Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NONFORMALE ÎN EDUCAȚIE
Modulul 2
Strategii non-formale indoor
Modulul 2
Strategii non-formale indoor
Durata:22 ore (7h curs,14 h aplicații practice, 1 h evaluare)
Scop:
Lărgirea şi completarea orizontului cultural al participanţilor la diverse
activităţi;
Exersarea şi cultivarea abilităţilor, aptitudinilor, talentelor, capacităţilor.
Obiective:
Identificarea unor noi oportunități sociale și culturale de realizare a
educației elevilor;
Dezvoltarea capacităţilor de organizare şi autoorganizare ;
Stimularea motivelor de autorealizare profesională şi civică;
Îmbogățirea culturii generale intelectuale şi tehnice.
Modulul 2
Strategii non-formale indoor
Pălăria roşie
•lasă liber imaginaţiei şi sentimentelor;
•este impulsivă;
•poate însemna şi supărare sau furie;
•reprezintă o bogată paletă a stările
afective;
Pălăria neagră
•exprimă prudenţa, grija, avertismentul,
judecata;
•oferă o pespectivă întunecoasă, tristă,
sumbră asupra situaţiei în discuţie;
•reprezintă perspectiva gândirii
negative, pesimiste;
Pălăria galbenă
•oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei;
•culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea,
optimismul;
•este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament
logic;
Pălăria verde
• exprimă ideile noi, stimulând gândirea
creativă;
• este simbolul fertilităţii, al producţiei de
idei noi, inovatoare
Pălăria albastră
• exprimă controlul procesului de gândire;
• albastrul este culoarea cerului care este deasupra
tuturor, atotvăzător şi atotcunoscător;
• supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii;
• este preocuparea de a controla şi de a organiza;
Un exemplu de întrebări / comportamente
posibile
Pălăria Pălăria
Pălăria albă Pălăria roşie Pălăria galbenă Pălăria verde
neagră albastră
• Ce informaţii • Punându-mi • Pe ce se • Care sunt • Putem să • Şansa
avem? pălăria roşie, bazeză aceste erorile? rezumăm? succesului
• Ce informaţii uite idei? • Ce ne • Care e este dacă…
lipsesc? • Cum privesc • Care sunt împiedică? următorul • Cum poate fi
• Ce informaţii eu lucrurile… avantajele? • La ce pas? altfel atacată
am vrea să • Sentimentul • Pe ce drum o riscuri ne • Care sunt problema?
avem? meu e că… luăm? expunem? ideile • Putem face
• Cum putem • Nu-mi place • Dacă începem • Ne permite principale? asta şi în alt
obţine felul cum s-a aşa… sigur regulament • Să nu mod?
informaţiile? procedat. vom ajunge la ul? pierdem • Găsim şi o
rezultatul bun! timpul şi să altă
ne explicaţie?
concentrăm
asupra…, nu
credeţi?
II. Jocurile de societate
4 ore - 1 h teorie, 3h aplicații practice
Jocurile de societate
reprezintă o activitate competitivă între cel puțin 2
jucători,
bazată pe interacțiunea directă față în față,
realizată într-un timp și un spațiu delimitat,
fără a avea un scop extern, ca de exemplu obținerea
unui câștig material, ci unul intern constând în plăcerea
de a se juca.
Aceste jocuri NU sunt jocuri de noroc, nu aduc un profit
material, ci au un beneficiu clar pentru buna dispoziție și
învățarea în mod plăcut și distractiv a jucătorilor.
Aceste jocuri NU se adresează doar copiilor.
II. Jocurile de societate - avantaje
sunt activate
favorizează
procese
depășirea unor
motivaționale și
temeri au loc procese
emoționale și nu
doar cele cognitive individuale de
învățare
sunt atractive și
percepute ca
activitate
învăţarea prin interesantă
experimentare este favorizează
mult mai eficientă decât participarea activă
învățarea prin și motivată la
memorare activitatea ludică
Aplicarea metodei
1. Deținerea sau procurarea jocurilor drept materiale de lucru;
2. Selecționarea și planificarea jocurilor de societate la tipul de
activitate sau la obiectivul de învățare țintit.
Metoda „jocurilor de societate” poate fi adaptată în funcție de
obiectivele de învățare.
dacă obiectivul de învățare este dezvoltarea competențelor sociale =>
se vor alege jocuri de societate de cooperare (de ex. Pandemic
descriere; Saboteur).
dacă obiectivul de învățare este dezvoltarea simțurilor => vor fi alese
jocuri care să dezvolte simțul auzului, cel vizual, cel olfactiv etc.
3. Cunoașterea și eventual adaptarea regulilor la specificul activității
sau a grupului țintă de către persoanele care vor facilita desfășurarea
jocurilor („animatori de jocuri”);
4. Testarea jocurilor sau a variantelor adaptate;
Aplicarea metodei
5. Pregătirea locului de desfășurare, a spațiului de joacă, a resurselor
materiale necesare;
6. Alegerea jocurilor în funcție de profilul, numărul și interesele
participanților/ beneficiarilor. Jocurile de societate sunt extrem de
variate și pot fi alese sau adaptate în funcție de:
vârsta grupului țintă,
numărul de beneficiari,
funcțiile jocurilor,
obiectivele activității sau obiectivele de învățare,
importanța tematicii jocului,
gradul de interacțiune între participanți,
durata activității.
7. Explicarea și monitorizarea jocurilor;
8. Valorizarea rezultatelor (premii, aplauze, diplome etc.).
III. Jocuri de teambuilding
Bibliografie web:
http://www.scout.ro/wp-content/uploads/2013/10/Manual-100-de-idei-de-educatie-non-formala.pdf