Sunteți pe pagina 1din 13

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI

OLIMPIADA REPUBLICANĂ LA BIOLOGIE, 20 – 21 martie 2009


CLASA a XI-a

Stimaţi participanţi! Proba conţine două tipuri de teste şi durează 240 de minute.
Testul A este alcătuit după principiul compliment simplu. La fiecare întrebare sunt prezentate
variante de răspunsuri, dintre care î-l alegeţi pe cel corect. Litera răspunsului corect o vopsiţi în
foaia de răspunsuri. Fiţi atenţi! Nu se admit rectificări! Nu se admit mai multe litere vopsite!
Fiecare item valorează un punct. Pentru maculator puteţi folosi verso foilor.
Testul B conţine diferite tipuri de itemi. Valoarea fiecărui item este diferită. Răspundeţi corect la
fiecare întrebare.
Foaia de răspunsuri se completează numai cu pixul cu cerneală albastră sau violetă şi nu
trebuie să conţină nici un semn auxiliar! Foile ce nu corespund cerinţelor pot fi respinse de către
Juriu.
SUCCES!
TEST A
1. În cadrul embriogenezei celulele sanguine umane se formează din:
а) ectoderm; b) mezoderm; с) endoderm; d) toate răspunsurile sunt corecte.
2. Funcţia nodulului atrioventricular constă în:
а) generarea impulsurilor electrice care stimulează contracţia ventriculelor;
b) propagarea excitaţiei de la nodulul sinoatrial spre fasciculul lui His;
с) propagarea excitaţiei de la fasciculul lui His spre nodulul sinoatrial;
d) amplificarea contracţiilor atriilor.
3. Digestia membranară se realizează preponderent în:
a) cavitatea bucală; b) stomac ; c) intestinul subţire; d) intestinul gros.
4. Neuronii eferenţi centrali simpatici se localizează în:
a) coarnele anterioare ale segmentelor toracice şi lombare;
b) coarnele laterale ale segmentelor toracice şi lombare;
c) coarnele posterioare ale segmentelor toracice şi lombare;
d) coarnele anterioare ale segmentelor cervicale.
5. Indicaţi numărul de neuroni care formează lanţul de percepţie vizuală:
а) 7; b) 5; с) 3; d) 1.
6. Factorul principal care determină valoarea ventilaţiei pulmonare este:
a) tensiunea CO2 în sîngele arterial; b) tensiunea O2 în sîngele arterial;
c) pH sîngelui arterial; d) tensiunea O2 în sîngele venos.
7. Unică substanţă (substanţe) care poate utiliza neuroni pentru realizarea metabolismului
este:
a) glucoza; b) acizii graşi nesaturaţi; c) aminoacizii; d) toate substanţele
enumerate.
8. Reflexul de orientare se referă la reflexul:
a) condiţionat; b) instrumental; c) necondiţionat; d) complex.
9. La capătul venular al capilarelor pulmonare se află:
а) sânge oxigenat; b) sânge dezoxigenat; с) sânge oxigenat şi dezoxigenat;
d) conţinutul sîngelui depinde de faza ciclului cardiac.
10. Fereastra cohleară localizată în peretele urechii medii asigură:
a) oscilaţii de perilimfă în canalele cohleare; b) blocarea oscilaţii de perilimfă în canalele
cohleare;
c) amplificarea oscilaţiilor de perilimfă în canalele cohleare;
d) diminuarea oscilaţiilor de perilimfă în canalele cohleare.
11. Indicaţi mecanismul schimbului de gaze dintre aerul alveolar şi sîngele capilarelor
circuitului mic:
a) transport activ; b) filtraţie; c) difuziune facilitată; d) difuziune simplă.
12. Inervaţia muşchiului ciliar care reglează forma cristalinei realizează:
a) nervii simpatici; b) nervii somatici; c) nervii parasimpatici; d) toate răspunsurile sînt
corecte.
13. Inervaţia muşchilor intercostali externi realizează numai:
a) nervii simpatici; b) nervii somatici şi parasimpatici;
c) nervii somatici şi simpatici; d) nervii simpatici şi parasimpatici.
14. Timpul minimal de circulaţie sanguină la normocardie ( 60-80 contracţii /min ) constituie:
a) 1-5 s; b) 10-15 s; c) 20 – 25 s; d) 30 -35 s.
15. Cantitatea fibrelor nervoase în unitatea motorie a muşculaturii striate:
a) este direct proporţională exactităţii şi acurateţei de mişcare;
b) este invers proporţională exactităţii şi acurateţei de mişcare;
c) nu influenţează asupra exactităţii şi acurateţei de mişcare;
d) se modifică în dependenţă de lucru realizat.
16. Adrenalina este derivată de:
a) tirozină; b) treonină; c) lizină; d) triptofan.
17. Centrul termoreglării fizice şi chimice se localizează preponderent în:
a) măduva spinării; b) hipotalamus; c) bulbul rahidian; d) scoarţă cerebrală.
18. În sinapsele electrice mediatorul:
a) se află în vezicule de diametru 3-5 nm; b) se află în starea liberă în neuroplasmă;
c) lipseşte; d) se află în vezicule de diametru 300 - 500 nm.
19. Indicaţi răspunsul greşit. Ţesutul epitelial are următoarele caracteristici:
a) nu conţine substanţă intercelulară; b) celulele se localizează pe membrana bazală;
c) celulele formează un strat unitar; d) nucleele celulelor nu ocupă poziţia bazală.
20. Concentraţia maximală în plasma sanguină la omul matur sănătos este specifică pentru:
a) fibrinogen; b) α-globuline; c) γ-globuline; d) albumine.
21. În ce organisme sunt sintetizaţi fitohormonii?
a) viruşi b) bacterii c) protozoare d) plante
22. Ce funcţii au fitohormonii?
a) creştere b) dezvoltare c) inhibiţie d) toate cele menţionate
23. Geotropismul pozitiv e caracteristic:
a) fructelor b) frunzelor c) tulpinilor d) rădăcinilor
24. La care organisme primele au apărut ţesuturi specializate pentru transportul
substanţelor?
a) Alge b) Ciuperci c) Muşchi d) Licheni e) Ferigi
25. Care ţesut asigură transportul sevei brute?
a) sclerenchim liberian b) tuburi ciuruite c) trahee d) traheide e) c şi d
26. Care ţesut asigură transportul sevei elaborate?
a) sclerenchim liberian b) tuburi ciuruite c) trahee d) traheide
27. Care fenomene asigură pe pământ rezerva de substanţe organice?
a) fotosinteza b) chemosinteza c) transpiraţia d) respiraţia e) a şi b
28. Care organisme realizează procesul de chimiosinteză în natură?
a) bacterii b) alge c) ciuperci d) licheni
29. Conţinutul apei în plante este minim când plantele sunt în stare de:
a) începutul vegetaţiei b) faza de înflorire c) vegetaţie activă d) stare de repaus
30. Sinteza ATP la eucariote are loc:
a) în nucleu c) pe membranele plasmatice
b) în protoplasmă d) pe membranele cristelor
31. Din plantele de cultură cele mai rezistente la secetă sunt:
a) dovlecii b) castraveţii c) floarea soarelui d) porumbul
32. Plantele răspund la stimulii externi ca:
a) fitohormoni b) forţa de gravitaţie c) fluxul electric d) fotoperioadă
33. Ce componente intră în sistemul endocrin al animalelor vertebrate?
a) hormoni b) nectarine c) neuroni d) hidatode
34. Cum are loc secreţia hormonilor din glandele endocrine?
a) prin sistemul limfatic b) prin muşchi c) prin capilare d) difuzie în sânge
35. Hormonii organismelor animale posedă:
a) acţiune lentă c) activitate biologică înaltă
b) activitate biologică scăzută d) funcţia de rezervă
36. Hidrolimfa este caracteristică:
a) reptilelor b) mamiferelor c) celenteratelor
37. Hemolimfa este mediul intern al:
a) viermilor b) moluştelor c) artropodelor d) vertebratelor e) a, b, c şi d
38. Numiţi tipuri de locomoţii la viermi:
a) ameboidală b) musculară c) flagelată
39. Care organisme fac parte din clasa Arahnidelor?
a) ţânţarul b) scorpionul c) tarantula d) gândacul de mai e) b şi c
40. Prin ce se deosebeşte peştele de celelalte animale?
a) inimă cu două camere c) vezică înotătoare
b) branhii d) depunerea icrelor
41. La lumină, leucoplastele pot să se transforme în:
a) cromoplaste; b) cloroplaste; c) mitocondrii; d) aparatul Golgi
42. Participă la formarea presiunii osmotice în celulă:
a) mitocondriile; b) vacuolele; с) granele; d) nucleul.
43. La unele şi aceleaşi specii, sau la specii înrudite, odată cu înaintarea spre nord, durata
vieţii frunzelor lor:
a) se măreşte; b) se micşorează; с) brusc scade; d) rămîne neschimbată.
44. Frunza la ele este acoperită cu o epidermă şi cuticulă groasă:
a) gimnospermele; b) muşchii; с) ferigile; d) brădişorul
45.În condiţii de insuficienţă de umezeală, frunzele plantelor respective se răsucesc în formă
de tub:
a) multe poacee; b) hidrofitele; с) higrofitele; d) mezofitele.
46. Pentru unele din ele, procesele de dezvoltare şi creştere decurg foarte repede:
a) Angiospermae; b) Polypodiophyta; c) Bryophyta; d) Mycota.
47. La descompunerea, în procesul de respiraţie celulară, a unei molecule de glucoză, sumar se
formează:
a) 4 АТP; b) 36 АТP; с) 38 АТP; d) 42 АТP.
48. La ce etapă a fotosintezei are loc absorbţia cuantumului de lumină de catre pigmenţi:
a) fotofizică; b) fotochimică; с) fermentativă; d) enzimatică.
49. La plantele lemnoase în fascicule între floem şi xilem se găseşte:
a) felogenul; b) procambiul; c) cambiul; d) periderma
50. La ele principala substanţă de rezervă este inulina:
a) Fabaceae; b) Asteraceae; c) Brassicaceae; d) Poaceae.
51. Pneumatoforii cresc la arbori, care vegetează în
a) munţi b) deşerturi c) biotopuri cu exces de umiditate d) savane
52. Cele mai bogate floristic sunt pădurile
a) boreale b) mediteraniene c) tropicale umede d) de foioase europene
53. Frunzele heliofitelor se caracterizează prin
1) dimensiuni mici 2) dimensiuni mari 3) culoarea verde deschisă 4) culoarea verde
închisă
5) nervuri pronunţate puternic ramificate 6) nervuri slab pronunţate şi ramificate
7) ţesut palisadic unistratificat 8) ţesut palisadic pluristratificat
а) 1,3,5,8 b) 2,4,6,8 c) 1,4,5,7 d) 2,3,5,7
54. Plantele sărăturilor se numesc
a) sciofite b) higrofite c) criofite d) halofite
55.Care zona de vegetaţie lipseşte în R.Moldova?
a) stepa b) pădurile de conifere c) pădurile de foioase d) silvostepa
56. Suculentele se referă la
a) xerofite b) mezofite c) higrofite d) hidrofite
57. De origine americană sunt
1)Helianthus annuus 2)Beta vulgaris 3)Brassica oleracea 4)Lycopersicon esculentum
7)Nicotiana tabacum 6)Pisum sativum 7)Tulipa gesneriana
a) 1,4,5 b)2,3,6 c)1,5,7 d)1,5,6
58.Care din ecosisteme este NE artificial în condiţiile RMoldova
a)pădurea de stejar b)pădurea de salcîm c)pădurea de pin d)pădurea de mesteacăn
59. Cei mai sensibili la SO2 în aer sunt
a)muşchi b)licheni c)alge d)conifere
60. Ecvizetofite nu cresc în
a) Eurasia b)Africa c)America d)Australia
61. Reprezentanţi ai Clasei Amphibia sunt:
a). tritonul şi şopîrla; b). tritonul şi broasca râioasă;
c). şopârla şi broasca de lac; d). broasca de lac şi broasca ţestoasă.
62. La care reptile inima este formată din patru camere ?
a). crocodili; b). şopârle; c). şerpi; d). broaşte ţestoase.
63. Din punct de vedere evolutiv Amfibienii se caracterizează prin:
a). apariţia inimii cu mai multe camere; b). ieşirea din mediul acvatic pe uscat;
c). apariţia sistemul circulator închis; d). apariţia encefalului.
64. Pentru toţi helminţii este caracteristic:
a). lipsa sistemului digestiv; b). lipsa organelor de simţ;
c). lipsa sistemului circulator; d). potenţialul înalt reproductiv.
65. La mamifere sângele arterial circulă prin vene, iar sângele venos prin artere:
a). în circulaţia mare; b). în circulaţia miciă;
c). prin vena cavă superioară; d). prin artera cavă inferioară;
66. La protozoare, în digestie participă:
a). ribozomii; b). lizozomii; c). aparatul Golgi; d). mitocondriile.
67. Din care foiţă embrionară se formează ţesutul muscular?
a). ectodermă; b). mezodermă; c). endodermă. d). periderm.
68. Care organisme fac parte din încrengătura Celenteratelor?
a). hidra, meduza şi polipii b).hidra şi ascarida; c). amiba şi hidra d) polipii şi amiba;
69. Din Încrengătura Viermilor plaţi fac parte:
a). ascarida; b). hidra; c). amiba; d). planaria.
70. Din încrengătura Artropodelor fac parte:
a). racul de râu; b). păianjenul cu cruce; c). scorpionul. d). a, b şi c
71. Specii cu toleranţa ecologică largă se numesc
a) euribionte b)relicte c) stenobionte d) endemice
72. Termin “ecologie” a fost propus de
a) Mendel b) Darwin c)Haeckel d) Linne
73. Ecosistem frecvent este sinonim al
a) fitocenozei b)biocenozei c) populaţiei d)biogeocenozei
74. Totalitatea organizmelor, unite printr-un tip de nutriţie se numeşte
a) lanţ trofic b) nişa ecologică c)nivel trofic d) structura trofică
75. La baza piramidei ecologice stau
a) consumatori de ordin 1 b) consumatori de ordin 2 c) descompunători d) producenţi
76. Câte molecule de NAD se reduc în ciclul Krebs la metabolizarea unei molecule de glucoză?
a) 1; b) 3; c) 6; d) 8; e) 9.
77.Funcţia apei în fotosinteză este:
a) Combinarea cu CO2; b) Absorbţia energiei solare;
c) Eliberarea electronilor în reacţiile fazei de lumină;
d) Eliberarea O2 pentru reacţiile fazei de întuneric.
78.Dacă timina radioactivă este utilizată în mediul de cultură în care cresc bacterii infectate cu
virusuri litici, ea va putea fi detectată în:
a) ADN viral; b) ARN bacterial; c) ADN mitocondrial; d) ADN plasmidic.
79.Care dintre afirmaţii se referă atât la procariote, cât şi la eucariote?
1. Prezenţa hormonilor;
2. Prezenţa citoscheletului;
3. Capacitatea de endocitoză;
4. Prezenţa proteinelor de compactizare a ADN;
5. Rezistenţa la colchicină;
6. Prezenţa potenţialului membranar;
7. Prezenţa ARNm;
8. Inhibarea transcripţiei cu tertaciclină.
a) 1, 2, 4, 7; b) 3, 4, 7, 8; c) 4, 5, 6, 7, 8 d) 4, 6, 7.
80. Prionii reprezintă:
a) Proteine; b) Acizi nucleici; c) Lipide; d) Paraziţi extracelulari.
81.Proteina clatrina:
a) Este un receptor; b) E asociată la plasmalemă din exterior;
c) E asociată la plasmalemă din interior; d) Este o imunoglobulină.
82.Pilii bacterieni:
a) Sunt formaţi din tubulină; b) Participă la mişcarea activă a celulelor;
c) Se întâlnesc la toate bacteriile; d) Se întâlnesc doar la bacteriile Gram negative.
83.Sinteza telomerilor este asigurată de:
a) O ADN-polimerază ARN-dependentă; b) O ADN-polimerază ADN-dependentă;
c) O ARN-polimerază ARN-dependentă; d) O ARN-polimerază ADN-dependentă.
84.Nucleolul conţine:
a) Gene pentru sinteza proteinelor ribozomale; b) Gene ce codifică pentru ARNm;
c) Gene ce codifică pentru ARNr; d) Gene ce codifică pentru ARNt.
85.Reparaţia SOS a moleculelor de ADN are loc în cazul:
a) Leziunilor mici la eucariote; b) Leziunilor majore la procariote;
c) Surplusului de cromozomi în celulă; d) Substituţiei bazelor azotate.
86.În cazul intoxicaţiei, la nivelul hepatocitelor va creşte:
a) Rata sintezei enzimelor lizozomale; b) Numărul lizozomilor;
c) Dimensiunile nucleolului; d) Cantitatea de reticul endoplasmatic neted.
87.După transcripţie ARNm la eucariote suferă modificări esenţiale, care constau în primul rând
în:
a) Excizia intronilor; b) Fuziunea moleculelor cu formarea plasmidelor
circulare;
c) Asocierea cu proteine histonice; d) Asocierea la ribozomi.
88.Informaţia despre structura unui polipeptid se conţine în:
a) Gena structurală; b) ARNr; c) Gena operatoare; d) Promotor.
89.După participarea la sinteza proteinelor se reutilizează:
a) Aminoacizii, ARNm, ribozomii; b) ARNm, ARNt, ribizomii;
c) ATP, ARNt, ribozomii; d) Aminoacizii, GTP, ribozomii.
90.De ce micoplasmele sunt rezistente la acţiunea penicilinei, dar nu sunt rezistente la acţiunea
tetraciclinei?
a) Deoarece le lipseşte peretele celular; b) Deoarece le lipseşte anvelopa nucleară;
c) Deoarece sunt mai mici ca virusurile; d) Deoarece sunt anaerobe.
91. La mazăre, alela ce determină culoarea galbenă a boabelor (Y) domină asupra alelei ce
determină culoarea verde (y), iar alela ce determină boabe netede (R) domină alela ce
determină forma rugoasă (r). Rezultatele încrucişării experimentale sunt prezentate în
tabel:
Fenotipul seminţelor Cantitatea

Galben, neted 32

Galben, rugos 28

Verde, neted 12

Verde, rugos 9
Care au fost cel mai probabil genotipurile formelor parentale:
a) YyRr şi Yyrr b) Yyrr şi YyRR c) YyRr şi YyRr d) YyRR şi yyRr
92. Într-o populaţie numărul de heterozigoţi este de 6 ori mai mare decât numărul
homozigoţilor recesivi. Care va fi frecvenţa alelei recesive?
a) 1/3 b) 1/4 c) 1/2 d) 1/6
93. Care concluzii pot fi deduse, dacă faţă de o populaţie în care sunt cunoscute frecvenţele
genotipurilor de-a lungul mai multor generaţii de aplicat legea Hardy-Weinberg?
I. A avut oare loc evoluţia populaţiei.
II. Direcţia evoluţiei, în caz dacă ea a avut loc.
III. Cauza evoluţiei , în caz dacă ea a avut loc.
a) Numai I şi II b) Numai I şi III c) Numai II şi III
d) I, II şi III
94. Deşeurile din mine frecvent conţin concentraţii atât de înalte ale metalelor toxice (de ex.,
cupru, plumb) încât majoritatea plantelor nu pot creşte pe ele. Însă, cercetările au arătat
că unele plante din mediul nepoluat pot popula deşeurile date. Aceste plante obţin
rezistenţă la metale toxice, în timp ce capacitatea lor de creşte pe soluri nepoluate s-a
redus. Întrucât plantele date sunt polenizate cu ajutorul vântului, a avut loc încrucişarea
dintre populaţia de plante rezistente şi cele nerezistente. Cu toate acestea, treptat plantele
mai puţin rezistente de pe solurile poluate şi plantele mai rezistente de pe solurile
nepoluate au murit. Acest proces indică asupra:
a) Selecţiei direcţionate (motorii). c) Speciaţiei simpatice.
a) Efectului gâtului de sticlă. d) Selecţiei disruptive (difersificatoare).
95. O boală genetică se moşteneşte autosomal-recesiv. Individul 2 din arborele genealogic este
posesorul caracterului dat. Care este probabilitatea apariţiei bolii la individul 6, dacă
admitem că indivizii 3 şi 4 sunt homozigoţi dominanţi?

Bărbat

Femeie

a) 1/16 b) 1/32 c) 1/64 d) 1/128


96. Reacţia de Polimerizare în Lanţ (PCR) reprezintă o metodă de amplificare rapidă a
secvenţelor de ADN. Care este numărul minim de cicluri necesare pentru a obţine cel puţin
a câte o copie bicatenară a fragmentului solicitat PQ, dacă la ADN bicatenar iniţial se vor
adăuga primerii direct şi revers, după cum este indicat în imagine:

a) 1 b) 3 c) 4 d) 40

97. Care dintre perechile de primeri este corectă pentru amplificarea succesiunii genei indicate
mai jos cu ajutorul PCR?

5’-GCGTTGACGGTATCAAAACGTTAT… …TTTACCTGGTGGGCTGTTCTAATC-3’

a) 5’-GCGTTGACGGTATCA-3’ şi 5’-TGGGCTGTTCTAATC-3’
b) 5’-CGCAACTGCCATAGT-3’ şi 5’-TGGGCTGTTCTAATC-3’
c) 5’-GCGTTGACGGTATCA-3’ şi 5’-GATTAGAACAGCCCA-3’
d) 5’-TGATACCGTCAACGC-3’ şi 5’-GATTAGAACAGCCCA-3’
98. În schema de mai jos, este prezentat un fragment de ADN bicatenar în care prin linii
punctate se indică succesiuni cu o lungime nedeterminată:
Fragmentul de ADN, evidenţiat prin pătrat a fost supus inversiei. Care este secvenţa de
mai jos reflectă corect structura succesiunii de ADN după inversie?

99. O boală genetică rară se caracterizează prin imunodeficienţă, retard în dezvoltarea fizică
şi mintală, şi microcefalie. Presupunem că în extractul de ADN al pacientului cu acest
sindrom aţi depistat cantităţi similare de fragmente lungi şi foarte scurte de ADN. Care
dintre enzimele enumerate este lipsă / defectă la pacient?
a) ADN-ligaza b) Topoizomeraza c) ADN-polimeraza d) Helicaza
100. Se consideră că cloroplastele au apărut prin endosimbioză de la predecesori similari
cianobacteriilor. Care dintre afirmaţiile prezentate confirmă această ipoteză?
I. Cloroplastele şi cianobacteriile posedă pigmenţi fotosintetici şi membrane tilacoidale
similare.
II. Cianobacteriile realizează fotosinteza oxigenică.
III. Cloroplastele se moştenesc pe linia maternă.
IV. Cloroplastele conţin ADN şi ribozomi proprii.
V. Cloroplastele viabile pot fi extrase din celule, dar nu pot fi cultivate in vitro.
VI. În cloroplaste are loc expresia cu succes a genelor procariote.
a) I, III, IV şi V b) I, II, IV şi VI c) I, II, III şi V d) II, IV, V şi VI

TEST B
1. Folosind numai indicii alfabetici care marchează structura respectivă a sistemului nervos
central, indicaţi în coloana dreapta a tabelului localizarea lor. (2 punctе pentru 1 răspuns
corect; total - 10 puncte.)

Structura Localizarea în sistemului


nervos central
1. Piramida

2. Apeductul lui Silvius


3. Globul palid
4. Tuberculul cenuşiu

5. Vermis

a) telencefalul; b) mezencefalul; c) bulbul rahidian; d) cerebelul; e) diencefalul; f) măduva spinării;

2. Stabiliţi corespondenţa corectă între localizarea plexului nervos intestinal indicat cu litere şi
funcţia lui indicată cu cifre. Prezentaţi răspunsul în tabel numai!!! ca combinaţie de literă şi
cifră, de pildă, a - 12. (2 puncte pentru 1 răspuns corect; total - 8 puncte.)
a) pe suprafaţa tunicii mucoase; b) între stratul longitudinal şi circular al musculaturii;
c) între stratul circular şi submucos; d) în afara tubului digestiv;

1) reglarea secreţiei sucurilor digestive;


2) reglarea contracţiei musculaturii netede;
3) reglarea contracţiei musculaturii striate;
4) reglarea contracţiei musculaturii netede şi striate.

Localizarea Funcţia
Denumire plexului nervos
intestinal
Auerbach
Меissner
3. Asociaţi tipul respiraţiei cu animalele prezentate, indicînd cifrele respective în locurile
rezervate. 7p
1. peşti osoşi
___________a) trahei 2. peşti cartilaginoşi
3. amfibieni
___________ b) branhii 4. reptile
5. păsări
___________c) plămâni 6. insecte
7. arahnide
4. Asociaţi tipul locomoţiei cu animalele prezentate, indicînd cifrele respective în locurile
rezervate. 3p
1. pisică
__________a) amiboidală
2. paramecii
__________b) ciliată şi flagelată
3. euglenă
__________c) musculară
4. amibă

5. Coloana I cuprinde procesele vitale ale plantelor; coloana II diverse formaţiuni. Înscrieţi în
faţa literelor la coloana I cifrele corespunzătoare de la coloana II. 4p
I II
__________A. Respiraţie 1. Oosferă
__________B. Nutriţie 2. Gameţi
__________C. Înmulţire 3. Celule cambiale
__________D. Fotosinteza 4. Ţesut asimilator
5. Stomate
6. Perişori absorbanţi

6. Sunt prezentaţi unii hormoni vegetali şi funcţiile lor (1-5). Ţinând cont că fiecare hormon
are doar o funcţie tipică, scrieţi în dreptul hormonilor A-E numărul funcţiei respective.
5p
1. reţine degradarea clorofilei;
2. închide stomatele;
3. participă în cadrul fototropismelor;
4. provoacă înflorirea plantelor de zi lungă în zile scurte;
5. provoacă îngălbenirea bananelor.

A. auxina ____ B. giberelina ____ C. acidul abscizic ____ D. etilena ___ E. citochinina
____

7. Asociaţi compartimentul celulei (în dreapta) cu substanţele sau procesele respective (în
stînga), indicînd literele respective în locurile rezervate.: (4p.)

1. clorofila ______________ а. stroma


2. enzimele care catalizează
reacţiile de fixare a carbonului ______________ b. membranele fotosintezatoare
3. sinteza ATP ______________ с. cavitatea internă a tilacoizilor
4. rezervorul de Н+ _______________

8. Repartizaţi organizmele în conformitatea cu funcţia lor in ecosistem, indicînd cífrele


respective în locurile rezervate. (5 p )
A. Producenţi ________________________ 1) fitofagi
B. Consumatori de ordin I______________ 2) predatori
C. Consumatori de ordin II_____________ 3) ciuperci
D. Descompunători_____________________ 4) microorganisme
5) plante

9. Repartizaţi plantele comform biomorfelor, indicînd cífrele respective în locurile rezervate. 10


p.
A. Arbor___________________________ 1) viţă de vie
B. Arbust__________________________- 2) fasolă
C. Liană lemnoasă___________________ 3) arin
D. Liană ierboasă____________________ 4) corn
E. Plantă ierboasă anuală________________ 5) punguliţă
F. Plantă ierboasă 6) săpunăriţă
multianuală_________________________ 7) volbură
8) floarea vîntului
9) ghiocel
10) scoruş

10. Boala fibroza chistică este un caracter autozomal recesiv. Care este probabilitatea că
dintre cei trei copii ai unui cuplu, doi vor avea fenotip normal, iar al treilea - nu, dacă ambii
părinţi sunt purtători ai acestei gene? 2p

Răspuns: _________
11. În populaţia unui trib mic frecvenţa a două alele A şi a ale unui locus constituie respectiv
0,3 şi 0,7,. Însă nu toţi indivizii cu genotipul aa supravieţuiau până la vârsta reproductivă şi
adaptabilitatea relativă a acestui genotip este aproximativ 0,5. Alte genotipuri aveau
adaptabilitatea relativă 1. 2p

Care va fi procentul aşteptat de heterozigoţi între nou-născuţi în generaţia următoare?


Scrieţi răspunsul cel mai apropiat la un număr întreg.

Răspuns: ______________%
12. Care este probabilitatea ca individul marcat în arborele genealogic prin figura ◊, va fi
afectat: 2p

Femeie normală Bărbat normal

Bărbat afectat
Femeie afectată

Răspuns: _______________

13. O persoană celebră este analizată în instanţa de judecată într-un caz de stabilire a
paternităţii. Celebritatea (marcată pe autoradiogramă prin D), mama copilului (marcată prin
M), şi copilul (marcat prin B) au fost tipizaţi după doi loci VNTR1 şi VNTR2, după cum este
indicat în autoradiogramele de mai jos. Fiecare dintre cei doi loci VNTR are câte patru alele.
Pentru VNTR1, frecvenţa alelelor 1, 2, 3, şi 4 în populaţia generală reprezintă respectiv 0,2;
04; 0,3 şi 0,1. Pentru VNTR2, frecvenţa alelelor 1, 2, 3, şi 4 reprezintă respectiv 0,1; 0,1; 0,2 şi
0,6. (1+2=3 puncte)
a. Indică oare rezultatele din autoradiograme că D poate fi tatăl copilului B?
Bifaţi (√) celula corespunzătoare.
Da Nu

b. Care este probabilitatea ca alt bărbat din populaţia generală poate fi tatăl
copilului B?

Răspuns: _________________

14. Selectaţi etapele de lucru în procesul clonării unei gene de interes X în vectorul plasmidic
indicat mai jos. Plasmida conţine genele rezistenţei la tetraciclină (TetR) şi canamicină (CanR),
cât şi situsuri recunoscute de enzimele de restricţie EcoR I, Hind III, Hae II. (6 p)

a. Hidroliza ADN plasmidial cu enzima EcoR I


b. Hidroliza ADN plasmidial cu enzima Hind III
c. Hidroliza ADN plasmidial cu enzima Hae II
d. Hidroliza genei studiate cu enzima EcoR I
e. Hidroliza genei studiate cu enzima Hind III
f. Hidroliza genei studiate cu enzima Hae II
g. Legarea vectorului cu fragmentul genei de
interes
h. Replicarea plasmidei recombinate cu ajutorul
ADN-polimerazei
i. Introducerea plasmidei recombinate în bacterie
prin transformarea genetică
j. Cultivarea celulelor recombinate pe mediu cu tetraciclină
k. Cultivarea celulelor recombinate pe mediu cu canamicină
l. Testarea coloniilor bacteriene pe mediu cu tetraciclină
m. Testarea coloniilor bacteriene pe mediu cu canamicină

1) _______ 2) ______ 3) _______ 4) _______ 5) ______ 6) _______


15.În imagine sunt prezentate microfotografiile diferitor stadii ale meiozei la Lilium
longiflorum. Asociaţi figurile cu etapele meiozei: (8 p)

a. Profaza I
b. Metafaza I
c. Anafaza I
d. Telofaza I
e. Profaza II
f. Metfaza II
g. Anafaza II
h. Telofaza II

a. ___
b. ___
c. ___
d. ___
e. ___
f. ___
g. ___
h. ___

16. Un ADN viral respectă legea lui Chargaff şi e rezistent la atacul exonucleazelor. Clivarea
cu restrictaza EcoRI produce o singură bandă electroforetică. Degradarea cu o altă
restrictază, HpaI, produce trei fragmente cu lungime de 1.4kb, 0.7kb, 1.3kb (1kb – 1000
perechi nucleotide). Acţiunea combinată a enzimelor produce 4 fragmente, cel mai scurt de
0.6kb şi cel mai lung de 1.3kb. Care este masa celor 4 fragmente ABCD în ordine
crescătoare? (4 p)

A ___ B___ C___ D___