente în România ........................................................ 58

4.1. Date din studiile pilot ale Operatorilor Sistemului de Distribuție realizate în perioada 2015-2016
58
4.2. Identificarea părților interesate afectate ..................................................................................... 64
4.3. Beneficii sociale cheie ................................................................................................................... 66
4.4. Probleme legate de datele lipsă ................................................................................................... 67
4.5. Recomandări cu privire la realizarea unei analize cost-beneficiu privind contoarele inteligente 68
Annex A. Estimările costurilor și beneficiilor din analiza cost-beneficiu anterioară:
rezumat 75
Annex B. Estimări beneficii din analiza cost-beneficiu anterioară - detaliate .............. 77
Annex C. Tipuri de beneficii și indicatori utilizați ca parte a studiilor pilot ..................... 85
Annex D. Sursele analizei cost-beneficiu în alte state europene ................................. 86
Annex E. Teste contoare inteligente, efecte nete de conservare și dimensiune eşantioane
87

2
Annex F. Interoperabilitate: probleme pentru EIR ........................................................ 89

LISTĂ FIGURI
Figura 1. Costuri actualizate (€/punct de măsurare) ............................................................................ 19
Figura 2. Beneficii actualizate (€/punct de măsurare) .......................................................................... 20
Figura 3. Rezumatul evaluării de impact elaborată de către DECC (2014) ........................................... 24
Figura 4. Tipuri de costuri (valoare procentuală și absolută a cheltuielilor) ........................................ 25
Figura 5. Tipuri de beneficii (valoare procentuală și absolută)............................................................. 25
Figura 6. Costurile contoarelor inteligente (în euro per contor, conform analizei internaționale) ..... 28
Figura 7. Costurile anuale ale OSD (în euro per contor, conform analizei internaționale) .................. 28
Figura 8. Flux de numerar net (neactualizat) ........................................................................................ 29
Figura 9. Impactul valorilor actualizate nete cumulate asupra implementării contoarelor inteligente
.............................................................................................................................................................. 30
Figura 10. Analiza de sensibilitate a principalelor categorii de costuri și beneficii .............................. 30
Figura 11. Calendarul de implementare estimat .................................................................................. 31
Figura 12. Costurile de capital aferente contoarelor inteligente suportate de către furnizori ............ 33
Figura 13. VAN-uri pentru diferite părți interesate (în mii de euro)..................................................... 34
Figura 14. Sensibilităţile diferitelor variabile (în mii de euro) .............................................................. 35
Figura 15. Penetrarea cumulată a contoarelor inteligente și contoarelor standard ............................ 36
Figura 16. Beneficiile și costurile analizei cost-beneficiu din Ungaria (€ per punct de contorizare). ... 37
Figura 17. Costurile din analiza cost-beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare
inteligentă ............................................................................................................................................. 39
Figura 18. Beneficiile din analiza cost-beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare
inteligentă ............................................................................................................................................. 39
Figura 19. Cost unitar mediu per consumator (RON) ........................................................................... 42
Figura 20. Defalcarea costurilor per contor .......................................................................................... 42
Figura 21. Cost unitar de investiție per client, proiecte pilot 2015 ...................................................... 45
Figura 22. Costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor inteligente monofazice în cadrul
proiectelor pilot din 2015 ..................................................................................................................... 46
Figura 23. Costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor inteligente trifazice ................... 46
Figura 24. Costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor de echilibrare, proiecte pilot 2015
.............................................................................................................................................................. 47
Figura 25. Costul sistemului de comunicații (per contor) în proiectele pilot din 2015 ........................ 48
Figura 26. Cota de beneficii (date din studiile pilot) ............................................................................. 63

3
Figura 27. Reducerea costurile cu citirea contoarelor și costurile de operare și monitorizare (RON per
contor)................................................................................................................................................... 63
Figura 28. Arhitectura obișnuită a sistemelor de contorizare inteligentă ............................................ 91

4
LISTĂ TABELE
Tabelul 1. Lista costurilor și ipotezele privind costurile ........................................................................ 12
Tabelul 2. Beneficii și ipotezele privind beneficiile ............................................................................... 14
Tabelul 3. Lista de costuri (din Recomandarea UE 2012/148/UE)........................................................ 17
Tabelul 4. Lista de beneficii (din Recomandarea UE 2012/148/UE) ..................................................... 18
Tabelul 5. Principalele ipoteze ce stau la baza analizei cost-beneficiu germană ................................. 19
Tabelul 6. Reducerea consumului de energie ....................................................................................... 20
Tabelul 7. Analiza sensibilității: schimbări ce induc valori actualizate nete negative .......................... 21
Tabelul 8. Diferențele de rezultat ale analizelor cost-beneficiu în domeniul sistemelor de contorizare
inteligentă elaborate de către guvernul din RU în perioada 2011-2014 (milioane lire sterline).......... 26
Tabelul 9. Categorii de costuri suportate de către OSD........................................................................ 27
Table 10. Profilul beneficiilor corespunzătoare utilizării ...................................................................... 31
Tabelul 11. Beneficiile și costurile producției de energie. .................................................................... 33
Tabelul 12. Beneficiile asociate prețurilor marginale mai mici ale sistemului ..................................... 34
Tabelul 13. Ipoteze cheie analiza cost-beneficiu din Ungaria ............................................................... 36
Tabelul 14. Costurile din analiza cost-beneficiu franceză ..................................................................... 38
Tabelul 15. Beneficiile din analiza cost-beneficiu franceză .................................................................. 38
Tabelul 16. Rezumat costuri studii pilot 2015-2016 ............................................................................. 43
Tabelul 17. Costul mediu în funcție de tipul de echipament conform datelor din studiile pilot din 2016
până la data de 31.12.2106................................................................................................................... 43
Tabelul 18. Cost unitar-contor: Studii pilot din 2015 și 2016 ............................................................... 43
Tabelul 19. Dispozitive auxiliare instalate în cadrul proiectelor pilot pentru a asigura comunicațiile . 48
Tabelul 20. Avantajele și dezavantajele soluțiilor de plafonare prețuri de piață sisteme de contorizare
inteligentă ............................................................................................................................................. 52
Tabelul 21. Valori per euro/contor în alte state europene................................................................... 52
Tabelul 22. Principalele diferențe dintre o analiză cost-beneficiu economică națională și o analiză a
costurilor fiscale .................................................................................................................................... 53
Tabelul 23. Amortizarea CAPEX în analiza cost-beneficiu irlandeză ..................................................... 55
Tabelul 24. Principalele beneficii ale contoarelor inteligente (conform studiilor pilot din anul 2015) 59
Tabelul 25. Beneficii suplimentare ale contoarelor inteligente (conform proiectelor pilot din 2015) 61
Tabelul 26. Calcule pentru determinarea reducerilor de pierderi tehnice........................................... 63
Tabelul 27. Studiile ce reduc decalajele din punct de vedere al datelor detaliate privind părțile
interesate .............................................................................................................................................. 70
Tabelul 28. Comparație între patru abordări ........................................................................................ 73

5
LISTĂ ACRONIME
Acronime Explicație
ANRE Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
CAPEX Cheltuieli de capital
ACB Analiză Cost-Beneficiu
SCD Societate Comunicații și Date
OSD Operator Sistem de Distribuție
Grupul European al Reglementatorilor în domeniul Energiei Electrice și
ERGEG
Gazului
GPRS Pachet general de radiocomunicații
HV Tensiune înaltă
AI Analiza de Impact
TIC Tehnologia Informației și comunicațiilor
IEA Agenția Internațională pentru Energie
IHD Dispozitiv de afișare la domiciliu
LV Tensiune joasă
MV Tensiune medie
VAN Valoarea Actualizată Netă
OPEC Cheltuieli operaționale
PLC Comunicații pe rețeaua de alimentare cu energie electrică
EIR Evaluarea Impactului Reglementărilor
SAIDI Indice durată medie a întreruperilor în rețea
SAIFI Indice frecvență medie a întreruperilor în rețea
CI Contor inteligent
NF Notă de Fundamentare
TO Tarife orare

6
MULȚUMIRI
Prezentul raport este realizat în cadrul Acordului de servicii de asistență tehnică privind „Dezvoltarea
capacității administrației publice centrale de a elabora analize de impact” încheiat la data de 9 martie
2016 de către Secretariatul General al Guvernului și Banca Internațională pentru Reconstrucție și
Dezvoltare. Acesta face parte din Livrabilul 1, „Două rapoarte privind evaluarea impactului, un raport
privind colectarea datelor și metodologia analitică utilizată pentru evaluarea impactului în medicina
de urgență, un raport privind metodologia analitică pentru evaluarea impactului în contorizarea
inteligentă și un raport care documentează evenimentul de diseminare pentru a împărtăși experiența
internațională privind contorizarea inteligentă, în maniera prevăzută în Componenta A.1 (b) și A.1 (c),”
în conformitate cu acordul mai sus menționat, respectiv cu Modificarea nr. 1 la acord.

Prezentul raport a fost elaborat de către o echipă a Băncii Mondiale compusă din: Francesca de Nicola,
Arabela Aprahamian, Mădălina Prună și Oana Franț. Următorii experți internaționali și români au
furnizat îndrumare tehnică și metodologică: Jacopo Torriti și Otilia Nuțu.

Echipa ar dori să mulțumească lui Marialisa Motta, Paulo Guilherme Correa, Tatiana Proskuryakova,
Elisabetta Capannelli și Echipei de Portofoliu din România pentru consilierea furnizată în mod continuu
și pentru sprijinul acordat. Raportul a beneficiat de comentariile utile furnizate de către următorii
colegi și referenți: Cătălin Păuna, Alfredo Briseno și Varun Nangia.

Echipa ar dori să mulțumească totodată omologilor din cadrul Direcției Coordonare Politici și Priorități
din cadrul Cancelariei Primului Ministru, condusă de către Oana Pintilei, Ramona Oana Lohan, Radu
Puchiu, Dragoș Negoiță și Anca Lupu pentru sprijinul valoros și colaborare.

Precizări legale

Prezentul raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Băncii


Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă neapărat
opiniile directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale Guvernelor pe care le reprezintă. Banca
Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document.

Prezentul raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Declarația privind drepturile de autor

Materialul din această publicație este protejat prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea
unor părți din acesta fără permisiune poate fi o încălcare a legislației aplicabile.

Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice parte a prezentului document, vă rugăm să
transmiteți o solicitare cu informații complete fie către: (i) Secretariatul General al Guvernului -
Cancelaria Primului Ministru, Direcția Coordonare Politici și Programe (Piața Victoriei, nr. 1, București,
România) fie către (ii) Grupul Banca Mondială din România (str. Vasile Lascăr, nr. 31, Et. 6, Sector 2,
București, România).

7
REZUMAT
România trebuie ia să decizii importante în ceea ce privește implementarea contoarelor inteligente,
însă până în momentul de față nu a elaborat o analiză cost-beneficiu care să evalueze integral impactul
economic aferent schimbării radicale a sistemelor de energie electrică. O analiză cost-beneficiu este
adesea utilizată ca instrument economic pentru determinarea costurilor și beneficiilor diferitelor
politici și reglementări. Importanța unei analize cost-beneficiu este mai mare în cazul unor politici care
presupun investiții semnificative din resurse publice. Implementarea sistemelor de contoare
inteligente face parte din categoria de investiții. Acest raport prezintă pe scurt datele privind costurile
și beneficiile disponibile până în prezent și furnizează informații cu privire la metodologiile aferente
realizării unei analize cost-beneficiu privind contoarele inteligente din România.

Raportul prezintă principalele caracteristici ale analizelor cost-beneficiu privind contoarele inteligente
disponibile în următoarele state europene: Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda, Irlanda,
Ungaria și Franța. Principalele lecții învățate pentru România fac referire la reducerea consumului de
energie electrică și reducerea pierderilor. Reducerea consumului este un aspect esențial pentru
analiza cost-beneficiu datorită economiilor ce pot fi generate pe termen lung: un procent relativ scăzut
de beneficii din punct de vedere al economiilor este înmulțit cu milioane de utilizatori.

Costul total al implementării contoarelor inteligente este cuprins între 50 € și 100 € per contor. În
Germania, țara unde este adoptată cea mai scumpă tehnologie în domeniul comunicațiilor (GPRS),
costul aferent întregului sistem este estimat la peste 233 € per punct de contorizare. Pe de altă parte,
cea mai ieftină tehnologie de comunicații (PLC) este în principal utilizată în țările având cel mai mic
cost raportat, inclusiv în România și Ungaria. Aproximativ 93% dintre costuri sunt asociate
comunicațiilor, TI și contoarelor. În general, costurile actualizate pentru Regatul Unit, Germania,
Olanda și Ungaria sunt de 281,65 €, 492,12 €, 240,28 €, 260,49 € și 242,42 €. Acestea sunt mult mai
mari comparativ cu costurile estimate pentru România, și anume 97,73 € conform studiului AT
Kearney.

În ceea ce privește beneficiile, reducerile referitoare la operațiunile de citire contoare pot varia între
14,5 € per contor (Ungaria) și 145,8 € (în Regatul Unit). Discrepanțele privind reducerea costurilor cu
citirea contoarelor pot fi corelate cu diferențele între aranjamentele operaționale și între reglementări
în ceea ce privește ciclul de facturare, precum și cu diferențele privind costurile cu forța de muncă (așa
cum este explicat mai sus în ceea ce privește costurile de instalare). Reducerile de pierderi tehnice de
energie electrică au un nivel ridicat doar pentru Regatul Unit și România. Reducerile pierderilor
comerciale sunt mult mai mari (43,6 €) în studiul AT Kearney în cazul României decât în cazul oricărei
alte țări, iar Ungaria ocupă locul al doilea cu 19,6 €. Per total, beneficiile actualizate pentru Regatul
Unit, Germania, Olanda, Ungaria și Olanda sunt de 308,9 €, 484,9 €, 287,3 €, 187,7 €, 164,6 € și 129,4
€.

Raportul prezintă de asemenea datele disponibile în România furnizate de operatorii sistemelor de


distribuție (OSD) ca parte a studiilor pilot din perioada 2015-2016 privind implementarea contoarelor
inteligente. Per total costul per contor a variat în mod semnificativ în raport cu evaluarea inițială a
costului din cadrul studiului AT Kearney, care a fost estimat la 98 EUR per consumator. Costurile reale
din cadrul studiilor pilot din 2015 au fost de 126 EUR per consumator și 60 EUR per consumator în
2016. Costurile inițiale per consumator din cadrul studiilor pilot transmise ANRE spre aprobare de
către ANRE au fost de 93 EUR. Per total, costurile au scăzut în mod semnificativ între studiile pilot din
2015 și 2016. În ceea ce privește costurile comunicațiilor, soluțiile mai ieftine de tip PLC au fost
adoptate la scară largă, având costuri mici ajungând chiar la 15 EUR per consumator; totuși, costurile
comunicațiilor au ajuns la valoarea de 57-61 EUR per consumator acolo unde au fost instalate
GSM/GPRS și FR (frecvență radio).

8
Beneficiile rezultate din studiile pilot realizate în perioada 2015-2016 cu privire la implementarea
contoarelor inteligente indică reducerea costurilor aferente citirii contoarelor de 55-97%, o reducere
a costurilor operaționale aferente activităților ce implică prezența fizică a echipelor specializate de 27-
97%, și reducerea CPT variind de la creșteri de 38% la reduceri de până la 100%.

Aceste constatări evidențiază provocările aferente procesului de elaborare a unei analize cost-
beneficiu corecte în ceea ce privește implementarea contoarelor inteligente. Anumite aspecte tehnice
și metodologice sunt menționate cu privire la date lipsă privind beneficiile, date privind costul
contoarelor inteligente, amortizarea contoarelor și efectele asupra tarifelor.

Raportul nu include zonele emergente de costuri și beneficii asociate digitalizării infrastructurii de


contorizare. Acestea includ securitatea cibernetică și standardizarea interoperabilității. În plus, datele
recente obținute din procesul de implementare din alte state europene sugerează faptul că
neacceptarea contoarelor de către utilizatorul final poate conduce la creșterea costurilor aferente
înlocuirii contoarelor și reducerea beneficiilor.

Concluzia este că România se află într-o poziție bună pentru a realiza o analiză cost-beneficiu eficientă,
însă trebuie să acordată mai multă atenție tuturor părților interesate, inclusiv utilizatorilor finali. Sunt
furnizate următoarele recomandări pentru elaborarea unei analize cost-beneficiu complete cu privire
la contoarele inteligente în România:

1. integrarea constatărilor din studiile pilot în deciziile privind implementarea contoarelor


inteligente;
2. concentrarea asupra costurilor și beneficiilor societale; și
3. cuantificarea economiei de costuri pentru consumatori.

Raportul oferă recomandări privind implicațiile referitoare la durata implementării și diferitele opțiuni
de date și metodologie corelate cu aceste recomandări.

9
1. STATUS QUO
România trebuie ia să decizii importante în ceea ce privește implementarea contoarelor inteligente,
însă până în momentul de față nu a elaborat o analiză cost-beneficiu care să evalueze integral impactul
economic aferent schimbării radicale a sistemelor de energie electrică. Acest raport prezintă pe scurt
datele referitoare la costurile și beneficiile disponibile până în prezent și furnizează informații cu
privire la metodologiile necesare pentru realizarea unei analize cost-beneficiu în domeniul contoarelor
inteligente din România.

Ca și în cazul altor țări, deciziile referitoare la investițiile publice semnificative în infrastructura de


contoare inteligente sunt extrem de dificile pentru decidenți în lipsa datelor empirice solide.

Susținătorii contoarelor inteligente enumeră o serie de beneficii, inclusiv costul mai mic al contorizării,
reducerea consumului de energie pentru consumatorii rezidențiali, o mai mare siguranță a furnizării,
scheme de preț variabile pentru a atrage clienți noi și detectarea cu ușurință a fraudei. În plus, sunt
prevăzute și alte beneficii în ceea ce privește producția distribuită deoarece contoarele inteligente pot
fi utilizate pentru a măsura energia electrică furnizată în rețea prin producția distribuită. În plus,
infrastructura de comunicații aferentă contoarelor inteligente poate fi utilizată pentru a controla de
la distanță producția distribuită. Răspunsul cererii (demand-side response) și prețurile dinamice pot fi
folosite eficient prin intermediul contorului inteligent.

Pe de altă parte, există opinii că la nivel de societate contoarele inteligente pot genera mai multe
costuri decât beneficii. De exemplu, până în momentul de față sunt disponibile date limitate cu privire
la faptul că aceste contoare inteligente vor conduce la reducerea consumului de energie (sau
reducerea costurilor) pentru utilizatorii finali. Există posibilitatea ca prezența contoarelor inteligente
să nu elimine facturarea pe bază de estimat, ba chiar să îngreuneze posibilitatea consumatorilor de a
schimba furnizorul. Alte dezavantaje ale implementării contoarelor inteligente includ un angajament
financiar pe termen lung față de tehnologia nouă de contorizare și softul asociat; gestionarea și
stocarea unor cantități mari de date de măsurare; și garantarea securității datelor de măsurare.

Decizia privind dacă și modul în care vor fi cheltuite câteva milioane de euro pentru o schimbare destul
de radicală a sistemelor de energie electrică nu poate fi bazată doar pe percepții, promovare (lobby)
și interese personale. Decizia privind implementarea contoarelor inteligente în România va trebui să
aibă la bază raționamentul economic al unei analize cost-beneficiu și va trebui să scoată în evidență
costurile și beneficiile asociate consumatorilor finali.

Prezentul raport își propune să informeze comunitatea de contorizare inteligentă precum decidenții
de politici publice, reglementatorii, industria și societatea civilă cu privire la datele și metodologiile ce
trebuie să fie utilizate atunci când este elaborată o analiză cost-beneficiu cu privire la implementarea
contoarelor inteligente în România. Raportul ia în considerare activitatea întreprinsă ca parte a
proiectului pilot al Grupului Băncii Mondiale și experiențele internaționale în domeniul analizelor cost-
beneficiu privind sistemele de contorizare inteligentă.

1.1. Importanța analizei cost-beneficiu pentru implementarea sistemelor de


contorizare inteligentă

Analiza cost-beneficiu este instrumentul economic cel mai adesea utilizat pentru determinarea
costurilor și beneficiilor diferitelor politici și reglementări. Importanța unei analize cost-beneficiu este
mai mare în cazul unor politici asociate cu investiții de resurse publice mari. Analizele cost-beneficiu
privind implementarea contoarelor inteligente fac parte din această categorie.

10
Analiza cost-beneficiu stabilește dacă beneficiile unui proiect sau decizii depășesc costurile. Atunci
când autoritățile publice elaborează analize cost-beneficiu, așa cum este cazul pentru politici și
reglementări în domeniul energetic, costurile și beneficiile constau în impacturi generale și sociale din
perspectiva publică. Cu alte cuvinte, analizele cost-beneficiu implică o perspectivă societală mai largă,
stabilind dacă un proiect reprezintă o bună alocare a resurselor societale, fără a lua în considerare
distribuirea beneficiilor.

În mod similar cu alte State Membre ale Uniunii Europene (UE), guvernul român are obligația de a
elabora o analiză cost-beneficiu ca urmare a cerinței celui de-al treilea pachet energetic al UE, pentru
a determina viabilitatea unei implementării inteligente. Abordarea metodologică recomandată pentru
elaborarea unei analize cost-beneficiu privind contoarele inteligente este prezentată în
Recomandarea Comisiei Europene 2012/148/UE 1. Aspectele cheie ale metodologiei includ (i)
abordarea implementării; (ii) funcționalitatea minimă a sistemului de contorizare inteligentă; (iii)
costuri; și (iv) beneficii.

În plus față de obligația UE, elaborarea unei analize cost-beneficiu actualizate va informa procesul
decizional complex asociat cu o investiție semnificativă pentru Guvernul român. Impacturile
implementării contoarelor inteligente vor include diverși actori: (i) consumatorii (din punct de vedere
al costurilor corecte și informațiilor în timp real care să le permită acestora să își gestioneze consumul
de energie și să aibă posibilitatea de a beneficia de servicii noi), (ii) OSD-urile (din punct de vedere al
managementului datelor frecvente privind consumul și modificarea costurilor de deservire), și (iii)
societatea (din punct de vedere al emisiilor de carbon). Există de asemenea beneficii pentru operatorii
sistemelor de transport rezultate din utilizarea – în condiții de confidențialitate și de control al
accesului - datelor colectate prin contorizarea inteligentă pentru a administra mai bine rețeaua și
pentru a informa investițiile pe termen lung în rețeaua de energie electrică. Evaluarea costurilor și
beneficiilor intervenției trebuie să ia de asemenea în considerare nivelului de implementare a
contoarelor inteligente ce vor avea loc fără investiții directe din partea guvernului.

OSD-urile investesc în mod regulat sume mari de bani în echipamentele de utilități dedicate serviciilor
publice pentru a respecta obligațiile din reglementări. Extinderea și menținerea în funcțiune a rețelelor
de distribuție defavorizate sau sub-dezvoltate, de exemplu, reprezintă un element de cost general
acceptat, adesea implicit în reglementări. OSD-urile sunt bine poziționați pentru a evalua costurile și
beneficiile acestor investiții deoarece aceștia de regulă sunt obligați prin reglementări să le facă,
reducând în același timp costul aferent acestei activități. Reglementatorii sunt de asemenea pregătiți
să își susțină deciziile în acest cadru de minimizare a costurilor, bazându-se în același timp pe date
furnizate de operatori. Totuși, există posibilitatea ca dezvoltarea sistemelor de contorizare inteligentă
să nu corespundă acestei paradigme testate în timp de minimizare a costurilor, deoarece aceasta
presupune un nivel mai mare de inovare și este raportată la întreaga rețea. De exemplu, în cazul în
care un contor inteligent din cadrul unei rețele de distribuție cu tensiune joasă poate îmbunătăți
fiabilitatea peste nivelurile acceptate în prezent, nu este clar dacă este obligatoriu ca resursele să fie
investite pentru a face acest lucru. Acest lucru poate depinde de suma ce trebuie să fie investită pentru
a obține îmbunătățiri pentru OSD-uri, furnizori și consumatori, și dacă îmbunătățirea obținută merită
banii.

Aceste aspecte complexe necesită o abordare consecventă atunci când sunt selectate tipurile de date
și metodologiile ce ar trebui să fie incluse în orice analiză cost-beneficiu referitoare la implementarea
sistemelor de contorizare inteligentă.

1
Recomandarea Comisiei Europene 2012/148/UE din data de 9 martie 2012 cu privire la pregătirile aferente
implementării sistemelor de contorizare inteligentă (JO L 73, 13.3.2012, p.9).

11
1.2. Scopul și obiectivele raportului

Obiectivul principal al acestui raport este acela de a furniza sprijin cu privire la datele și metodologiile
necesare pentru elaborarea unei analize cost-beneficiu pentru implementarea contoarelor inteligente
în România. Raportul ia în considerare activitatea întreprinsă ca parte a proiectului pilot al Grupului
Banca Mondială, cât și exemple de analize de cost-beneficiu privind sistemele de contorizare
inteligentă realizate la nivel european.

Raportul va fi considerat ca reprezentând documentul tehnic ce însoțește „Raportul 1 - Elaborarea


unei EIR privind sistemele de contorizare inteligentă în România.” Acesta prezintă un set de linii
directoare cuprinzătoare și instrucțiuni specifice pentru estimarea beneficiilor și costurilor
implementării contoarelor inteligente. Acesta îmbină tehnici economice aferente analizei cost-
beneficiu cu informațiile specifice contoarelor inteligente, indicând astfel potențialele soluții
metodologice și cele privind datele. Acesta nu este în sine o analiză cost-beneficiu a contoarelor
inteligente din România; mai degrabă acesta furnizează indicații privind aspectele metodologice și de
date ce ar trebui să fie luate în considerare atunci când este elaborată o astfel de analiză.

Elaborarea unei analize cost-beneficiu privind contoarele inteligente reprezintă o problemă


interesantă și provocatoare din punct de vedere al măsurării impacturilor fizice și estimării beneficiilor
economice ale acestora. Totuși, atunci când contoarele inteligente fac parte din proiecte pilot unice
(ca și în cazul României), apar provocări suplimentare în elaborarea unei analize cost-beneficiu utile.

1.3. Informații generale: ce a fost realizat până în momentul de față în


materie de costuri și beneficii ale contoarelor inteligente în România

Studiul AT Kearney a fost realizat în 2012 pentru Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

Abordarea generală a analizei cost-beneficiu AT Kearney constă în realizarea unei tehnici de analiză
costuri de jos în sus. Analiza cost-beneficiu are în vedere diferite niveluri de cost (și anume la nivel de
contor, nivel programe informatice intermediare și nivel aplicaţie), întreținere sistem și costurile
finanțării. Nivelurile sunt alcătuite din concentratoare de date și contoare de echilibrare instalate pe
fiecare post de transformare. Datele sunt comunicate prin intermediul cablurilor PLC de la contoare
la concentratoare și prin intermediul diferitelor canale de comunicare de la concentratoare la aplicația
centrală.
Tabelul 2. Lista costurilor și ipotezele privind costurile
Utilizat
pentru Unita
Variabilă Nr. Motive
realizarea te
calculelor
Perioada de amortizare a 10 ani Perioadă maximă de amortizare
contoarelor permisă
Perioada de legalizare a 10 ani Aceasta este perioada nouă de
contoarelor legalizare a contoarelor de energie
Nivel contor electrică
Numărul de contoare 8 buc. Aceeași cantitate ca și în cazul
inteligente instalate pe zi contoarelor tradiționale
Numărul de ENI pentru 1 ENI Echipa de instalare nu trebuie să fie
instalarea unui contor inteligent compusă din 2 persoane
Numărul de contoare și 68,117 buc. Egal cu numărul de posturi de
Nivel
concentratoare de echilibrare transformare. Am estimat o
programe
instalate

12
informatice măsurătoare și un bloc de protecție
intermediare pentru fiecare concentrator
Perioada de amortizare a 10 ani Aceeași perioadă de amortizare pentru
contoarelor de echilibrare, conectoare, modemuri
concentratoarelor
Perioada de amortizare Wi-Fi, 15 ani Mai multe active complexe, o perioadă
turnuri WiMAX, fibră optică de amortizare mai lungă
Nivel Amortizarea componentelor de 5 ani
aplicație hardware și a aplicațiilor
Puterea medie a contorului 0,9 W Referință din proiecte similare ale A.T.
Kearney
Puterea medie a 2,5 W Referință din proiecte similare ale A.T.
concentratorului Kearney
% de contoare defecte 1 % Referință din proiecte similare ale A.T.
Kearney
Rată de eșec 2 % Referință din proiecte similare ale A.T.
conectare/deconectare la Kearney – 1% după 2018 ca urmare a
distanță curbei de învățare
Numărul de 8 buc. Referință din proiecte similare ale A.T.
conectări/deconectări zilnice Kearney
realizate de către o echipă
% de concentratoare defecte 1,5 % Referință din proiecte similare ale A.T.
Întreținere
Kearney
sistem
% de citiri automate ce necesită 1 % Referință din proiecte similare ale A.T.
verificări manuale Kearney – reducere constantă până la
0,35% în 2032 ca urmare a curbei de
învățare
Numărul de operațiuni de 1 buc/a Concentratoarele trebuie să fie
întreținere per concentrator n verificate cel puțin o dată pe an pentru
a determina dacă funcționează în mod
corespunzător, în vederea obținerii
beneficiilor acestora
Frecvența producerii 3 % Referință din proiecte similare ale A.T.
evenimentelor Kearney – scădere constantă până la
0,12% în 2022 ca urmare a curbei de
învățare
% din capitalul obținut din surse 90 % Majoritatea investițiilor vor fi suportate
externe (datorie) prin intermediul datoriei deoarece
Costul bugetele de investiții nu sunt mari
finanțării Dobândă împrumut 6 % 1% dobândă finanțare externă plus 5%
ROBOR

Categoriile de cost inițiale din studiul AT Kearney și ipotezele de cost sunt prezentate pe scurt în
Tabelul 1.

Costurile unitare aferente sistemului propus sunt mici comparativ cu alte state europene (Secțiunea
2 a prezentului raport). Costul mediu per punct de contorizare este estimat la aproximativ 100 €.
Raportul include costurile totale și costurile unitare ale contoarelor, concentratoarelor de date și
contoarelor de echilibrare, deși costurile totale nu sunt împărțite în costuri de capital și operaționale.
Inițial acestea nu au inclus un cost de 25 € per punct de contorizare al investiției în distribuție.
Elementele de cost și beneficiile ce nu sunt incluse în studiul AT Kearney (și care ar trebui să fie incluse,
conform Recomandării UE (2012/148/UE) sunt costurile pentru call center, impactul asupra

13
consumului (separat de pierderile comerciale), costurile CO2 (deși aceste sunt analizate separat), și
amânarea beneficiilor investițiilor în rețea.
Tabelul 3. Beneficii și ipotezele privind beneficiile
Utilizat
pentru
Variabilă Nr. Unitate Motive
realizarea
calculelor
Nr. mediu de citiri/an 4 buc. În medie, citirile pentru consumatorii
rezidențiali au loc o dată la fiecare 3
Costuri
luni (de patru ori pe an)
reduse citire
Costul mediu per 0,001 000 EUR Valoare medie conform
contoare
citire/contor/an chestionarelor completate de către
distribuitori
Nivel pierdere comercială 7 % Valoare medie conform
Reducere
chestionarelor completate de către
pierderi
distribuitori și ANRE
comerciale
Creșterea tarifului de 3 % Am estimat o creștere medie de 3% a
energie
distribuție pentru a acoperi tarifului de distribuție care să
electrică
pierderile de rețea acopere pierderile de rețea în anii
reduse
prevăzuți pentru implementare
Volumul mediu anual de 0,0025 MWh Experiență proiect A.T.Kearney
Reducere energie ce nu este înregistrat
pierderi de către contoarele pe inducție
tehnice
Putere medie contor pe 4 W Experiență proiect A.T.Kearney
energie
inducție
electrică
Putere medie contor electronic 0,7 W Experiență proiect A.T.Kearney
Cost legalizare contor (inclusiv 0,011 000 EUR Valoare medie conform
instalare/dezinstalare) chestionarelor completate de către
distribuitori
Reducere Nr. de contoare conectate/ 10 buc. În medie, pe zi pot fi realizate 10
costuri deconectate pe zi per angajat operațiuni de conectare sau
operaționale deconectare
distribuție
% cost ocupare în costul total al 40 % Diferența este reprezentată de către
conectărilor/deconectărilor alte costuri precum autoturisme,
combustibil, etc.
Indice frecvență medie a 6,1 buc. Valoare medie conform
întreruperilor în rețea (SAIFI) - chestionarelor completate de către
neplanificat distribuitori; ANRE
Indice durată medie a 7,97 h Valoare medie conform
Reducere nr întreruperilor în rețea (SAIDI) - chestionarelor completate de către
întreruperi neplanificat distribuitori; ANRE
Potențialul de a reduce 1 % Experiență proiect A.T.Kearney
perioada medie necesară
pentru a identifica și remedia o
întrerupere
Costul de achiziție a unui contor 0,21 000 EUR Valoare medie conform
electronic monofazic chestionarelor completate de către
tradițional distribuitori
Amânare
Costul de achiziție a unui contor 0,1 000 EUR Valoare medie conform
investiții
electronic trifazic tradițional chestionarelor completate de către
capacitate de
distribuitori
distribuție
Nr. mediu de contoare 8 buc. Experiență proiect A.T.Kearney
tradiționale ce pot fi instalate
zilnic

14
Aproximativ 70% dintre beneficiile totale ale proiectului sunt reprezentate de două variabile - costuri
reduse cu citirea manuală a contoarelor, care au la bază economii de 4 citiri manuale per contor pe
an; și reducerea pierderilor comerciale. În scenariul de bază este presupus faptul că pierderile
comerciale - estimate la 7% - vor fi reduse cu 60% din această valoare. Singurul impact asupra cererii
la nivel de utilizator final inclus în beneficii este corelat în mod indirect cu pierderile comerciale,
deoarece este presupus faptul că 50% din reducerile de pierderi comerciale vor fi ulterior facturate
către clienți, iar 50% se manifestă în reducerea consumului.

15
2. ANALIZE COST-BENEFICIU CONTOARE INTELIGENTE ELABORATE
DE CĂTRE ALTE STATE EUROPENE
România nu este singură țară ce a realizat o analiză cost-beneficiu cu privire la implementarea
sistemelor de contorizare inteligentă. În cadrul acestei secțiuni sunt prezentate principalele
caracteristici ale analizelor cost-beneficiu existente în domeniul contoarelor inteligente disponibile în
următoarele state europene: Germania, Regatul Unit, Olanda, Irlanda, Ungaria și Franța. Aceasta se
încheie prin prezentarea lecțiilor cheie pentru România în ceea ce privește aspectele metodologice și
de date asociate categoriilor de costuri și beneficii.

Toate statele europene au fost nevoite să respecte recomandările Comisiei Europene, deși analizele
cost-beneficiu ale acestora au fost diferite, după cum este explicat în cadrul acestei secțiuni a
raportului. Pentru a facilita adoptarea acestei noi tehnologii, Comisia Europeană a publicat
Recomandarea (2012/148/UE) în vederea pregătirii pentru implementarea sistemelor de contorizare
inteligentă. Recomandarea furnizează linii orientative pentru Statele Membre cu privire la modul în
care trebuie să fie elaborată o analiză cost-beneficiu. Aceasta face de asemenea referire la
funcționalitățile minime ale sistemelor de contorizare inteligentă și abordează aspectele de protecție
și securitate date.

Recomandarea prezintă o abordare în patru etape constând în următoarele:


1. Adaptare la condițiile locale - Programe pilot și experiența de „zi cu zi” ar trebui să fie integrate în
ipoteze. Trebuie să fie luate în considerare cel puțin două scenarii: (a) starea de fapt (BAU); și (b)
implementare 80% până în 2020.
2. Analiza cost-beneficiu - Aceasta trebuie să urmeze cei „șapte pași ai ACB”, indicând costurile ce
trebuie să fie suportate de către consumator și comparate cu beneficiile pe termen lung.
3. Analiza de sensibilitate - Analiza ar trebui să identifice „variabilele critice” și să analizeze
magnitudinea rezultatului analizei cost-beneficiu pentru condițiile de implementare pozitive (și
anume, atunci când beneficiile sunt mai mari decât costurile).
4. Evaluarea performanței, externalităţile și impactul social - Analiza trebuie să evalueze
externalităţile (de ex.: în ceea ce privește implicațiile privind mediul și carbonul), cât și impactul
măsurilor de politică publică și beneficiile sociale (și anume, asigurarea factorilor de ponderare
corespunzători).

Cei șapte pași ai ACB nu sunt obligatorii și vizează următoarele aspecte:


1. Revizuirea și descrierea tehnologiilor, elementelor și obiectivelor.
2. Cartografierea activelor în funcționalități.
3. Cartografierea funcționalităților în beneficii.
4. Stabilirea referinței.
5. Monetizarea beneficiilor și identificarea beneficiarilor.
6. Identificarea și cuantificarea costurilor.
7. Compararea costurilor și beneficiilor.

În cadrul implementării acestei abordări metodologice, trebuie să fie luați în considerare diferiți
factori, printre care:
• Diferența dintre costurile și beneficiile sociale și private. Obiectivul principal al analizei cost-
beneficiu este acela de a determina dacă implementarea la nivel larg a contoarelor inteligente este
viabilă din punct de vedere economic. În practică, anumiți participanți pot suporta o cotă
disproporționată de costuri, care nu reprezintă în sine un motiv pentru modificarea rezultatelor.

16
Totuși, aspectele de distribuire beneficii sunt critice în etapa de implementare și în special la
momentul elaborării de recomandări pentru politici.
• Perioada analizei, inclusiv înlocuirea sau nu a activelor „noi” (contoare inteligente/echipamente
comunicații) și, în orice caz, valoarea finală a acestor active la finalul perioadei de modelare, unde
va fi prezentată valoarea reziduală a activelor.
• Profilul de timp al costurilor și beneficiilor, în special perioada de implementare.
• Rata de actualizare ce va fi utilizată.

Tabelul 4. Lista de costuri (din Recomandarea UE 2012/148/UE)


Tipul de cost Categorie
Investiții în sistemul de contorizare inteligentă CAPEX
Investiții în TI CAPEX
Investiții în comunicații CAPEX
Investiții în dispozitivele de afișare la domiciliu (dacă este cazul) CAPEX
Producție CAPEX
Transport CAPEX
Distribuție CAPEX
Costuri de mentenanță TI OPEX
Gestionare rețea și costuri inițiale OPEX
Costuri comunicații/transfer date (de ex.: GPRS) OPEX
Costuri de management scenariu OPEX
Înlocuire/defectare sisteme de contorizare inteligentă (incrementale) OPEX
Reducere venituri (de ex.: ca urmare a unui consum mai eficient) OPEX
Producție OPEX
Transport OPEX
Distribuție OPEX
Citire contor OPEX
Call centre/relații clienți OPEX
Costuri formare (de ex.: personal relații clienți și personal instalare) OPEX
Costuri reparații Fiabilitate
Costuri emisii (de ex. CO2) Mediu
Costuri combustibili fosili utilizați pentru producția de energie electrică Securitate
energetică
Costuri combustibili fosili utilizați pentru transport și operare Securitate
energetică
Costuri inițiale ale contoarelor anterior instalate (tradiționale) Altele

Tabelul 3 prezintă categoriile de costuri prevăzute de către Recomandarea UE 2012/148/UE. Așa cum
este explicat în secțiunile individuale pe țări, elementele critice pentru variația prețurilor unitare sunt
echipamentul de contorizare; comunicațiile și tehnologia TI; și costurile cu forța locală de muncă. În
plus, reducerea veniturilor și modificarea prețurilor combustibililor fosili și costurile emisiilor pot fi
considerate beneficii, în funcție de dacă acestea generează impacturi nete pozitive sau negative.

17
Tabelul 5. Lista de beneficii (din Recomandarea UE 2012/148/UE)
Beneficii Sub-beneficii

Reducerea costurilor Costuri reduse operare contoare


operaționale și a celor Costuri reduse citire contoare
aferente citirii contoarelor Costuri reduse facturare
Costuri reduse call center/relații cu clienții
Reducerea costurilor Costuri reduse mentenanță active
operaționale și de Costuri reduse pe categorii de echipamente
mentenanță
Costuri de distribuție și Amânarea investițiilor în capacitatea de distribuție ca urmare a remunerării
mentenanță activelor
amânate/evitate Amânarea investițiilor în capacitatea de distribuție ca urmare a amortizării
activelor
Investiții în capacitatea de Amânarea investițiilor în capacitatea de transport ca urmare a remunerării
transport amânate/evitate activelor
Amânarea investițiilor în capacitatea de transport ca urmare a amortizării
activelor
Investiții în capacitatea de Investiții în centralele pentru sarcini maxime amânate
producție amânate/evitate Investiții în centralele pentru rezervele de putere amânate
Reducerea pierderilor Pierderi tehnice de energie electrică reduse
tehnice de energie electrică
Economii costuri cu energia Reducere consum
electrică Transfer sarcină maximă
Reducerea pierderilor Reducerea furtului de electricitate
comerciale

Tabelul 4 prezintă categoriile de beneficii prevăzute de către Recomandarea UE 2012/148/UE.


Categoriile precum reducerea consumului sunt extrem de relevante pentru analiza cost-beneficiu
deoarece beneficiile mici sunt înmulțite cu milioane de utilizatori finali. În secțiunile de mai jos
dedicate fiecărei țări, contoarele inteligente au prezentat beneficii semnificative pentru OSD-uri în
țările cu un nivel ridicat de furt și pierderi comerciale. În mod similar, scopul amânării investițiilor în
sarcina maximă, reducerea pierderilor tehnice și reducerea duratei întreruperilor vor depinde de
poziția inițială a țării.

În secțiunile dedicate fiecărei țări ale prezentului raport, accentul este pus pe scenariile de referință
(și anume, stare de fapt fără contoare inteligente) și implementarea contoarelor inteligente în
proporție de 80% până în 2020 (purtând adesea denumirea de „scenariul UE”).

2.1. Germania

Germania are o populație de 82 de milioane de locuitori și un consum de energie electrică de 7,01


MWh per cap de locuitor. 2 În termeni absoluți, Germania are cea mai mare cerere de energie electrică
anuală la nivel european, cel mai mare portofoliu de producție, iar sistemul energetic este
interconectat cu zece țări. În ultimul deceniu, Germania a experimentat o tranziție semnificativă la
energiile regenerabile - un fenomen cunoscut ca Energiewende. Această tranziție a necesitat
implementarea contoarelor inteligente.

2
IEA, Electric power consumption (kWh per capita). http://www.iea.org/statistics/statisticssearch/

18
Analiza cost-beneficiu germană privind contoarele inteligente ia în considerare diferite scenarii pentru
implementarea contoarelor inteligente. Această secțiune a raportului se axează pe „scenariul UE.” 3
„Scenariul UE” este cel care respectă cel mai bine cerința de implementare în proporție de 80% a
sistemelor de contorizare inteligentă până în 2022.

Soluția tehnologică aleasă de Germania a constat în instalarea unui dispozitiv la consumator ce


administrează transferul de date părților necesare. Acesta asigură cel mai înalt nivel de protecție a
datelor (confidențialitate și securitate) consumatorului. Există două considerente importante: (i)
configurarea dispozitivului implică costuri mai mari decât în cazul celorlalte abordări; și (ii)
posibilitatea de a conecta alte servicii de utilități la aceeași infrastructură (de ex.: gaz și încălzire).
Tabelul 6. Principalele ipoteze ce stau la baza analizei cost-beneficiu germană
Ipoteză principală Unitate Valoare
Perioada de implementare Ani 2012-2022
Proporția punctelor de măsurare
acoperite % 80% până în 2022
Perioadă de modelare Ani 2012-2032
Rată de actualizare % 5% comercial, 3,1% rezidențial și industrial
Durata de viață a contoarelor Ani 13
Numărul de citiri contoare evitate Număr/contor 1
Reducerea consumului % între 0,5% și 2,5%
Transfer sarcină maximă GW 6,1
Reducerea energiei nefurnizate % 1%
Reducerea furtului % 20%

Tabelul 5 prezintă principalele ipoteze ale analizei cost-beneficiu. Beneficiile și costurile sunt evaluate
și actualizate pentru o perioadă de 20 de ani (din 2012 până în 2032). Ipoteza principală face referire
la modificarea consumului asociată prezenței contoarelor inteligente la consumatorii finali. Acestea
pot fi cuprinse între 0,5% și 2,5%. Aceasta este o variație de unu la cinci ce poate distorsiona
semnificativ impacturile nete ale contoarelor inteligente în Germania.
Figura 1. Costuri actualizate (€/punct de măsurare)

Formare
Training 10.93

Average
Costcost of dispozitive
mediu in-home de displays
afişare la 33.36
domiciliu
Average cost ofCost
communications
mediu comunicaţii 171.15

AverageCost
cost of ITTI
mediu 86.34
Cost mediu
Average contoare
cost of smartinteligente
meters 190.34

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

3
„Kosten-Nutzen-Analyse für einen flächendeckenden Einsatz intelligenter Zähler,” Ernst & Young, 2013.
Scenariul recomandat se axează pe integrarea energiilor regenerabile ca variație a scenariului de implementare
80%.

19
Figura 1 prezintă costurile actualizate ale contoarelor inteligente, TI, comunicații, dispozitiv de afișare
la domiciliu și formare. Deși analiza cost-beneficiu nu furnizează o defalcare completă a costurilor și
beneficiilor scenariului de implementare UE, există analize ale costurilor și volumelor. Drept urmare,
în Figura 1 valorile sunt exprimate în euro/contor inteligent. Costul mediu al comunicațiilor este în
mod special ridicat comparativ cu alte analize cost-beneficiu. Acest lucru se datorează faptului că
respectiva configurare a comunicațiilor alese include o utilizare de 80% a tehnologiei GPRS și o utilizare
de doar 20% a PLC. Drept urmare, ponderea mare de GPRS este un factor determinant cheie pentru
costurile de comunicații generale. Tehnologia GPRS permite și controlul la distanță al diferitelor
echipamente (de ex. panouri solare), nu doar citirea contoarelor. Per total, costurile sunt defalcate
între costurile de capital și costurile de operare, cu 38,5 milioane de contoare inteligente instalate pe
o perioadă de opt ani. Drept urmare, instalarea contoarelor inteligente indică o creștere a numărului
de clienți.

Figura 2. Beneficii actualizate (€/punct de măsurare)

Avoided investment
Investiții evitate înincontoarele
standardstandard
meters 77.04
Reduction
Reducerea in întreruperilor
duratei outage time 0.43
Reduction
Reducereainpierderilor
commercial losses
comerciale 1.52
Electricity
Reducerea costurilor costelectrice
energiei savings 239.69
Avoided transmission
Investiții capacity
în capacitatea investment
de transport evitate 9.22
Avoided distribution
Investiții capacity
în capacitatea investment
de distribuție evitate 31.53

Reducere
Reduction in metercitire contoare
reading andșioperations
operațiuni 50.32

0 50 100 150 200 250 300

Figura 2 prezintă beneficiile estimate în analiza cost-beneficiu germană. Cele mai importante beneficii
constau în reducerea costurilor energiei electrice. Acestea sunt analizate în detaliu mai jos. Reducerea
citirilor de contoare și evitarea investițiilor în contoare standard reprezintă de asemenea o sursă
importantă de beneficii. Într-adevăr, costurile medii de citire/facturare aferente încălzirii sunt
estimate la 80 € pe an, ce ar putea compensa în mod semnificativ orice costuri suplimentare cu
dispozitivele.

În general, evaluarea evidențiază atât costuri ridicate, cât și beneficii semnificative. „Scenariul UE” are
o Valoare Actualizată Netă (VAN) de -0,1 miliarde €. Drept urmare, per total, analiza cost-beneficiu
duce la rezultate marginal negative.

Analiza de sensibilitate indică o VAN semnificativ negativă (-5,9 miliarde €) dacă impactul pe consum
este zero și VAN pozitivă de +6,1 miliarde € pentru o reducere a consumului de 3,6%. Variația ridicată
a rezultatelor depinde în principal de impactul asupra consumului. Analiza de sensibilitate a numărului
de operatori contoare indică VAN pozitivă (0,6 miliarde €), în cazul în care cei 900 de furnizori de
contoare sunt concentrați în 70, iar VAN crește ajungând la valoarea de 1,1 miliarde € la 10 operatori
de contoare. Această constatare sugerează economii de scară semnificative ale costurilor aferente
dezvoltării infrastructurii TI.
Tabelul 7. Reducerea consumului de energie

20
Reducere
Modificare Reducere medie a costurilor per
Consum consum
sarcină (%) contor (€ pe an)
(%)
< 2000 kW/a -0,5 0,25-5 2,5
2000-3000 kW/a -1 0,5-10 10
3000-4000 kW/a -1,5 0,75-15 20
4000-6000 kW/a -2 1,0-20 39
> 6000 kW/a -2,5 1,25-25 75

Deoarece reducerea consumului de energie reprezintă cea mai importantă sursă de beneficii pentru
analiza cost-beneficiu germană, aceasta este analizată în detaliu în prezenta secțiune. Tabelul 6
prezintă pe scurt diferitele niveluri de reducere a consumului de energie. Pornim de la procentele de
reducere a consumului. Diferite niveluri de reducere a consumului au fost preluate din literatura de
specialitate disponibilă. O declarație cu privire la efectele reducerii consumului are la bază informațiile
cu privire la influența diferitelor echipamente și aparate electrocasnice din gospodărie. Un studiu
anterior din Germania și Austria realizat de către Fraunhofer 4 a indicat faptul că grupul care a primit
feedback cu privire la cererea de energie electrică a avut un consum de energie cu 3,7 % mai mic decât
grupul de referință. Acesta reprezintă o medie de 125 kWh pe an. Diferența dintre grupurile cu și fără
feedback este oarecum mai mică decât fusese estimat - studii mai vechi din alte țări au determinat
reduceri de consum de 7%, deși circumstanțele au fost extrem de diferite în respectivele cazuri. În
Linz, efectul a rămas la același nivel pe durata întregii analize, în timp ce pentru Germania stabilitatea
efectelor nu poate fi estimată corect, deoarece baza de date a fost prea mică.

Tabelul 8. Analiza sensibilității: schimbări ce induc valori actualizate nete negative


Modificări/sensibilități Variații VAN (miliarde €)
Fără reducerea consumului de energie -5,7
Nerealizarea creșterii eficienței rețelei -2,9
Prelungirea termenului pentru contoare inteligente din 2018
până în 2022 -0,7
Înlocuire periodică după 24 de ani -0,6
Nerealizarea economiilor de scară la achiziții -2,2

Tabelul 7 ilustrează constatările analizei de sensibilitate cu privire la schimbările care induc o variație
negativă a VAN. Cea mai mare sensibilitate este asociată reducerii consumului de energie. Acest lucru
înseamnă că un efect nul al contoarelor inteligente asupra utilizatorilor finali ar reduce beneficiile
societale ale contoarelor inteligente: VAN ar fi redusă cu 5,7 miliarde €. Dacă nu se îmbunătățește nici
eficiența rețelei s-ar ajunge la o reducere semnificativă a beneficiilor (2,9 miliarde €). Prelungirea
termenului pentru instalarea contoarelor inteligente din 2018 până în 2022, înlocuirea periodică după
24 de ani și nerealizarea economiilor de scară în ceea ce privește achizițiile, au fost de-asemenea luate
în considerare în calitate de sensibilități ce cauzează schimbări negative ale profitabilității generale a
implementării sistemelor de contorizare inteligentă.

2.2. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

4
Intellekion Project: Achieving Sustainable Energy Consumption with Smart Metering, Communication and Tariff
Systems. https://www.intelliekon.de/ergebnisse/downloads/307_Ergebnisbericht_engl_klein.pdf

21
Regatul Unit are o populație de 65 de milioane de locuitori și un consum de energie electrică de 5,08
MWh per cap de locuitor. 5 Țara are un sistem de energie electrică ce evoluează rapid, în cadrul căruia
sursele de energie regenerabilă reprezintă aproximativ un sfert din producția de energie electrică. În
plus față de contoarele inteligente, alte inovații tehnologice (autoturisme electrice și noi tipuri de
stocare a energiei) schimbă de asemenea modul în care funcționează piața britanică.

Guvernul din RU a decis să demareze implementarea contoarelor în octombrie 2009 - cu un an și


jumătate înainte de publicarea rezultatelor testelor pilot. Specific implementării din RU este faptul că
este voluntară pentru consumatori și are loc la inițiativa furnizorilor.

Guvernul din RU a elaborat cinci analize cost-beneficiu privind contoarele inteligente. Prima a fost
elaborată în urma cu 10 ani 6, iar Departamentul pentru Energie și Schimbări Climatice (DECC) a
elaborat cea mai recentă analiză în 2016 7. Motivul principal pentru multitudinea de analize cost-
beneficiu este acela că guvernul din RU a revizuit calendarele conform cărora furnizorii trebuie să ia
măsurile necesare pentru a finaliza implementarea acestora până în 2020. Aceste evoluții au fost
evidențiate în diferite versiuni ale analizelor de impact publicate în perioada 2009-2016.

În perioada cuprinsă între aceste evaluări, guvernul din RU a elaborat propriile analize de impact. În
2009, analize de impact au informat evaluarea opțiunilor alternative pentru modelul de piață preferat
pentru implementare. Opțiunile luate în considerare anterior și eliminate includ un model complet
competitiv, un model integral centralizat și o implementare determinată de către operatorii rețelelor
de distribuție.

În 2010 și 2011 guvernul a luat în considerare diferite opțiuni pentru implementarea modelului de
piață preferat: o implementare determinată de către furnizori cu furnizarea centralizată a serviciilor
de comunicații și date. Au fost luate în considerare și evaluate opțiuni de politică detaliate. Acestea au
inclus data finalizării, înființarea și domeniul de activitate al Societății de Date și Distribuție (DCC),
funcționalitatea contoarelor inteligente, strategia de implementare și strategia privind implicarea
consumatorului.

Analiza de Impact din anul 2011 a stabilit abordarea generală a guvernului și perioada de timp aferentă
implementării contoarelor inteligente. În 2012, analiza de impact a fost ulterior actualizată cu date
suplimentare și a sprijinit introducerea primelor tranșe de reglementări în domeniul contoarelor
inteligente.

Argumentul economic privind contoarele inteligente în RU a fost îmbunătățit în mod semnificativ în


aproximativ un deceniu. Evaluarea inițială din 2007 a prevăzut următoarele: „Furnizarea de feedback
prin intermediul soluțiilor de contorizare avansate este îngreunată în mod semnificativ de către
costurile ridicate asociate contoarelor moștenite și dezvoltării infrastructurii de comunicații.”

În mod excepțional, VAN aferentă sistemelor de contorizare inteligentă a fost estimată la acel moment
ca având o valoare de -4 miliarde £. Aceasta a crescut la peste 6 miliarde în cele mai recente analize
cost-beneficiu, după cum este detaliat în Figura 3.

5
IEA, Electric power consumption (kWh per capita). http://www.iea.org/statistics/statisticssearch/
6
MacDonald, M. (2007). Appraisal of Costs & Benefits of Smart Meter Roll Out Options. Final Report. Report for
Department of Business Enterprise and Regulatory Reform, London.
7
BEIS (2016). Smart Meter Rollout Cost-Benefit Analysis, available at:
https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/567167/OFFSEN_2016_sma
rt_meters_cost-benefit-update_Part_I_FINAL_VERSION.PDF

22
Figura 3 prezintă rezumatul analizei de impact elaborată de către DECC. Aceasta prezintă o VAN destul
de pozitivă de 6,2 miliarde £ în cazul opțiunii de politică preferată, ce constă în continuarea
implementării obligatorii a contoarelor inteligente și stabilirea reglementărilor suplimentare asociate
implementării acestora.

23
Figura 3. Rezumatul evaluării de impact elaborată de către DECC (2014)

Rezultatele analizei cost-beneficiu (evaluarea economică ce fundamentează evaluarea impactului)


sunt prezentate mai jos.

În ceea ce privește costurile, dispozitivele de afișare la domiciliu (IHD) și contoarele, cât și instalarea și
operarea acestora au o valoare de 6,36 miliarde £. Costurile suportate de către Societatea de Date și

24
Comunicații (DCC), inclusiv asigurarea nodurilor de comunicații, au o valoare de 2,47 miliarde £.
Costurile sistemelor TI aferente furnizorilor de energie și altor industrii au o valoare de 0,79 miliarde
£. Guvernanța industriei, costurile organizaționale și de administrare, energia, ineficiența citirii și alte
costuri au o valoare de 1,30 miliarde £.
Figura 4. Tipuri de costuri (valoare procentuală și absolută a cheltuielilor)

60% 350
50% 300

MILLION POUNDS
250
40%
200
30%
150
20%
100
10% 50
0% 0
Costuri
smart meter costs communications
Costuri comunicațiicosts installation
instalare alteleother
contoare
(capex and opex) (capex și opex)
(capex and opex)
inteligente
(capex și opex)
Figura 4 prezintă valorile procentuale și absolute ale cheltuielilor asociate diferitelor tipuri de costuri.
Costurile CAPEX și OPEX reprezintă categoriile cu cea mai mare valoare, urmate de către costurile de
comunicații. Furnizorii pot suporta următoarele costuri: costurile de capital aferente contoarelor
inteligente, IHD și posibil nodurilor de comunicații ce conectează contorul dintr-un punct cu furnizorul
prin intermediul DCC și instalației, și operarea și mentenanța aferentă acestor echipamente.
Consumatorii suportă costuri legate de investiția inițială în vederea sprijinirii sistemelor TI și DCC, cât
și cu întreținerea acestora. OSD vor suporta costuri în ceea ce privește îmbunătățirea sistemelor
pentru a fi apoi integrate în rețeaua de contoare inteligente.

În ceea ce privește beneficiile, beneficiile pentru consumatori au o valoare totală de 5,73 miliarde £ și
includ economii rezultate din reducerea consumului de energie electrică (5,69 miliarde £) și
microproducție (36 milioane £). Beneficiile totale pentru furnizori au o valoare de 8,26 miliarde £ și
includ, printre altele, evitarea vizitelor în teren (2,97 miliarde £) și reducerea solicitărilor de informații
și cheltuieli indirecte clienți (1,19 miliarde £). Beneficiile totale pentru rețea au o valoare de 0,99
miliarde £, iar beneficiile din generare au o valoare de 85 milioane £. Beneficiile din reducerea emisiilor
CO2 au o valoare de 1,21 miliarde £. Îmbunătățirea calității aerului reprezintă 95 miliarde £.
Figura 5. Tipuri de beneficii (valoare procentuală și absolută)

70% 2000
1800
60%
1600
MILLION POUNDS

50% 1400
40% 1200
1000
30% 800
20% 600
400
10%
200
0% 0
economii
energy savings carbon
economiisavings supplier cost peak loadsarcină
shifting network
economii transfer Beneficiibenefits
rețea
energie carbon savings
cheltuieli maximă
furnizori

Figura 5 prezintă valorile procentuale și absolute asociate diferitelor tipuri de beneficii. Reducerea
consumului de energie pentru utilizatorii finali reprezintă cea mai mare cotă de beneficii. Este

25
preconizat faptul că furnizorii vor avea la rândul lor beneficii ca urmare a reducerii numărului de citiri
contoare și a furturilor, cât și un volum de muncă redus în call center-urilor furnizorilor. Operatorii de
rețele vor îmbunătăți managementul întreruperilor de energie electrică și vor soluționa mai eficient
orice defecțiuni ale rețelei. Totuși, beneficiile rețelelor inteligente nu au fost cuantificate în ACB.

Principalul aspect unic al analizelor cost-beneficiu în domeniul contoarelor inteligente din RU este
acela că principalele părți interesate implicate nu sunt OSD-uri 8 ci furnizorii. 9 O caracteristică cheie a
ACB din Marea Britanie este aceea că aceasta prevede o implementare duală a contoarelor de energie
electrică și gaze. O astfel de ACB evidențiază faptul că piața de contorizare nu este reglementată și
foarte mulți clienți utilizează același furnizor pentru gaz și energie electrică. Drept urmare, în modelul
britanic dirijat de către furnizor, vor exista stimulente semnificative pentru a înlocui în același timp
contoarele de energie electrică cât și pe cele de gaze cu contoare inteligente. Această dinamică nu va
fi aplicabilă în alte țări.

Diferite analize de impact (AI) prezintă valori actualizate nete (VAN) diferite. În 2014, VAN a fost
majorată cu 184 milioane £ comparativ cu AI publicată în august 2011.
Tabelul 9. Diferențele de rezultat ale analizelor cost-beneficiu în domeniul sistemelor de contorizare
inteligentă elaborate de către guvernul din RU în perioada 2011-2014 (milioane lire sterline)

VAN Costuri Totale Beneficii totale Diferență VAN


ACB non-rezidențial 2011 2.154 £ 604 £ 2.759 £ 0
ACB non-rezidențial 2012 2.338 £ 608 £ 2.946 £ 187 £
ACB 2013 (toți utilizatorii finali) 6.659 £ 12.115 £ 18.774 £ 0
ACB 2014 (toți utilizatorii finali) 6.214 £ 10.927 £ 17.141 £ 445 £

Tabelul 8 prezintă diferitele rezultate ale ACB-urilor elaborate în perioada 2011-2014. De-a lungul
anilor ACB a fost actualizată pentru a evidenția modificările ipotezelor și estimărilor privind prețurile
combustibililor fosili, prețul CO2, factorii de emisii de carbon, consumul de energie și numărul de
contoare din sectorul rezidențial și non-rezidențial. În ceea ce privește ACB-urile non-rezidențiale, atât
costurile cât și beneficiile totale au crescut. Acest lucru se datorează în principal modificării prețurilor
CO2 și energiei ca urmare a modificării anului de bază aferent valorii actualizate. Modificarea anului
de bază al valorii actualizate are drept rezulta majorarea costurilor și beneficiilor, cât, însă creșterea
beneficiilor are un impact mai mare. Planificarea actualizată și profilurile de implementare cât și
majorarea costurilor contracarează într-o oarecare măsură acest efect. Planificarea actualizată și
profilurile de implementare au avut drept rezultat mai puține contoare ce urmau să fie implementate
până la finalul anului 2014 decât în modelarea inițială, iar anumite costuri și beneficii ale contoarelor
inteligente sunt vizibile mai târziu.

2.3. Olanda

Olanda are o populație de 17 de milioane de locuitori și un consum de energie electrică de 6,71 MWh
per cap de locuitor. 10 Din punct de vedere istoric, principalele surse de energie electrică din Olanda au
fost combustibili fosili (de ex.: gaz natural și cărbune). De curând sursele de energie regenerabilă (de

8
Sistemul de energie electrică din RU nu include OSD; în schimb acesta este compus din 14 ORD (operatori rețea
de distribuție).
9
Detaliile cu privire la implementare pot fi consultate la adresa:
https://www.smartenergygb.org/en/smart-future/about-the-rollout/the-stages-of-the-rollout
10
IEA, Electric power consumption (kWh per capita). http://www.iea.org/statistics/statisticssearch/

26
ex.: energia eoliană și solară) au generat o creștere a ponderii energiei electrice. 11 Consumul a crescut
în medie cu 4,5% pe an în ultimele șase decenii. 12

O analiză cost-beneficiu a fost elaborată pentru proiectul de lege ce modifică Legea energiei electrice
din 1998. Caracteristicile cheie aferente modificării respectivei legi constau în:
• reglementarea activității de contorizare prin introducerea tarifelor reglementate;
• plasarea unei obligații asupra OSD-urilor în vederea implementării contoarelor inteligente la nivel
național în termen de șase ani pentru clienții mici; și
• atribuirea responsabilității OSD-urilor în ceea ce privește furnizarea și întreținerea infrastructurii
de contoare și atribuirea responsabilității furnizorilor în ceea ce privește colectarea și procesarea
datelor brute în domeniul contoarelor și comunicarea acestora către clienți.

În ceea ce privește analiza cost-beneficiu, punctele de plecare au fost următoarele:


• Furnizorii și consumatorii beneficiază cel mai mult de pe urma contoarelor inteligente, în timp ce
costurile sunt suportate de către OSD-uri;
• ACB a vizat exclusiv impactul contoarelor inteligente asupra OSD; și
• Domenii mari de beneficii pentru OSD-uri, altele decât contorizarea, sunt excluse (precum
gestionare rețea, impact asupra acurateței previziunilor de cerere, impact asupra consumului
anual de energie și impact asupra vârfului de consum).
Tabelul 10. Categorii de costuri suportate de către OSD

Sursa: Frontier Economics (2008), „Cercetare privind costurile contoarelor inteligente de energie electrică și gaz
OSD-uri – Un raport elaborat pentru Energiekamer”

Tabelul 9 prezintă costurile la nivel de distribuție, așa cum rezultă acestea din punct de vedere al
elementelor de costuri directe luate în considerare în cadrul analizei cost-beneficiu. ACB ia în
considerare costurile ce ar putea fi acoperite prin intermediul tarifului de contorizare. Acesta include
costul potențial al dispozitivelor de contorizare tradiționale irecuperabile și costul procesului de
colectare date întreprins de-a lungul perioadei de implementare.

11
IEA, Netherlands - Energy System Overview. https://www.iea.org/media/countries/Netherlands.pdf
12
CBS, National Energy Outlook 2016, available at:
https://www.cbs.nl/-/.../45/national%20energy%20outlook%202016_summary.pdf

27
În ceea ce privește domeniul, ACB se aplică acelor locații ce sunt aprovizionate doar cu energie
electrică (aproximativ 845.000 de clienți). Costurile sunt diferite în cazul în care furnizorul de energie
electrică decide să facă uz de privilegiile de prioritate.
Figura 6. Costurile contoarelor inteligente (în euro per contor, conform analizei internaționale)

Installation costs-joint (new


Costuri de instalare-comune meters)
(contoare noi)

Installation costs-separate
Costuri de instalare-separate

Communication
Costuri de comunicare - PLC costs-PLC

Costuri de Communication
comunicare-GPRS costs-GPRS

Datadate
Costuri management management cost

Costuri de mentananţăMaintanance cost

CosturiPurchase
de achiziţiecost electricity
contor meter
energie electrică

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Maxim Minim (€)
Maximum (€) Minimum
(Euro) (Euro)

Figura 6 prezintă costurile specifice punctului de contorizare și contorului din analiza cost-beneficiu
olandeză. Procesul de colectare a datelor introduse privind costurile și beneficiile a inclus revizuirea
surselor de date publicate, cât și discuții bilaterale cu participanții pe piața din Olanda și producătorii
de contoare. Costurile de achiziție, instalarea contoarelor noi, costurile aferente comunicațiilor GPRS
reprezintă cele mai mari costuri.
Figura 7. Costurile anuale ale OSD (în euro per contor, conform analizei internaționale)

Reduceri
Cost costuri
savings due ca urmare of
to transfer a
transferului de responsabilitate
responsibility

Beneficii management rețea


Network Management benefits

0 1 2 3 4 5 6
Maxim (euro) Minim (euro)
Maximum (€) Minimum (€)

Figura 7 evidențiază faptul că OSD-urile vor economisi între 4,40 EUR și 6,50 EUR per contor pe an ca
urmare a impactului combinat al beneficiilor gestionării rețelei și reducerilor de cost obținute din
transferul responsabilității privind colectarea și validarea datelor.

Revizuirea costurilor și beneficiilor a fost utilizată pentru a genera un interval pentru fiecare element
de cost și beneficiu. Un model economic a fost dezvoltat pentru a estima nivelul probabil al costului
net în raport cu tarifele. Modelul a fost utilizat pentru a evalua impactul implementării contoarelor
inteligente asupra OSD-urilor.

Una dintre cele mai relevante caracteristici ale acestei analize cost-beneficiu este aceea că feedback-
ul direct nu este inclus sub forma unei categorii de beneficii. În schimb se presupune că citirile bilunare
sunt furnizate utilizatorilor finali, cu informații suplimentare privind consumul de energie electrică. În
plus, o serie de beneficii din Recomandarea 2012/148/UE nu sunt incluse în analiza cost-beneficiu. De

28
exemplu, investiția amânată, pierderile tehnice, emisiile de CO2 și poluarea aerului nu sunt enumerate
ca beneficii în analiză. Un beneficiu suplimentar este reprezentat de creșterea competitivității ca
urmare a instalării sistemelor de contorizare inteligentă. Beneficiul este reprezentat sub forma unui
certificat asociat cu abilitatea competitorilor de a dezvolta noi nișe pe o piață unde implementarea
contoarelor inteligente este integrală.
Figura 8. Flux de numerar net (neactualizat)
Final implementare

Veniturile din tarife nu


sunt suficiente pentru
a acoperi
implementarea în
această perioadă (5
Start implementare
ani)
integrală

Sursa: Frontier Economics (2008), „Cercetare privind costurile contoarelor inteligente de energie electrică și gaz
OSD-uri – Un raport elaborat pentru Energiekamer”

Figura 8 prezintă beneficiile nete neactualizate, și anume fluxul de numerar net pentru o perioadă de
17 ani. În primii cinci ani ai implementării sistemelor de contorizare inteligentă, beneficiile nete sunt
negative. Până la finalul implementării, beneficiile nete sunt din nou pozitive. Acest considerent nu
este aplicabil doar în cazul Olandei, deoarece perioadele de implementare sisteme de contorizare
inteligentă tind să fie dificile din punct de vedere financiar pentru implementatori. Totuși, în cadrul
unei analize cost-beneficiu, simpla comparare a beneficiilor și costurilor neactualizate nu este adesea
la fel de semnificativă precum calcularea valorii actualizate nete (VAN), în urma aplicării ratelor de
actualizare atât pentru beneficii, cât și pentru costuri.

O rată de actualizare de 5,5% pe an este aplicată în ACB pentru viitoarele fluxuri de costuri și beneficii.
Aceasta este egală cu costul mediu ponderat al capitalului (WACC) utilizat de către Energiekamer în
reglementarea sa. Actualizarea este realizată de-a lungul unei perioade de 17 ani pe baza duratei de
viață tehnice și economice medii a unui contor inteligent.

29
Figura 9. Impactul valorilor actualizate nete cumulate asupra implementării contoarelor inteligente

Sursa: Frontier Economics (2008), „Cercetare privind costurile contoarelor inteligente de energie electrică și gaz
OSD-uri – Un raport elaborat pentru Energiekamer”

Figura 9 prezintă două VAN cumulate în cadrul scenariului optimist și pesimist utilizat în ACB olandeză.
În scenariul optimist, beneficiile nete ating pragul de rentabilitate după 9 ani. În scenariul pesimist,
VAN rămâne negativă pe întreaga durată a evaluării (și anume 17 ani). Figura poate fi interpretată de
asemenea ca VAN pentru fiecare an de implementare, în cazul în care investiția ar fi fost finalizată în
anul în cauză.

Figura 10. Analiza de sensibilitate a principalelor categorii de costuri și beneficii

Costuri de
achiziţie
contoare şi
Costuri defectare
comunicaţii… contoare
inteligente
Costuri unice de
33%
19%

Costuri continue
contoare
inteligente
32%

Figura 10 prezintă analiza de sensibilitate a principalelor categorii de costuri și beneficii. Analiza de


sensibilitate scoate în evidență incertitudinea costurilor aferente defectării contoarelor inteligente (o
rată de eșec mai mare decât cea a contoarelor vechi). În mod similar, analiza de sensibilitate
evidențiază incertitudine în special în ceea ce privește costurile comunicațiilor OSD (și anume PLC
comparativ cu GPRS).

În cadrul analizei de sensibilitate unul dintre aspectele cheie este competitivitatea. Eliminarea unui
astfel de element ar genera beneficii nete negative (și anume -19 € per punct de măsurare,
echivalentul sumei totale de -127 milioane €).

30
2.4. Irlanda
Irlanda are o populație de 5 milioane de locuitori și un consum de energie electrică de 5,81 MWh per
cap de locuitor. 13 În general, Irlanda este un importator net de energie, ce se bazează foarte mult pe
energie electrică importată prin intermediul interconexiunii cu RU. 14 Cererea de energie electrică din
Irlanda a fost în scădere începând cu anul 2010, însă în 2015 a existat o creștere de 2,9% corelată cu
creșterea economică. Implementarea contoarelor inteligente în Irlanda implică aproximativ 2,2
milioane de consumatori de energie electrică cu o investiție de până la 1 miliard €.

Este preconizat un beneficiu net de aproximativ 229 milioane € de-a lungul unei perioade de 20 ani.

Figura 11. Calendarul de implementare estimat

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
40% 35%
30%
20% 15%
10%
10%
0%
2017 2018 2019 2020

Figura 11 prezintă calendarul de implementare estimat pentru Irlanda. În cadrul ACB este presupus
faptul că implementarea contoarelor inteligente are loc constant în perioada 2017-2020 pentru
sectorul rezidențial din Irlanda, cât și la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Este de asemenea
presupus faptul că dispozitivele de afișare la domiciliu sunt instalate doar în locuințele personale și
sunt instalate împreună cu contoare inteligente. ACB are la bază principiul introducerii tarifelor orare
pentru sectorul rezidențial și pentru IMM-uri un an mai târziu de la data instalării contorului inteligent.

În ceea ce privește categoriile de costuri și beneficii pentru consumatori, curba de învățare a


contoarelor inteligente este considerată cost, în timp ce reducerea consumului de energie și reducerea
continuă a timpului sunt considerate beneficii.
Table 11. Profilul beneficiilor corespunzătoare utilizării
Înainte de instalarea contorului inteligent După instalarea contorului inteligent
Consum Cost unitar Cost Consum Cost unitar Cost total
mediu total mediu
Perioadă de 433 0,11 47,5 390 0,15 60,5
vârf
Normal 3210 0,11 349,4 3111 0,11 334,8

13
IEA, Electric power consumption (kWh per capita), available at: http://www.iea.org/statistics/statisticssearch/
14
SEAI (2015), Energy in Ireland 1990-2014, available at:
http://www.seai.ie/resources/publications/Energy-in-Ireland-1990-2015.pdf

31
În afara 929 0,11 99,5 937 0,09 85
perioadelor
de vârf
Total 4573 0,11 496,5 4439 9,24 480,3

Așa cum este evidențiat în Tabelul 10, în cazul locuințelor cu contoare inteligente, dispozitivele de
afișare la domiciliu și tarifele orare (TO), reducerea medie anuală a consumului de energie electrică
este în valoare de 16,2 €. Astfel de economii rezultă din reducerea generală a consumului de energie
(și anume 134 KwH pe an) și reducerea asociată perioadelor de vârf ca urmare a aplicării tarifelor orare
ce stimulează consumul în afara perioadelor de vârf în detrimentul cererii din perioadele de vârf.

Aceste economii ar trebui să aibă loc integral în anul următor implementării sistemelor de contorizare
inteligentă, dispozitivelor de afișare la domiciliu și tarifelor orare. ACB face referire la datele
internaționale din punct de vedere al cazurilor de succes în ceea ce privește reducerea consumului de
energie.

ACB se axează pe costurile și beneficiile Comitetului de Furnizare Energie Electrică (ESB), care din punct
de vedere istoric, cât și în prezent, își desfășoară activitatea sub forma unui concern semi-public pe o
piață liberalizată și competitivă. În ceea ce privește contoarele inteligente, ESB își asumă o
responsabilitatea semnificativă cu privire la implementarea, cât și managementul acestora (cât și
fluxuri de date și stocare) după implementare. ACB identifică costuri de capital conexe semnificative,
în afara celor aferente contoarelor inteligente și dispozitivelor de afișaj la domiciliu. Acestea se referă
la managementul programului (și anume costurile pe care ESB le va suporta pentru managementul
implementării programului la nivel național, inclusiv achizițiile); stația de emisie (și anume, softul
necesar pentru a asigura comunicarea bidirecțională între contorul inteligent și sistemul de
management date contor ESBN); sistemul de management date contor (și anume sistemul necesar
pentru stocare, management și distribuție date consum de la contoarele inteligente); îmbunătățire
infrastructură (și anume, sistemul actual utilizat de către ESBN pentru management contor);
management amplasare și materiale; investiții în sisteme pentru a asigura managementul eficient al
programului de implementare contoare inteligente; și securitate TI (și anume investițiile necesare
pentru aplicațiile noi pentru a asigura faptul că datele contorului inteligent sunt securizate în toate
punctele de tranzit și procesare). În plus, ACB indică costuri operaționale pentru ESBN asociate
implementării sistemelor de contorizare inteligente, constând în costuri pentru operatorul de
telefonie mobilă (și anume, costuri pentru comunicarea continuă dintre contoarele inteligente și
sistemul de management date contoare al ESBN); operarea și întreținerea telecomunicațiilor (și
anume, costurile asociate operării și întreținerii infrastructurii de telecomunicații necesare pentru a
sprijini comunicațiile sistemului de management date la un contor la altul); management și
îmbunătățire anuală a infrastructurii și sistemului de management date (și anume, costuri anuale
asociate cu operare și întreținerea acestor sisteme, cât și îmbunătățirea ocazională a acestora); un
centru de operațiuni rețea (și anume costurile echipei responsabile pentru asigurarea faptului că
procesele de activitate contoare inteligente sunt adecvate scopului); costuri stocare date (și anume
costurile stocării datelor furnizate de contoarele inteligente pe măsură ce acestea sunt
implementate); înlocuirea contoarelor defecte (și anume, costurile asociate înlocuirii contoarelor
inteligente defecte); și costurile aferente dispozitivelor de afișare la domiciliu (și anume, costuri
departament administrativ și costuri clienți pe durata etapelor de planificare și implementare, costuri

32
comunicații de-a lungul unei perioade de management de doi ani, și înlocuirea dispozitivelor de afișare
la domiciliu defecte.

ESBN are următoarele beneficii: evitarea citirii manuale a contoarelor; evitarea costurilor aferente
înlocuirii contoarelor; evitarea costurilor branșărilor noi; evitarea costurilor contoarelor specializate
pentru plată în avans; evitarea costurilor capacității de microgenerare pentru contoarele tradiționale;
evitarea vizitelor la contoarele tradiționale (de ex.: deconectări și reconectări); evitarea costurilor
asociate investigării reclamațiilor privind tensiunea; evitarea costurilor repornirii rețelei ca urmare a
reducerii cererii din perioadele de vârf și ca urmare a reducerii totale a consumului; și evitarea
furturilor. În mod specific, beneficiile conexe cererii reprezintă 1,04 milioane € pentru fiecare reducere
de 1% a consumului de energie și 0,73 milioane € pentru fiecare reducere de 1% a consumului de
energie în perioadele de vârf.

Figura 12. Costurile de capital aferente contoarelor inteligente suportate de către furnizori

Alt Capex
Other Capex

Sisteme&îmbunătățite
Enhanced Trading comercializare
Risk Management Systemsși
management riscuri
Sistem CRM CRM
Enhanced îmbunătățit
System

Sistem de facturare îmbunătățit


Enhanced Billing System

Sistem de emitere mesaje piață nouă


System for Issuance of New Market Messages
Sistem de primire mesaje piață nouă
System for Receipt of New Market Messages

0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000 3000000

Figura 12 prezintă costurile de capital suportate de către furnizor asociate sistemelor de contorizare
inteligentă. Îmbunătățirea sistemului de management al relației cu clienții (CRM) și a sistemului de
facturare reprezintă cele mai mari costuri pentru furnizori. Aceste estimări ale costurilor de capital
sunt bazate pe faptul că toți furnizorii au fost intervievați cu privire la impacturile implementării
sistemelor de contorizare inteligentă asupra situațiilor financiare ale acestora. Doar trei furnizori au
dat răspunsuri detaliate. În plus față de costurile de capital prezentate în Figura 12, categoriile de cost
din OPEX constau în formarea personalului, un OPEX TI, creșterea nivelului de conștientizare a
clientului, emiterea de facturi inteligente și imprimarea declarațiilor duplicat, și costurile suplimentare
aferente comunicațiilor.

În ceea ce privește beneficiile pentru furnizori, principalele categorii constau în evitarea citirii ad hoc
a contoarelor, reducerea creanțelor irecuperabile și reducerea ciclurilor de recuperare creanțe.
Tabelul 12. Beneficiile și costurile producției de energie.
Tipul de modificare Beneficiu/cost
Profitabilitatea investiției în capacitatea rezidențială (în MW). 1.869
Cost mediu per MW 78.730 €
Reducerea cererii din perioadele de vârf -9%
Beneficiu factor deflație 32%

33
Tabelul 11 prezintă beneficiile și costurile schimbărilor generate de către contoarele inteligente în
ceea ce privește producția de energie electrică. Reducerea cererii din perioadele de vârf conduce la
scăderea costurilor ca urmare a producției evitate. VAN al acestui beneficiu este de 68 milioane €.
Tabelul 13. Beneficiile asociate prețurilor marginale mai mici ale sistemului
Valoare, totală, rezidențial, profitabilitate investiții sisteme 1.730.510.620 €
de contorizare inteligentă în 2011
Reducere în puncte procentuale 0,40%

Tabelul 12 prezintă beneficiile asociate prețurilor marginale mai mici ale sistemului ca urmare a unei
cereri mai mici. Acest lucru se datorează ipotezei că o scădere a cererii rezidențiale conduce la
reducerea prețurilor în piața angro, ceea ce conduce la prețuri marginale ale sistemului mai scăzute.

Figura 13. VAN-uri pentru diferite părți interesate (în mii de euro).

TOTAL

Generation
Producție

Suppliers
Furnizori

ESBN--Benefits
ESBN Beneficii (costuri
(avoided evitate)
costs)

ESBN - other Capex and Opex costs

ESBN- Smart
ESBN - Contoare inteligente
meter și dispozitive
and In-Home de
Displays
afișare la domiciliu

Small Medium
Întreprinderi Enterprises
Mici și Mijlocii

Consumatori rezidențiali
Residential consumers

-600000 -400000 -200000 0 200000 400000 600000

Figura 13 prezintă rezultatele ACB cu diferite VAN-uri pentru toate părțile interesate. ESBN și furnizorii
de energie electrică se confruntă cu valori negative ale VAN. Amploarea costului net în cazul rețelelor
este semnificativă și evidențiază, în mare parte, utilizarea la nivel național a soluțiilor de comunicații
GPRS cu un cost operațional anual ridicat. În ceea ce privește consumatorii, locuințele sunt asociate
cu valori actualizate nete pozitive per ansamblu, în timp ce valorile actualizate nete ale IMM-urilor
sunt negative.

34
Figura 14. Sensibilităţile diferitelor variabile (în mii de euro)

33114

13323
ASSET LIFE (19 DISCOUNT CONSUMER HIGHER CAPEX LOWER CAPEX
VERSUS 17 YEARS) FACTOR (4% BENEFIT (110%) (90%)
VERSUS 5%) COMPOUNDS (75%
-25435

-34772
UPLIFT BY 2033)

-128728
Figura 14 prezintă nivelul de sensibilitate al variabilelor critice la modificările ipotezelor. Analiza cost-
beneficiu devine pozitivă în ceea ce privește valoarea actualizată netă atunci când consumatorii
utilizează experiența inițială privind tarifele orare și obțin beneficii ulterioare din utilizarea contoarelor
inteligente, dispozitivelor de afișare la domiciliu și tarifelor orare de-a lungul timpului sau atunci când
costurile estimate sunt cu 10% mai mici decât anticipate. Cumularea beneficiilor este experimentată
atunci când categoriile majore de cost sunt cu 10% mai mici decât estimarea inițială, iar beneficiile
utilizării pentru consumator sunt cumulate de-a lungul timpului și ajung până în 2033 la 175% din
ipoteza inițială a analizei cost-beneficiu. Acest beneficiu calculat compus este o caracteristică
standard a ACB-urilor privind sistemele de contorizare inteligentă analizate în acest raport.

Măsura în care este redusă pierderea totală (și anume VAN negativă, în termeni absoluți) depinde atât
de schimbările perioadei de viață asumate a contorului inteligent și de momentul în care factorul de
actualizare este redus la 4%.
Pe de altă parte, un CAPEX cu 10% mai mare decât cel previzionat are drept rezultat o valoare
actualizată netă mai negativă decât rezultatele analizei cost-beneficiu.

2.5. Ungaria

Ungaria are o populație de 9 de milioane de locuitori și un consum de energie electrică de 4,1 MWh
per cap de locuitor. În perioada 2005-2015 Ungaria a experimentat o reducere cu două cifre a
producției nete de energie electrică, comparativ cu reducerea medie de 2,6% de la nivelul UE-28. În
aceeași perioadă de timp, cota de piață a celui mai mare producător de energie electrică a crescut de
la 38,7% la 53,1%. 15 Ungaria este unul dintre statele europene cu cel mai mic consum de energie
electrică per persoană. De exemplu, aceasta a avut cel mai scăzut nivel dintre statele UE-28 în 2012. 16

În cadrul legal actual, OSD sunt responsabili pentru instalarea și mentenanța contoarelor. Abordarea
adoptată în cadrul analizei cost-beneficiu din Ungaria are la bază costurile anuale agregate, iar
beneficiile sunt estimate sub forma scăderilor proporționale din baza de venit.

Procesul de implementare implică o implementarea orientată de către OSD-uri de 80% până în 2012.
Alternativele luate în considerare în analiza cost-beneficiu implică (i) o implementare în comun de

15
Eurostat, Electricity production, consumption and market overview. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Electricity_production,_consumption_and_market_overview#Main_statistical_findings
16
IEA, Electric power consumption (kWh per capita). http://www.iea.org/statistics/statisticssearch/

35
către toți OSD, în cadrul căreia companiile dezvoltă în comun un sistem ce procesează și stochează
datele furnizate de către contoarele inteligente; și (ii) operatorul sistemului de transport preia
funcțiile operatorului de contoare inteligente.

Ca și în cazul altor analize cost-beneficiu, funcțiile de management al cererii nu sunt incluse ca parte a
beneficiilor structurii de contoare inteligente.
Tabelul 14. Ipoteze cheie analiza cost-beneficiu din Ungaria
Ipoteză principală Valoare
Rată de actualizare 10,30%
Durată de viață a contoarelor 15 ani
Numărul de citiri evitate 1
Reducerea consumului 1,50%
Reducerea furtului 50%
Reducerea pierderilor tehnice 1,50%

Atunci când au fost estimate costurile și beneficiile de-a lungul timpului, a fost luat în considerare un
set de ipoteze cheie. Numărul de citiri manuale reduse pe an este 1. Costul mediu de facturare per
client cu contor inteligent este de 0,50 € per punct de măsurare pe an. Costul aferent relației cu
clienții/client/an de referință este de 2 € per punct de contorizare pe an. Transferul sarcinii maxime
este de 2%. Procentul de clienți ce solicită energie incrementală contractată este de 1%.
Figura 15. Penetrarea cumulată a contoarelor inteligente și contoarelor standard

4500000
4000000
3500000
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035

Standard
Contoare meters
standard Smart meters
Contoare inteligente

Figura 15 prezintă eliminarea treptată a contoarelor standard și creșterea nivelului de penetrare a


contoarelor inteligente.

36
Figura 16. Beneficiile și costurile analizei cost-beneficiu din Ungaria (€ per punct de contorizare).

BENEFITS - COSTS
TOTAL benefits
Beneficii totale
GenerationEficienţă
efficiency (wholesale
producție price)
(preț angro)
Benefits

Increase competitivității
Creșterea in competitiveness (retail
(preț de price)
desfacere)
Economii cost energie
Electricity costelectrică
savings
Reducere pierderilor comerciale
Reduction in commercial losses
Reducere pierderilor tehnice
Reduction in technical
Reducere citiri și operațiuni losses
contoare
Reduction in meter reading and operations
TOTAL costs
Costuri totale
Other costs
Alte costuri
Sunkinițiale
Costuri costs
AverageCostul
costmediu al implicării
of customer clientului…
engagement…
Costs

Cost mediu
Average cost of In-homedomiciliu
dispozitive de afișare la displays
Cost mediu comunicații
Average cost of communications
Cost TI mediu
Averageinteligente
Cost mediu contoare cost of IT
Average cost of smart meters
-100 -50 0 50 100 150 200 250 300

Figura 16 prezintă rezultatele analizei cost-beneficiu din Ungaria. Beneficiile nete sunt de -78,20 euro
per punct de contorizare.

Cel mai optimist scenariu cuprinde o reducere de 10% a pierderilor din rețea; o reducere de 75% a
costurilor de transfer client; o reducere de 16% a cererii de energie de echilibrare; și o reducere de 6%
a prețurilor cu ridicata, comparativ cu o reducere de 2% a prețurilor utilizatorului final datorită unui
nivel mai ridicat de concurență.

2.6. Franța

Franța are o populație de 67 de milioane de locuitori și un consum de energie electrică de 7,04 MWh
per cap de locuitor. 17 Energia electrică este produsă în mare parte din surse nucleare, care au
reprezentat în 2016 aproximativ trei sferturi din producția totală. 18 Franța deține 35 de milioane de
contoare de energie electrică și are obiective ambițioase pentru dezvoltarea surselor de energie
regenerabilă și a eficienței energetice, alături de un angajament de a reduce ponderea energiei
nucleare în mixul energetic. Cererea de energie electrică din Franța depinde în mare măsura de sezon
și sensibilitatea la temperatură.

Operatorii sistemului de distribuție sunt responsabili din punct de vedere legal pentru toate
operațiunile conexe contorizării, inclusiv instalare, întreținere și citire contoare. Înainte de
implementarea sistemelor de contorizare inteligentă, contoarele erau citite manual de două ori pe an.

Comisia de Reglementare în domeniul Energiei a elaborat prima analiză cost-beneficiu în 2007.


Ulterior a fost realizat un studiu pilot de dimensiuni mari. Studiul pilot a fost un proiect realizat de-a
lungul unei perioade de 2 ani cu 300.000 de clienți din două regiuni 19. În ceea ce privește costurile,
proiectul pilot indică 60% din instalare, 30% din achiziție și 10% din alte surse. În cadrul proiectului
pilot a fost estimat faptul că implementarea la nivel național are implica costuri de aproximativ 4,3

17
IEA, Electric power consumption (kWh per capita). http://www.iea.org/statistics/statisticssearch/
18
RTE, Production nationale annuelle par filière (2012 à 2016) https://opendata.rte-
france.com/explore/dataset/prod_par_filiere/table/?sort=-annee
19
O parte dintre cifrele cheie ale proiectului pilot sunt după cum urmează: 250.000 de contoare înlocuite; 92%
dintre contoare comunică; și mai puțin de 1% reclamații.

37
miliarde €. În ceea ce privește distribuția beneficiilor, a fost estimat faptul că 55% dintre beneficii
reprezintă reducerea pierderilor tehnice; 40% reprezintă performanța intervențiilor; și 5% reprezintă
o mai bună gestionare a activelor și operare rețea. În urma proiectului pilot a fost elaborată o analiză
cost-beneficiu financiară. Costurile și beneficiile sunt conforme cu rezultatele proiectului pilot.

În ceea ce privește distribuția costurilor și beneficiilor, OSD-urile ar experimenta pierderi ca urmare a


implementării sistemelor de contorizare inteligentă, și într-o măsură mai mare dacă acest proces ar
avea loc de-a lungul unei perioade de 5 ani. Costurile suportate de către OSD-uri reprezintă costuri de
investiții (inclusiv echipamente de contorizare, instalare contoare, echipamente noduri și sistem de
informații contor); costuri standard (și anume, înlocuirea contorului în avans); costuri operaționale (și
anume, întreținere, reparații și operațiuni contoare și noduri, și operațiuni sistem de informații). OSD-
urile vor avea de-asemenea beneficii în ceea ce privește citirea la distanță și optimizare rețelei. A fost
estimat faptul că, implementarea în termen de 10 ani ar reduce costurile suportate de către OSD-uri
cu aproximativ 15%. Totuși, aceste costuri mai reduse nu sunt suficiente pentru a genera valori
actualizate nete pozitive.
Tabelul 15. Costurile din analiza cost-beneficiu franceză
Categorie de cost Miliarde €
Contoare inteligente 3
Tehnologia informației 0,5
Comunicații 0,3
Total 3,8

Tabelul 14 prezintă costurile totale ale implementării sistemelor de contorizare inteligentă în Franța,
defalcate în costul unităților de contorizare inteligentă, cost tehnologia informației și costuri
comunicații.
Tabelul 16. Beneficiile din analiza cost-beneficiu franceză
Categorie de beneficiu Procent beneficiu Beneficii actualizate (în miliarde de
euro)
Investiție evitată la instalarea 30% 1,5
contoarelor existente
Pierderi de rețea evitate 25% 1,2 sau 1,8
Costuri citire contoare evitate 15% 0,7

Tabelul 15 prezintă principalele beneficii. Cele mai mari beneficii sunt reprezentate de investițiile
evitate la instalarea contoarelor existente, urmate de pierderi de rețea evitate și evitarea costurilor
aferente citirii contoarelor. În plus față de materialul prezentat în cele două tabele de mai sus, a fost
estimat faptul că acele costuri operaționale aferente sistemelor de contorizare inteligentă ar fi cu 0,7
miliarde € mai mari în perioada 2011-2038, însă ar exista și alte beneficii în ceea ce privește cheltuielile
de exploatare (0,1 miliarde €) și reducerea intervențiilor tehnicienilor (1 miliard €). Drept urmare,
valoarea actualizată netă este cuprinsă între 0,1 miliarde € și 0,7 miliarde €, iar sensibilitatea cea mai
mare fiind corelată cu pierderile de rețea evitate, ce poate varia între 1,2 € și 1,8 miliarde €.

2.7. Lecții învățate pentru România

În general analizele cost-beneficiu din diferite state europene prezintă lecții importante ce pot fi
învățate pentru o analiză economică în domeniul implementării contoarelor inteligente în România.
Principalele lecții învățate fac referire la reducerea consumului de energie electrică și reducerea
pierderilor.

38
Reducerea consumului este un aspect esențial pentru o analiză cost-beneficiu deoarece procentul
relativ scăzut de beneficii în ceea ce privește economiile este înmulțit cu milioane de utilizatori.

Contoarele inteligente au generat beneficii semnificative pentru OSD-uri în țările cu un nivel ridicat de
furt și pierderi comerciale.

În mod similar, măsura în care e posibilă amânarea vârfului de investiție, reducerea pierderilor tehnice
și reducerea duratei întreruperilor va depinde de poziția inițială a țării.
Figura 17. Costurile din analiza cost-beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare
inteligentă
(în euro per contor, actualizate)
600
500
400
300
200
100
0
UK Germany Netherlands Ireland Hungary Romania
Contoare Tehnologia Comunicații Afișaje la domiciliu
Smart meters
inteligente Information
informației Technology Communications In-home display
Distribuție Costuricosts
formare
Generation
Producție Transmission
Transport Distribution Training
Customer care
Relații clienți Sunk costs Securitate
Security

Figura 17 prezintă costurile actualizate pentru statele europene, revizuite în această secțiune a
raportului. Costul final al contoarelor inteligente include instalarea. Costurile cu forța de muncă
diferite în fiecare țară vor afecta această unitate de cost. De exemplu, cazul Italiei și Spaniei - două
state ce au achiziționat cantități mari de contoare inteligente - pare să indice faptul că acele costuri
ale contoarelor din cadrul licitațiilor sunt mai aproape de valorile prevăzute în cadrul studiului AT
Kearney din România. O diferență mare în ceea ce privește unitățile de cost din Figura 17 se datorează
costurilor aferente TI și comunicațiilor. Nu există criterii standard pentru alocarea respectivelor
costuri. În acest sens, graficul de mai jos prezintă faptul că aceste două elemente au în general un cost
total cuprins între 50 € și 100 €. În Germania costul aferent întregului sistem este estimat la peste 233
€ per punct de măsurare. Cea mai scumpă tehnologie de comunicații (GPRS) este adoptată în
Germania. Pe de altă parte, cea mai ieftină tehnologie de comunicații (PLC) este în principal utilizată
în țările având cele mai mici costuri raportate, inclusiv România și Ungaria. Aproximativ 93% dintre
costuri sunt asociate cu comunicațiile, TI și contoarele. În general, costurile actualizate totale pentru
Regatul Unit, Germania, Olanda, Ungaria și Olanda sunt de 281,65 €, 492,12 €, 240,28 €, 260,49 € și
242,42 €. Acestea sunt mult mai mari comparativ cu costurile (97,73 €) estimate pentru România
conform studiului AT Kearney.
Figura 18. Beneficiile din analiza cost-beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare
inteligentă

39
(în euro per contor, actualizate)
600

400

200

0
UK Germany Netherlands Ireland Hungary Romania

Reduction in meter
Reducere citire reading
și operare and operation
contoare Reduction
Reducereincosturi
O&M costs
O&M
Deferred
Investiții distribution capacity
amânate capacitate de investments
distribuție Deferred
Investițiitransmission capacity
amânate capacitate investments
transport
Investiții generation
Deferred amânate capacitate
capacitydeinvestments
producție Reduceri pierderi
Reduction tehnice
in technical losses
Economii cost
Electricity cost energie
savingselectrică Reduceri pierderi
Reductions de comunicare
in commmunication losses
Reducerea duratei întreruperilor Reduceri emisii CO2
Reduction of outage times Reduction of CO2 emissions
Reducerea poluare Investiții evitate înin
contoarele standard
Reduction of pollution Avoided investment standard meters
Competitivitate
Competitiveness

Figura 18 prezintă beneficiile actualizate per contor, așa cum sunt acestea estimate în analizele cost-
beneficiu revizuite în cadrul prezentei secțiuni a raportului. Scăderea numărului de operațiuni de citire
contoare pot avea o valoare cuprinsă între 14,5 € (Ungaria) și 145,8 € (în Regatul Unit). Discrepanțele
dintre reducerea costurilor pentru citirea contoarelor pot fi corelate cu acordurile operaționale și de
reglementare diferite în ceea ce privește ciclul de facturare și diferitele costuri cu forța de muncă (așa
cum este explicat mai sus în ceea ce privește costurile de instalare). Reducerea pierderilor tehnice de
energie electrică are un nivel ridicat doar pentru Regatul Unit și România. Reducerile aferente
pierderilor de comunicații sunt mult mai mari (43,6 €) în studiul AT Kearney în cazul României decât în
cazul oricărei alte țări, iar Ungaria ocupa locul al doilea cu 19,6 €. În general, costurile actualizate totale
pentru Regatul Unit, Germania, Olanda, Ungaria și Olanda sunt de 484,9 €, 287,3 €, 187,7 €, 164,6 € și
129,4 €.

40
3. COSTURILE CONTOARELOR INTELIGENTE ÎN ROMÂNIA
Orice evaluare a costurilor contoarelor inteligente în România va trebui să aibă la bază informații
actualizate în ceea ce privește costurile de piață ale tehnologiilor implicate, inclusiv contoarele fizice
și componentele TIC de software și hardware. Această secțiune prezintă datele puse la dispoziție de
către operatorii sistemelor de distribuție în cadrul studiilor pilot privind implementarea contoarelor
inteligente. În cadrul acesteia sunt discutate aspectele legate de datele privind costurile sistemelor de
contorizare inteligentă ce trebuie să fie luate în considerare atunci când este elaborată o analiză cost-
beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă în România. Aceasta furnizează
soluții cu privire la aspectele legate de datele privind costurile sistemelor de contorizare inteligentă,
în mod special cu privire la plafonarea prețului de piață al sistemelor de contorizare inteligentă și
costurile de amortizare aferente contoarelor inteligente. Drept urmare această secțiune nu reprezintă
o evaluare per se. Mai degrabă, aceasta prezintă date disponibile până în momentul de față și
furnizează consiliere cu privire la aspectele ce trebuie să fie luate în considerare atunci când este
elaborată o analiză cost-beneficiu privind contoarele inteligente în România.

3.1. Date din studiile pilot ale OSD-urilor realizate în perioada 2015-2016

Datele cele mai actualizate privind costurile contoarelor inteligente sunt obținute de studiile pilot
realizate în perioada 2015-2016. Informațiile comerciale neconfidențiale sunt sintetizate în Raportul
Anual al ANRE pentru anul 2016, publicat în iunie 2017.

În baza ordinului inițial pentru studiile pilot (Ordinul 145/2014, cu modificările ulterioare), ANRE a
implementat studii pilot în domeniul contoarelor inteligente în anul 2015 și 2016. Acestea au inclus
diferite domenii și tipuri de consumatori. De exemplu, proiectele pilot au inclus utilizatorii rezidențiali
și non-rezidențiali conectați la rețelele de distribuție; rețelele noi, recent modernizate cât și vechi;
zone rurale și urbane. În perioada 2015-2016, ANRE a elaborat 5 rapoarte interne privind stadiul actual
al implementării proiectelor pilot privind sistemele de contorizare inteligentă în încercarea de a evalua
viabilitatea contoarelor inteligente în România și de a determina nevoile de investiții pentru
implementarea integrală (80%), inițial planificată pentru perioada 2017-2020.

În vederea pregătirii implementării, în februarie 2016 (Ordinul 6/2016), ANRE a demarat procesul de
colectare informații privind setul complet de date obținute din studiile pilot, atât în ceea ce privește
rețelele noi și modernizate din zonele urbane și rurale (studiile pilot din 2015), cât și rețelele
nemodernizate din zonele urbane și rurale (proiectele pilot din 2016). Pe baza studiilor pilot din 2016
din zonele cu rețelele nemodernizate, ANRE ar fi trebuit să realizeze până în 2017 o evaluare a nevoilor
de investiții în rețelele nemodernizate în vederea integrării contoarelor inteligente, pentru a asigura
faptul că implementarea contoarelor inteligente este fezabilă indiferent de starea rețelelor. Totuși,
informațiile colectate nu au avut drept finalitate o analiză cost-beneficiu în 2017 (așa cum fusese
planificat anterior). În schimb, ANRE a actualizat studiul AT Kearney pe baza datelor obținute din
studiile pilot. Această activitate nu a fost realizată integral din cauza lipsei majore de date, în special
în ceea ce privește beneficiile, și din cauza diferențelor majore în ceea ce privește costurile la nivelul
diferiților operatori conform datelor obținute din studiile pilot. Până la începutul anului 2017, ANRE a
colectat planuri de implementare de la operatori, cu intenția de a elabora un calendar al implementării
în primăvara anului 2017, în ciuda datelor lipsă din ACB. Proiectele pilot au indicat faptul că contoarele
inteligente pot fi de asemenea implementate în zone cu rețele vechi și nemodernizate.

Figura 19 prezintă variabilitatea estimărilor de cost din studiile pilot în ceea ce privește costul unitar
mediu per consumator și le compară cu evaluarea inițială a costurilor din analiza cost-beneficiu
elaborată în cadrul studiului AT Kearney. În general, costul per contor variază în mod semnificativ în

41
raport cu evaluarea inițială a costului din cadrul studiului AT Kearney. Costurile reale din cadrul
studiilor pilot din 2015 au fost de 587 RON per consumator și 280 RON per consumator în 2016. Cei
trei OSD ce au suportat cele mai mari costuri în 2015 (și anume Transilvania Sud, 919 RON; Distribuție
Oltenia 784 RON; și Muntenia Nord 668 RON) au decis să nu participe în cadrul studiilor pilot din 2016.
Drept urmare, reducerea semnificativă a costurilor totale medii de 52% este oarecum eronată. Pentru
OSD-urile ce au fost implicate în studiile pilot din 2015 și 2016, reducerea costului a fost cuprinsă între
16-49%, după cum este evidențiat în Tabelul 16. Costurile inițiale per consumator din cadrul studiilor
pilot, ce au fost transmise spre aprobare de către ANRE în 2016, au fost de 434 RON. Inițial, studiul AT
Kearney a estimat un cost unitar per consumator de 455 RON. Discrepanțele se datorează de-
asemenea diferențelor la nivelul operatorilor, după cum este prezentat în Tabelul 14.
Figura 19. Cost unitar mediu per consumator (RON)

Costuri realePilot
studii2016
pilot actual
2016 280

Pilotstudii
Costuri estimate 2016pilot
planned
2016 434

Costuri reale Pilot


studii2015 actual
pilot 2015 587

AT Kearney 455

0 100 200 300 400 500 600 700

Figura 20 prezintă o comparație între costurile defalcate per contor, între rezultatele studiilor pilot și
analiza cost-beneficiu realizată anterior. În general, estimările de cost aferente unităților de contoare
inteligente au scăzut, aceeași situație fiind observată și pentru costurile comunicațiilor.
Figura 20. Defalcarea costurilor per contor

90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Smart meters
Contoare Monofazic
Single-phase Two-phase
Bifazic Three-phase
Trifazic Information Communications
Tehnologia Comunicații
inteligente Technology
informației

Data
Datefromdin
pilots studiile
(EUR/meter)
pilot Data
Datefrom AT Kearney
din studiul (EUR/meter)
AT Kearney
(EUR/contor)

Tabelul 16 prezintă un rezumat al costurilor rezultate din studiile pilot 2015-2016. Așa cum a fost
menționat mai sus, CEZ (Distribuție Energie Oltenia) și filialele fostei întreprinderi de stat Electrica

42
(Transilvania Sud, Muntenia Nord) au avut dificultăți în implementarea studiilor pilot în 2015 și nu au
implementat studii pilot în 2016. În 2015, costul unitar aferent contoarelor inteligente a fost de 2 și
2,5 ori mai mare decât cel al celorlalți operatori, aspect ce ar fi putut genera diferențe în economiile
de scară și în experiența anterioară în ceea ce privește implementarea sistemelor de contorizare
inteligentă.

Tabelul 17. Rezumat costuri studii pilot 2015-2016


2015 2016 TOTAL
Proiec
Operator sistem de Nr. de Valoare Studii Nr. de Valoare Studii Nr. de Valoare
te
distribuție clienți studiu pilot pilot clienți studiu pilot pilot clienți studiu pilot
pilot
E-Distribuție Banat 3 10.126 4.083.403 6 31.122 8.305.562 9 41.248 12.388.965
E-Distribuție Dobrogea 4 10.227 3.928.854 4 26.565 7.936.769 8 36.792 11.865.623
E-Distribuție Muntenia 1 11.016 3.940.472 4 50.539 13.215.654 5 61.555 17.156.126
Distribuție Energie Oltenia 2 20.150 15.816.050 - - - 2 20.150 15.816.050
Rețeaua Delgaz 2 22.622 7.913.352 2 48.721 14.265.570 4 71.343 22.178.922
FDEE Transilvania Sud 2 23.024 21.167.273 - - - 2 23.024 21.167.273
FDEE Transilvania Nord 2 5.470 3.232.573 2 8.210 2.480.500 4 13.680 5.713.073
FDEE Muntenia Nord 2 2.139 1.429.431 - - - 2 2.139 1.429.431
TOTAL 18 104.774 61.511.408 18 165.157 46.204.055 36 269.931 107.715.463

Tabelul 18. Costul mediu în funcție de tipul de echipament conform datelor din studiile pilot din
2016 până la data de 31.12.2106.
RON/contor Contor Contor trifazic Contor Cost comunicare Cost de
monofazic echilibrare investiții
Medie brută 182 291 373 44 280

Sursa: ANRE (2016): Raport Anual Privind Activitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul
Energiei. http://www.anre.ro/ro/despre-anre/rapoarte-anuale

Tabelul 17 prezintă costul mediu per tip de echipament conform datelor obținute din studiile pilot
până la data de 31 decembrie 2016. Contoarele de echilibrare reprezintă costurile cele mari, urmate
de către contoarele trifazice. În Tabelele 14 și 15 costurile de investiții sunt calculate ca reprezentând
valoarea totală a proiectului pilot împărțită la numărul de clienți. De exemplu, figura ce prezintă costul
de investiții din Tabelul 14 este calculată ca reprezentând valoarea totală a studiului pilot (46.204.055
RON) împărțită la numărul de clienți (165.157 RON).
Tabelul 19. Cost unitar-contor: Studii pilot din 2015 și 2016
Cost unitar per consumator (RON/contor)
Operator sistem de distribuție 2015 2016 %
E-Distribuție Banat 403 267 34
E-Distribuție Dobrogea 384 299 22
E-Distribuție Muntenia 358 261 27
Rețeaua Delgaz 350 293 16
FDEE Transilvania Nord 591 302 49
TOTAL 587 280 52

43
Sursa: ANRE (2016): Raport Anual Privind Activitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul
Energiei. http://www.anre.ro/ro/despre-anre/rapoarte-anuale

Tabelul 18 realizează o comparație între costul unitar per consumator din cadrul studiilor pilot din
2015 și 2016, utilizând anul 2015 ca an de referință. Costurile au scăzut în mod semnificativ între
proiectele pilot din 2015 și 2016. Trebuie menționat faptul că Tabelul 16 nu include trei operatori ce
nu au implementat proiecte în 2016.

Proiectele pilot din 2015 au fost implementate în proporție de aproximativ 99,5% din instalările de
contoare planificate și 88% din valoarea planificată a instalărilor. În 2016 proiectele pilot au
reprezentat 97% din instalării de contoare planificate și 84% din valoarea planificată a instalărilor.
Figura nu ia în considerare cei 3 OSD care au decis să nu participe în cadrul proiectelor pilot din 2016.
Procentul mai scăzut al valorii înseamnă că costurile au fost mai mici decât estimările inițiale.

Proiectele pilot au colectat date pentru următoarele tipuri de costuri:

• Costul unitar al investiției = Valoarea totală a investiției, inclusiv operațiunile rețelei de


distribuție inclusiv energie electrică/Numărul total de consumatori finali gestionați pe durata
proiectului.
• Costul unitar al investiției necesare pentru achiziționarea contoarelor monofazice = Investiția
necesară pentru achiziționarea contorului monofazic/Numărul de contoare monofazice
instalate la clienții incluși în proiect;
• Costul unitar al investiției necesare pentru achiziționarea contoarelor trifazice = Investiția
necesară pentru achiziționarea contorului trifazic/Numărul de contoare trifazice instalate la
clienții incluși în proiect;
• Costul unitar al investiției pentru achiziționarea și instalarea sistemului (fără contoare) =
Valoarea investiției pentru achiziționarea sistemului/Numărul total de consumatori finali
gestionați pe durata proiectului;
• Costul unitar al investiției pentru achiziționarea și instalarea sub-sistemelor de management
informații contor (server/e, modemuri, aplicație sistem de management bază de date, alte
elemente auxiliare);
• Costul unitar al investiției pentru achiziționarea și instalarea subsistemelor de transmitere
informații (concentratoare, amplificatoare de semnal, controlere); și
• Costul unitar al investiției pentru activitățile ce includ elemente ale rețelei de electricitate
(fără contoare) = Valoarea investiției necesare pentru a asigura operarea sistemelor de
contorizare inteligentă, ce includ elemente ale rețelei de distribuție energie electrică/Numărul
total de consumatori finali gestionați pe durata proiectului;

În continuare această secțiune prezintă principalele rezultate ale proiectelor pilot din 2015 cu privire
la costurile de instalare sisteme de contorizare inteligentă.

Figura 21 prezintă costurile unitare de investiții aferente proiectelor pilot implementate. Există
diferențe semnificative între costurile de investiții unitare minime de 350 RON per client și cele
maxime, ce au o valoare de 1.233 RON per client. Acest lucru înseamnă că valoarea maximă a costului
unitar de investiții este cu 250% mai mare decât cea minimă. Cele 18 proiecte pilot sunt grupate în 5
soluții tehnice (OSD-uri și tipurile de echipamente), după cum urmează:

• ENEL: ENEL Muntenia, ENEL Banat, ENEL Dobrogea, E.ON Distribuție Romania

44
• AEM: CEZ Distribuție, FDEE Transilvania Nord 2, Transilvania Sud 1
• NES: FDEE Muntenia Nord 2, FDEE Transilvania Nord 1
• ELECTROMAGNETICA: FDEE Muntenia Nord 1
• ELSTER: FDEE Transilvania Sud 2

Figura 21. Cost unitar de investiție per client, proiecte pilot 2015
1400
1233
1200

1000 910
785
800 679
661
597 586
600
403 384
358 350
400

200

Sursa: ANRE (2016): Raport Anual Privind Activitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul
Energiei. http://www.anre.ro/ro/despre-anre/rapoarte-anuale

Deși unele echipamente de contorizare inteligentă sunt comune în mai multe proiecte, costurile
unitare variază în mod semnificativ. O explicație posibilă este aceea că valorile aferente OSD-urilor au
fost estimate pe baza valorilor maxime ale ofertei din documentele de licitație. 20 Secțiunea 3.2
investighează mai departe acest aspect în ceea ce privește valorile ofertelor și ofertanților, în timp ce
Secțiunea 3.3 oferă soluții posibile din punct de vedere al plafonării prețului de piață aferent
sistemelor de contorizare inteligentă.

Deoarece rezultatul analizei cost-beneficiu din studiul AT Kearney a fost pozitiv în ceea ce privește
costul unitar de investiții de 99 euro per client, doar proiectele pilot implementate de către ENEL și
EON ar avea beneficii nete pozitive cu acest cost.

Costul unitar mediu rezultat la nivel național are o valoare de 587 RON per client, care este cu 30%
mai mare decât costul unitar maxim din studiul AT Kearney, în circumstanțele în care aproximativ 70%
dintre clienți sunt incluși în „soluția ENEL”.

20
În ianuarie 2018 Consiliul Concurenţei din România a emis amenzi având o valoare totală de 15,8 milioane EUR
unui număr de șase companii care se presupune că au încheiat înțelegeri non-concurențiale în ceea ce privește
vânzarea de produse de contorizare inteligentă și echipamente suplimentare în sectorul de energie electrică.
După cum este explicat în comunicatul de presă al Consiliului, „Companiile au stabilit modalitatea prin care
acestea urmau să participe la licitații, pentru a nu se suprapune, iar fiecare participant ar fi câștigat un contract
de furnizare cu eforturi minime.” Investigația a inclus înțelegerile încheiate în perioada noiembrie 2008 -
septembrie 2015.

45
Conform prevederilor avizelor ANRE nr. 8 și 9 din 2015, costurile unitare de investiții prevăzute de
către proiectele pilot ale OSD CEZ Distribuție și FDEE Transilvania Sud în 2016 au fost acceptate de
către ANRE cu o variație maximă de +/- 20% din costurile unitare de investiții medii suportate de către
OSD-uri în ceea ce privește implementarea contoarelor inteligente. Acestea nu ar trebui să depășească
valoarea de 787 RON per client. Acest lucru se datorează faptului că costul unitar mediu per client este
de 705 RON. Drept urmare, în cazul proiectelor care nu respectă această condiție, autorizarea
costurilor de investiții va fi limitată.

Figura 22 prezintă investiția per contor aferentă contoarelor monofazice. Aceasta poate fi cuprinsă
între 166 RON și 753 RON per contor. Aprovizionarea cu contoare monofazice este mai mică decât în
cazul altor contoare și nu poate fi utilizată o cantitate la fel de mare de energie. O locuință obișnuită
va avea nevoie de aprovizionare cu contor monofazic.
Figura 22. Costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor inteligente monofazice în cadrul
proiectelor pilot din 2015

800 753
700
600
500 420 426 437
380
400 321
279
300
166 166 166 168
200
100
0

Figura 23 prezintă costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor inteligente trifazice, ce pot
fi cuprinse între 277 RON per contor și 1947 RON per contor. Contoarele trifazice sunt mai mari și pot
utiliza o cantitate mai mare de energie decât alte contoare. De exemplu, o casă sau un apartament de
dimensiuni mai mari, sau o clădire comercială are nevoie de contoare trifazice.
Figura 23. Costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor inteligente trifazice

2500
1947
2000

1500 1350
1161
949
1000 821
537
279 399
500 277 277 277

46
Figura 24 prezintă costurile de investiții aferente contoarelor de echilibrare. Contoarele de echilibrare
îmbină informațiile privind nivelul distribuției cu cererea de energie și permit operatorilor de rețea să
planifice mai bine integrarea energiei regenerabile în rețea și să își echilibreze mai bine rețelele. Drept
urmare, contoarele de echilibrare asigură posibilitatea pentru consumatorii care își produc propria
energie, să răspundă la prețuri și să vândă surplusul în rețea. În general, studiile pilot indică diferențe
foarte mari între costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor. Aceste costuri nu includ
valoarea forței de muncă. Diferențe de cost semnificative există pentru același furnizor în cadrul
proiectelor pilot diferite.

Figura 24. Costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor de echilibrare, proiecte pilot 2015

2500 2306

2000 1734
1450
1500

907 940 932 955


1000
658
500 327

Figura 25 prezintă costurile sistemului de comunicații per contor. Există diferențe semnificative între
costurile unitare asociate diferitelor soluții tehnice. Comunicarea PLC a fost utilizată în principal pentru
transmiterea datelor de la punctul de consum la contoarele inteligente implementate în cadrul celor
18 proiecte pilot. În trei proiecte pilot (și anume, FDEE Transilvania Sud 1 - zonă urbană, FDEE
Transilvania Nord - 2 zonă rurală și FDEE Muntenia Nord 2 - zonă rurală), au fost de asemenea instalate
GSM/GPRS și frecvență radio.

47
Figura 25. Costul sistemului de comunicații (per contor) în proiectele pilot din 2015

400
350
300 286
243
250
202
200 178

150 123 128 134


110
100 71
50
0

Dintre cele 18 proiecte pilot, proiectul FDEE Muntenia Nord 1 a avut o soluție tehnică diferită,
deoarece concentratoarele nu sunt instalate în stațiile de transformare; acestea se regăsesc mai
degrabă în fiecare bloc, ceea ce conduce la creșterea numărului acestora și majorează în mod
semnificativ costul de investiții.

Tabelul 20. Dispozitive auxiliare instalate în cadrul proiectelor pilot pentru a asigura comunicațiile
Numărul de filtre
Operator distribuție Numărul de amplificatoare TOTAL
de semnal
ENEL MUNTENIA 9 0 0
ENEL BANAT 0 0 0
ENEL DOBROGEA 0 0 0
E.ON ROMANIA 0 0 0
CEZ Distribuție 542 815 1357
FDEE MUNTENIA NORD 1 0 0 0
FDEE MUNTENIA NORD 2 0 0 0
FDEE TRANSILVANIA NORD 1 0 0 0
FDEE TRANSILVANIA NORD 2 62 167 229
FDEE TRANSILVANIA SUD 1 701 850 1,551
FDEE TRANSILVANIA SUD 2 0 0 0

Sursa: ANRE (2016): Raport Anual Privind Activitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul
Energiei. http://www.anre.ro/ro/despre-anre/rapoarte-anuale

Pentru a asigura operarea comunicațiilor și transmiterea datelor măsurate, una dintre soluțiile tehnice
implementate necesită instalarea unui număr semnificativ de dispozitive auxiliare, amplificatoare de
semnal și filtre, aspect ce a condus la creșterea costului de investiții. Situația dispozitivelor auxiliare
instalate pentru a asigura operațiunile de comunicare este prezentată în Tabelul 19. Proiectele pilot
CEZ Distribuție, FDEE Transilvania Nord 2 și FDEE Transilvania Sud 1 au aceeași soluție tehnică (și
anume echipamente furnizor).

48
3.2. Probleme date privind costul contoarelor inteligente

Datele privind costurile aferente studiilor pilot 2015-2016 în domeniul implementării sistemelor de
contorizare inteligentă prezintă provocări în ceea ce privește colectarea datelor, analiza și tehnicile de
evaluare costuri.

Există două provocări majore cu privire la plafonarea prețului de piață al contoarelor inteligente și
costurile de amortizare a contoarelor. Acestea rezultă din datele privind costurile și au fost menționate
în cadrul întâlnirilor grupului de lucru ANRE. În primul rând, proiectele pilot indică faptul că furnizorii
de contoare inteligente au prețuri foarte diferite (250%) pentru diferiți OSD pe baza „estimării
perfecte” a ofertei prezentate de către OSD în documentele de licitație. De aici apare întrebarea legată
de modul în care pot fi implementate plafonarea și prețul competitiv în cazul contoarelor inteligente.
În al doilea rând, există anumite probleme legate de utilizarea amortizării și includerea în tarife a
amortizării noilor contoare, și de modul în care acest aspect ar trebui să fie abordat în cadrul unei
analize cost-beneficiu privind contoarele inteligente. Secțiunea 3.3 abordează aceste aspecte pentru
a furniza potențiale soluții care să fie adoptate atunci când este elaborată o analiză cost-beneficiu în
domeniul implementării contoarelor inteligente în România.

În plus față de aceste două provocări majore, datele privind costurile studiilor pilot 2015-2016 privind
implementarea contoarelor inteligente prezintă următorul set de probleme:
• Există diferențe semnificative (250%) între costurile unitare de investiții.
• Valoarea investiției necesare pentru contorul de echilibrare este mult mai mare decât valoarea
propusă/planificată în două cazuri. Acestea par să fie generate de către un volum mai mare (un
număr mai mare de instalări) și un preț mai mare per contor de echilibrare.
• Valoarea investiției necesare pentru achiziționarea și instalarea sub-sistemelor de management
informații și a sub-sistemelor de transmitere informații de la contoare.
• Valoarea investiției necesare pentru achiziționarea și instalarea sub-sistemului de management
informații de la contoare.

Valoarea investițiilor necesare pentru achiziționarea și instalarea subsistemului de transmitere


informații este mult mai mare decât valoarea propusă/planificată pentru un OSD. Acestea par să fie
generate de către un preț mai mare per modul de comunicații și nu de către un volum mai mare (un
număr mai mare de module de comunicații și dispozitive auxiliare instalate în sistem).

Locuințele rezidențiale au rate de succes mai mari decât utilizatorii non-rezidențiali.

În plus, proiectele pilot realizate în 2015 nu au integrat consumatorii care sunt și producători
(prosumatori). Acest lucru înseamnă că nu au fost colectate date privind prosumatorii.

Pentru a înțelege cât de reprezentative sunt aceste costuri în costurile totale de implementare în
România, trebuie luat notă de faptul că proiectele pilot din 2015 și 2016 includ diferite rețele (de
exemplu, rețele noi și modernizate comparativ cu rețele vechi; rețele rurale comparativ cu rețele
urbane; și consumatori rezidențiali comparativ cu consumatori non-rezidențiali conectați la rețelele
de distribuție). Acest aspect are o influență mare asupra măsurii în care poate fi presupus că prin
multiplicarea costurilor printr-o rată de penetrare integrală, analiza cost-beneficiu va obține costuri
credibile ale unei implementări la nivel național. Totuși, modul în care costurile sunt alocate sugerează
faptul că proiectele pilot nu s-au axat deloc pe zone cu costuri de implementare mai mici.

3.3. Soluții pentru problemele de date privind costul contoarelor inteligente

49
3.3.1 Plafonarea prețului de piață al contoarelor inteligente

Această secțiune prezintă pe scurt abordările utilizate pentru îmbunătățirea competitivității


procesului de furnizare contoare inteligente. Scopul prezentei secțiuni este acela de a furniza soluții
pentru una dintre problemele majore referitoare la datele de cost din studiile pilot din perioada 2015-
2016 privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă, după cum este evidențiat în
Secțiunea 3.2 Drept urmare, prezenta secțiune își propune să genereze o discuție cu privire la
posibilele abordări, pentru a determina prețul corect al contoarelor inteligente în România. Această
secțiune începe prin a prezenta potențialele soluții de plafonare preț de piață sisteme de contorizare
inteligentă, inclusiv licitația națională, impunerea unei abordări de licitație competitivă, abordarea de
plafonare preț (inclusiv investiții de capital în infrastructură), o abordare de rată de rentabilitate, și o
abordare de competiție etalon. Apoi această prezintă modul în care poate fi abordat prețul de piață
al contoarelor inteligente în cadrul analizei cost-beneficiu.

Licitație națională

În principiu, licitațiile naționale au un avantaj semnificativ în ceea ce privește reducerea costurilor.


Totuși, o licitație la nivel național adresată OSD-urilor nu pare să fie posibilă în România deoarece OSD-
urile acoperă diferite regiuni.

Impunerea unei abordări de licitație competitivă

Deși o licitație națională nu pare să fie posibilă în România, o alternativă ar putea fi impunerea unei
licitații competitive. Constrângerea OSD-urilor să lanseze licitații competitive pentru furnizarea de
sisteme de contorizare inteligentă ar putea forța OSD-urile să solicite oferte de la mai mulți furnizori
de contoare inteligente, introducând astfel concurența în procesul de achiziție. Obiectivul este acela
de a reduce costurile și de a îmbunătăți eficiența în furnizarea de contoare inteligente.

Unul din principalele avantaje ale unei licitații competitive este îmbunătățirea eficienței în mai multe
domenii, cu condiția să fie asigurate aceleași funcționalități pentru sistemele de contorizare
inteligentă. Pe de altă parte pot fi generate costuri suplimentare, inclusiv costuri de tranzacționare
suplimentare.

De exemplu, în cazul în care trei furnizori de contoare inteligente depun oferte pentru a aproviziona
un OSD (firmele A - C), în competiție cu firma D, iar firma B câștigă licitația, ofertanții care au pierdut
au avut de suportat costuri pentru elaborarea ofertei. Aceste costuri, inclusiv costurile juridice și alte
costuri manageriale, au fost suportate pentru elaborarea și depunerea ofertei. În plus, ofertantul care
a „pierdut” va suporta cheltuieli de ieșire, precum plățile compensatorii. Există posibilitatea ca
economiile de costuri net din punct de vedere al costurilor de aprovizionare să fie mult mai mici, chiar
non-existente atunci când sunt incluse toate costurile tranzacției.

Există totodată preocupări legate de faptul că firmele vor elabora oferte foarte mici pentru a urma o
strategie de preț agresivă. După ce concurenții au fost eliminați de pe piață, ofertantul poate majora
prețurile și poate obține profituri pe termen scurt extrem de normale.

Abordare de plafonare preț

ANRE ar putea realiza controale și formule de preț (plafonare preț). Acest lucru implică obligarea
furnizorilor de contoare inteligente să perceapă un preț mai mic decât prețul de maximizare profit. De
exemplu, în formula AP SM – ‘X’, AP SM (prețul mediu al contoarelor inteligente) reprezintă prețul

50
mediu, iar ‘X’ este o valoare stabilită la câștigul de eficiență estimat care ANRE consideră că ar fi existat
în cazul în care firma ar fi activat pe o piață competitivă.

Formula este clară și înțeleasă la nivel larg de către furnizorii de utilități. În general, plafonarea prețului
rezultă în prețuri mai mici, însă prețurile mai mici descurajează intrarea pe piață.

Abordarea de plafonare a prețului (inclusiv investiții de capital în infrastructură)

O alternativă la plafonarea de preț standard constă într-o formulă care ia în considerare nevoia de
investiții de capital în infrastructură.

Formula alternativă este AP SM + K + U, unde K este limita de preț, și U este orice „credit” neutilizat din
anii anteriori. De exemplu, atunci când K este 3% în 2017, însă un OSD „utilizează” doar 2% acesta
poate adăuga procentul de 1% neutilizat la K în 2018. ANRE poate elimina prețurile plafonate în cazul
în care această consideră că elementul de concurență a crescut suficient în piață.

Această formulă este ceva mai flexibilă decât prețurile plafonate tradiționale. Un aspect mai puțin
pozitiv este acela că limitele de preț se aplică doar costurilor variabile.

Abordare rată rentabilitate

O alternativă la abordarea de plafonare preț este abordarea de rată de rentabilitate. Abordarea de


rată rentabilitate este o metodă prin care este stabilit un preț mediu pentru elemente de cost privat
sau privatizat în ceea ce privește utilitățile publice (de ex., costul contoarelor inteligente pentru OSD-
uri). Sistemul utilizează regulile contabile pentru calcularea costurilor operaționale și permite firmelor
să acopere aceste costuri și să câștige o rată de rentabilitate „corectă” pentru capitalul investit.

În ceea ce privește principalele avantaje ale acestei abordări, rata „corectă” are la bază ratele de
rentabilitate obișnuite într-o piață competitivă. În ceea ce privește dezavantajele, rata de rentabilitate
este adesea criticată deoarece, spre deosebire de o piață competitivă, o reducere a costurilor nu va
îmbunătăți situația, drept urmare sunt disponibile puține stimulente pentru a controla costurile. De
fapt, va fi în avantajul OSD-urilor să permită majorarea costurilor deoarece astfel prețurile vor putea
crește. Acest lucru nu ar avea loc într-o piață competitivă deoarece cererea de contoare inteligente ar
reprezenta o constrângere pentru astfel de creșteri ale prețurilor. O altă slăbiciune este aceea că
reglementatorii nu vor deține cunoștințe perfecte cu privire la costurile de producție ale contoarelor
inteligente și nu pot lua o decizie corectă cu privire la controlul eficient al costurilor.
Abordarea de competiție etalon

Reglementatorii pot introduce un etalon de competiție, precum stabilirea țintelor de punctualitate


pentru OSD-uri în ceea ce privește implementarea contoarelor inteligente pe baza celor mai
performante sisteme de contorizare inteligentă. Există totodată posibilitatea de a împărți serviciul în
secțiuni regionale pentru a compara performanța unei regiuni cu cealaltă. OSD-urile vor fi astfel
motivate să reducă costurile aferente furnizării de sisteme de contorizare inteligentă, asigurând în
același timp o implementare competitivă. De exemplu, etalonul de competiție este aplicat în Regatul
Unit atât în domeniul apei cât și în domeniul feroviar.

Ca avantaj principal, această abordare premiază OSD-urile ale căror contoare inteligente performează
mai bine. Totuși, această abordare poate favoriza OSD-urile care deja au o performanță bună în
domeniul implementării contoarelor inteligente în proiectele pilot și care au acces la contoare
inteligente cu prețuri mai mici

51
Tabelul 21. Avantajele și dezavantajele soluțiilor de plafonare prețuri de piață sisteme de contorizare
inteligentă
Avantaje Dezavantaje
Licitație națională Reduceri costuri Fezabilitate în România
Impunere licitație Creșterea eficienței în diferite Costuri suplimentare, inclusiv costuri
competitivă domenii ale implementării suplimentare tranzacții
sistemelor de contorizare
inteligentă
Plafonare preț Formulă simplă, înțeleasă la Prețurile mai mici descurajează intrarea
scară largă de către furnizorii pe piață
de utilități
Prețuri mai mici
Plafonarea prețului cu Mai multă flexibilitate decât în Limitele de preț se aplică doar
investiții de capital în cazul plafonării de preț schimbărilor variabile
infrastructură tradițională
Abordare rată rentabilitate Rată „corectă” pe baza ratelor Stimulente pentru a asigura costuri
de rentabilitate obișnuite ce minime.
pot apărea pe o piață Cel mai probabil ANRE nu va realiza o
competitivă evaluare eficace cu privire la controlul
eficient al costurilor
Competiție etalon Premierea OSD-urilor ale căror Posibilitatea favorizării OSD-urilor care
contoare inteligente deja au o performanță bună în domeniul
performează mai bine implementării contoarelor inteligente în
proiectele pilot și care au acces la
contoare inteligente cu prețuri mai mici

Tabelul 20 prezintă o listă a avantajelor și dezavantajelor a soluție de plafonare preț de piață sisteme
de contorizare inteligentă. Abordarea de „plafonare prețuri” pare să genereze beneficii potențiale mai
mari decât celelalte soluții.

Un alt aspect este cel legat de ce preț al sistemelor de contorizare inteligentă va fi utilizat pentru
analiza cost-beneficiu. Un preț de piață pentru contoarele inteligente ar trebui să reprezinte o
evaluare realistă a valorii pe care societatea o va plăti pentru contoarele inteligente. În principiu, o
valoare medie a celor furnizate de către OSD-uri este acceptabilă, cu condiția ca acesta să fie prețul
pe care OSD-urile îl pot percepe pentru contoarele inteligente. Totuși, ANRE poate decide să utilizeze
o valoare ajustată precum un plafon pentru prețul contorului inteligent.
Tabelul 22. Valori per euro/contor în alte state europene
Contoare Tehnologia Comun Dispozitiv de afișare Distri Costuri
inteligente informației icații la domiciliu buție formare
Marea 147,28 30,13 90,09
Britanie
Olanda 81,99 5,78 117,45
România 77,35 1,55 18,83
Belgia 268,94 79,47 144,75
(Bruxelles)
Belgia 387,49 83,33 22,73
(Flandra)
Belgia 493,74 92,26 68,54 4,01
(Valonia)
Republica 248,13 110,03 61,09 2,6
Cehă

52
Germania 190,34 86,34 171,15 33,36 10,93
Ungaria 125,55 11,49 54,27 11,74 0,01
Letonia 103,57 12,14 33,48 12,02 0,12
Portugalia 56,32 7,89 33,58
Slovacia 91,72 22,61 5,81
Sursa: AF Mercados (2015), Studiu privind analiza cost-beneficiu în Statele Membre ale UE – Raport Final

Tabelul 21 analizează valorile per euro/contor din alte state europene. Acest aspect poate reprezenta
punctul de plecare pentru a informa cu privire la ce anume este un plafon realist impus în mod
discreționar.

Eliminând valorile extreme (Belgia și Portugalia) și România, costul mediu ajunge la o valoare de
140,86 €, iar abaterea standard este de 59,95. Acest aspect indică o abatere de la medie de 23% la
nivelul statelor europene. În mod orientativ acest lucru înseamnă că procentul plafonului nu poate fi
mai mare de 23% pentru OSD-urile din aceeași țară.

3.3.2 Amortizarea costurilor contoarelor inteligente

Această secțiune prezintă pe scurt potențialele abordări pentru a lua în considerare amortizarea
contoarelor în cadrul unei analize cost-beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare
inteligentă. Scopul prezentei secțiuni este acela de a furniza soluții pentru aspectul de amortizare
contoare, una dintre problemele majore referitoare la datele de cost din studiile pilot din perioada
2015-2016 privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă, după cum este prezentat pe
scurt la Secțiunea 3.2. Aceasta ar trebui să dea naștere unei discuții privind potențialele abordări ce
pot fi utilizate pentru a determina estimările de cost corecte pentru contoarele inteligente în România.
Pentru a putea face acest lucru, această secțiune analizează practica de amortizare dintr-o analiză
cost-beneficiu; analizează abordările existente luând în considerare amortizarea într-o analiză cost
beneficiu; identifică unitățile de cost asociate amortizării cât și unitățile de beneficii asociate
amortizării; prezintă tehnicile ce au la bază utilizarea WACC pentru amortizare; și se încheie prin
discutarea efectelor tarifelor în raport cu amortizarea contoarelor.

O analiză cost-beneficiu națională (sau „o analiză cost-beneficiu socială”, așa cum este adesea
denumită în cadrul întâlnirilor cu grupul de lucru) este diferită de o analiză cost-beneficiu financiară și
de o analiză a costurilor fiscale care sunt de-obicei incluse într-un document al unui Cabinet sau alt
document de aprobare.
Tabelul 23. Principalele diferențe dintre o analiză cost-beneficiu economică națională și o analiză a
costurilor fiscale
ANALIZĂ COST-BENEFICIU Analiză a
economică națională Analiză financiară costurilor
(socială) fiscale
Impacturi la nivelul tuturor
Da Nu Nu
sectoarelor economice
Impacturi la nivelul sectoarelor
Nu Da Da
selectate
Costuri și beneficii economice Da Da Nu
Costuri și beneficii contabile Nu Nu Da
Amortizare Nu Nu Da
Modificare capital Nu Nu Da
Dobândă și costuri finanțare Nu Nu Da

53
Taxe incluse în prețuri Nu Nu Nu
Subvenții incluse Nu Da Da

Tabelul 22 prezintă faptul că una dintre diferințele cheie dintre o analiză cost-beneficiu economică
națională și o analiză a costurilor fiscale este amortizarea. În esență, o analiză cost-beneficiu națională
reflectă utilizarea reală a resurselor, în timp ce analiza costurilor fiscale poate include transferuri de
resurse și elemente de contabilitate precum amortizarea și cerința de capital.

Ca și principiu general, doar costurile și beneficiile reale, și anume modificările resurselor reale ar
trebui să fie luate în considerare. De exemplu, cheltuielile cu amortizarea contabilă nu ar trebui să fie
luate în considerare, deoarece aceasta ar fi o dublă contabilizare a investițiilor de capital ce au fost
deja luate în considerare la costuri. Riscul dublei contabilizări este ridicat atunci când sunt luate în
considerare costurile amortizării (așa cum este cazul cu dobânda și cerința de capital). De exemplu,
costul cu amortizarea are menirea de a evidenția „consumul” de capital, sau reducerea valorii
investițiilor de capital de-a lungul unei anumite perioade, însă ar contabiliza dublu costul unei investiții
în cazul în care Analiza cost-beneficiu deja include costul sistemelor de contorizare inteligentă.
Practica contabilă este aceea de a considera un cost al unui activ ca fiind o cheltuială de capital și de
a considera amortizarea un cost operațional. Practica uzuală în cadrul unei analize cost-beneficiu este
aceea de a recunoaște cheltuiala de capital atunci când aceasta este suportată, iar amortizarea este
ignorată. Deși opusul ar fi de-asemenea valabil, procedând astfel se simplifică activitatea de a asigura
faptul că valoarea-timp a banilor (și anume actualizarea) este abordată în mod corespunzător.

În ceea ce privește abordările ce iau în considerare amortizarea în cadrul unei analize cost-beneficiu,
atunci când toate costurile și beneficiile sunt suportate de către proprietarii de active, analiza cost-
beneficiu are o serie de caracteristici ce definesc în mod normal analiza cost-beneficiu. Atunci apare
posibilitatea de a include amortizarea activelor. În exemplul analizei cost-beneficiu privind contoarele
inteligente nu este neobișnuit să fie luate în considerare nivelurile amortizării contoarelor vechi și noi
(așa cum este evidențiat în secțiunea de mai jos „Amortizarea contoarelor din alte analize cost-
beneficiu”).

Așa cum este evidențiat în analiza cost-beneficiu AT Kerney, două costuri CAPEX au legătură cu
amortizarea contoarelor:
• Înlocuirea contoarelor vechi complet amortizate. În cazul în care contoarele vechi nu sunt complet
amortizate, atunci ar trebui să fie luată în considerare diferența dintre valoarea activelor noi și
valoarea neamortizată a activelor vechi.
• Amortizarea contoarelor noi. Analiza cost-beneficiu AT Kerney ia în considerare o perioadă de 10
ani pentru contoarele noi, 10 ani pentru concentratoare și 5 ani pentru componenta hardware.

Amortizarea poate fi considerată ca fiind un tip de cost irecuperabil. Costurile irecuperabile sunt
costurile suportate atunci când un contor este schimbat înainte de finalul duratei de viață estimată.
Acestea nu includ costurile aferente schimbării contoarelor vechi și instalării contoarelor noi; ci mai
degrabă, acestea includ costurile unei amortizări accelerate a activului (și anume, reducerea duratei
de viață a contorului). În analiza cost-beneficiu din România, acest cost va depinde cel mai probabil de
rapiditatea opțiunii de implementare.

Beneficiile constau în costurile evitate ale CAPEX-ului contoarelor vechi prin intermediul costurilor
sistemelor de contorizare inteligentă aprobate, ce include toate costurile de contorizare ale
distribuitorilor. Totuși, costurile aferente sistemelor de contorizare inteligentă includ de-asemenea
costurile asociate amortizării accelerate a stocului de contoare vechi de-a lungul perioadei de
implementare.

54
Atunci când WACC este utilizată pentru amortizare, amortizarea reglementată fiscal este constantă în
fiecare an astfel încât activul să rămână în baza de active (în condițiile unei amortizări liniare). Drept
urmare, clienții actuali și viitori vor plăti aceeași sumă pentru activ. Acest lucru evidențiază faptul că
ambele seturi de clienți obțin beneficii din utilizarea contoarelor inteligente.

Totuși, această abordare are și un dezavantaj. Poate însemna că modul în care compania își
remunerează investitorii diferă de modul în care consumatorii remunerează compania. Această
diferență poate avea implicații de politică semnificative. În cadrul unui mediu de reglementare
contoare inteligente unde există îngrijorări considerabile cu privire la capacitatea de finanțare a
pachetului de reglementare, utilizarea unei politici de reglementare ce exacerbează diferența dintre
costurile ce sunt suportate și veniturile remunerării - și anume utilizarea WACC - poate fi problematică.

În ceea ce privește amortizarea contoarelor în alte analize cost-beneficiu, analiza cost-beneficiu


privind sistemele de contorizare inteligentă din Germania elaborată de către Ernst & Young utilizează
o perioadă de amortizare de 8 până la 13 ani, cu o perioadă medie de amortizare de 10 ani, pornind
de la atingerea țintei de implementare de 80% până în 2022. Una dintre modificările de reglementare
ține de ajustarea perioadei de amortizare a contoarelor inteligente și a sistemelor de contorizare
inteligentă. Analiza cost-beneficiu stipulează faptul că înlocuirea dispozitivelor ce nu sunt complet
amortizate înainte de finalul perioadei de exploatare/calibrare nu este rezonabilă din punct de vedere
economic.
Tabelul 24. Amortizarea CAPEX în analiza cost-beneficiu irlandeză

Sursa: PWC (2011), „NSMP (Electricity& Gas) Cost Benefit Analysis”

Tabelul 23 prezintă analiza cost-beneficiu irlandeză privind sistemele de contorizare inteligentă


elaborată de către PWC. Aceasta prezintă modul în care amortizarea CAPEX este considerată cost
înainte de actualizarea într-un anumit an. Acesta este un exemplu bun cu privire la modul în care
amortizarea contoarelor inteligente este considerată ca fiind o unitate de cost înainte de actualizare.

55
În analiza cost-beneficiu din Regatul Unit este presupus faptul că respectivele costuri de amortizare ar
fi evitate în mare parte în scenariul de înlocuire, însă ar exista costuri într-o opțiune de implementare
având o durată de 10 ani sau mai scurtă (durata de viață a unui contor este de 20 de ani). Pentru a
evalua impactul diferitelor opțiuni, analiza cost-beneficiu din Regatul Unit pornește de la următoarele
ipoteze în ceea ce privește amortizarea:
• valoarea contorului are la bază costul de înlocuire a unui contor obișnuit;
• în cazul activelor furnizate de către operatori comerciali de contoare, costurile de
modernizare includ o marjă de profit și costuri de instalare cu anuități deoarece acestea sunt
incluse în costul anual al contorului;
• costurile irecuperabile ale contoarelor din rețeaua națională includ 50% din costurile de
instalare cu anuități pentru a evidenția faptul că, înainte de anul 2000, costurile de instalare
erau incluse în costurile contoarelor, în timp ce după anul 2000 instalarea a fost plătită în
avans; și
• recertificarea contoarelor continuă în perioada de implementare.

Toate opțiunile luate în considerare în analiza cost-beneficiu din Regatul Unit includ costuri
irecuperabile semnificative. Costurile irecuperabile nu sunt evidențiate în alte secțiuni ale analizei
deoarece acestea sunt considerate ca fiind un tip de costuri inițiale, și anume costuri deja suportate,
totuși în sensul analizei, se presupune faptul că acele costuri de modernizare vor fi transferate la
consumatori. Drept urmare costul este evidențiat în preț și impactul asupra facturilor.

Costurile irecuperabile totale de-a lungul unei perioade specifice de implementare contoare ar trebuie
să fie aceleași indiferent de ordinea înlocuirii contoarelor. Deși relațiile contractuale specifice între
furnizori și operatorii de contoare pot influența comportamentul într-o oarecare măsură, analiza cost-
beneficiu din Regatul Unit presupune faptul că nu există nici o încercare de a reduce costurile de
modernizare în primii ani de implementare înlocuind mai întâi contoarele vechi. Drept urmare, este
presupus faptul că vârsta contoarelor înlocuite este vârsta medie a contoarelor vechi ce rămân în
fiecare an. Atunci când celelalte elemente sunt la fel (de ex.: numărul de contoare noi instalate anual,
acordurile de închiriere, ratele de actualizare), furnizorii (în Regatul Unit implementarea sistemelor de
contorizare inteligentă este generată de către furnizori) nu vor prioritiza înlocuirea pe baza vârstei
contorului.

Analiza cost-beneficiu olandeză evaluează amortizarea contoarelor inteligente luând în considerare


durata de viață a acestora și dezvoltarea noilor tehnologii. Informațiile privind amortizarea
contoarelor vechi, ipotezele privind durata de viață și vârsta medie actuală au fost utilizate pentru a
determina costul economic de modernizare economic ce va fi suportat de către OSD-uri atunci când
sunt înlocuite contoarele vechi ce nu au ajuns la finalul duratei de viață economice. Comparând datele
privind vârsta reală a contorului cu durata de viață estimată (mai degrabă decât reală) a contoarelor
vechi, a fost determinată o perioadă de 7,5 până la 10 ani. Aceasta este reprezentată de abordările
OSD-urilor în ceea ce privește calcularea amortizării contorului.

În ceea ce privește efectele asupra tarifelor, orice costuri suportate de către OSD-uri vor fi cel mai
probabil recuperate prin intermediul tarifelor de energie electrică mai mari. Analiza cost-beneficiu
poate estima impactul mediu asupra tarifelor medii din România. Este estimată o diferență între
consumatorii finali în funcție de nivelul de electricitate pe care aceștia îl economisesc și modul în care
costurile sunt transferate la utilizatorul final.

Pe termen lung, rezultatele pot conduce la reduceri în ceea ce privește facturile de energie ale
consumatorilor, la momentul la care implementarea este finalizată. Pe termen scurt, costurile de
tranziție și modernizare rezultate din implementare vor fi transferate consumatorilor, iar reducerea
consumului de energie va fi realizată doar de către consumatorii ce au fost deja implicați în proiectele

56
pilot. Cu alte cuvinte, impactul prețului per unitate de energie (și anume impactul înainte de
justificarea economiilor de energie) este preconizat a fi pozitiv în perioada de implementare.

Din perspectiva evaluării economice, cel mai important punct este acela că aceleași costuri nu sunt
contabilizate de două ori în analiza cost-beneficiu.

Principala greșeală dintr-o analiză cost-beneficiu constă în dubla contabilizare și transferurile de bani:
• Dubla contabilizare a anumitor costuri și beneficii prin includerea aceluiași impact economic de
mai multe ori, în ceea ce pare să fie în mod eronat o măsură diferită.
• Includerea sub formă de beneficii și costuri a schimburilor monetare care sunt transferuri de plăți,
și anume tranzacții în cadrul cărora banii sunt transferați fără crearea sau consumarea nici unei
valori economice.

Atunci când banii sunt pur și simplu transferați între membrii societății în numele cărora este propus
un proiect sau de la guvern, aceste transferuri sunt de-obicei subvenții.

Exemplu : Un studiu privind îmbunătățirea transportului în centru include, ca beneficiu, taxele de


parcare în centru evitate de către utilizatorii de autoturisme. Aceasta poate fi o greșeală deoarece
taxele de parcare pot fi totodată subvenții. Pe de altă parte, în cazul în care cererea redusă pentru
locuri de parcare în centrul orașului conduce la eliberarea terenului sau alte întrebuințări ale
structurilor, valoarea resurselor conexe este considerată ca fiind un beneficiu. (În măsura în care
taxele de parcare reflectă valoarea resurselor astfel eliberate, taxele de parcare ar putea fi într-adevăr
o măsură surogat a respectivului beneficiu).

Cel mai important pas pentru a evita dubla contabilizare și transferurile de bani este acela de a stabili
un punct de vedere al analizei cost-beneficiu. În cazul în care scopul analizei cost-beneficiu este acela
de a evalua investițiile în sectorul privat, punctul de vedere ar fi acela al unei firme individuale, unde
veniturile și cheltuielile cu impozitele sunt contabilizate în mod corespunzător ca fiind costuri și
beneficii. În cadrul acestui punct de vedere simplist, orice afectează profitabilitatea companiei
contează.

Analiza impactului asupra facturii nu ar trebui să impună costuri irecuperabile pentru echipamentele
de contorizare tradiționale în costul industriei energetice pentru a evita dubla contabilizare. Analiza
cost-beneficiu poate presupune faptul că toate costurile și economiile sunt transferate clienților ca
urmare a presiunilor competitive sau rezultatelor reglementate (acolo unde anumite sectoare ale
industriei energetice nu funcționează în cadrul piețelor competitive). Impactul facturilor asupra
diferitelor tipuri de gospodării și grupuri de venituri nu pot fi incluse în mod explicit în analiza cost-
beneficiu având în vedere faptul că lipsesc dovezi cu privire la impacturile distribuționale asupra
consumatorilor din România, atunci când este elaborată o analiză cost-beneficiu.

57
4. BENEFICIILE CONTOARELOR INTELIGENTE ÎN ROMÂNIA
4.1. Date din studiile pilot ale Operatorilor Sistemului de Distribuție realizate
în perioada 2015-2016
Cele mai actualizate date privind beneficiile contoarelor inteligente sunt obținute din proiectele pilot
realizate în 2015 și 2016. Acest aspect este subliniat în Raportul Anual al ANRE pentru anul 2016
publicat la data de 31 decembrie 2016.

Proiectele pilot au colectat date pentru următoarele tipuri de beneficii:


• Reducerea costului per client pentru fiecare citire de contor;
• Reducerea costului intervențiilor la punctele de consum;
• Costuri specifice ale investițiilor aferente implementării contoarelor inteligente;
• Reducerea CPT comercial; și
• Reducerea CPT tehnic.

Tabelul 24 prezintă beneficiile contoarelor inteligente conform constatărilor studiilor pilot din 2015.
Așa cum a fost menționat mai sus, studiile pilot din 2015 au fost realizate pe secțiuni de rețea ce sunt
noi sau au fost recent modernizate. Acest lucru înseamnă că orice generalizare a beneficiilor ar trebui
să ia în considerare acest aspect. În plus, în ceea ce privește datele raportate referitoare la beneficii,
rezultate din studiile pilot, trebuie să fie luate în considerare următoarele observații:
• o parte dintre informațiile referitoare la monitorizarea beneficiilor lipsesc de la mai mulți
operatori, ceea ce dovedește lipsa de experiență privind administrarea unor astfel de proiecte și
organizarea deficitară a activității de monitorizare;
• nu există consecvență a datelor raportate; de exemplu, în 2 proiecte pilot au fost înregistrate
creșteri ale CPT comercial, spre deosebire de estimările inițiale;
• nu există nici o corelație între informațiile din Tabelul 18 privind beneficiile obținute după
implementarea sistemelor de contorizare inteligentă
• nu există diferențe de valori semnificative între operatori, ceea ce conduce la concluzia că
ipotezele sau estimările sunt realizate pe baza unor principii diferite; și
• estimarea și calculul beneficiilor obținute după implementare reprezintă o problemă în procesul
de implementare sisteme de contorizare inteligentă

Tipurile suplimentare de beneficii parțial incluse în studiile pilot sunt următoarele:


• Reducerea duratei de întrerupere a furnizării de energie electrică (la consumator);
• Reducerea numărului de reclamații privind erorile de măsurare;
• Numărul situațiilor de surplus de energiei contractată înregistrate de către sistem după instalarea
contoarelor inteligente;
• Numărul diferențelor tensiune în afara limitelor acceptate;
• Diferențele de consum mediu lunar de energie electrică pentru consumatorii rezidențiali;
consumatorii incluși în proiectul de implementare contoare inteligente;
• Diferențele de consum mediu lunar de energie electrică pentru consumatorii non-rezidențiali;
consumatorii incluși în proiectul de implementare contoare inteligente;
• Diferențele de consum în perioadele de vârf pentru consumatorii rezidențiali care au contoare
inteligente; și
• Diferențele de consum în perioadele de vârf pentru consumatorii non-rezidențiali care au
contoare inteligente; și

58
Tabelul 25. Principalele beneficii ale contoarelor inteligente (conform studiilor pilot din anul 2015)
Studii pilot P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10 P11 P12 P13 P14 P15 P16 P17 P18
Reducerea Costuri aferente citirii 2,26 2,26 0,22 0,22 0,22 0,14 0,14 0,14 0,14 0,52 2,04 2,04 1 1,74 0,12 0,11 0 0
costurilor contoarelor după
pentru instalarea sistemelor
citirea de contorizare
contoarelor inteligente
per client Costuri aferente citirii 9,02 15,28 7,25 7,25 7,25 7,65 7,65 7,65 7,65 10,38 4,56 4,56 4,77 7,08 1,19 1,77 0 0
RCcc contoarelor înainte
de instalarea
sistemelor de
contorizare
inteligente (RON/an)
75% 85% 97% 97% 97% 98% 98% 98% 98% 95% 55% 55% 79% 75% 90% 94%
Reducerea Costurile intervenției 2,26 2,26 0,09 0,09 0,09 0,08 0,08 0,08 0,08 0,33 8,32 8,32 0,14 0 0 0 0 0
costurilor la punctele de
intervențiilor consum după
la punctele instalarea sistemelor
de consum de contorizare
RCintc inteligente
Costurile intervenției 149,67 149,67 3,01 3,01 3,01 4,33 4,33 4,33 4,33 6,73 12,36 12,36 0,57 0 0 0 0 0
la punctele de
consum înainte
instalarea sistemelor
de contorizare
inteligente
98% 98% 97% 97% 97% 98% 98% 98% 98% 95% 33% 33% 75%
Reducerea Pierderi comerciale 20,93% 15,35% 3,15 13,92 2,91 12,59 6,6 11,55 12,46 4,79 6% 11% 0,2 1,08 0 0,5 0 0
pierderilor după implementarea
comerciale sistemelor de
RCPTcom contorizare
inteligente
Pierderi comerciale 15,52% 27,24% 3,72 16,92 2,45 13 9 12 13 5,45 17% 27% 1,33 5,4 2,93 1 0 0
înainte de
implementarea
sistemelor de
contorizare
inteligente

59
-35% 44% 15% 18% -19% 3% 27% 4% 4% 12% 65% 59% 85% 80% 100% 50%
Reducerea Pierderi comerciale 12,40% 12,40% 8,28 9,09 7,96 7 5 7 9 10 13% 18% 9,53 7,6 7,02 7 0 0
pierderilor după implementarea
tehnice sistemelor de
RCPTth contorizare
inteligente
Pierderi comerciale 15,70% 15,20% 8,28 9,09 7,96 7 5 7 9 10 15% 18% 10,99 14,3 7,02 7 0 0
înainte de
implementarea
sistemelor de
contorizare
inteligente
21% 18% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 2% 13% 0% 13% 47% 0% 0%

60
Tabelul 26. Beneficii suplimentare ale contoarelor inteligente (conform proiectelor pilot din 2015)

Studii pilot P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10 P11 P12 P13 P14


Reducerea întreruperilor medii Indice durată medie întrerupere în 0 0 27,4 20,72 23,93 2,72 68,37 26,5 20,52 38,8 28 112 0 65
în aprovizionarea cu energie rețea (sistem) după
electrică pentru consumatorii implementarea sistemelor de
Redd_nealim contorizare inteligentă
Indice durată medie întrerupere în 0 0 35,57 26,59 37,97 51,88 230,25 15,91 83,43 53,47 27 104 0 69
rețea (sistem) înainte de
implementarea sistemelor de
contorizare inteligentă
23% 22% 37% 95% 70% -67% 75% 27% -4% -8% 6%
Reducerea reclamațiilor privind Medie reclamații anuale cu privire 16 67 3 0 4 2 1 1 0 3 29 31 259 0
erorilor contoarelor la erorile de citire contoare după
Red_reder_mas implementarea sistemelor de
contorizare inteligentă
Medie reclamații anuale cu privire 23 73 2 9 16 3 2 2 0 51 58 56 187 2
la erorile de citire contoare înainte
de implementarea sistemelor de
contorizare inteligentă
30% 8% -50% 100% 75% 33% 50% 50% 94% 50% 45% -39% 100%
Nr. de situații în care energia n/a n/a 10 9 58 304 236 371 39 178 492 450 0 0
consumată a depășit energia
contractată după implementarea
sistemelor de contorizare
inteligentă -Nr_deppcontr
Nr. de situații în care diferințele n/a n/a 0 0 0 0 0 0 0 0 597 572 0 0
de tensiune au depășit limitele
acceptabile Nr.idvar_Un

61
Tabelul 25 prezintă principalele rezultate ale studiilor pilot din 2015 cu privire la beneficiile
suplimentare ale sistemelor de contorizare inteligentă. Nu sunt disponibile date și informații pentru
toate seturile de indicatori, deoarece în această etapă a implementării sistemelor de contorizare
inteligentă operatorii de distribuție nu au implementat soluțiile TI disponibile pentru procesarea
informațiilor, sau anumite proiecte nu au fost finalizate în 2016, perioada de monitorizare fiind
nesemnificativă.

Pe scurt, proiectul pilot prezintă următoarele constatări privind beneficiile:


• Reducerea costurilor cu citirea contoarelor: 55-97%
• Reducerea costurilor operaționale pentru activitățile ce necesită prezența fizică a echipelor
specializate: 27-97%
• Reducerea CPT: diferență mare, de la o creștere de 38% în CEZ - Distribuție Oltenia la o reducere
de 100% - reducere totală a CPT în cadrul proiectelor pilot din Transilvania Nord. Trebuie
menționat faptul că CPT din cadrul studiului AT Kearney a fost calculat pe baza formulei și
coeficienților și nu pe baza cifrelor reale.
• Reducerea reclamațiilor privind erorile de contorizare: 4-100%. În unul dintre proiectele pilot
pentru Transilvania Sud a existat o creștere a numărului de reclamații pe baza unui nivel de
acuratețe mai mare a contoarelor.

Având în vedere lipsa datelor, ANRE consideră următoarele categorii de beneficii ca nefiind
măsurabile: pregătirea pentru rețelele inteligente, flexibilitatea rețelelor, răspunsul cererii, integrarea
prosumerilor și producție distribuită; și reducerea CPT.

Operatorii sistemului de distribuție, supravegheați de ANRE, au elaborat un studiu cu privire la starea


rețelelor de distribuție și tensiune joasă. Totuși, constatările respectivului studiu sunt relativ generale,
și indică faptul că, fără date de la contoarele inteligente, este imposibil să fie colectate informații
suficiente cu privire la performanța rețelelor de distribuție cu tensiune joasă. Cu alte cuvinte, o decizie
privind implementarea contoarelor inteligente nu ar avea la bază o ACB, deoarece majoritatea
beneficiilor (cu excepția celor din cadrul proiectelor pilot, așa cum sunt acestea prezentate mai sus)
nu pot fi estimate în momentul de față cu un nivel mai mare de precizie decât cel al studiului AT
Kearney. 21

21
Poyry and Ciga Energy (2017). Evaluarea și monitorizarea rețelelor de distribuție din Romania - Raport pentru
ACUE. Raportul ACUE conține un capitol cu privire la nivelul de pregătire al rețelelor pentru implementarea
sistemelor de contorizare inteligentă. Principalele informații referitoare la acest aspect constau în (i) cota de
rețea TI integrată în SCADA de către OSD; (ii) nivelul general de automatizare și control la distanță al rețelelor
OSD este de 22-83% în rândul OSD-urilor (pentru rețelele de tensiune joasă valoarea este de 29-89%, pentru
rețelele de tensiune medie valoarea este de 0-80%, iar pentru stațiile de transformatoare valoarea este de 35-
97%). Raportul prezintă de-asemenea propuneri pentru măsurarea performanței introducerii sistemelor de
contorizare inteligentă - și anume penetrare; integrare contoare în MDM și SCADA etc., și o definiție adaptată a
SAIDI/SAIFI pentru a înregistra îmbunătățirile, etc. Cu alte cuvinte acesta furnizează o descriere cu privire la
modul în care poate fi măsurată performanță implementării sistemelor de contorizare inteligentă, atunci când
este cazul.

62
Figura 26. Cota de beneficii (date din studiile pilot)
Reducerea daratei Reducerea operaţiunilor de
întreruperilor 2% citire şi operare contoare 4%
Reducere costuri
O&M 16%

Reducere piederi
tehnice
78%

Figura 26 prezintă cota de beneficii sub formă de procente ale estimărilor asociate cu datele din
studiile pilot. Cele mai mari benefici constau în reducerea pierderilor tehnice, urmate de reducerea
costurilor de operare și întreținere. O reducere a citirii și operațiunilor contoarelor, cât și o reducere
a duratei întreruperilor reprezintă beneficii limitate. Cel mai important beneficiu ce lipsește (totodată
în comparație cu analiza cost beneficiu anterioară) este o reducere a pierderilor de comunicații. În
mod orientativ, dacă este cuantificat și monetizat în mod adecvat, acest beneficiu ar putea fi cel de-al
doilea ca dimensiune în diagrama circulară de mai sus și ar putea împinge procentul beneficiilor totale
mult mai aproape de cost. Estimările beneficiilor sunt raportate pentru fiecare contor.
Tabelul 27. Calcule pentru determinarea reducerilor de pierderi tehnice
Categorie Valoare Unitate Sursa:
CPT de referință 10,88% Pierdere transmise și distribuție IEA Statistics ©
energie electrică (%rezultat) OECD/IEA 2014
(iea.org/stats/index.asp)
Impact asupra 34,59 EUR/MWh Raport ANRE 2015 (Piața
pierderilor electrice de contracte
reglementate @140,56
RON/MWh)
Impact asupra 0,03459 EUR/kWh Raport ANRE 2015 (Piața
pierderilor electrice de contracte
reglementate @140,56
RON/MWh)

Tabelul 25 prezintă calculele pentru determinarea reducerilor de pierderi tehnice. Metodologia constă
în obținerea cifrelor pentru CPT de referință și media cererii de electricitate anuală (per contor) din
statisticile IEA; impactul pierderilor electrice din raportul ANRE din 2005; reducerea preconizată a
pierderilor rezultată din implementarea sistemelor de contorizare inteligentă; și reducerea
preconizată a pierderilor rezultată din implementarea sistemelor de contorizare inteligentă conform
studiilor pilot din 2015; Finalmente, CPT actual, reducerea CPT per contor și valoarea reducerii CPT au
fost obținute din calculele proprii.
Figura 27. Reducerea costurilor cu citirea contoarelor și costurile de operare și monitorizare (RON
per contor)

63
160
140
120
100
80
60
40
20
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Meter
Costurireading costs (după
citire contoare (afterimplementarea
smart metering implementation)
contoarelor inteligente)
Meter reading costs (before smart metering implementation)
Costuri citire contoare (înainte de implementarea contoarelor inteligente)
O&M costs
Costuri O&M(after
(după smart metering
implementarea implementation)
contoarelor inteligente)
O&M costs (before smart metering implementation)
Costuri O&M (înainte de implementarea contoarelor inteligente)

Figura 27 prezintă reducerea costurilor cu citirea contoarelor și a costurilor de operare și monitorizare


per contor, pe baza datelor obținute din cele 17 studii pilot. Reducerea medie netă aferentă citirii
contorului a fost de 7,15 RON per contor, în timp ce reducerea netă a costurilor de operare și
monitorizare a fost de 26,94 RON per contor.

4.2. Identificarea părților interesate afectate

Identificarea părților care au de câștigat și pierdut ca urmare a modificării reglementării este un pas
important în orice analiză cost-beneficiu. Implementarea contoarelor inteligente afectează marea
majoritate (dacă nu chiar toți) a consumatorilor, toți actorii de pe piața de energie electrică, cât și
producătorii de tehnologii de contorizare inteligentă. În general, nouă categorii de părți interesate au
fost identificate în cadrul discuțiilor cu ANRE. Acestea sunt enumerate mai jos, împreună cu indicatorii
cheie ce ar putea fi utilizați în cadrul EIR pentru a evalua posibilitatea de a cuantifica impacturile pentru
fiecare categorie de părți interesate.
1. OSD-uri

Implementarea contoarelor inteligente le-ar permite OSD-urilor să obțină date mai bune cu privire la
starea rețelelor. Totuși, ritmul este critic pentru a asigura faptul că nivelul de pregătire, fezabilitate,
design, achiziție, contractare și instalare respectă prevederile noii legi a achizițiilor publice și faptul că
piața muncii și piața echipamentelor au timp să se adapteze la noua politică. În plus, OSD-urile ar avea
timp să optimizeze o strategie de investiție având în vedere planurile de investiții aprobate de către
ANRE și cerințele de interoperabilitate. Implementarea sistemelor de contorizare inteligentă conduce
la o mai bună gestionare a rețelei, inclusiv siguranță ((de)conectare la distanță) și pierderi mai mici
(CPT), dar doar în legătură cu alte măsuri (comerciale - politică; tehnice - alte investiții în rețea).

Indicatori cheie: modificări indicatori citire manuală, modificări costuri înlocuire contor și reducerea
furturilor.
2. Consumatori (industrial, comercial, rezidențial)

În plus, pot fi luați în considerare „clienții inteligenți”: răspunsul cererii și optimizarea consumului pe
baza informațiilor adecvate privind consumul. Informații mai bune pentru a decide schimbarea

64
furnizorilor. Tehnologii noi (de ex., autoturisme electrice). O mai bună gestionare a consumului de
energie electrică industrială, inclusiv agregarea cererii, răspuns cerere, etc.

Indicatori cheie: reducerea cererii de energie și a nivelurilor de producție și consum simultane prin
microgenerare.
3. Reglementator

Contoarele inteligente sunt esențiale pentru a pregăti infrastructura de distribuție pentru rețelele
inteligente, pentru o mai bună funcționare a pieței de echilibrare și dezvoltarea pieței de regenerabile
și energia produsă de către prosumeri. ANRE va trebui să modifice reglementările și să identifice cele
mai bune modalități de a integra costurile în sistemele de contorizare inteligentă în tarife, de ex.,
stabilirea plafoanelor (compromis între accesibilitatea tarifului și modernizarea rețelei); elaborarea
reglementărilor pentru producție distribuită și regenerabilele mici; și elaborarea reglementărilor
pentru autoturisme electrice și alți consumatori ce ar putea avea acces mai ușor la energia electrică
odată cu introducerea unui management mai bun al energiei la nivel de distribuție. Toate aceste
reglementări trebuie să fie corelate în mod corespunzător. Acestea ar trebui să fie de asemenea
corelate cu liberalizarea pieței și câștigurile răspunsului cererii.

Indicatori cheie: evitarea intervențiilor de reglementare multiple (de exemplu, măsurate sub forma
principiului „one-in one-out”).
4. Generatorii de producție distribuită și regenerabilă

Indicatori cheie: capacitarea rețelei inteligente și o utilizare mai mare a regenerabilelor.

Producție distribuită, regenerabile, prosumatorii au acces la o piață nouă odată ce rețelele de


distribuție pot prelua energia electrică produsă de către acestea.

5. Comercianți cu amănuntul

O mai bună gestionare a clienților; facturare optimizată, deconectarea rău platnicilor; optimizarea
achiziției de energie. Sistemele de contorizare inteligentă permit o prognozare mai bună, ceea ce
înseamnă de-asemenea optimizarea achizițiilor de energie electrică de pe piața de echilibrare.

Indicatori cheie: o facturare mai exactă, reducerea creanțelor irecuperabile, o mai bună previzionare.
6. Producător echipamente contoare inteligente, companii comunicații/TIC

Noi piețe, modificarea strategiei de afaceri odată ce abordarea de reglementare privind


implementarea sistemelor de contorizare inteligentă devine mai clară.

Indicatori cheie: modificări ale cifrei de afaceri și modificări ale cererii.


7. Guvern

Principalele beneficii pentru guvern includ câștiguri sociale vaste în domeniul eficienței energetice și
dezvoltării pieței de energie. (Contoarele inteligente fac parte din strategia de schimbări climatice și
strategia de energie care este în momentul de față în curs de elaborare).

Un nivel de ocupare mai mare (instalarea sistemelor de contorizare inteligentă) și venituri mai mari
din impozite generate de investițiile în sistemele de contorizare inteligentă ar putea fi de asemenea
luate în considerare.

65
Indicatori cheie: câștiguri de eficiență energetică și reducerea emisiilor de CO2.
8. Producători (tradiționali)

Mixul de producție din România este bine poziționat pentru echilibrare. Majoritatea energiei utilizate
de către acesta este derivat din produse petroliere (27,6%) și gaz (27,1%), urmate de combustibili solizi
(17,9%), regenerabile (18,1%) și nucleare (9,1%). Anumite capacități scumpe (încălzire - cărbune, gaz)
ce furnizează în momentul de față energie pentru echilibrare nu ar mai avea căutare.

Indicatori cheie: cost marginal de sistem mai mic datorită cererii mai mici și costurilor de investiții
evitate în noua generare.
9. Operator sistem de transport

Efectele în ceea ce privește echilibrarea cererii și ofertei ar deveni vizibile mai târziu, odată cu
introducerea contoarelor inteligente.

Indicatori cheie: Costurile evitate asociate cu investigarea reclamațiilor privind tensiunea, costuri
evitate cu repunerea în funcțiune a rețelei ca urmare a reducerii perioadelor de vârf.

4.3. Beneficii sociale cheie

Alte analize cost-beneficiu privind implementarea contoarelor inteligente (Secțiunea 2) prezintă


economiile de energie ca fiind cel mai mare domeniu de beneficii în statele europene. Această
secțiune prezintă dovezile disponibile și exemple de beneficii asociate cu reducerea consumului de
energie.

4.3.1. Reducerea consumului de energie

O premisă a contoarelor inteligente este aceea că în mod tradițional consumatorii nu au știut care
este consumul de energie deoarece facturile de utilități furnizează prea puține informații și la mult
timp după decizia de consum pentru a putea influența deciziile cu privire la momentul cererii de
energie. În anumite puncte de consum, conform legii, contorul tradițional trebuie să fie citit o dată pe
an sau semestrial. Drept urmare, majoritatea facturilor primite de către clienți constau în estimări,
care fac și mai dificilă obținerea unor informații utile din acestea. Analogia de „supermarket fără
etichete de preț” este adesea utilizată pentru a descrie o astfel de lipsă de informații cu privire la
cerere.

În principiu, facturile frecvente și corecte pot permite realizarea comparațiilor cu consumul istoric sau
alte grupuri similare. Totuși, literatura de specialitate este împărțită în ceea ce privește eficacitatea
unei astfel de abordări 22.

22
Fischer (2008) nu a constatat nici un efect de economisire în urma feedback-ului normativ și atribuie
acest lucru oamenilor cu un consum mai mic decât media, considerându-l un motiv de a nu-și schimba
comportamentul. Prezentările de date istorice sunt totodată considerate ca fiind mai eficiente decât
comparațiile normative deoarece oamenilor le displace adesea grupul de comparare de gospodării căruia
îi sunt alocați (Darby, 2008). Egan (1999) a obținut rezultate contradictorii, pornind de la faptul că oamenii
au apreciat comparațiile normative, deși grupurile au fost foarte diferite în ceea ce privește modalitatea
optimă de a prezenta acest aspect. Finalmente, studiul AECOM a determinat faptul că acele comparații
istorice și normative pot asigura o reducere de până la 1% a consumului, însă acestea depind foarte mult
de context și au fost cel mai eficiente, împreună cu feedback-ul direct.

66
Contoarele inteligente în sine nu aduc nici o schimbare în cererea de energie - atât din punct de vedere
al conservării absolute a energiei, cât și din punct de vedere al schimbării sarcinii. Totuși, contoarele
inteligente generează informații (cunoscute de-asemenea ca feedback direct) care nu sunt altfel
disponibile pentru utilizatorii finali. Atunci când sunt considerate împreună cu intervenția umană,
contoarele inteligente au determinat un anumit nivel de schimbare al cererii de energie. Eficacitatea
contoarelor inteligente în ceea ce privește modificarea consumului de energie depinde foarte mult de
tipul și mediul de feedback. Feedback-ul poate fi furnizat în mod indirect prin intermediul măsurilor
precum facturare mai detaliată, frecventă și corectă. Feedback-ul poate fi de-asemenea furnizat în
mod direct prin intermediul unui portal web, prin citirea directă a contoarelor sau prin intermediul
unui dispozitiv dedicat de afișare.

La nivel empiric, peste 100 de studii de feedback energetic au fost realizate de-a lungul unei perioade
de 40 de ani, și peste 200 de articole au fost publicate cu privire la feedback-ul energetic în respectiva
perioadă (Karlin et al., 2014). Ceea ce rezultă din abordarea comportamentului privind contoarele
inteligente este faptul că literatura de specialitatea este variată în ceea ce privește efectul de
conservare asociat contoarelor inteligente, însă intervalul cel mai adesea menționat este de 3-15%.
Meta-analiza realizată de către Fischer (2008) a determinat reduceri cuprinse între 5% și 12%. Meta-
analiza Faruqui et al. (2009) a determinat un interval cuprins între 3-13% și a concluzionat faptul că
acei consumatori care utilizează în mod obișnuit un contor inteligent pot reduce consumul de energie
electrică în medie cu 7%. Darby (2006) a ajuns la o concluzie similară pentru contoarele inteligente și
a afirmat faptul că reducerile sunt de-obicei de aproximativ 10% pentru dispozitivele de afișare relativ
simple. ACEEE a determinat un efect de conservare mediu de 8,6%. Drept urmare, în ceea ce privește
feedback-ul specific contoarelor inteligente, literatura de specialitate sugerează o valoare de 6-10%
cu o constatare a faptului că studiile mai noi la scară largă ajung la segmentul inferior al acestui
interval. O valoare aberantă semnificativă la această tendință sunt rezultatele studiului AECOM
publicat în iunie 2011, care a constatat un efect de conservare de doar 3% pentru contoarele
inteligente și necesită o evaluare ulterioară. Chiar înainte de acest studiu, analiza ACEEE a concluzionat
faptul că viitoarele cercetări ar trebui să fie orientate mai mult către înțelegerea diferenței
semnificative în ceea ce privește reducerea consumului de energie ce a rezultat din utilizarea
tehnologiilor de feedback în timp real. Anexa E furnizează o listă de teste privind sistemele de
contorizare inteligentă, efectele nete de conservare și dimensiunea eșantioanelor testelor.

4.4. Probleme legate de datele lipsă

Datele privind beneficiile din studiile pilot 2015-2016 în domeniul implementării sistemelor de
contorizare inteligentă prezintă provocări în ceea ce privește colectarea datelor, analiza și tehnicile de
evaluare beneficii.
• Există domenii de beneficii ce nu sunt incluse în studiile pilot privind sistemele de contorizare
inteligentă.
• Există discrepanțe semnificative în estimarea beneficiilor. De exemplu, reducerea CPT comercial
(RCPTcom) are o valoare cuprinsă între -35% (creștere, cost) și 100% (un beneficiu extrem de
important).
• Ipotezele OSD-urilor cu privire la beneficii par să fie foarte diferite. Pentru o analiză cost-beneficiu
națională, introducerea ponderilor pentru date de incertitudine este necesară în cazurile în care
(i) informațiile cu privire la monitorizarea beneficiilor lipsesc; (ii) datele raportate nu sunt
consecvente; și (iii) există dovezi cu privire la lipsa unei corelații între informațiile referitoare la
beneficiile obținute și implementarea contoarelor inteligente.

67
• Există zone emergente de costuri și beneficii asociate digitalizării infrastructurii de contoare ce nu
au fost încă luate în considerare. Acestea includ securitatea cibernetică și standardizarea
interoperabilității. Anexa F prezintă definirea problemei, potențialele opțiuni, aspectele privind
compararea opțiunilor, și metodele asociate cu o EIR privind diferite opțiuni de interoperabilitate.
În plus, datele recente rezultate din procesul de implementare în alte țări europene sugerează
faptul că neacceptarea contoarelor de către utilizatorul final poate conduce la creșterea costurilor
aferente înlocuirii contoarelor și reducerea beneficiilor.

4.5. Recomandări cu privire la realizarea unei analize cost-beneficiu privind


contoarele inteligente

Acest raport prezintă pe scurt datele privind costurile și beneficiile disponibile până în prezent în
România și alte state europene și îndrumările furnizate pentru o analiză cost-beneficiu a sistemelor
de contorizare inteligentă din România. Revizuirea analizelor cost-beneficiu privind sistemele de
contorizare inteligentă din alte state europene indică provocări comune, în mod special cu privire la
măsurarea principalelor beneficii, precum reducerea consumului „comportamental” și a pierderilor
comerciale și tehnice. Aceleași provocări sunt aplicabile oricărei analize cost-beneficiu privind
implementarea sistemelor de contorizare inteligentă în România. A fost menționat în raport faptul că,
deși proiectele pilot au reprezentat un efort semnificativ către înțelegerea costurilor și beneficiilor
contoarelor inteligente, următoarele trei puncte rămân neabordate: (i) constatările proiectelor pilot
nu sunt neapărat reprezentative la nivelul întregii țări și pentru utilizatorii finali; (ii) până în momentul
de față orientarea principală a fost în special la nivelul OSD; și (iii) beneficiile cheie în ceea ce privește
pierderile comerciale și tehnice nu sunt cuantificate. Primele două puncte sunt extrem de importante
pentru acuratețea metodologică aferentă calculării oricărei valori actualizate nete realizată împreună
cu diferite opțiuni de politică publică (de ex., cele prezentate la Secțiunea 4 a Raportului 1). Cel de-al
treilea punct este extrem de important atunci când luăm în considerare faptul că orice analiză cost-
beneficiu trebuie să acopere nu doar costurile și beneficiile părților interesate din piață, însă acestea
trebuie să fie de-asemenea reprezentative pentru beneficiile societale nete (și anume, beneficiile
societale nete totale minus costurile societale totale).

Drept urmare, prezentul raport are următoarele recomandări:

1. Integrarea constatărilor rezultate din studiile pilot în deciziile privind implementarea


contoarelor inteligente
2. Concentrarea asupra costurilor și beneficiilor societale
3. Cuantificarea reducerii costurilor energiei electrice pentru consumatori

Această secțiune furnizează îndrumări cu privire la modul în care aceste trei recomandări pot fi
abordate într-o viitoare analiză cost-beneficiu. Totodată, aceasta furnizează recomandări cu privire la
pașii următori din punct de vedere al dovezilor necesare pentru luarea deciziilor eficiente privind
sistemele de contorizare inteligentă din România.

Recomandarea 1: Integrarea constatărilor rezultate din studiile pilot în deciziile privind


implementarea contoarelor inteligente

Constatările din studiile pilot nu sunt neapărat reprezentative pentru întreaga rețea națională și
utilizatorii finali deoarece studiile pilot din 2016 nu includ 3 OSD-uri ce au renunțat la implementarea
contoarelor inteligente deoarece acestea erau prea scumpe. Totodată, studiile pilot din 2016 au fost
elaborate pe baza unor criterii diferite de cele ale studiilor pilot din 2015. Primele constau în principal
în rețele de distribuție vechi, iar cele din urmă includ rețele de distribuție noi sau modernizate de

68
curând. Într-adevăr, experiența din alte studii pilot realizate în alte țări evidențiază faptul că a avea o
abordare națională reprezentativă a proiectelor pilot este aproape imposibil. Acest aspect este de
asemenea aplicabil în România, unde există multe variabile potențial relevante (de ex., zone rurale și
urbane; zone montane și de deal). Eșantionul din rețea de distribuție veche comparativ cu cel aferent
rețelei mai noi adoptate de către ANRE pot include o parte dintre aceste variabile. În plus, cu un anumit
nivel de optimism, se poate ajunge la concluzia că prin design studiile pilot din 2015 și 2016 împreună
ar fi mai reprezentative pentru o implementare completă. Secțiunea 3 a prezentului raport a
evidențiat faptul că 5 OSD-uri ce au implementat studii pilot atât în 2015 și 2016 au avut reduceri de
cost totale cuprinse între 16% și 49%. Drept urmare, costurile au fost mult mai mari în studiile pilot
din 2015 comparativ cu analiza cost-beneficiu AT Kearney.

Alternativa la o abordare pragmatică de conformare la studiile pilot din 2015 și 2016 ar include mai
multe studii pilot în zone mai reprezentative. Este o opțiune de durată și costisitoare, ce ar amplifica
incertitudinea și ar putea conduce la rezultate neconcludente. Singurul scenariu în care această
opțiune ar fi recomandată, ca parte a designului opțiunii de politică (a se vedea Secțiunea 4 a
Raportului 1), este acela în care ANRE ar opta pentru implementarea pe arii geografice, iar constatările
din studiile pilot nu satisfac aceste criterii.

Recomandarea 2: Concentrarea asupra costurilor și beneficiilor societale

A avea la bază datele OSD din studiile pilot ca sursă unică de date introduse în analiza cost-beneficiu
poate conduce la omiterea costurilor și beneficiilor societale.

Secțiunea 4.1 furnizează o listă cu toate părțile interesate ce pot beneficia și/sau plăti ca urmare a
implementării sistemelor de contorizare inteligentă. Într-o analiză cost-beneficiu generală, ar trebui
să fie incluse beneficiile și costurile suportate de către părțile interesate afectate direct, în timp ce
impacturile indirecte nu ar trebui să fie luate în considerare. Cum pot fi incluse beneficiile și costurile
diferitelor părți interesate, și cum pot fi colectate datele? Există o serie de opțiuni, 23 însă în cadrul
raportului sunt prezentate două din motive de simplitate.

23
Grupul de lucru identifică 9 opțiuni posibile pentru studii ce umplu lacunele din punct de vedere al datelor și
nevoilor de analiză aferente analizei cost-beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă
în România:
COLECTARE DATE NOI
1) Elaborarea unui studiu privind prosumatorii (volum și potențialele beneficii)
2) Elaborarea unui studiu privind schimbarea comportamentului (și anume, modificarea consumului în urma
implementării contorului inteligent)? Important însă fezabil? Va genera date care pot face diferența?
3) Elaborarea unui studiu privind modificarea comportamentului din momentul introducerii tarifelor orare: care
sunt efectele
4) Elaborarea unui studiu privind modificarea comportamentului din momentul introducerii tarifelor orare: care
sunt efectele asupra consumului și perioadelor de vârf
5) Prognozarea utilizatorilor finali de către furnizori: un studiu privind acest subiect?
6) Evaluarea îmbunătățirilor rețelelor de tensiune joasă în raport cu locațiile unde au fost instalate contoarele
inteligente
7) Evaluarea beneficiilor de mediu aferente implementării sistemelor de contorizare inteligentă.
ANALIZAREA DATELOR EXISTENTE
8) Consultantul va primi datele și va realiza ACB pentru diferite opțiuni (având în vedere un set final de categorii
de costuri și beneficii)
9) Consultantul va consolida anumite elemente specifice de costuri și beneficii pentru care datele sunt deja
deținute, însă sunt problematice (de ex., reducerea consumului de energie la consumatori, în principal CPT, cât
și generarea și emisiile de CO2 evitate).

69
Tabelul 28. Studiile ce reduc decalajele din punct de vedere al datelor detaliate privind părțile
interesate
Studiu Descriere scurtă Dimensiune Argumente
propus pro și
contra
Studiu Studiu ce evaluează costurile și beneficiile Toți furnizorii din România Câștiguri
furnizori implementării sistemelor de contorizare (aproximativ 100) reduse
inteligentă pentru furnizori de energie electrică Risc scăzut
Studiu Studiu ce evaluează efectele conservării nete ~1,000 consumatori finali Câștiguri
consumatori (reducerea consumului de energie) asociate cu ridicate
finali implementarea contoarelor inteligente Risc ridicat

Tabelul 27 prezintă două studii posibile, și anume un studiu privind costurile și beneficiile
implementării sistemelor de contorizare inteligentă pentru furnizorii de energie electrică și un studiu
ce evaluează efectele nete de conservarea (reducerea consumului de energie) asociate cu
implementarea contoarelor inteligente. Studii similare au fost realizate în Olanda și Regatul Unit
pentru furnizori, și în Germania și Regatul Unit pentru consumatorii finali, ca parte a analizelor cost-
beneficiu recente privind contoarele inteligente. Anexa E prezintă testele privind sistemele de
contorizare inteligentă ce au cuantificat efectele de conservare nete ale consumatorilor finali.
Recomandarea 3: Cuantificarea reducerii costurilor energiei electrice pentru consumatori

Acestea sunt domenii de beneficii extrem de complicate, însă critice pentru orice analiză cost-
beneficiu și pentru a determina o valoare actualizată netă pozitivă sau negativă a implementării, așa
cum a fost evidențiat în raport. În ceea ce privește reducerea costului energiei electrice, studiile pilot
nu au putut cuantifica reducerile (negative sau pozitive), din cauza lipsei unei referințe de consum
pentru acei utilizatori finali înscriși în studiile pilot. Există o deficiență a formatului studiilor pilot.

Un motiv important pentru implementarea la nivel național a contoarelor inteligente este acela că
utilizatorii finali vor beneficia de aceste dispozitive. Beneficiile pot varia de la costuri de consum reduse
la economii de timp ca urmare a citirilor de contoare evitate. Contoarele inteligente în sine nu aduc
nici o schimbare în cererea de energie - atât din punct de vedere al conservării absolute a energiei, cât
și din punct de vedere al schimbării sarcinii. Totuși, contoarele inteligente generează informații
(cunoscute de asemenea ca feedback direct) care nu sunt altfel disponibile pentru utilizatorii finali.
Atunci când sunt considerate împreună cu intervenția umană, contoarele inteligente au determinat
un anumit nivel de schimbare al cererii de energie. În trecut asigurarea feedback-ului în timp real
utilizatorilor finali cu privire la consumul de energie electrică prin intermediul unui dispozitiv de afișare
dedicat a fost considerată ca conducând la reducerea consumului de aproximativ 6-10%. Totuși,
evoluțiile recente ale tehnologiei rețelelor inteligente a permis utilizarea unor eșantioane mai mari și
mai reprezentative, precum și metode de recrutare pentru testele sistemelor de contorizare
inteligentă, de obicei indicând un efect de conservare la scară mare în urma unui feedback cuprins
între 1-6%.

Totuși, această reducere medie a consumului de energie poate părea mică pentru o singură locuință,
însă atunci când este înmulțită cu milioane de utilizatori finali (așa cum este cazul implementării
naționale a contoarelor inteligente), acest beneficiu generează o valoare foarte mare. A diferență mică
a efectelor nete de conservare aferente utilizatorilor finali poate transforma analiza cost-beneficiu
privind sistemele de contorizare inteligentă din negative în pozitive. De exemplu, analiza cost-

70
beneficiu germană prezintă o VAN de -5,9 miliarde € pentru impactul consumului zero comparativ cu
VAN de +6,1 miliarde € pentru o reducere a consumului de 3,6%.

În plus, pentru a facilita implementarea contoarelor inteligente, Comisia Europeană a publicat


Recomandarea (2012/148/UE) în vederea pregătirii pentru implementarea sistemelor de contorizare
inteligentă. Aceasta va furniza îndrumări pas cu pas pentru Statele Membre cu privire la modul în care
este realizată o analiză cost-beneficiu și include „reduceri de consum” ca unul dintre principalele
beneficii. Un studiu orientat către evaluarea efectelor de consum net ale implementării contoarelor
inteligente pentru utilizatorii finali ar include unul mai multe dintre următoarele obiective:
• cuantificarea efectelor consumului net pentru utilizatorii finali care au instalate contoare
inteligente;
• cuantificarea valorii medii de timp pentru utilizatorii finali asociate contoarelor inteligente; și
• evaluarea disponibilității utilizatorilor finali de a plăti/accepta contoarele inteligente.

Abordarea #1: Diferența generată de utilizarea datelor facturate (referință) și a datelor contoarelor
inteligente pentru cei care au participat în studii pilot

Această abordare va primite realizarea unei analize a datelor secundare pe baza cifrelor de consum
furnizate de către OSD-uri. În mod specific, consultantul va avea acces la următoarele surse de date:
• date facturate istoric pentru o anumită perioadă de timp (minim șase luni, maxim un an) înainte
de instalarea contoarelor inteligente;
• date privind consumul măsurat pentru o anumită perioadă de timp (minim șase luni, maxim un
an) după instalarea contoarelor inteligente;

PUNCTE PRO ale Abordării #1:


• Această abordare va furniza datele exacte privind modificările volumului de consum al
utilizatorilor finali necesare pentru ACB.

PUNCTE CONTRA ale Abordării #1:


• OSD-urile nu pot furniza datele facturate (chiar dacă ANRE emite o solicitare de date).
• OSD-urile nu pot furniza datele contorizate pentru fiecare locuință în parte (posibil din cauza
faptului că acestea nu le-au stocat sau pentru că singurele date disponibile sunt la postul de
transformare/nivelul rețelei de tensiune joasă).
• Un număr semnificativ de facturi au la bază consumul estimat, drept urmare majorând în mod
semnificativ eroarea de măsurare a referinței.
• În cadrul comparației longitudinale de-a lungul timpului, este dificil să controlăm variabilele
semnificative din punct de vedere statistic, precum următoarele:
o schimbarea proprietarului/chiriașului locuinței;
o modificarea structurii fizice a gospodăriei ca urmare a lucrărilor de renovare/extindere;
o modificarea structurii gospodăriei (de ex., unul sau mai mulți chiriași); și
o alte variabile.

Abordarea #2: Diferența dintre grupul de control (ce urmează să fie identificat) și un grup de testare
(cei care au participat în cadrul studiilor pilot)

Această abordare implică o comparație între cei care deja au contoare inteligente (grup de testare) și
cei care nu au (grup de control). Grupul de testare trebuie să fie eșantionat (aleatoriu) din studiile
pilot, în timp ce grupul de control trebuie să fie eșantionat din rândul utilizatorilor finali care nu dețin

71
în momentul de față un contor inteligent. Comparația va fi realizată pentru aceeași perioadă de timp
(de exemplu 6-12 luni în 2016).

Grupurile de control și testare vor fi diferențiate în funcție de stratificarea eșantionului, pe categorie


de client. Grupurile de control pot fi combinate, în diferite modalități, pentru a furniza cea mai bună
corespondență demografică între grupurile de control și testare.

PUNCTE PRO ale Abordării #2:


• Această abordare va furniza datele exacte privind modificările volumului de consum al
utilizatorilor finali necesare pentru ACB.

PUNCTE CONTRA ale Abordării #2:


• OSD-urile nu pot furniza datele facturate pentru grupul de control (chiar dacă ANRE emite o
solicitare de date).
• OSD-urile nu pot furniza datele contorizate pentru fiecare locuință în parte (posibil din cauza
faptului că acestea nu le-au stocat sau pentru că singurele date disponibile sunt la postul de
transformare/nivelul rețelei de tensiune joasă).
• Un număr semnificativ de facturi au la bază consumul estimat, drept urmare majorând în mod
semnificativ eroarea de măsurare pentru grupul de control.
• În comparația realizată între grupurile de control și testare este dificil să fie obținute aceleași
intervale de timp. De exemplu, în cazul în care comparația dintre grupul de control și grupul de
testare este realizată de-a lungul unei perioade de șase luni, iar cele șase luni nu coincid, atunci
analiza poate fi asimetrică.

Abordarea #3: Studiu utilizatori finali în vederea măsurării valorii timpului și/sau a interesului
pentru contoare inteligente

Această abordare alternativă constă într-un studiu dedicat consumatorilor finali, ce nu poate măsura
efectele nete de conservare, însă măsoară alte beneficii/costuri suportate de către consumatorii finali
asociate implementării sistemelor de contorizare inteligentă. Acest studiu ar putea evalua unele dintre
următoarele:
• valoarea timpului - cât timp alocă consumatorii pentru a se familiariza cu noua tehnologie și cât
timp economisesc consumatorii cu citirea contoarelor?
• interesul pentru contoarele inteligente - măsurarea percepției utilizării contoarelor inteligente de
către diferite tipuri de utilizatori finali.
• disponibilitatea de a accepta/disponibilitatea de a plăti - determinarea sumei pe care consumatorii
finali sunt dispuși să o plătească pentru a avea mai multe informații referitoare la consum.

PUNCTE PRO ale Abordării #3:


• Datele privind percepțiile și costurile și beneficiile preconizate ale contoarelor inteligente lipsesc
în momentul de față din România - acesta este un aspect important pentru a înțelege așteptările
societale ale implementării sistemelor de contorizare inteligentă.
• Prin realizarea unui studiu, există posibilitatea beneficiilor indirecte în ceea ce privește înțelegerea
de către (o parte din) utilizatorii finali a dispozitivelor înainte de instalare.

PUNCTE CONTRA ale Abordării #3:


• Cel mai probabil opiniile consumatorilor privind contoarelor inteligente nu vor schimba deciziile
cu privire la nivelul de penetrare al implementării.

72
• Există posibilitatea ca disponibilitatea de a plăti/accepta valorile să nu fie date de încredere, decât
în cazul în care participanții sunt informați cu privire la costuri și aspectele operaționale ale
contoarelor inteligente.

Abordarea #4: Preluarea valorii efectului de conservare din studiile existente

Această abordare constă în adoptarea valorii existente privind efectele de conservare ale contoarelor
inteligente din analizele cost-beneficiu existente (de ex., din alte țări, Secțiunea 2 a prezentului raport).
Transferul beneficiilor și costurilor nu este o bună-practică în analizele cost-beneficiu, însă are loc
frecvent atunci când o anumită valoare este considerată ca fiind mai bună decât nici o valoare. Atunci
când este împrumutată o valoare în ceea ce privește efectele nete ale conservării (a se vedea
Secțiunea 4.3.1 pentru o discuție detaliată privind cifrele disponibile), doi dintre factori ce ar trebui să
fie luați în considere includ (i) volumul mic de cerere de energie electrică (în special în sectorul
rezidențial) în România comparativ cu alte țări; și (ii) lipsa dispozitivelor de afișare la domiciliu în cadrul
studiilor pilot și modul în care acest aspect atenuează valoarea de reducere având în vedere lipsa unui
efect al „feedback-ului direct”. Anexa E furnizează o listă de teste privind sistemele de contorizare
inteligentă, efectele nete de conservare și dimensiunea eșantioanelor testelor. Aceasta ar putea fi
utilizată ca referință pentru Abordarea #4.

PUNCTE PRO ale Abordării #4:


• Aceasta ar reprezenta un exercițiu rapid ce nu ar necesita colectarea de date suplimentare.

PUNCTE CONTRA ale Abordării #4:


• Selectarea valorii de conservare din alte studii ar putea fi arbitrară.
• Volumul mic de energie electrică din România și lipsa dispozitivelor de afișare la domiciliu joacă un
rol important în reducerea valorii de conservare, însă acesta ar fi dificil de cuantificat.
Tabelul 29. Comparație între patru abordări
Abordare Descriere scurtă Durată Beneficiu Risc
Diferența generată de utilizarea Comparație între datele 5-6 luni? Ridicat Ridicat
datelor facturate (referință) și a facturate istoric înainte de
datelor contoarelor inteligente instalarea contorului
pentru cei care au participat în inteligent și datele de consum
studii pilot măsurate după instalarea
contorului inteligent
Diferența dintre grupul de Comparație între cei care deja 5-6 luni? Ridicat Ridicat
control (ce urmează să fie au contoare inteligente (grup
identificat) și un grup de testare de testare) și cei care nu au
(cei care au participat în cadrul (grup de control).
studiilor pilot)
Studiu consumatori finali Studiu ce determină alte 3 luni? Scăzut Scăzut
beneficii/costuri ale
consumatorilor finali asociate
cu valoarea timpului
implementării contoarelor
inteligente; interesul
manifestat în ceea ce privește
contoarele inteligente; și
disponibilitatea de a
accepta/disponibilitatea de a
plăti.

73
Preluarea valorii efectului de Modificarea unei valori 1 lună Ridicat Ridicat
conservare din studiile existente privind efectele
existente conservării contoarelor
inteligente din analizele cost-
beneficiu existente

Tabelul 28 prezintă pe scurt abordările recomandate și durata, beneficiile și riscurile acestora. În


general, beneficiile abordărilor privind diferințele, ce utilizează datele de referință și datele măsurate,
sunt ridicate deoarece acestea vor produce date cu privire la modificare cererii utilizatorilor finali.
Totuși, există riscuri ridicate din punct de vedere al accesului la date și erorile de măsurare. Abordarea
privind diferența dintre grupul de control și grupul de testare ar avea beneficii mari deoarece aceasta
ar genera de-asemenea date cu privire la modificarea volumelor de consum de către utilizatorii finali
necesare pentru analiza cost-beneficiu. Riscurile ridicate ale acestei abordări sunt reprezentate de
către accesul la date și aspectele complexe asociate caracterului temporar al unui astfel de studiu.
Studiu privind utilizatori finali ce măsoară valoarea timpului și/sau interesul pentru contoare
inteligente ar produce beneficii mai mici ca urmare a orientării către cifrele privind percepția și
beneficiile indirecte ce pot fi generate chiar de către studiu. Această abordare este asociată cu riscuri
scăzute, deoarece nu ar trebui să existe riscuri majore cu privire la colectarea datelor de încredere
atunci când sunt urmate metodologiile standard de elaborare studii. Abordarea privind adoptarea
unui valori a efectului de conservare din studiile existente (precum cele enumerate în Anexa E) ar
conduce la beneficii mari cu un cost scăzut deoarece ar asigura valoarea necesară analizei cost-
beneficiu fără colectarea de date suplimentare. Totuși, această abordare este asociată cu aspecte
importante de acuratețe în ceea ce privește transferurile de beneficii.

74
ANEXE
ANNEX A. ESTIMĂRILE COSTURILOR ȘI BENEFICIILOR DIN ANALIZA COST-BENEFICIU
ANTERIOARĂ: REZUMAT

BENEFICII
Utilizat Variabilă Nr. Unitate Motive
pentru
realizarea
calculelor
Costuri Nr. mediu de citiri/an 4 buc. În medie, contoarele consumatorilor
reduse citire rezidențiali sunt citite o dată la
contoare fiecare 3 luni (de patru ori pe an)
Costul mediu citire/contor/an 0,005 000 RON Valoare medie conform
chestionarelor completate de către
distribuitori
Pierderi Nivel pierderi comerciale 7 % Valoare medie conform
comerciale chestionarelor completate de către
energie distribuitori și ANRE
electrică Creșterea tarifului de 3 % Am estimat o creștere medie a
reduse distribuție pentru a acoperi tarifului de distribuție pentru a
pierderile rețelei acoperi pierderile rețelei cu 3% din
anii prevăzuți pentru implementare
Pierderi Volumul mediu anual de 0,0025 MWh Experiență proiect A.T.Kearney
tehnice energie nu este înregistrat de
energie către contoarele pe inducție
electrică Putere medie contor pe 4 W Experiență proiect A.T.Kearney
reduse inducție
Putere medie contor 0,7 W Experiență proiect A.T.Kearney
electronic
Costuri Cost legalizare contor (inclusiv 0,053 000 RON Valoare medie conform
operaționale instalare/dezinstalare) chestionarelor completate de către
distribuție distribuitori
reduse Nr. de contoare conectate/ 10 buc. În medie, pe zi pot fi realizate 10
deconectate pe zi per angajat operațiuni de conectare sau
deconectare

% cost ocupare în costul total 40 % Diferența este reprezentată de către


al conectărilor/deconectărilor alte costuri precum autoturisme,
combustibil, etc.
Întreruperi Indice frecvență medie a 6,1 buc. Valoare medie conform
reduse întreruperilor în rețea (SAIFI) - chestionarelor completate de către
neplanificat distribuitori; ANRE
Indice durată medie a 7,97 h Valoare medie conform
întreruperilor în rețea (SAIDI) chestionarelor completate de către
- neplanificat distribuitori; ANRE
Potențialul de a reduce 1 % Experiență proiect A.T.Kearney
perioada medie necesară
pentru a identifica și remedia
o problemă
Amânare Costul de achiziție a unui 0,1 000 RON Valoare medie conform
investiții contor electronic monofazic chestionarelor completate de către
capacitate de tradițional distribuitori
distribuție Costul de achiziție a unui 0,47 000 RON Valoare medie conform
contor electronic trifazic chestionarelor completate de către
tradițional distribuitori

75
Nr. mediu de contoare 8 buc. Experiență proiect A.T.Kearney
tradiționale ce pot fi instalate
zilnic
COSTURI
Utilizat Variabilă Nr. Unitate Motive
pentru
realizarea
calculelor
Nivel contor Perioada de amortizare a 10 ani Perioadă maximă de amortizare
contoarelor permisă
Perioada de legalizare a 10 ani Această este noua perioadă de
contoarelor legalizare a contoarelor de energie
electrică
Numărul de contoare 8 buc. Aceeași rată ca și în cazul contoarelor
inteligente instalate pe zi tradiționale
Numărul de ENI pentru 1 ENI Echipa de instalare nu trebuie să fie
instalarea unui contor compusă din 2 persoane
inteligent
Nivelul Numărul de contoare și 68,117 buc. Egal cu numărul de posturi de
infrastructură concentratoare de echilibrare transformare. Am luat în considerare
o mărime și un grup de protecție
pentru fiecare post de transformare
Perioada de amortizare a 10 ani Aceeași perioadă de amortizare
contoarelor de echilibrare, pentru conectoare, modemuri
concentratoarelor
Perioada de amortizare a Wi- 15 ani Mai multe active complexe, o
Fi, turnurilor WiMAX, fibrei perioadă de amortizare mai mare
optice
Nivelul Amortizarea componentelor 5 ani
aplicație de hardware și a aplicațiilor
Întreținere Puterea medie a contorului 0,9 W Referință din proiecte similare ale
sistem A.T. Kearney
Puterea medie a 2,5 W Referință din proiecte similare ale
concentratorului A.T. Kearney
% de contoare avariate 1 % Referință din proiecte similare ale
A.T. Kearney
Rată de eșec conectare 2 % Referință din proiecte similare ale
/deconectare la distanță A.T. Kearney – 1% după 2018 ca
urmare a curbei de învățare
Numărul de 8 buc. Referință din proiecte similare ale
conectări/deconectări zilnice A.T. Kearney
realizate de către o echipă
% de concentratoare defecte 1,5 % Referință din proiecte similare ale
A.T. Kearney
% de citiri automate ce 1 % Referință din proiecte similare ale
necesită verificări manuale A.T. Kearney – reducere constantă
până la 0,35% în 2032 ca urmare a
curbei de învățare
Numărul de operațiuni de 1 buc/an Concentratoarele trebuie să fie
mentenanță per concentrator verificate cel puțin o dată pe an
pentru a determina dacă
funcționează în mod corespunzător
pentru a profita de beneficiile
existenței acestuia

76
Frecvența producerii 3 % Referință din proiecte similare ale
evenimentelor A.T. Kearney – reducere constantă
până la 0,12% în 2022 ca urmare a
curbei de învățare
Costul % din capitalul obținut din 90 % Majoritatea investițiilor vor fi
finanțării surse externe (datorie) suportate prin intermediul datoriei
deoarece bugetele de investiții nu
sunt mari
Dobândă împrumut 6 % 1% dobândă finanțare externă plus
5% ROBOR

ANNEX B. ESTIMĂRI BENEFICII DIN ANALIZA COST-BENEFICIU ANTERIOARĂ - DETALIATE

Beneficii Comentarii Ipoteză Unitate


Cantitatea de energie furnizată
Răspunsuri consolidate chestionare 19.226.013 Cantitatea de energie furnizată - MWh
tensiune înaltă
Răspunsuri consolidate chestionare 25.597.284 Cantitatea de energie furnizată - MWh
tensiune medie
Răspunsuri consolidate chestionare 18.849.284 Cantitatea de energie furnizată - MWh
tensiune joasă
Prognoze tarife și evoluție consum
Calcul Cost - beneficii ce vor fi incluse în tarif 000 RON
Calcul Rezultat = Impact asupra tarifului - creștere 000 RON/MWh
3% datorată sistemelor de contorizare
inteligentă
Cercetare Tarif de distribuție 1 RON/MWh
Cercetare Evoluție tarif de distribuție fără sisteme 2 RON/MWh
de contorizare inteligentă
Calcul Evoluție tarif de distribuție - final, după 3 RON/MWh
introducerea sistemelor de contorizare
inteligentă
Calcul Referință prognoză creștere consum MWh
(tensiune joasă)
Experiență proiect A.T.Kearney Reducere consum ca urmare a instalării MWh
contoarelor inteligente (datorită
reducerii furtului)
Calcul Evoluția preconizată pentru volumul de MWh
consum nou
Lungime cabluri rețea
Calcul HV km
Răspunsuri consolidate chestionare 326 cablu km
Răspunsuri consolidate chestionare 23.556 cabluri aeriene km
Calcul MV km
Răspunsuri consolidate chestionare 28.041 cablu km
Răspunsuri consolidate chestionare 91.257 cabluri aeriene km
Calcul LV km
Răspunsuri consolidate chestionare 61.491 cablu km
Răspunsuri consolidate chestionare 216.958 cabluri aeriene km

77
Numărul de contoare
Calcul Numărul total de contoare buc.
Răspunsuri consolidate chestionare 8.248.264 0,50% Numărul de contoare monofazice buc.
Răspunsuri consolidate chestionare 850.757 0,50% Numărul de contoare trifazice buc.
Calcul Numărul de contoare pe inducție buc.
înlocuite cu contoare electronice
tradiționale în anul curent
Ipoteză 50% Numărul de contoare pe inducție buc.
Calcul Numărul de contoare electronice buc.
Pierderi și prognoze rețea
Răspunsuri consolidate chestionare 7% Pierderi comerciale rețea %
Răspunsuri consolidate chestionare 12% Pierderi tehnice rețea %
Calcul Pierderi comerciale rețea MWh
Calcul Pierderi tehnice rețea MWh
Reducerea pierderilor comerciale MWh
OPCOM Prețul energiei electrice pe piața cu 000 RON/MWh
ridicata (contracte bilaterale)
OPCOM Prețul energiei electrice în ziua 000 RON/MWh
următoare (piața la vedere)
Calcul Evoluție tarif de distribuție
Calcul Prețul energiei pentru a acoperi 000 RON/MWh
pierderile tehnice ale rețelei (aprobat
de către reglementator)
Calcul 10% Prețul energiei pentru a acoperi 000 RON/MWh
pierderile tehnice ale rețelei (real)
Posturi de transformare și transformatoare electrice
Răspunsuri consolidate chestionare 715 Numărul de transformatoare tensiune buc.
înaltă
Răspunsuri consolidate chestionare 68.117 Numărul de transformatoare tensiune buc.
medie
Răspunsuri consolidate chestionare 1.687 Numărul de transformatoare tensiune buc.
înaltă/medie
Răspunsuri consolidate chestionare 41.265 Numărul de transformatoare tensiune buc.
medie/joasă
Răspunsuri consolidate chestionare 30.317 Transformatoare distribuție buc.
Răspunsuri consolidate chestionare 545.909 10,00 Numărul de conectări/deconectări buc.
Defecțiuni rețea și calitatea energiei
? Solicitare informații ANRE Numărul de defecțiuni linii tensiune buc.
joasă
? Solicitare informații ANRE Numărul de defecțiuni transformatoare buc.
tensiune medie/joasă
Răspunsuri consolidate chestionare 8 Durata medie a întreruperii energiei h
electrice - linii de tensiune joasă
Ipoteză 16 Durata medie a întreruperii energiei h
electrice - transformatoare tensiune
medie/joasă
? Solicitare informații ANRE Energie nefurnizată - rețea tensiune MWh
joasă
? Solicitare informații ANRE Durata medie necesară pentru a h
identifică locația defecțiunii

78
? Solicitare informații ANRE Durata medie necesară pentru a h
identifică locația defecțiunii
Costuri citire
Răspunsuri consolidate chestionare 0,0047 Costul mediu al unei citiri 000 RON
4 Numărul mediu de citiri per contor per buc.
an
Numărul de citiri manuale obligatorii buc.
per an (impus de către reglementator)
Rata de întrerupere comunicații %
Costuri achiziționare și certificare contor
Răspunsuri consolidate chestionare 0,0530 Cost certificare contor (inclusiv ~000 RON
instalare și dezinstalare)
Calcul Cost instalare contor tradițional ~000 RON
Răspunsuri consolidate chestionare 0,1000 Cost de achiziție contor electronic ~000 RON
monofazic tradițional
Răspunsuri consolidate chestionare 0,4700 Cost de achiziție contor electronic ~000 RON
monofazic tradițional
Datele ce urmează să fie obținute Referințe Procentul de contoare ce nu pot fi %
recertificate
Costuri de ocupare 000 RON

79
Ipoteze privind beneficiile
Energia ce nu a fost înregistrată de către contoarele pe inducție
Experiență proiect A.T.Kearney 0,0250 Consumul mediu anual de energie MWh
neînregistrată în conexiune

Influența implementării asupra accelerării identificării locației defecțiunii


Ipoteză Țintă reducere potențială a timpului %
mediu de identificare defecțiune linie
de tensiune joasă
Ipoteză Țintă reducere potențială a timpului %
mediu de identificare defecțiune
transformator tensiune joasă/medie
Reducerea pierderilor de rețea
Calcul Cantitatea netă de energie distribuită MWh
(fără pierderi comerciale și tehnice)
Calcul Cantitatea netă de pierderi comerciale MWh
(după scădere)
Calcul Cantitatea de pierderi tehnice rezultate MWh
în urma reducerii pierderilor
comerciale
Pierderi tehnice reduse %
Pe baza reducerii pierderilor comerciale Pierderi tehnice reduse MWh
Ipoteză 60% Pierderi comerciale reduse %
Ipoteze privind cheltuielile
Componentă introdusă Nivel măsurătoare
Rata schimbului de contoare %
Procentul de contoare pentru care sunt %
instalate dispozitive de afișare la
domiciliu
Nivel infrastructură
Numărul de contoare pentru care este buc.
instalat un concentrator
Costul mediu al unui conector 000 RON
Nivelul aplicație
Numărul de CPU ale serverelor ce buc.
găzduiesc baze de date
Numărul de CPU ale serverelor ce buc.
găzduiesc programe intermediare
Numărul de licențe ale programului de buc.
operare
Procentul de licențe baze de date %
achiziționate într-un an
Procentul de licențe programe %
intermediare achiziționate într-un
Procentul de licențe sistem de operare %
achiziționate într-un an
Costurile de instalare echipamente %
informatice ca procent din preț
Preț unitar licență sistem de operare 000 RON

80
Preț unitar întreținere licență - bază de 000 RON
date
Preț unitar întreținere licență – soft 000 RON
programe intermediare
Preț unitar întreținere licență - sistem 000 RON
de operare
Valoarea contractului de prestări %
servicii ca procent din valoarea
componentei informatice hardware la
nivelul de aplicație

Prețul componentelor de sistem


Atelier de lucru Modificare asumată a prețului %
contoarelor
Atelier de lucru Modificare asumată a prețului %
concentratoarelor și modulelor de
comunicații
Prețul contorului inteligent monofazic 000 RON
modular
Prețul contorului inteligent trifazic 000 RON
modular
Prețului unui contor inteligent 000 RON
monofazic cu modul de comunicații -
GPRS/UMTS
Prețului unui contor inteligent 000 RON
monofazic cu modul de comunicații -
PLC
Prețului unui contor inteligent 000 RON
monofazic cu modul de comunicații -
Wi-Fi
Prețului unui contor inteligent 000 RON
monofazic cu modul de comunicații -
WiMAX
Prețului unui contor inteligent trifazic 000 RON
cu modul de comunicații - GPRS/UMTS
Prețului unui contor inteligent trifazic 000 RON
cu modul de comunicații - PLC
Prețului unui contor inteligent trifazic 000 RON
cu modul de comunicații - Wi-Fi
Prețului unui contor inteligent trifazic 000 RON
cu modul de comunicații - WiMAX
Cost modem Ethernet - GPRS/UMTS 000 RON
Cost modem Ethernet - PLC 000 RON
Cost modem Ethernet - Wi-Fi 000 RON
Cost modem Ethernet - WiMAX 000 RON
Cost modem Ethernet - fibră optică 000 RON
Cost post de transformare - comunicații 000 RON
Ethernet
Cost post de transformare - comunicații 000 RON
GPRS/UMTS
Cost concentrator - comunicații PLC 000 RON
Cost concentrator - comunicații Wi-Fi 000 RON
Cost post de transformare - comunicații 000 RON
WiMAX

81
Cost concentrator - comunicații fibră 000 RON
optică
Cost modul comunicații GPRS/UMTS 000 RON
Cost modul comunicații PLC 000 RON
Cost modul comunicații Wi-Fi 000 RON
Cost modul comunicații WiMAX 000 RON
Cost contor inteligent de echilibrare 000 RON
Cost unitar al unei măsurători și unui 000 RON
grup de protecție pentru concentrator
Cost unitar licență bază de date 000 RON
Cost unitar server clasa Enterprise - 000 RON
quad core
Cost unitar server clasa Enterprise - 000 RON
dual core
Cost unitar spațiu disc optic 000 RON
Cost unitar bandotecă 000 RON
Cost unitar switch 000 RON
Cost unitar dispozitiv de afișare la 000 RON
domiciliu
Prețuri transfer de date - nivel contor
Ipoteză Referință Perioada preconizată pentru ani
AT Kearney renegocierea contractelor - transfer de
date
Ipoteză Referință Rata asumată modificare prețuri %
AT Kearney transfer date
Calcul Rată asumată modificare transfer date %
ca procent din prețurile anului anterior
Preț transfer date GPRS/UMTS 000 RON
Preț transfer date PLC S-FSK 000 RON
Preț transfer date Wi-Fi 000 RON
Preț transfer date WiMAX 000 RON
Prețuri transfer de date – nivel concentrator
Preț transfer date GPRS 000 RON
Preț transfer date PLC 000 RON
Preț transfer date UMTS 000 RON
Preț transfer date WiMAX 000 RON
Preț transfer date sDSL 000 RON
Costul contractelor de mentenanță
Valoarea aferentă mentenanței %
aplicației ca procent din aplicații
Valoarea contractului de servicii ca %
procent din echipamentele informatice
Energia utilizată de către sistemul de măsurare
Experiență proiect A.T.Kearney 4 Puterea medie a contorului pe inducție W
tradițional
Experiență proiect A.T.Kearney 0,7 Puterea medie a contorului electronic W
tradițional
Experiență proiect A.T.Kearney 0,9 Puterea medie a contorului inteligent W
cu modul de comunicații
Experiență proiect A.T.Kearney 2,5 Puterea medie a concentratorului W

82
Costuri de ocupare
Studiu AT Kearney 10% Procentul de citiri ce necesită %
citiri/verificări manuale

Costuri management proiect


Ipoteză 75% din Costuri non-salariale proiect pentru 000 RON
nivelul fiecare activitate (de ex., cheltuieli
salarial transport)
Servicii profesionale 000 RON
Costul aferent
construirii și
întreținerii
infrastructurii de
telecomunicații
Construirea unui kilometru de linie de
fibră optică pe linia de tensiune înaltă
Construirea unui kilometru de linie de
fibră optică pe linia de tensiune medie
Costul aferent întreținerii unui
kilometru de linie fibră optică
Construirea turnului și stației de bază
WiMax
Întreținerea turnului și stației de bază
WiMax
Rezervarea frecvenței WiMax (media
pentru un turn)
Costul aferent construirii punctului de
acces Wi-Fi
Lipsa de fiabilitate a contoarelor
AT Kearney Procentul de contoare inteligente %
modulare cu defecțiuni
AT Kearney Procentul de concentratoare cu %
defecțiuni
Garanții
contoare ani
posturi de transformare ani
1,0552
Ipoteze privind amortizarea
Informațiile ce urmează să fie obținute Metode de amortizare ani
10 Contoare și echipamente de ani
contorizare - metodă de amortizare
10 Module de comunicații - metodă de ani
amortizare
10 Concentratoare - metodă de ani
amortizare
5 Aplicație - metodă de amortizare ani
5 Componentă hardware - metodă de ani
amortizare
10 Cameră servere - metodă de ani
amortizare
15 Fibră optică - metodă de amortizare ani

83
15 Turn și stații de bază WiMax - metodă ani
de amortizare
10 Adaptarea rețelei de tensiune ani
medie/tensiune joasă
15 Construirea infrastructurii de ani
telecomunicații - Wi-Fi
10 Contoare de echilibrare ani
Curbă de învățare (logistică) 73%

84
ANNEX C. TIPURI DE BENEFICII ȘI INDICATORI UTILIZAȚI CA PARTE A STUDIILOR PILOT

Tipuri de beneficii Indicatori


Reducerea costurilor pentru citirea Costuri citire contor după instalarea contoarelor inteligente
contoarelor per client - RCcc
Costuri citire contor înainte de instalarea contoarelor
inteligente [lei/client/an]
Reducerea costurilor pentru intervențiile la Costuri intervenție [lei/client] la punctele de consum după
punctele de consum - RC intlc instalarea contoarelor inteligente - pentru
deconectări/reconectări
Costuri intervenție [lei/client] la punctele de consum
înainte de instalarea contoarelor inteligente - pentru
deconectări/reconectări
Reducerea CPT – RCPT com comercial Valoare CPT comercial după instalarea contoarelor
inteligente [%]
Valoare CPT comercial înainte de instalarea contoarelor
inteligente [%]
Reducerea CPT – RCPT com tehnic Valoare CPT tehnic înainte de instalarea contoarelor
inteligente [%]
Valoare CPT tehnic după instalarea contoarelor inteligente
[%]
Reducerea duratei întreruperilor în furnizarea Indicele durata medie a întreruperilor în rețea (sistem)
de energie electrică (către consumator) - după implementarea contoarelor inteligente [min/an]
Red d_nealim
Indicele durata medie a întreruperilor în rețea (sistem)
înainte de implementarea contoarelor inteligente [min/an]
Reducerea numărului de reclamații Numărul mediu anual de reclamații referitoare la erorile de
referitoare la erorile de măsurare - măsurare după instalarea contoarelor inteligente
Redrecl er_mas
Numărul mediu anual de reclamații referitoare la erorile de
măsurare înainte de instalarea contoarelor inteligente
Numărul situațiilor în care energia (exprimată
în wați) contractată a depășit
măsurătoare(rile) înregistrate după instalarea
sistemelor de contorizare inteligentă -
NR_dep Pcontr
Numărul situațiilor de variație tensiune în
afara limitelor acceptate - - NR.idvar_Un

85
ANNEX D. SURSELE ANALIZEI COST-BENEFICIU ÎN ALTE STATE EUROPENE

Țara Secțiune în An Sursa:


prezentul
raport
Germania 2,1 2013 Ernst & Young, “Cost-benefit analysis for the comprehensive use of
smart metering. On behalf of the Federal Ministry of Economics and
Technology”
Regatul Unit 2,2 2014 Department of Environment and Climate Change, “Smart meter
al Marii rollout for the domestic and small and medium non-domestic
Britanii și sectors
Irlandei de
Nord (GB): Impact Assessment”
Olanda 2,3 2010 KEMA, “Smart meters in the Netherlands: Revised financial analysis
and policy advice”

Frontier Economics, “Research into the costs of smart meters for


2008 electricity and gas DSOs -

A report prepared for Energiekamer”


Irlanda 2,4 2011 PWC, “NSMP (Electricity & Gas) Cost Benefit Analysis”
Ungaria 2,5 2015 AF Mercados, “Study on cost benefit analysis of smart metering
systems in EU Member States”
Franța 2,6 2011 Commission de Régulation de l’Energie, “Délibération de la
Commission de régulation de l’énergie du 7 juillet 2011 portant
communication sur les résultats de

l’expérimentation d’Electricité Réseau Distribution France (ERDF)


relative au dispositif de comptage évolué Linky”

86
ANNEX E. TESTE CONTOARE INTELIGENTE, EFECTE NETE DE CONSERVARE ȘI DIMENSIUNE
EȘANTIOANE

Test An Țara Efectul de conservare Dimensiune


test cauzat de contorul eșantion
inteligent
Seligman, Darley and 1979 S.U.A. 16,00% 30
Becker, 1979
McCelland and Cook, 1979 1979 S.U.A. 12,00% 25
Hutton, Mauser, Filiatrault, 1986 SUA și Canada 7,00% 75
and Ahtola, 1986
Van Houwelingen and van 1989 Olanda 12,00% 50
Raaij, 1989
Dobson and Griffin, 1992 1992 Canada 13,00% 25

Wood and Newborough, 2003 Regatul Unit al Marii 14,00% 20


2003 Britanii și Irlandei de
Nord
Hydro One (in Faruqui et al., 2004 Canada 6,50% 505
2009)
Country Energy (în EMCA, 2004 Australia 8,00% 200
2009)
Uneo, 2006 2006 Japonia 9,00% 9

Allen and Janda, 2006 2006 S.U.A. 1,00% 10


Parker et al., 2006 2006 S.U.A. 7,00% 17
San Diego Gas and Electric 2007 S.U.A. 13,00% 300
(in Faruqui et al., 2009)
Hydro One TOU trial (in 2007 Canada 4,30% 486
Faruqui et al., 2009)
Energy Australia (Amos, 2007 Australia 2,00% 561
2009)
Integral Energy (Lette, 2009) 2008 Australia 4,00% 300
Maclennan, 2008 2008 S.U.A. 3,00% 2210
Mountain, 2008 2008 Canada 2,70% 43
Scott, 2008 2008 S.U.A. 1,00% 370
Sulyma, 2008 2008 Canada 8,60% 307
Baltimore Gas and Electric 2008 S.U.A. 4,00% 1021
(in Faruqui et al., 2009)
Caroll et al., 2009 2009 S.U.A. 7,40% 22
Connecticut Light and 2009 S.U.A. 1,00% 307
Power 2009
Nevada Energy (in Faruqui 2009 S.U.A. 5,20% 93
et al., 2009)

EDF (AECOM, 2011) 2010 Regatul Unit al Marii 4,00% 720


Britanii și Irlandei de
Nord
E.ON (AECOM, 2011) 2010 Regatul Unit al Marii 2,90% 1530
Britanii și Irlandei de
Nord

87
Scottish Power (AECOM, 2010 Regatul Unit al Marii 1,00% 2433
2011) Britanii și Irlandei de
Nord
SSE (AECOM, 2011) 2010 Regatul Unit al Marii 3,60% 1701
Britanii și Irlandei de
Nord
Western Power/Synergy 2011 Australia 2200

Memphis Light, Gas and 2011 S.U.A. 500


Water (Peacock, 2011)
SP Ausnet (EMCA, 2009) 2011 Australia 1000
Minnesota Power (US 2012 S.U.A. 4000
Department of Energy,
2011)
Origin Energy (De Bortoli, 2012 Australia 5000
2009)
Nevada Energy (Greentech 2015 S.U.A. 20000
Media, 2011)
Sursa: Torriti, J. (2015). Peak Energy Demand and Demand Side Response, Routledge

88
ANNEX F. INTEROPERABILITATE: PROBLEME PENTRU EIR

Informații generale:

Un aspect extrem de relevant pentru implementarea cu succes a contoarelor inteligente în România


constă în interoperabilitatea contoarelor inteligente. Interoperabilitatea poate fi definită ca abilitatea
unui sistem de a face schimb de date cu alte sisteme de diferite tipuri. În alte state ale UE, EIR-urile
privind implementarea contoarelor inteligente (și anume, calendarul) au fost adesea corelate cu sau
urmate de EIR-uri privind impacturile diferitelor tehnologii de informații și comunicații (TIC).

Această anexă prezintă definirea problemei, potențialele opțiuni, aspectele privind compararea
opțiunilor, și metodele asociate cu o EIR privind diferite opțiuni de interoperabilitate.

Definirea problemei

Planurile curente privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă în România nu prevăd


modul în care funcționalitățile de bază ale sistemelor de contorizare inteligentă vor fi realizate și nu
stabilesc ținte pentru interoperabilitate. Totuși, diferitele niveluri de interoperabilitate asociate
tehnologiei de contorizare inteligentă vor genera diferite impacturi din punct de vedere al costurilor
și beneficiilor pentru diferite părți interesate, inclusiv operatorii sistemelor de distribuție (OSD),
comercianții de energie electrică, producătorii de sisteme de contorizare inteligentă, companiile TIC
și utilizatorii finali. Interoperabilitatea sistemelor și dispozitivelor va fi un factor determinant în ceea
ce privește succesul programului de implementare contoare inteligente în România.

Din perspectiva reglementatorului, implementarea contoarelor inteligente la nivel național conduce


la întrebări legate de modul în care va fi realizată interoperabilitatea. În ceea ce privește
interoperabilitatea, Recomandarea CE 2012/148/UE definește trei funcționalități principale ale
sistemelor de contorizare inteligentă: (i) să asigure citirea directă la client și de către orice terță parte
numită de către client; (ii) actualizarea regularității citirilor astfel încât să permită utilizarea
informațiilor privind reducerea consumului de energie: și (iii) sprijinirea sistemelor avansate de
tarifare. Statele Membre vor fi nevoite să ia în considerare tipurile de interfețe ce permit realizarea
acestor funcționalități de interoperabilitate, așa cum este adecvat pentru aranjamentele de piață
relevante și costurile și beneficiile asociate. În principiu, funcționalitățile pot fi realizate prin
intermediul standardelor de interfață definite de către reglementare, cât și fără a fi necesară o
intervenție de reglementare (de ex., prin autoreglementare).

Problema cu care se confruntă ANRE este legată de modul în care pot fi realizate aceste funcționalități
de interoperabilitate într-o manieră eficientă și sustenabilă pentru piața de energie electrică din
România.

Pentru a asigura niveluri de interoperabilitate sustenabilă, ANRE trebuie să (i) identifice opțiunile
disponibile pentru interoperabilitate; (ii) revizuiască tehnologiile și aplicațiile asociate cu standardele
de interoperabilitate; (iii) evalueze impacturile diferitelor opțiuni; (iv) ia în considerare opiniile părților
interesate din piață și din afara acesteia cu privire la diferite standarde; și (v) decidă dacă să intervină
sau nu prin reglementare, auto-reglementare sau în altă manieră.

O EIR diferită cu privire la diferitele opțiuni de interoperabilitate ca parte a implementării contoarelor


inteligente la nivel național va avea drept scop evaluarea costurilor, beneficiilor și riscurilor asociate
fiecărei opțiuni de interoperabilitate.

Cauze

89
Cel de-al Treilea pachet al UE subliniază importanța asigurării interoperabilității sistemelor inteligente
de contorizare prin definirea funcționalităților. Totuși, Statele Membre sunt cele care vor defini ce
interfețe trebuie să sprijine implementarea acestor funcționalități. Comisia Europeană sugerează
faptul că, de exemplu, pentru a realiza interoperabilitatea, interfețele dintre componentele
contoarelor inteligente trebuie să aibă la bază standarde deschise (așa cum sunt acestea definite în
Cadrul European de Interoperabilitate).

Interfețele TIC ale sistemelor inteligente de contorizare sunt noi și prezintă provocări ce nu au fost
abordate anterior. Un studiu realizat de către Grupul European pentru Rețele Inteligente 1 privind
Standardele și Interoperabilitate în 2015 a evidențiat faptul că diferite Statele Membre nu au
întreprins măsurile suplimentare necesare pentru a atinge interoperabilitatea integrală și a dezvăluit
potențiale domenii de risc din punctul de vedere al interoperabilității. Acest lucru se datorează faptului
că standardele curente privind sistemele inteligente de contorizare nu au fost disponibile atunci când
a fost planificată implementarea, iar specificațiile suplimentare (cazuri de utilizare, definiții date,
standarde asociate) nu sunt definite în majoritatea implementărilor în Statele Membre.

Efecte (rezultate din nedefinirea interoperabilității)

Ambiguitatea privind interoperabilitatea la nivelul procesului de contorizare inteligentă, de la un capăt


la altul (end-to-end), poate avea un impact pe termen lung negativ asupra succesului programului din
România. Acest aspect poate conduce la lipsa economiilor de scară și inovației serviciilor dedicate
clienților, deoarece sistemele de contorizare inteligentă acționează ca un facilitator de servicii
suplimentare.

Raportul ANRE referitor la studiile pilot privind contoarele inteligente indică diferențe semnificative
(250%) între unitățile de costuri de investiții per contor inteligent prezentate de către OSD-uri în cadrul
diferitelor proiecte. Lipsa țintelor de interoperabilitate poate conduce la alte discrepanțe în ceea ce
privește prețurile de piață ale TIC conectate la dispozitivele de contorizare inteligentă, creând astfel
distorsiuni în piață, îngreunând competiția în piața de sisteme de contorizare inteligentă și întârziind
inovația în domeniul TIC.

În contextul român, standardele înalte și aplicațiile riguroase pot conduce la costuri inaccesibile, în
timp ce nivelurile de interoperabilitate pot genera costuri ridicate în viitorul îndepărtat atunci când
vine vorba de tranziția către rețele inteligente.

Opțiuni potențiale

Opțiunile trebuie să fie definite pe baza definirii problemei. În sensul prezentului document, opțiunile
sunt preluate din discuțiile preliminare cu ANRE

1) Opțiune(i) de reglementare

În cazul în care standardele sunt definite prin intermediul unei reglementări, opțiunile pot definite
atunci când sunt stabilite punctele de interoperabilitate. Standardele actuale stabilite de către
Organismul Național de Standardizare din România (ASRO) ar putea fi un punct de plecare. Menținerea
flexibilității de a actualizate cu noi funcționalități de la distanță va reduce la minim întreruperea pentru
OSD-uri. Pe de altă parte, concentrarea informațiilor și controlului în contoarele inteligente va obliga
OSD-urile să realizeze vizite mai regulate pentru inginerii de teren care au nevoie de acces direct la
punctul de contorizare.

90
Figura 28. Arhitectura obișnuită a sistemelor de contorizare inteligentă

Sursa: Fan, Z., Kulkarni, P., Gormus, S., Efthymiou, C., Kalogridis, G., Sooriyabandara, M. & Chin, W. H. (2013).
Smart grid communications: Overview of research challenges, solutions, and standardization activities

Din punct de vedere practic, reglementarea interoperabilității va implica un set de sub-opțiuni ce


constau în sisteme cu interoperabilitate ridicată/scăzută. 24 În momentul de față există o serie de
opțiuni pentru comunicații în afara locuinței, și anume între portal și rețeaua de distribuție de energie,
utilități, operatori și alte părți autorizate. Un standard mai înalt de interoperabilitate reglementat
poate îmbunătăți capacitatea sistemului de a funcționa bine împreună cu alte sisteme. Conform
Grupului European pentru Rețele Inteligente 1 privind Standardele și Interoperabilitatea, pașii pentru
definirea sub-opțiunilor pot fi reprezentanți de către (i) o analiză funcțională și crearea/selectarea
cazurilor de utilizare; (ii) selectarea standardelor și specificațiilor tehnice; (iii) realizarea profilului pe
baza standardelor/specificațiilor; și (iv) testarea interoperabilității. ERGEG remarcă faptul că

24
Multiple tehnologii de comunicații și standarde pot co-exista pentru a deservi diferite funcționalități. De
exemplu, comunicațiile fără fir pe distanțe scurte precum Bluetooth sau UWB pot fi utilizate pentru interfața
dintre contor și dispozitivele clientului final, ZigBee și Wi-Fi pot fi utilizate pentru interfețele contoarelor
inteligente în locuință și în rețeaua locală, iar comunicațiile celulare fără fir (de ex. GPRS, UMTS sau tehnologiile
4G precum LTE) ar putea fi utilizate ca interfață între contoare și sistemul central. În acest sens,
interoperabilitatea este esențială pentru dispozitivele de contorizare inteligentă, și arhitecturile de comunicații
ce sprijină rețelele inteligente. Recentul mandat UE M/441 privind contoarele inteligente a subliniat acest aspect.

91
standardele de interoperabilitate mai înalte prin intermediul reglementării pot încetini implementarea
contoarelor inteligente 25.

2) Auto-reglementare:

Alternativa la reglementarea standardelor poate fi auto-reglementarea. Auto-reglementarea poate


stabili standardele de interoperabilitate ce pot facilita continuitatea investițiilor actuale într-un peisaj
viitor de contorizare inteligentă. Stabilirea interoperabilității într-un punct ce minimizează costul și
complexitatea conformării cu cadrul final, poate deveni criteriul principal. În cadrul auto-
reglementării, există posibilitatea ca fiecare OSD să dorească să vadă cunoștințele și capitalul investite
în studiile pilot transferate în planurile naționale de implementare. Totuși, în încercarea de a face un
compromis prin auto-reglementare, OSD-urile vor fi nevoite să se unească pentru a recunoaște faptul
că definițiile standardelor de interoperabilitate nu ar trebuie să se adreseze doar protecției costurilor
pe termen scurt. Acestea trebuie să protejeze de-asemenea industria împotriva costurilor pe termen
mai lung aferente modernizării rețelei de contoare inteligente pentru a integra capabilitatea rețelei
inteligente.

3) Non-acțiune

În cadrul opțiunii „non-acțiune”, contoarele inteligente vor fi implementate în România conform celor
trei funcționalități minime comune de interoperabilitate pentru sistemele de contorizare inteligentă
recomandate de către CE (Recomandare 2012/148/UE) și definite în principal pentru contorizarea
energiei electrice. Acestea respectă în general standardele curente și viitoare și vizează
responsabilizarea clientului final. Totuși, Grupul pentru Rețele Inteligente încurajează utilizarea unor
specificații suplimentare sau conexe ce descriu modul în care standardele sau specificațiile tehnice
sunt aplicate pentru a sprijini cerințele infrastructurii naționale.

Compararea opțiunilor

Analiza cost-beneficiu

Realizarea unei analize cost-beneficiu societale a opțiunilor este un proces dificil din trei motive. În
primul rând, opțiunea de auto-reglementare necesită ipoteze solide cu privire la standardele ce vor fi
agreate de către OSD-uri și nivelul de implementare a sistemelor de contorizare inteligentă. În al doilea
rând, pentru opțiunile de reglementare standard, costurile pot fi extrem de nesigure, în special în
raport cu profilurile de aplicare netestate. În al treilea rând, beneficiile diferitelor profiluri vor fi dificil
de cuantificat și monetizat, în afara cazului în care anumite beneficii cheie (de ex., un nivel mai mare
de flexibilitate) sunt operaționalizate, iar ipotezele robuste sunt formulate în jurul modului în care
aceste beneficii se vor materializa în viitor (de ex., valoarea modificării sarcini maxime într-o rețea
inteligentă.

Analiza multicriterială

O analiză multicriterială poate fi utilizată împreună cu o analiză cost-beneficiu, ca modalitate de a lua


în considerare diferite criterii. În mod orientativ, criteriile referitoare la interoperabilitate ar putea fi
reprezentate de către flexibilitate, inovație, competiție și rentabilitate.

25
http://www.smartgrids-cre.fr/media/documents/regulation/100326_ERGEG_Public_consultation.pdf

92
))

Competența face diferența!/Competence makes a difference!


Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by European Union from the European Social Fund

93