Sunteți pe pagina 1din 1

Anul XXII, nr.

3 (771) 10-16 IANUARIE 2011

PE URMELE MÂNTUITORULUI (XXIV) ºi viaþa reflexii


veºnicã este...
O sfeºtanie româneascã pe marginea Botezului
la râul Iordanului
C
e slăvit răsună Ade-
vărul în glasul ru- Cu toţii ştim că cele opt zile de după Botezul Domnului
găciunii lui Iisus sunt puternic marcate de evenimentul teofanic de la Iordan,

Î
nalt Preasfinţia Sa, O sută șaizeci de închinători Hristos, Domnul nostru, odovania praznicului Bobotezei din 14 ianuarie repetând slujba
Mitropolitul Nicolae, români cântă, pe locul unde S-a mişcând şi fericind sufletele din 6 ianuarie puţin atenuată, ca sunetul unui ecou ce revine
ucenicilor care se rugau îm- nedesluşit. Câteva reflexii s-ar cuveni la margine de Praznic,
împreună cu P. S. Sa, botezat Mântuitorul, Troparul
preună cu El! mai ales că acest an al mântuirii, 2011, s-a hotărât a fi unul
Episcopul Teculescu, și cu un Botezului: „În Iordan botezân- omagial şi al Sfântului Botez, ceea ce ne cheamă a ne apleca
Şi viaţa veşnică este a-
mitropolit venit cu noi din Ie- du-Te Tu, Doamne...” Un neam ceasta: să Te cunoască pe cu mai multă dorinţă asupra tainei apei în actul mântuirii
rusalim se pregătesc să facă întreg parcă e alături de noi și T ine, singurul Dumnezeu A- sufletului.
sfeștanie. Sfeștania se va face cântă cu noi... devărat, şi pe Iisus Hristos, Pe mesele multora se află, de zece ani încoace, o carte
în mijlocul Iordanului. Spre Un fotograf a surprins a- pe Care L-ai trimis Tu... (Ioan care se răsfoieşte cu bucuria citirii Sfintei Scripturi. Autorul ei e
acest scop, sosește o barcă în ceastă slujbă sfântă. Dăm pe 17, 3) Sfântul Efrem Sirul şi ea poartă numele „Imnele Naşterii şi
care se suie Î. P. S. Sa, Mitropo- pagina 5 imaginea ei. Arătării Domnului“ (Ed. Deisis, Sibiu, 2000). Deşi autorul scrie
Iată singurul loc din Imnele sale în secolul patru al erei creştine, acestea luminează
litul Nicolae, P. S. Sa, Episcopul E obiceiul ca toţi închinăto- Sfintele Scripturi în care toate veacurile, deoarece înţelegerea lucrării Botezului şi
Teculescu, Mitropolitul din rii veniţi la Locurile Sfinte să se Domnul Dumnezeul nostru observarea roadelor lui au suferit dintotdeauna. „Sunt unii care
Ierusalim și câţiva călugări și spele și să se afunde în râul Ior- Îşi spune, cu gura Lui sfân- văd în Botez numai apa“, spune Sfântul Efrem Sirul. De ce asta?
cărturari. Barca se depărtează danului, în semn de curăţire a pă- tă, întreg Numele Lui Sfânt, Pentru că odată cu trupul nu s-a botezat şi mintea, pentru că
de la ţărm și, oprindu-se în mij- catelor. Ne pregătim și noi de descoperindu-ne că viaţa nu doar trupul trebuie să simtă apa văzută, ci şi mintea trebuie
veşnică este chiar cunoaş- să cunoască „Puterea nevăzută”, „ca să vă asemănaţi atât Celui
locul Iordanului, se începe sluj- acest „botez”, împrăștiindu-ne
terea Lui. Nu numai că viaţa
ba sfinţirii apelor. Corul nostru de-a lungul ţărmului. Unii și-au nevăzut, cât şi celui văzut” (p. 161).
veşnică stă în ea. Ci că este
răspunde de pe ţărmuri, unde adus haine noi și curate anume Rândurile acestui editorial nu vor să alunece spre altceva
chiar ea.
stăm. Clipe neuitate și înălţă- pentru acest „botez”. Peste câ- După cum Pâinea şi Vi- decât să ne pună în atenţie şansa pe care vremea noastră ne-o
nul Sfintei Împărtăşiri nu oferă de a ne scufunda în profunzimile Praznicelor pe care le
toare de suflet sunt acestea. teva clipe, suntem în apa Ior-
sunt numai închipuirea trăim. Două-trei reflexii nădăjduiesc să fie suficiente pentru a
Pe locul unde S-a botezat Mân- danului. Unii, care știu înota, ne trezi curiozitatea înţelegerii mai altfel a Tainei Botezului, de
Trupului şi a Sângelui Său,
tuitorul Iisus Hristos răsună străbat râul, alţii se spală la data asta, pentru că suntem în săptămâna evenimentului.
ci sunt chiar ele (Mt 26, 26-
pentru prima dată pe limba 28; I Cor 10, 16). Ce înseamnă să fie botezat numai trupul şi nu şi mintea se
(continuare în pg. 5)
noastră românească slujbă de Viaţa veşnică este! vede în două întâmplări arhicunoscute din Vechiul Testament.
laudă și mărire lui Dumnezeu. Părintele Iosif TRIFA Iată trei cuvinte care în- „Întins-a Moise cortul cel trecător. Preoţii lui s-au curăţit în apă
tregesc un mare şi cutre- (Ieş 29, 4), au intrat şi au slujit în el; dar au fost pedepsiţi şi
murător adevăr! Viaţa veş- focul i-a mistuit (Lev 10, 2), pentru că inima lor nu fusese spălată
nică este! Pentru că există înăuntrul lor“ (p. 166). Aaron şi fiii săi au fost spălaţi cu apă la
un Dumnezeu Veşnic, exis- intrarea cortului adunării, dar doi dintre fii lui Aaron, Nadab şi
tă şi viaţă veşnică. Pentru Abiud, aducând foc străin, ceea ce însemna o neînţelegere
Curăţirea de lepra păcatului că există o dreptate veşnică,
există şi răsplată veşnică.
lăuntrică a chemării lor preoţeşti, au fost arşi de focul cel ieşit
de la Domnul. Trupurile lor au cunoscut spălarea apei, mintea
Pentru că există o iubi- le-a rămas însă neatinsă de puterea ei. Oare Botezul este numai
Predică la Duminica a 29-a după Rusalii re veşnică, există pentru ea spălarea trupurilor? Se poate, dar e vai de acela la care doar
şi un loc veşnic şi pentru că

L
asta s-a întâmplat. Sau a cărui credinţă mărturiseşte doar aceasta
epra e o boală transmi- astfel la toţi oamenii”. Toţi am fost Adevărul este veşnic, exis- şi, vai, atâţia dintre oameni chiar aşa şi cred până azi.
sibilă foarte uşor. Adică, atinşi de păcatul acesta strămoşesc, tă şi viaţă veşnică... Dar ce răsturnare a firilor face apa Botezului o aflăm iar şi
e suficient să te atingi de care acţionează exact ca şi lepra. Aici Mântuitorul vorbeş- din alt imn al poetului siriac: „Elisei a aruncat o bucată de lemn
un lepros, sau să atingi un obiect Lepra rupe din om carnea, de viu te nu de existenţa, ci de în apă, a făcut să plutească ce era greu, iar ce era uşor să se
pe care el l-a atins, şi se transmite încă. Începe să putrezească carnea viaţa veşnică. scufunde [IV Rg 6, 6]. În apă s-au răsturnat firile, s-a făcut un
boala imediat. Şi nu mai scapi de pe om. La fel şi păcatul, începe să-l Noi putem avea o exis- lucru nou împotriva rânduielii lucrurilor“ (p. 157). E împotriva
ea. Păcatul este asemănat de Pă- facă pe om să moară de viu. Deşi tenţă veşnică, fără să avem
logicii ca un topor să plutească, ştiind greutatea fierului. Prezenţa
rinţii Bisericii cu lepra, tocmai din încă se mişcă pe picioare, dar pă- viaţa veşnică.
Adevărul ştiinţific care lucrătoare a lui Dumnezeu prin mâna proorocului Său se vădeşte
această cauză. Pentru că, Adam, catul rupe din sufletul lui, până când tocmai prin această răsturnare a gândirii noastre raţionale asupra
când a căzut în păcat, a atras în că- ajunge în starea aceea de moarte spune că nimic nu piere, ci
totul se transformă e s t e lucrurilor. Dar dacă Dumnezeu poate face orice împotriva firii,
dere pe toţi urmaşii lui. „Prin A- cum să nu facă negrăit de simplu cele fireşti: „Cât de uşor e de
dam” zice Sf. Apostol Pavel „a in- (continuare în pg. 5)
chiar el o mărturie zdrobi-
toare împotriva tuturor a- aceea, Doamne, bunătăţii Tale să facă astfel ca în apă să se
trat în lume păcatul. Prin păcat a cufunde păcatul cel greu, şi duhul cel uşor să fie scos afară şi
intrat moartea. Şi moartea a trecut Pr. Claudiu MELEAN celora care susţin aceasta
în privinţa lucrurilor ma- tras spre înălţimea cerului”.
Mărturiile biblice despre lucrarea Botezului sunt nenumărate,
Din sumar teriale, dar o tăgăduiesc în
privinţa celor duhovniceşti. dar te las, cititorule, să parcurgi singur minunatele Imnuri efre-
miene întru belşug de desfătare: „Neiscodita Treime a aşezat
• Familia creştină... / Ionel STANCIU, pg. 2 Adică tocmai în privinţa
acelora care, chiar prin na- comori în Botez. Coborâţi, voi, săracilor, şi îmbogăţiţi-vă!”, spune
tura lor nespus superioară Sfântul Efrem Sirul (p. 169).
• Să alergăm la Cruce... / Toderel POHRIB, pg. 2 celorlalte, fac să străluceas- M-am oprit asupra acestui subiect pentru că discuţiile din
că nespus mai puternic a- jurul lui mai mult au despărţit pe oameni decât să-i apropie. Şi
• Adevăratul Oaspete / Ana-Maria ROTARU, pg. 3 cest nemuritor adevăr. dacă unul măcar dintre cititori s-a mângâiat cu o rază de soare
în nedumeririle sale despre Taina cea mare a Botezului, ştiu că
• Mărturii: fr. Sandu Pop / R. PETRAŞCIUC, pg. 3 (continuare în pg. 6) nu m-am ostenit în zadar.

• Colinda la fratele Traian / Nelu PAVEL, pg. 4 Traian DORZ


Preot Petru RONCEA

S-ar putea să vă placă și