Page 1 of 4

Cum mănânci, aşa trăieşti! 12 reguli de aur ale alimentaţiei

  Modul de viaţă contemporan, obiceiurile impuse de noile tehnologii şi acţiunea

bombardamentului publicitar ne fac să ne alimentăm într-un mod foarte nociv pentru
organismul nostru. De aceea este nevoie de stabilirea anumitor norme pentru o
alimentaţie corectă, care să protejeze sănătatea şi să întărească organismul.

1. Mănâncă pentru a trăi, nu trăi pentru a mânca

Alimentaţia nu este un scop în sine, ci un mijloc de a atinge scopul. Conştientizând

propriul rost al vieţii şi valorile supreme pentru care trăieşti, este de la sine înţeles că
alimentaţia trebuie să fie sănătoasă, că ea trebuie să ajute şi să menţină funcţionalitatea
organismului, nu să-l suprasolicite şi să-l otrăvească.

2. Foamea e adevărată, iar pofta e falsă

Pofta este un fenomen psihologic, în timp ce foamea este un fenomen digestiv.
Prin foame organismul ne informează că are nevoie de hrană, în timp ce pofta nu este
dictată de necesităţile noastre fiziologice, ci mai degrabă de instabilitatea emoţională.
Incapacitatea omului de a-şi stăpâni pofta de mâncare indică o voinţă foarte slabă. De
altfel postul religios, pe lângă beneficiile sale pentru sănătate, are menirea de a întări
voinţa omului.

Tot pofta ne face să mâncăm peste măsură. Încărcarea normală a stomacului cu

mâncare este la 1/2, de aceea se recomandă să termini de mâncat înainte să te simţi
sătul. Din volumul rămas 1/4 din stomac ar trebui dedicat apei şi 1/4 îl reprezintă
spaţiul gol necesar pentru digestia corectă a mâncării. Dacă stomacul se umple cu
mâncare, organismul cheltuie o energie enormă pentru a o prelucra, energie care de
multe ori este chiar mai mare decât cea pe care o obţinem din acea mâncare. Probabil
aţi observat că atunci când mâncaţi peste măsură, vă simţiţi obosiţi, moleşiţi şi
somnoroşi – organismul îşi îndreaptă toate forţele spre depăşirea situaţiei
critice din stomac.

3. Cum bei, aşa trăieşti

Organismul uman este în mare parte alcătuit din apă, care este sucul vieţii.
Plantele care nu au parte de suficientă apă se usucă în scurt timp, ceva similar se
întâmplă şi cu organismul nostru. De aceea este atât de important să consumăm
suficientă apă, care pentru clima noastră ar însemna 2-3 litri de apă pe timp de vară şi
1.5-2 litri pe timp de iarnă. De asemenea se recomandă consumul a unei căni de apă
sau ceai de ierburi cu 30 de minute înainte de luarea mesei, pentru a activiza procesele
digestive, în timp ce după luarea mesei consumul de apă trebuie evitat pentru a nu
dizolva sucul digestiv şi a nu împiedica procesul normal de asimilare a hranei.

4. Bea mâncarea solidă şi mănâncă mâncarea lichidă

 Page 2 of 4

Saliva este o substanţă biochimică activă ce are un rol extrem de important în

procesul de digestie. În particular asta înseamnă că mâncarea solidă trebuie mestecată
mult timp, până când capătă o stare aproape lichidă datorită contactului său cu saliva.
În acelaşi timp mâncarea lichidă (lapte, ciorbă, suc natural etc.) nu trebuie înghiţită
deodată, ci trebuie ţinută un pic în contact cu saliva înainte de asta.
5. Savuraţi stomacul gol

Nu mâncaţi repede şi nu mâncaţi mult, chiar dacă aveţi în faţă ceva foarte gustos.
Mâncarea trebuie să stea în gură atâta timp cât i se simte gustul. Această tehnică ne
poate ţine sătui chiar dacă mâncăm mult mai puţin decât ne-am obişnuit, întrucât
creierul ne dă senzaţia de saţ datorită excitării receptorilor gustativi, iar nu datorită
umplerii stomacului.

6. Nu alergaţi după doi iepuri

Dacă v-aţi aşezat la masă, lăsaţi toate celelalte activităţi. Dacă între timp citiţi,
conversaţi cu cineva sau priviți televizorul, creierul nu-şi poate concentra atenţia
asupra procesului digestiv, care este primordial. Drept urmare vă este mai greu să vă
săturaţi de mâncare, iar digestia se petrece într-un mod ineficient şi chiar dăunător
pentru sănătate.
7. Dimineaţa începe de cu seară

Ultima masă trebuie să aibă loc cu cel puţin 4 ore înainte de somn, termenul ideal
fiind de 7 ore. Aceste cifre sunt dictate de timpul în care organismul poate prelucra
mâncarea: 4 ore pentru legume şi fructe, 7 ore pentru carne. În timpul somnului
încetinesc toate procesele din organism. În plus, cât timp ne aflăm în poziţie verticală,
forţa de gravitaţie ajută la mişcarea corectă a mâncării în stomac şi întreg tractul
digestiv. Toţi aceşti factori cumulați determină multe efecte neplăcute şi chiar nocive
pentru organism: mâncarea stă peste noapte neprelucrată în stomac, se depune pe
pereţii intestinali, somnul devine ineficient, dimineaţa apare disconfortul şi mirosul
neplăcut din gură, se dezvoltă boli ale sistemului digestiv ş.a.

8. Nu vă extenuate
Nu treceţi brusc la diete foarte stricte, cel puţin dacă o faceţi doar de dragul
alimentaţiei. De fapt în orice situaţie din viaţă mişcările foarte bruşte sunt
caracteristice oamenilor neînţelepţi. Schimbările radicale peste noapte pot provoca un
şoc organismului, ceea ce ar putea genera efecte exact inverse faţă de ce vă aşteptaţi de
fapt.
9. Curăţenia este importantă nu doar la exterior

Noi acordăm multă atenţie curăţeniei corpului, precum şi celei din casă sau de la
locul de muncă. Aceeaşi atitudine trebuie adoptată şi faţă de interiorul organismului.
Asta înseamnă să aveţi grijă ca mâncarea şi băutura pe care le consumaţi să fie
 Page 3 of 4

calitative şi sănătoase, dar şi să atrageţi o atenţie proceselor de curăţare naturală şi

specială a organismului. Pentru a face o curăţare specială, practicaţi abţinerea totală
de la mâncare şi băutură pentru 24-48 de ore cât de des puteţi. Apropo, în tradiţia
creştină primele 3 zile din Postul Mare se ţine post negru. O astfel de procedură trebuie
însoţită de o stare psihologică bună şi calmă.

10. Eşti ceea ce mănânci

Organismul însuşeşte la propriu hrana pe care o consumăm, adică hrana devine o
parte din organism. Iar pentru a avea un organism sănătos, este important ca şi
produsele pe care le consumăm să fie proaspete, curate, pline de vitamine şi energie.
Uitaţi de toate produsele care doar convenţional sunt numit “alimentare”, adică tot
felul de: chips-uri, crenvurşti, ketchup-uri etc.
11. Nu combinaţi lucrurile incompatibile

Prelucrarea mâncării în organism are loc prin reacţii biochimice acido-

bazice. Dacă în organism pătrund concomitent produse ce declanşează reacţiile acide
şi cele ce declanşează reacţiile bazice, atunci are loc producerea unor săruri inutile,
care complică mult procesul digestiv. Pentru a evita astfel de situaţii, vă recomandăm
să consumaţi produse compatibile din punct de vedere biochimic şi viceversa, iar ca o
mică îndrumare puteţi folosi graficul de mai jos.
I – trebuie consumate separat (la un interval de 40
de minute)

II – poate fi combinat doar laptele proaspăt cu

orezul

III – 7 cu 3 în proporție de 1:3

IV – atunci când organismul are urgent nevoie de
multă energie fără a suprasolicita sistemul
digestive
V – și cu nuci
 1.Legume ce conțin amidon: cartofi, morcov, sfeclă, dovleac ş.a.
 2.Cereale, făină, cereale integrale.
 3.Legume ce nu conțin amidon: ierburi, rădăcini, varză, salată, roşii, castraveţi
ş.a.
 4.Produse proteice: boabe, nuci, ouă, icre ş.a.
 5.Fructe şi fructe de pădure (proaspete).
 6.Produse lactate.
 7.Carne şi peşte.
 8.Grăsimi vegetale.
 9.Pepene galben şi banane.
 Page 4 of 4

 10.Ciocolată şi cacao.
 11.Fructe uscate.

12.Nu există reguli bătute în cuie

Alegând un anumit regim alimentar, evitaţi să vă conduceţi exclusiv de nişte

norme definite de altcineva. Dacă organismul vă dă de ştire că ceva nu este în regulă
cu noua dietă, ar fi bine să renunţaţi la ea. Starea generală a organismului, dar şi
propria dvs. intuiţie, vă vor indica ce este bine să faceţi şi ce nu este bine.

“Conținutul articolului este doar informativ și nu poate fi un substitut pentru sfatul

medicului. Pentru un diagnostic corect, vă recomandăm să consultați un medic
specialist.”