Lucrarea de laborator nr.

8
CIRCUITUL DRIVER

OBIECTIVELE LUCRĂRII
La terminarea lucrării de laborator studenții vor fi capabili să descrie circuitele folosite pentru
interfațarea semnalelor analogice și digitale cu sursa de lumină a transmițătorului pe fibră optică.
ECHIPAMENTE NECESARE:
1. Modul de laborator pentru COMUNICAȚII PE FIBRE OPTICE;
2. Adaptor de alimentare de la rețea;
3. Multimetru digital;
4. Osciloscop cu 2 canale;
5. Generator de semnal.
CONSIDERAȚII TEORETICE
Un transmițător pe fibră optică necesită un circuit electronic numit circuit driver, pentru a
controla intrarea electrică la sursa sa de lumină.

Circuitele driver pot fi acționate de diferite tipuri de semnale:

 curent continuu (DC);
 curent alternativ (AC);
 impulsuri.
Puterea şi viteza (viteza de comutaţie) sunt caracteristici importante ale unui circuit driver dintr-
un transmiţător pe fibră optică.
Un circuit driver trebuie să furnizeze o putere electrică suficientă (fără a se supraîncălzi) unei
surse de lumină, astfel încât să fie produsă suficientă putere optică pentru sistem.
Un driver trebuie deasemenea, să fie îndeajuns de rapid pentru a permite transmiterea unui
semnal cu minimum de distorsiuni.
Există două tipuri de circuite driver de bază care sunt uzual folosite în transmiţătoarele pe fibră
optică.
 Serie;
 Paralel (șunt).
Cele mai comune circuite driver utilizează un tranzistor pentru a controla curentul direct printr-o
sursă de lumină tip LED.

1
 Un circuit driver serie are dispozitivul său activ (tranzistor) conectat în serie cu sursa de lumină
(LED), în timp ce un circuit driver paralel are dispozitivul său activ (tranzistor) conectat în paralel cu
sursa de lumină (LED).
Circuitul driver serie este un simplu întrerupător de tensiune care doar absoarbe un curent
semnificativ de la sursa de alimentare când LED-ul este aprins. Acesta reduce valoarea curentului
mediu de alimentare.
Circuitul driver şunt (paralel) este un simplu întrerupător de curent care absoarbe un curent
semnificativ când LED-ul este stins. Deoarece curentul este absoarbit de driver chiar şi după ce LED-
ul este stins, există o încărcare relativ constantă a sursei de alimentare. Încărcarea constantă reduce
ondulaţiile tensiunii de alimentare şi îmbunătăţeşte răspunsul în timp al circuitului.

Viteza de comutaţie a acestor două circuite driver poate fi îmbunătăţită prin adăugarea unui
rezistor, respectiv a unei diode (conform figurii de mai sus). Aceste modificări permit capacităţii
joncţiunii LED-ului, respectiv tranzistorului, să se încarce înainte ca LED-ul să fie trecut în conducţie.
Aceasta tehnică este cunoscută ca pre-polarizarea sau “priming-ul” LED-ului.

Se poate mări lăţimea benzii acestor circuite driver, prin adăugarea unor circuite RC (de
diferenţiere), după cum este prezentat în figura de mai sus.

2
 Forma de undă a CURENTULUI DIRECT este compensată în frecvenţă de circuitele de
diferenţiere pentru a îmbunătăţi forma de undă a semnalului optic de ieşire. Lățimea de bandă
maximă poate fi obţinută prin selectarea valorilor R şi C astfel încât să avem curent de vârf optim.

Circuitele driver digitale comandă

trecerea tranzistorului în conducţie, respectiv
blocare, cu o poartă logică.

Numeroase familii logice, precum CMOS, TTL şi ECL, pot fi folosite în circuitele driver
digitale.
Aceasta este schema circuitului driver al TRANSMIȚĂTORULUI DIGITAL de pe placa de
circuit a modulului de laborator.

1. Ce tip de circuit driver este acesta?

a. serie; 8 -1
b. șunt;
c. serie cu diferenţiere;
d. șunt cu diferenţiere.
2. Este LED-ul pre-polarizat?
a. da; b. nu.

TRANSMIŢĂTORUL ANALOG de pe placa de circuit utilizează un amplificator buffer în

circuitul său driver ca şi convertor tensiune-curent. Totodată, circuitul folosește reacţia inversă
(feedback). Aceasta menţine o tensiune de polarizare stabilă la intrarea amplificatorului, care este egală
cu tensiunea directă a LED-ului.
O tensiune de intrare de curent alternativ va crea un curent de c.a. prin LED care va modula
puterea optică emisă.

3
DESFĂȘURAREA LUCRĂRII:

Mai întâi veţi determina puterea de intrare a LED-ului din transmiţătorul pe fibră optică a
sistemului digital de comunicaţie pe fibră optică.
1. Decuplaţi alimentarea unitaţii de bază înaintea trecerii şunturilor de +5V si -5V în poziţiile
DIGITAL (blocul de alimentare). Reconectaţi alimentarea unităţii de bază.
2. Conectaţi driverul transmiţătorului digital la transmiţătorul pe fibră optică introducând 2
conectori în poziţiile ANOD şi CATOD (DIGITAL).

3. Folosind un conector, asiguraţi un nivel 0 logic la intrarea de date (DATA IN), conectând-o
la GND-ul din blocul de circuit al sursei de alimentare.

Cu nivel logic 0 la intrarea de date, LED-ul este aprins sau stins?

a. aprins;
b. stins.
Punctele de test D-OUT şi E permit măsurarea facilă la bornele LED-ului.

4
 4. Setaţi multimetrul pentru Vdc şi
conectaţi-l între punctele de test D-OUT şi E
pentru a măsura tensiunea de prepolarizare la
bornele LED-ului.
VF (off) = ……………Vcc.

8-2

5. Dacă pre-polarizarea nu a fost utilizată (dioda scurtcircuitată) în acest circuit driver, care va fi
tensiunea la bornele LED-ului când acesta este stins?
a. aceeaşi ca şi la utilizarea pre-polarizării, VF (off);
b. aproape de valoarea tensiunii de saturaţie a tranzitorului VCE(sat);
c. aproape de valoarea tensiunii de alimentare.
6. Folosing un conector, asiguraţi nivel 1 logic la intrarea de date conectând DATA IN la borna
HIGH din blocului de circuit a sursei de alimentare. Aceasta determină aprinderea LED-ului.
7. Măsuraţi tensiunea directă pe LED-ul FOT.
VF (on) = ……………Vcc.

8. Pentru a determina curentul direct al LED-ului, măsuraţi tensiunea la bornele rezistorului R16
(47 ohmi) conectând multimetrul între punctele de test E şi GND.
VR16 = ……………..Vcc.
9. Determinaţi curentul prin rezistorul R16.
IR16 = …………….mA.
10. Determinaţi puterea de intrare la LED-ul transmiţătorului pe fibră optică.
PIN = ……………..mW.

Producătorul sistemului specifică că

puterea maximă de ieşire pentru un curent de
60mA este de obicei -16dBm, sau 25,1 μW.

8-3

5
 11. Utilizaţi raportul de putere PR de pe curba oferită de producătorul FOT, pentru a determina
puterea de ieşire a trasmiţătorului (FOT) de pe placa de circuit.
POUT = PR · P0 (60mA);
POUT = ………..μW.
După ce v-aţi familiarizat cu nivelele de putere ale circuitului driver digital, veţi verifica
capabilitatea de comutare (viteza de comutaţie) a driver-ului digital.
Veţi utiliza un semnal de ceas la intrarea de date (DATA IN) a transmiţătorului digital pentru a
comuta permanent FOT pe stările pornit şi oprit.
12. Deconectaţi nivelul logic 1 de la intrarea DATA IN.

13. Utilizaţi conectoare şi o sondă cu cârlig

pentru a conecta DATA IN la semnalul de ceas
(TP1-CLK) din blocul circuitului de interfaţă
RS-232.

14. Conectaţi sonda canalului 1 al osciloscopului la DATA IN, iar sonda canalului 2 la D-OUT.
15. Care este frecvenţa semnalului de ceas (CLK), pe canalul1? 8-4
a. 0,5MHz; b. 1MHz; c. 2MHz.
Timpii de creştere şi de scădere a semnalului D-OUT indică lăţimea de bandă a circuitului.

16. Sunt timpii de creştere şi scădere ai semnalului de ieşire D-OUT de pe canalul 2 ca şi cei ai
semnalului DATA IN de pe canalul1?
a. da; b. nu.
17. Conectaţi cablul cu fibră optică de sticlă de 1m (marcat “62.5/125”) de la trasmiţător (FOT)
la receptor (FOR).

18. Conectaţi FOR pe poziţia DIGITAL.

19. Plasaţi sonda canalului 1 la D-OUT a trasmiţătorului digital şi sonda canalului 2 la D-IN a
receptorului digital. Inversaţi canalul 2 pentru a compensa inversia de semnal a receptorului.
Semnalul din punctul de test D-IN reprezintă puterea recepționată urmare a generării la ieşirea
optică a transmiţătorului.

6
 20. Comparaţi timpii de creştere şi descreştere afişati pe canalul 1 cu timpii de creştere şi
descreştere afişati pe canalul 2 (FOR). Sunt la fel?
a. da; b. nu.
21. Înlăturaţi toate conexiunile.

Circuitul de diferenţiere RC îmbunătăţeşte timpul de răspuns al LED-ului prin creşterea

curentului direct la fiecare trecere în conducţie. Aceast lucru este realizat de capacitoul C24 care iniţial
şunteaza rezistorul R16, astfel încat doar R15 este în serie cu LED-ul.
Cât timp C24 se încarcă, curentul direct al LED-ului descreşte. Când C24 s-a încărcat complet,
atât R15 cât şi R16 limitează curentul direct al LED-ului la aproximativ jumătate din valoarea iniţială.
22. Calculaţi timpul necesar încărcării complete a condensatorului C24 (5 constante de timp).

În continuare veţi determina puterea de intrare a LED-ului transmiţătorului pe fibră optică (FOT)
dintr-un sistem de comunicaţie pe fibră optică.
23. Întrerupeţi alimentarea înainte de a comuta şunturile de +5V şi -5V pe poziţia ANALOG a
sursei de alimentare.
Cuplaţi alimentarea.
24. Conectaţi driverul transmiţătorului analog la transmiţătorul pe fibră optică, cu ajutorul a 2
conectori, în poziţiile CATHODE - ANALOG şi ANODE - ANALOG.

Acum LED-ul este conectat între punctul de test al transmiţătorului analog T-OUT şi masă
(GND).
25. Conectaţi multimetrul (Vdc) între T-OUT şi masă (GND) şi măsuraţi tensiunea de polarizare
a LED-ului.
VF(q) = ……………Vcc.
26. Setaţi domeniul multimetrul la 200mA cc şi conectaţi-l între bornele CATHODE - ANALOG.

7
 27. Măsuraţi curentul prin LED.
IF(q) = ……………mA.
“q”-ul din VF(q) şi IF(q) semnifică că valorile corespund circuitului în c.c. (quiescent), când
componenta alternativă nu este prezentă.
28. Determinaţi puterea de c.c. la intrarea led-ului transmiţătorului.
PIN = …………….mW.
29. Deconectaţi multimetrul din circuitul catodului
transmiţătorului şi refaceţi legătura cu un conector pe
poziţia ANALOG.
30. Conectaţi generatorul de semnal la punctul de test T-iN
al circuitului transmiţătorului analog.
31. Conectaţi sonda canalului 1 a osciloscopului la T-IN.
32. Setaţi generatorul la valoarea 1Vvârf-vârf, 10 kHz undă
sinusoidală.
Semnalul de intrare la T-IN este transmis prin condensatorul C13 de 4.7μF, către intrarea
convertorului tensiune-curent (U5 pin 3). Acest punct include reacţia negativă din U6, ce menţine
stabilă intrarea amplificatorului. Tensiunea de polarizare este egală cu tensiunea directă pe LED.
33. Mutaţi sonda canalului 1 a osciloscopului de la T-IN, pe poziţia din partea stângă a
condensatorului C13.
34. Observaţi pe osciloscop canalul1. Are semnalul aceeaşi amplitudine şi frecvenţă ca şi
semnalul de intrare din T-IN?
a) da; b) nu.
35. Mutaţi sonda canalului 1 a osciloscopului la capatul de sus al rezistenţei R9 (22Ω). Acesta
este semalul de ieşire de la pinul 8 al U5.
36. Măsuraţi amplitudinea semnalului pe canalul 1 al osciloscopului.
VOUT = ………..mVv-v.
37. Conectaţi sonda canalului 2 a osciloscopului în punctul de test T-OUT. Acest punct se află la
celălalt capăt al rezistorului R9 şi permite măsurarea semnalului de c.a. aplicat LED-ului FOT.
38. Măsuraţi amplitudinea semnalului pe canalul 2 al osciloscopului.
VLED = ………….. mVv-v.
39. Pentru a determina amplitudinea semnalului la bornele rezistorului R9 (22Ω), extrageţi VLED
din VOUT.
VR9 = VOUT - VLED, 8-5
VR9 = ……………. mVv-v.
40. Pentru a determina valoarea curentului prin rezistorul R9, în cazul semnalului de intrare de
1Vv-v la T-IN, divizaţi VR9 cu 22Ω.
IR9 = …………mAv-v.
Curentul prin rezistorul R9, IR9, este direct proporţional cu IF(q).
IF, curentul direct prin LED, este direct proportional cu puterea de iesire optică a LED-ului.
VI este tensiunea de intrare în amplificator la pinul 3 al U5.
Curba din figură reprezintă funcţia de transfer tensiune de intrare - curent de ieşire a circuitului
driver.

8
 41. Determinaţi curentul de vârf pozitiv prin LED, IF(+).
IF(+) = IF(q) + IR9 / 2,
IF(+) = …………. mAv-v.
42. Determinaţi curentul de vârf pozitiv prin LED, IF(-).
IF(-) = IF(q) - IR9 / 2,
IF(-) = …………. mAv-v.
43. Determinaţi vârful pozitiv al raportului de putere,
PR(+).
PR(+) = ……………vârf.

8-6

44. Determinaţi vârful negativ al raportului de putere,PR(-).

PR(-) = ……………vârf. 8-7
45. Determinaţi raportului de putere vârf-vârf, PR.
PR = PR(+) - PR(-),
PR = ……….. v-v.

În cazul circuitul driver digital se poate utiliza raportul de putere PR pentru a determina puterea
de la iesirea transmiţătorului FOT.
46. Determinaţi puterea de la iesirea FOT, POUT.
POUT = PR · P0(60mA)
POUT = ……….. μWv-v.
47. Desfaceţi toate conexiunile plăcii de circuit.

Concluzii
 Circuitul driver este parte componentă a transmiţătorului pe fibră optică.
 Puterea şi viteza de comutaţie sunt caracteristici importante ale circuitului driver.
 Există două tipuri de bază de circuite driver: serie şi şunt.
 Circuitele de pre-polarizare şi diferenţiere îmbunătăţesc lăţimea de bandă a circuitului driver.

Întrebări recapitulative
1. Circuitul driver poate controla:
a. curentul direct; c. viteza de comutaţie;
b. puterea radiată; d. toate variantele de mai sus.
2. Ce indică timpii de creştere şi cădere ai unui semnal de ieşire, despre circuitul driver ?
a. amplitudinea; c. puterea
b. lăţimea benzii; d. nici una din variantele de mai sus.
4. Care circuit nu este unul corespunzător circuitelor driver ?
a. serie; c. delta;
b. paralel; d. şunt.
5. Care dintre următoarele tehnici sunt utilizate pentru creştere vitezei de comutaţie a circuitului
driver digital ?
a. stabilizare curent şi pre-polarizare; c. polarizare constantă şi preamplificare;
b. pre-polarizare şi diferenţiere; d. toate variantele de mai sus.