Lucrarea de laborator nr.

11
DISTRIBUŢIA PUTERII OPTICE

OBIECTIVELE LUCRĂRII
La terminarea lucrării de laborator studenţii vor fi capabili să explice modul de distribuţie a
puterii optice disponibile prin fibra optică în componentele modulului de laborator. Rezultatele vor fi
verificate cu ajutorul aparatelor de măsurare şi pe baza observaţiilor vizuale.
ECHIPAMENTE NECESARE:
1. Modul de laborator pentru COMUNICAŢII PE FIBRE OPTICE;
2. Adaptor de alimentare de la reţea;
3. Multimetru digital;
4. Osciloscop cu 2 canale;
5. Generator de semnal.
CONSIDERAŢII TEORETICE

Un transmiţător de fibră optică debitează o anumită cantitate de energie optică într-o legătură
de comunicaţie. Propagarea luminii spre receptor este afectată în diferite puncte ale legăturii optice,
apărând pierderi de putere optică.
Fiecare punct de cuplaj (sursă-fibră, fibră-fibră şi fibră-detector) poate fi o sursă de apariţie a
mai multor tipuri de pierderi de putere.
Părţile mecanice ale cuplajului în sine induc o pierdere de putere. Pierderi suplimentare de
cuplaj pot rezulta datorită neconcordanţei dintre apertura numerică şi secţiunea transversală, în cazul
îmbinării de tipuri diferite de cablu.
De asemenea, fibrele optice contribuie la pierderea puterii. Fiecare fibră are un factor de
atenuare, care este o funcţie de lungimea şi compoziţia acesteia.
Pentru aceste motive, se impune în mod uzual calcularea puterii optice disponibile (OPB –
optical power budget) pentru fiecare sistem dat.
Puterea optica disponibilă permite proiectantului să ţină cont de toate pierderile aşteptate intr-
o legătură de comunicaţie, şi să se asigure că puterea rămasă este suficientă pentru a produce un
semnal pe care receptorul îl poate utiliza.
Un semnal utilizabil este unul ce menţine raportul semnal/zgomot la o valoare ce permite o
rată de eroare pe bit (BER – bit error rate) admisibilă.

Figura prezintă un exemplu simplificat al pierderilor de putere optică de-a lungul unei căi de
lumină într-o legătură de comunicaţie.
În fiecare punct de conexiune, pierderea de putere este o funcţie treaptă.

1
 1. Ce trebuie luat în considerare pentru aprecierea pierderilor într-un punct de legătură?
a. necorelarea aperturii numerice (NA);
b. necorelarea zonelor de contact;
c. mecanica conectorilor;
d. toate cele de mai sus.
Pentru fiecare fibră, pierderea de putere apare ca o pantă descendentă, deoarece atenuarea fibrei
este o funcţie liniară pe lungimea sa.
În mod ideal, diferenţa dintre puterea minimă a transmiţătorului şi pierderile din sistem, este
mai mare decât puterea minimă necesară receptorului (sensibilitatea receptorului). Această diferenţă
dintre cele două valori reprezintă rezerva (marginea) de putere optică (OPM).
O rezervă tipică de 3-6dB asigură suficientă putere disponibilă la receptor pentru a recupera un
semnal utilizabil în condiţiile cele mai nefavorabile.

În figura de mai sus este prezentat un exemplu numeric cu valori în dB. Puterea minimă a
transmiţătorului este -10dBm, iar sensibilitatea maximă a receptorului este de -30 dBm.
La fiecare conexiune pierderea este de 1dB.
Sa presupunem că ambele fibre pe care le interconectăm sunt de sticlă de 62.5µm şi au o
atenuare de 3dB/km, iar lungimea lor este de 2km. Pierderea de putere pe fiecare fibră este deci:
(3dB / km) x 2km = 6dB.
Pentru a determina puterea livrată receptorului, din puterea transmiţătorului se scad pierderile
individuale:
(-10dBm) – (1dB) – (6dB) – (1dB) – (6dB) – (1dB) = -25dBm.
2. Fiind date puterea la receptor şi sensibilitatea acestuia, care este rezerva de putere optică?
OPM = __________ dB.

3. Ce indică rezerva (marginea) de putere optică calculată de 5dB?

a. Sistemul a depăşit puterea optică disponibilă;
b. Sistemul se încadrează în puterea optică disponibilă.

2
DESFĂŞURAREA LUCRĂRII:
În această secţiune se vor efectua următoarele operaţii:
‐ se va aplica un semnal dreptunghiular de 1MHz la o legatură digitală prin fibră optică;
‐ se va măsura puterea de ieşire a unui semnal optic care parcurge un cablu cu F.O. de sticlă de
1m.
1. Înlăturaţi toţi conectorii de pe placa de circuit. Deconectaţi sursa de alimentare.
Plasati shunt-urile sursei de alimentare pe poziţia DIGITAL.
Conectaţi alimentarea plăcii de circuit.
2. Folosiţi trei conectori pentru a configura receptorul şi transmiţătorul pe fibră optică pentru
funcţionarea în regim digital.

3. Conectaţi un capăt al unui conector la pinul TP1 -

CLK din blocul interfeţei RS-232. Ataşaţi o sondă cu
cârlig la capătul liber al firului şi conectaţi sonda la
DATA IN din blocul transmiţătorului digital.
4. Conectaţi CH 1 la D-OUT aflat în blocul
transmiţătorului digital.
5. Măsuraţi frecvenţa semnalului de la D-OUT.
fCLK = ________ MHz.

6. Conectaţi ieşirea FOT la intrarea FOR utilizând cablul de 1m cu fibră optică de sticlă având la
capete conectori ST. Evitaţi îndoirea cablului la unghiuri ascuţite, fapt ce poate contribui la apariţia
de pierderi.
În paşii următori, veţi începe să determinaţi puterea optică necesară (bugetul) folosind
sensibilitatea receptorului pe fibră optică de pe macheta de laborator.

Această parte din foaia de catalog a receptorului arată valoarea efectivă a puterii zgomotului
echivalent pe intrare (PN). PN indică nivelul zgomotului pe toată lăţimea de bandă a receptorului.
Este util ca amplitudinea acestui zgomot intern să fie exprimată ca zgomot optic de intrare
echivalent în dBm în loc de tradiţionala valoare efectivă (rms).

3
 În cazul în care puterea optică vîrf la vîrf de la intrarea receptorului (PR) este egală cu PN, atunci
raportul semnal-zgomot (vârf-efectiv) este egal cu 1 (SNR = 1). O creştere a puterii optice măreşte
raportul semnal/zgomot (SNR).
Pentru a asigura o rată de eroare a biţilor (BER) mai buna de 10-9, puterea optică vârf la vârf de
intrare trebuie sa fie de cel puţin 12 ori mai mare decât puterea echivalentă a zgomotului în valoare
efectivă (PR>12PN).
Puteti converti această relaţie pentru valori exprimate în decibeli, utilizând formula:
10 x log[(PR(µW)/PN(µW)] = 10 x log(12PN/PN);
= 10 x log(12); 11 - 1
= 11 dB.
Aceasta ne arată faptul că puterea optică de intrare trebuie să fie cu cel puţin 11dB mai mare decât
puterea de intrare echivalentă zgomotului optic pentru 10-9 BER. Valoarea rezultată este sensibilitatea
receptorului.
7. În cazul cel mai defavorabil, puterea optică echivalentă zgomotului la intrarea receptorului este
-40,3dBm. Calculaţi sensibilitatea receptorului.
Sensibilitatea (dBm) = _________ dBm.
8. Convertiţi sensibilitatea exprimată în dB într-una exprimată în µW.
Sensibilitatea (µW) = __________ µW.

În figura de mai sus este prezentată relaţia dintre zgomotul şi sensibilitatea receptorului, care va
stabili puterea optică necesară (bugetul de putere).
În următorii paşi, veti stabili rezerva (marginea) prin determinarea puterii minime la ieşirea
transmiţătorului din sistemul vostru.
SPECIFICAŢII ELECTRICE / OPTICE
Puterea maximă de ieşire măsurată la capătul unui cablu de 1m.

Aceasta este o parte din foaia de catalog a transmiţătorului care se referă la fibra de sticlă de
62.5/125µm pe care aţi conectat-o la modulul de laborator.
9. Puterea de ieşire a transmiţătorului este dată pentru curenţii direcţi de 60 şi 100mA. Care este
puterea minimă la ieşire în dBm pentru un curent de comandă de 60mA?
a. -14; b. -16.0; c. -17,5; d. -19.
10. Calculaţi puterea echivalentă în µW pentru -19dBm.
Pmin(60 mA) = _________ µW.
11. Transmiţătorul de pe modul funcţionează la minim 35mA. Pentru a găsi puterea minimă la
35mA, se înmulţeşte puterea minimă calculată la 60mA cu un factor de declasare de 35/60.
Pmin(35 mA) = _________µW.
12. Convertiţi înapoi în dBm puterea la 35mA (7,34µW).
Pmin(35 mA) = _________dBm.

4
 Folosind metodele anterioare având puterea maximă la 60mA, puterea maxima la 35mA ar trebui
să fie 23,4µW, sau -16,3dBm.
Puterile minime şi maxime la 35mA, măsurate în ambele unitati (dBm şi µW), au fost adăugate în
tabel.
De notat este faptul că ratele puterii transmiţătorului presupun folosirea unui cablu de 1m cuplat la
transmiţător. Din moment ce aţi conectat un cablu de 1m, înseamnă că toate pierderile de conectare
sursă-fibră şi de transfer pe cablu pâna la receptor sunt luate în considerare.

13. Receptorul are un port optic cu diametrul de 250µm.

Nu există nici o pierdere de putere optică din cauza
nepotrivirii zonelor de contact optic, deoarece lumina
este transferată de la o secţiune cu:
a. diametru mic spre una cu diametru mai mare;
b. diametru mare spre una cu diametru mai mic.

Apertura numerică (NA) este 0,35 pentru receptor şi

0,275 pentru fibră. Nepotrivirea NA la conexiunea fibră-
detector, nu are ca rezultat deasemenea o pierdere de
putere, deoarece lumina trece de la un NA mică la una mai
mare.
Pierderea de putere optică de la conexiunea fibră-
detector este deci limitată, fiind considerată 1dB datorită
pierderilor conectorului.

Aţi determinat puterea minimă a transmiţătorului ca fiind -21,3dBm. Scăzând 1dB pentru
conexiunea fibră-detector, rezultă o valoare de -22,3dBm pentru puterea de ieşire a transmiţătorului.
O altă pierdere care trebuie luată în considerare este degradarea în timp a LED-urilor sursă. O
pierdere de 3dB este de obicei considerată în acest sens, ajungându-se astfel la un total de -25,3dBm.
14. Care este rezerva (limita) de putere optică?
OPM = ___________ dBm.
O aplicaţie practică a calculului bugetului sistemului, este aceea de a determina lungimea maximă a
fibrei optice care se poate adăuga înainte ca puterea optică disponibilă să fie depăşită.

5
 Dacă ar fi să adăugaţi un al doilea cablu cu F.O. de sticlă între cablul de 1m şi receptor, conectorul
adiţional va provoca o pierdere de 1dB. Prin urmare, pierderea maxima pe care un cablu adăugat o
poate provoca este de 3dB.
15. În cazul în care atenuarea fibrei de sticla este de 3dB/km, ce lungime rezultă pentru o pierdere
de 3dB?
LMAX = _________ km.
Puteţi folosi această metodă şi pentru a calcula lungimea maximă a altor tipuri de cabluri şi
numărul maxim de conectori dintr-o legătură.
În etapele anterioare, aţi calculat limita de putere pe baza puterii de ieşire a transmiţătorului şi
zgomotului la intrarea receptorului în cel mai defavorabil caz.
Puteţi calcula limita reală pentru sistemul de pe modulul de laborator măsurând bascularea ieşirii
receptorului şi folosind tensiunea zgomotului la ieşirea receptorului în cel mai defavorabil caz.

Datele de catalog arată că tensiunea maximă efectivă a zgomotului la ieşirea receptorului este
0,43mV.
Pentru o BER de 10-9, valoarea de vârf trebuie să fie cu cel puţin 11dB mai mare, sau de 12 ori
valoarea efectiva:
Sensibilitatea(mV) = 12 x 0,43 = 5,16mV.
Sensibilitatea este exprimată acum în mV şi va fi utilizată la calculul limitei (marginei) actuale.

Puterea la intrarea receptorului pentru legatura realizată cu modulul de laborator este pur şi simplu
puterea transmiţătorului din care se scade pierderea de conectare de 1dB. Echivalenţa în µW este
specificată în ultima coloană a tabelului de mai sus.
Puteţi determina variaţia ieşirii receptorului prin înmulţirea puterii de intrare (în µW) cu
sensibilitatea răspunsului acestuia.
11 - 2
16. Calculaţi balansul (variaţia) maxim al ieşirii receptorului:
VO(max) = ____________ mV.

Utilizând metoda precedentă, tensiunea minimă de ieşire ar trebui să fie de aproximativ 27,1mV.
Maximul şi minimul tensiunii la ieşirea receptorului au fost adăugate în tabel.

6
 17. Mutati sonda de pe CH 1 la ieşirea receptorului (D-IN).
18. Măsuraţi tensiunea de ieşire.
VO = ___________ mVpk-pk.

19. Valoarea măsurată este în jurul valorii de 130.0mV cu abatere între valorile minime şi maxime
specificate?
a. da; b. nu.
Notă: Valorile nominale sunt date orientativ aici şi
în paginile următoare. Pentru calcule folosiţi
valorile obţinute de voi.
Puteti determina limita (rezerva) minimă a puterii optice folosind raportul dintre tensiunea la ieşirea
receptorului şi sensibilitatea acestuia în mV.

20. Calculaţi limita (rezerva) minimă:

OPM(min) = 10 x log[VO(min)/sensibilitate(mV)]
= _________ dBm.
Luând în consideraţie degradarea LED-ului, OPM minimă este de 4,2dBm (7.2 – 3).
21. Care este limita de putere determinată pe baza tensiunii de ieşire măsurate?
OPM(masurat) = __________ dBm.

22. Ce puteţi concluziona pe baza limitei (rezervei) de putere determinate?

a. Sistemul se încadrează în bugetul de putere optică (disponibilă);
b. Sistemul a depăşit puterea optică disponibilă (bugetul).

7
 În continuarea lucrării veţi conecta cabluri cu fibră optică adiţionale, între cablul de 1m (sticlă)
şi receptor. Veţi folosi calculele efectuate pentru cablul de 1m (sticlă) ca referinţă.
În această secţiune a lucrării, veţi măsura ieşirea receptorului într-o legătura cu fibră optică care
utilizează un cablu cu F.O. de sticla de 1m conectat la un cablu cu F.O. de sticla de 5m. Veţi observa
efectele pierderilor datorate conectorilor şi cablurilor asupra puterii optice disponibile a sistemului.

23. Scoateţi conectorul ST de la receptor. Conectaţi un cablu cu F.O. de sticlă de 5m între cablul
cu F.O. de 1m (sticlă) şi receptor, folosind piesa de interconectare aşa cum este arătat în figura de mai
sus. Asiguraţi-vă că nu există porţiuni de cablu îndoit sub unghiuri ascuţite, fapt ce ar putea conduce la
pierderi suplimentare.
24. Măsuraţi tensiunea de la ieşirea receptorului.
VO = _________ mVpk-pk .

25. Calculaţi diferenţa puterilor de ieşire în cazul celor două configuraţii de cabluri utilizând
raportul celor două tensiuni de ieşire.
DP(dB) = 10 x log[VO(1mg)/VO(1mg + 5mg)]
= _________ dB.
Pierderi la conector = 1dB
Atenuarea fibrei (sticlă) = 3dB/km
26. Pierderea de putere pe care aţi calculat-o se datorează adăugării cablului de 5m şi cuplajului
optic. Care dintre acestea (fibra sau cuplajul) determină pierderi de putere mai mari?
a. conectorul; b. fibra.
Aţi calculat o margine (rezervă) de putere optică pentru sistem, care include puterea
transmiţătorului, pierderile conectorului, cablul cu FO de sticlă de 1m şi degradarea LED-ului.
Dacă se adaugă un al doilea cablu şi conectorul necesar, pierderile lor de putere adunate nu pot
depăşi OPM. Presupunând că conexiunea implică o pierdere de aproximativ 1dB, pierderea rămasă
este atribuită cablului.

8
 27. Dacă atenuarea cablului este de 3dB/km, care este lungimea cablului cu FO de sticlă care
conduce la pierderi de 10dBm?
L(max) = _________ km.
În următoarea secţiune a lucrării, veţi măsura ieşirea receptorului într-o legătură pe fibră optică
realizată cu un cablu cu F.O. de sticlă de 1m cuplat la un cablu cu F.O. de plastic de 1m. Veţi observa
efectele conectorului şi ale pierderilor cablului în bugetul puterii sistemului.

28. Deconectaţi cablul de 5m cu F.O. de sticlă de la receptor şi piesa de interconectare. Conectaţi

un cablu cu F.O. de plastic de 1m între cablul de 1m cu F.O. de sticlă şi receptor, folosind piesa de
interconectare aşa cum este arătat în figura de mai sus. Asiguraţi-vă că nu există unghiuri ascuţite sau
îndoiri excesive ale cablurilor, lucru care poate contribui la pierderi suplimentare de putere optică.
29. Măsuraţi tensiunea de ieşire a receptorului.
Notă: Dacă întâmpinaţi dificultăţi la măsurarea acestui semnal, consideraţi o valoare de 5 mVv-v.
VO = ________ mVv-v.

30. Calculaţi diferenţa puterilor la ieşire în cazul celor două configuraţii de cabluri utilizând
raportul celor două tensiuni de ieşire.
DP(dB) = 10 x log[VO(1mg)/VO(1mg + 1mp)]
= ________ dB.

Notaţi valorile tensiunilor de ieşire. Determinaţi diferenţa de putere pentru diferite combinaţii de
cabluri şi reţineţi aceste valori. Scăzând valoarea (1mg + 5mg) din valoarea (1mg + 1mp) veţi afla
diferenţa care rezultă din înlocuirea cablului cu F.O. de sticlă de 5m cu cablul cuF.O. de plastic de 1m.
Dacă această valoare este mai mare decât rezerva (marginea) de putere optică (11,0dB), se poate
concluziona că puterea disponibilă (bugetul) este depăşită în cazul adăugării cablului cu F.O. de plastic

9
de 1m. Deşi aţi putut măsura o tensiune de nivel scăzut la ieşirea receptorului, semnalul nu este
suficient de puternic pentru a menţine o BER de 10-9.
Există mai mulţi factori care trebuie luaţi în considerare pentru pierderile semnificative de putere
datorate utilizării cablului cu F.O. de plastic de 1m. Pentru a determina care este cel mai important
factor, puteţi presupune iniţial că acesta este atenuarea fibrei.
Atenuarea fibrei (plastic) = 200dB/km
31. Calculaţi pierderile în fibră pentru cablul cu fibră de plastic de 1m:
Pierderifibra = ___________ dB.
Se poate concluziona că o pierdere a fibrei de 0,2dB nu reprezintă o parte semnificativă din
pierderile totale de putere. Restul factorilor sunt pierderile datorate nepotrivirii NA şi zonelor de
contact optic la conectări.
32. Comparaţi valorile NA şi diametrului fibrei de plastic cu cele ale receptorului. Care dintre
acestea determină pierderi mai mari?
a. nepotrivirea zonelor optice la conectori;
b. nepotrivirea NA.

Se poate observa că (tabelul de mai sus) zona de nepotrivire este de departe cea mai importantă
parte de pierderi de putere în conexiunea cu cablu cu F.O. de plastic de 1m.

Concluzii:
1. Puterea optică disponibilă (OPB) arată cât de multă puterea optică suplimentara este
disponibilă după ce pierderile din sistem sunt scăzute din puterea transmiţătorului.
2. Rezerva (marginea) de putere optica (OPM) este diferența dintre puterea transmiţătorului (mai
putin pierderile din sistem) şi sensibilitatea receptorului.
3. Se poate folosi marginea de putere optică pentru a calcula lungimea maximă a cablului sau
numărul conectorilor ce pot fi adăugaţi în sistem fără ca puterea disponibilă să fie depăşită.
4. Bugetul timpului de creştere asigură ca toate componentele din sistemul de comunicaţie pe
fibră optică să opereze suficient de rapid pentru a îndeplini cerinţele de bandă ale aplicaţiei.

Întrebări recapitulative:
1. Pentru a determina puterea optică disponibilă într-un sistem, trebuie considerate toate pierderile
de putere determinate de:
a. conectori;
b. atenuarea fibrei;
c. NA si nepotrivirea zonelor optice la conectare;
d. toate cele de mai sus.
2. Rezerva (marginea) de putere optică este diferenţa dintre puterea transmisă disponibilă după
efectul pierderilor şi:
a. răspunsul receptorului; c. degradarea LED-ului transmiţătorului
b. sensibilitatea receptorului; d. pierderile datorite nepotrivirii fibrei cu detectorul.
10
3. Ce utilizează un proiectant pentru a se asigura că toate componentele sistemului optic lucrează
destul de rapid pentru a satisface cerinţa de banda a aplicaţiei?
a. Legea lui Ohm;
b. puterea optică disponibilă (bugetul puterii);
c. frecvenţa disponibilă;
d. bugetul timpului de creştere.
4. Un transmiţător pe fibră optică este conectat la un receptor printr-un cablu cu F.O. de sticlă cu
lungimea de 1500m şi care are la capete conectori ST. Care este rezerva de putere optică?

a. 2,8dB;
b. 9dB; 11 - 3
c. 12dB;
d. 11,5dB.
5. Un sistem pe fibră optică are o margine de putere optică de 16dB. Care este lungimea maximă
de fibră optică de plastic care poate fi adăugată înainte să fie atinsă sensibilitatea maximă a
receptorului? [ NOTĂ: Consideraţi că nu este introdus nici un conector.]
a. 80m;
b. 80km;
c. 12,5 km;
d. Nu poate fi determinată.

11