Unitatea de învăţare 1 – 2 ore

Noţiuni introductive
privind sistemele automate
1.1. Noţiunea de proces tehnologic
1.2. Conceptul de sistem - abordare sistemică
1.3. Informaţie şi semnale

Cunoştinţe şi deprinderi

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:

ce este un sistem tehnologic;
cum se clasifică sistemele;
ce este un sistem automat.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

caracterizezi un sistem tehnologic şi toate componentele acestuia;
identifici mărimile de intrare, stare şi ieşire ale unui sistem.

1.1. Notiunea de proces tehnologic

Sub denumirea generică de proces vom înţelege orice transformare a

materiei/energiei/informaţiei, orice schimbare de stare sau de proprietăţi sau orice
evoluţie însoţită de manifestări specifice. Dacă procesul se desfăşoară în cadrul
unei instalaţii tehnologice acesta este un proces tehnologic.
Orice tip de proces se desfăşoară în conformitate cu anumite legi, după un
anumit algoritm dependent de natura şi scopul acestuia şi în general poate fi
condus cu ajutorul unor comenzi. In cele mai multe cazuri, desfăşurarea
proceselor este afectată de factori perturbatori interni sau externi, care au ca efect
abateri de la derularea dorită a acestora. In astfel de situaţii se impun măsuri de
anihilare a influenţelor perturbaţiilor.
Pentru a deduce care sunt comenzile optime de conducere a procesului şi
măsurile de compensare a perturbaţiilor este necesar un studiu al procesului
condus ca obiect al automatizării, cu scopul de a determina care sunt variabilele

5
care îl caracterizează, care sunt relaţiile dintre acestea precum şi factorii externi
care influenţează derularea procesului.
Orice proces poate fi caracterizat prin următoarele elemente prezentate în
figura 1.1:

Xs
Y=f(Xic, Xip, Xs)
R

Fig. 1.1. Simbolizarea unui proces simplu.

- variabile de intrare, reprezentate prin vectorul R(r1,r2, ...rn) - vectorul

variabilelor de intrare comandabile şi P -vectorul variabilelor de
intrare necomandabile, perturbatoare;
- variabile de stare internă, reprezentate prin vectorul Xs(xs1,xs2,....xsp);
- variabile de ieşire, reprezentate prin vectorul Y(y1,y2,....ym);
- funcţia sau funcţiile de transfer F, care reprezintă dependenţa dintre
variabilele de ieşire şi variabilele de intrare sau de stare, adică:

Xs = F(R, Xs). (1.1)

Testul de autoevaluare 1

Care sunt variabilele ce caracterizează un proces simplu?

1.2. Conceptul de sistem - abordare sistemică

Un sistem este definit ca un element sau ca un complex de elemente în

interacţiune între ele dar şi cu mediul exterior, care formează o entitate, în cadrul
căreia se desfăşoară un anumit proces şi se îndeplineşte o anumită funcţie.
Sistemul care îndeplineşte funcţia pentru care a fost creat, fără intervenţia
directă a omului, se numeşte sistem automat.
Orice sistem se caracterizează prin aceleaşi elemente ca şi procesele.
Noţiunea de sistem este o noţiune relativă şi convenţională în sensul că
orice sistem se află total sau parţial în componenţa altui sistem mai cuprinzător

6
şi, în acelaşi timp, acelaşi sistem poate avea în componenţa sa alte sisteme,
numite subsisteme.
Starea şi desfăşurarea proceselor ce au loc în sisteme/subsisteme poate fi
determinată şi exprimată prin diverse mărimi fizice asociate acestor procese, cum
ar fi: temperatura, presiunea, debitul, tensiunea ş.a., adică mărimi măsurabile.
Sistemele sunt de o mare diversitate şi ca atare pot fi clasificate după
numeroase criterii. Astfel;
* După natura proceselor ce au loc în ele, deosebim:
- sisteme tehnice;
- sisteme biologice;
- sisteme sociale;
- sisteme ecologice s.a.
* După funcţia pe care o îndeplinesc, distingem:
>Sisteme de măsurare a mărimilor;
>Sisteme de semnalizare a depăşirii limitelor admise;
>Sisteme de reglare a unor variabile;
>Sisteme de comandă secvenţială;
>Sisteme de protecţie s.a.
* După natura semnalelor cu care operează, deosebim:
>Sisteme analogice, care operează cu semnale continui;
>Sisteme discrete, care pot fi:
- Sisteme logice, care operează cu semnale binare;
- Sisteme numerice, care operează cu semnale numerice.
* Dupa natura relaţiilor dintre variabilele de ieşire şi cele de intrare, deosebim:
> Sisteme deterministe, dacă aceste relaţii sunt de tip determinist;
> Sisteme stohastice, dacă relaţiile sunt probabilistice.
La rândul lor, sistemele deterministe pot fi:
- Sisteme liniare;
- Sisteme neliniare.
* După structura şi modul de interconexiuni ale elementelor componente,
distingem:
> Sisteme deschise, fără legături de reacţie inversă;
> Sisteme închise, cu legături de reacţie inversă.
* După distribuţia valorilor variabilelor, deosebim:
> Sisteme cu parametri concentraţi;
> Sisteme cu parametri distribuiţi.

Testul de autoevaluare 2
Cum se defineşte un sistem automat?

1.3. Informatie si semnale

7
 In abordarea sistemică, sistemelor le sunt asociate variabile de intrare, de
stare şi de ieşire, precum şi funcţii de transfer intrare-stare-ieşire sau intrare-
ieşire. Intr-o astfel de abordare, natura sistemelor (termice, mecanice, electrice
s.a.), natura variabilelor (temperatură, tensiune, debit s.a.) şi natura semnalelor
purtătoare de informaţie (tensiune, curent, frecvenţă s.a.) are puţină relevanţă.
Aici, important este faptul că variabilele reprezintă informaţie despre starea şi
evoluţia sistemului, făcând abstracţie de natura acestora. Este deci posibil ca
sisteme de natură diferită să fie modelate prin relaţii matematice de acelaşi tip,
ceea ce atestă faptul că o astfel de abordare este unitară, cu aplicabilitate
generală.
Valorile variabilelor de intrare şi ale celor de ieşire ale sistemelor
reprezintă informaţie asupra stării şi derularii acestora şi se obţin din fluxul de
materie/energie de intrare şi de ieşire din sistem. Intr-o definire simplă, se poate
spune că informaţia constituie o reprezentare a realităţii printr-un set de
simboluri accesibile simţurilor şi raţiunii umane [ sss ]. Prelevarea acestei
informaţii se face cu ajutorul unor senzori sau traductoare care au rolul de stabili
o corespondenţă biunivocă între informaţia prelevată şi o caracteristică
semnificativă a semnalului dat de senzor / traductor. Altfel spus, aceste
echipamente modulează semnalul lor de ieşire după valoarea mărimii prelevate.
Deci, semnalul se poate defini ca un purtator fizic de informaţie despre
varianţa în timp a energiei.

Informaţie Semnal
primară electric
Mediu SENZOR

x y

Fig. 1.3. Legătura între informaţie şi semnal.

Există numeroase posibilităţi de transpunere a informaţiei pe semnale

purtătoare de informaţie. In unele cazuri, informaţia se transpune pe semnal în
mod natural, fără să necesite echipamente consacrate. De exemplu, temperatura
unui corp metalic încălzit poate fi determinată cu ochiul liber după culoarea
acestuia, observatorul stabilind corespondenţa dintre culoare şi temperatură pe
baza legilor radiaţiei termice. In cele mai multe cazuri însă, pentru transpunere,
se folosesc echipamente adecvate.
Cele mai uzuale sunt semnalale electrice datorită facilităţilor de
transpunere, de propagare şi de prelucrare a acestor semnale cu ajutorul unor
circuite electrice sau electronice. Cele mai uzuale canale de comunicaţie pentru
mărimi analogice sunt conductorii metalici. Transmiterea semnalelor de
frecvenţă foarte înaltă sub formă de unde electromagnetice se realizează prin
canale din fibre de sticlă sau prin canale radio fără conductori.

8
 Tabelul. 1.1.Legătura între informaţie şi semnal
Forma purtătoare Parametrii Forma
informaţiei semnalului
Semnal mecanic: viteza, forta, masa, Amplitudine Semnal analogic
presiune etc. Frecventa Semnal binar
Semnal geometric: lungime, unghi, Faza Semnal logic
grosime, volum, grosime, volum, Numar de impulsuri
suprafat, nivel etc. ...
Semnal hidraulic: presiune,
presiune diferentiala, debit etc.
Semnal pneumatic: presiune
Semnal acustic
Semnal termic
Semnal magnetic
Semnal electric: curent, tensiune,
sarcina
Semnal optic
Semnal chimic: concentratie, pH

Testul de autoevaluare 3

Ce reprezintă informaţia?

Lucrare de verificare

Definiţi succint noţiunea de proces -proces

tehnologic.
Definiţi succint conceptul de sistem -sistem automat.
Ce se înţelege prin abordare sistemică?
Definiţi succint noţiunea de semnal purtător de
informaţie.

9
Rezumat
Sub denumirea generică de proces vom înţelege orice transformare a
materiei/energiei/informaţiei, orice schimbare de stare sau de proprietăţi sau orice
evoluţie însoţită de manifestări specifice. Dacă procesul se desfăşoară în cadrul
unei instalaţii tehnologice acesta este un proces tehnologic.
Sistemul care îndeplineşte funcţia pentru care a fost creat, fără intervenţia
directă a omului, se numeşte sistem automat.
Informaţia constituie o reprezentare a realităţii printr-un set de simboluri
accesibile simţurilor şi raţiunii umane.
Semnalul se poate defini ca un purtator fizic de informaţie despre varianţa
în timp a energiei.

Răspunsurile la testele de autoevaluare

1. Variabile de intrare, stare, ieşire.

2. Sistemul care îndeplineşte funcţia pentru care a fost creat, fără intervenţia
directă a omului, se numeşte sistem automat.
3. Informaţia constituie o reprezentare a realităţii printr-un set de simboluri
accesibile simţurilor şi raţiunii umane.

Bibliografie

3. Cârtoaje, V., Frâncu, S., Băieşu, A., Elemente de electronică şi automatizare,

Editura Universităţii Petrol-Gaze, Ploieşti, 2003.
4. Dumitrescu St. ş.a., Aparate de măsurat şi automatizări în petrol şi petrochimie,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
5. Dumitrescu St. ş.a., Electronică industrială şi automatizări, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983.

10