33.

Raportând aria suprafeţei de derivă AD, la produsul dintre lungimea Lcwl şi

pescaj T, se obţine

a) volumul carenei -V;

b) coeficientul de fineţe al suprafeţei plutirii de plină încărcare - Cw;
c) coeficientul de fineţe al suprafeţei de derivă - CD.

34. Raportând aria suprafeţei de derivă AD, la produsul dintre lungimea LCWL şi
pescajul T, se obţine

a) volumul carenei
b) coeficientul de fineţe al suprafeţei de plină încărcare
c) coeficientul de fineţe al suprafeţei maestre imerse

35. Raportând volumul carenei V, la produsul dintre lungimea Lcwl şi aria

suprafeţei maestre imerse AM, se obţine

a)coeficientul de fineţe vertical prismatic Cvp;

b) coeficientul bloc - CB;
c) coeficientul de fineţe longitudinal prismatic - CLP.

36. Raportând volumul carenei V, la produsul dintre pescajul navei T şi aria

suprafeţei plutirii de plină încărcare Acwl, se obţine

a)coeficientul de fineţe vertical prismatic CVP;

b) coeficientul bloc CB;
c) coeficientul de fineţe al suprafeţei de derivă CD

37. Raportul volumului carenei V, la produsul dintre lungimea LCWL şi aria

suprafeţei maestre imerse AM, reprezintă

a) coeficientul de fineţe vertical prismatic

b) coeficientul bloc
c) coeficientul de fineţe longitudinal prismatic

38. Raportul volumului carenei V, la produsul dintre pescajul navei T şi aria

suprafeţei plutirii de plină încărcare ACWL, reprezintă:

a) coeficientul de fineţe vertical prismatic

b) coeficientul bloc
c) coeficientul de fineţe al suprafeţei de derivă

39. Raportul dintre aria secţiunii imerse a cuplului maestru AM şi produsul dintre
lăţimea navei la cuplul maestru BΦ şi pescajul T reprezintă:

a) momentul unitar de bandă

b) Volumul carenei
c) coeficientul de fineţe al suprafeţei maestre imerse

40. Raportul dintre aria suprafeţei plutirii la linia de plină încărcare AWL şi
produsul lungimii navei la linia de plutire LCWL cu lăţimea la cuplul maestru BΦ
, reprezintă: Coeficientul plutirii de plina incarcare

41. Raportul dintre volumul carenei V şi produsul dintre lungimea navei la linia de
plutire LCWL , lăţimea navei la cuplul maestru BΦ şi pescajul T, reprezintă:

a)coeficientul suprafeţei plutirii

b) coeficientul secţiunii de derivă
c) coeficientul bloc

42. Raportul dintre volumul real de apă care poate intra într-un compartiment şi
volumul teoretic al acestuia, reprezintă:

a)coeficientul de etanşeitate al compartimentului respective

b) coeficientul bloc al unui compartiment inundat
c) coeficientul de permeabilitate al compartimentului avariat

43. Raportul dintre volumul spaţiului gurilor de magazii şi volumul magaziei de

marfă reprezintă:

a) capacitatea volumetrică brută a magaziei

b) capacitatea volumetrică netă a magaziei
c) excedentul gurii de magazie
44. Raportul volumului carenei V la produsul dintre lăţimea navei la cuplul
maestru BΦ şi aria suprafeţei de derivă AD, reprezintă:

a) coeficientul de fineţe longitudinal prismatic

b) coeficientul bloc
c) coeficientul de fineţe transversal prismatic
45. Una dintre metodele constructive de îmbunătăţire a stabilităţii de drum este:

a) Construirea bulbului prova

b) Reducerea pescajului
c) Marirea pescajului
46. Curenţii turbionari mai poartă numele de:

a) Curenti de oportunitate
b) Curenti marini verticali
c) Curenti Foucault
47. O carenă netedă şi fără depuneri vegetale asigură reducerea:

a) Rezistentei la temperatura scazuta

b) Rezistentei la frecare
c) Costurilor de intretinere
48. Unul dintre factorii care influenţează rezistenţa la înaintare a navei este:

a) Asieta navei
b) Latitudinea geografica a zonei de navigatie
c) Longitudinea geografica a zonei de navigatie
49. Rezistenţa de val reprezintă:

a) Rezistenta opusa de valuri in general la inaintarea navei

b) Rezistenta opusa de valurile de prova la inaintarea navei
c) Acea parte din energia navei, pe care aceasta o cedeaza mediului marin prin formarea
sistemului propriu de valuri.

50. Sistemul de valuri format de navă la deplasarea prin apa se compune din:

a) Valuri de prova si valuri de pupa

b) Valuri divergente si valuri transversale
c) Valuri haotice
51. Valul transversal creat de navă se propagă cu o viteză egală cu:

a) Viteza navei;
b) Jumatate din viteza navei
c) 1/4 din viteza navei
52. Lungimea valului transversal format de navă se calculează cu formula:
a)

b)

c)

53. Unghiul sub care se propagă valurile divergente faţă de axul longitudinal al navei este
de circa:

a) 20 grade
b) 45 grade
c) 90 grade
54. Rezistenţa la înaintare a navei este influenţată de:

a) Transparenta apei
b) Curentii ascendenti
c) Vascozitatea
55. Pe durata exploatării unei nave, rezistenţa la înaintare:

a) Creste datorita coroziunii si depunerilor vegetale

b) Ramane constanta
c) Scade daca nava are apendici
56. Creşterea rezistenţei la înaintare are ca efecte:

a) Reducerea vitezei navei si a turatiei propulsorului

b) Cresterea vitezei navei la aceeasi turatie a propulsorului
c) Cresterea vitezei navei si a turatiei propulsorului
57. La navigaţia pe vreme rea, apare o forţă suplimentară generată de mişcările navei, care
măreşte rezistenţa la înaintare. Aceste mişcări sunt:

a) Miscarile cuplate orizontale (ruliu, oscilatie laterala, pivotare)

b) Miscarile cuplate verticale (oscilatie verticala, tangaj)
c) Miscarea de deriva laterala.