Sunteți pe pagina 1din 6

COLEGIUL TEHNIC “MIHAIL STURDZA” IAŞI PROFESOR: DAMIAN LOREDANA MIHAELA

ELEVUL ………………………………… .... CLASA ............... DATA ……………………………

Funcţia de gradul I - Notiuni teoretice

y
12

10

x
-9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

-2

-4

-6

Fig. 1 ( f (x)=2x+3 )

Definitie: Fie a, b  , a  0 . Functia f :   , f ( x)  ax  b se numeste functie de gradul I.

OBS. Un punct
A( x A ; y A )  Gf  f ( x A )  y A .

Proprietăţi:

1. Graficul funcţiei de gradul I

- Intersectia cu axele de coordonate:


b   b  
Gf Ox  f ( x)  0  ax  b  0  x   Gf Ox   A  ;0  
a.) a   a 

Gf Oy  x  0  f (0)  a 0  b  f (0)  b  Gf Oy   B  0; b  


b.)


Daca a>0, graficul functiei de gradul I este o functie care „urca”


Daca a<0, graficul functiei de gradul I este o functie care „coboara”

 Imf = .
Imaginea functiei liniare este:
2. Monotonia funcţiei de gradul I
Funcţia de gradul I este strict monotonă pe  .
a  0  f strict crescatoare pe 
Fie x1 x2   . Daca a  0  f strict descrescatoare pe 
3. Semnul funcţiei de gradul I
 b 
  ;   ;
 f are semnul lui a pe  a 

 b
 ;   ;
 f are semn contrar lui a pe  a

x b

 a 
f(x) semn contrar lui a 0 semnul lui a

Coeficienţii a şi b se numesc pantă (coeficient unghiular), şi respectiv ordonata la origine a


dreptei.

4. Paritatea funcţiei de gradul I


b  0  f ( x )   f ( x )  f impară
f ( x)   ax  b  
b  0  f nu este nici pară nici impară
5. Funcţia de gradul I este nemărginită.
6. Funcţia de gradul I nu este periodică.
Observaţii:
 Bisectoarea întâi (ce corespunde cadranelor I şi III) ce reprezintă graficul funcţiei liniare

este dreapta de  ecuaţie: y = x < = > f(x) = x, x   .


 Bisectoarea a doua (ce corespunde cadranelor II şi IV) are ecuaţia: y = -x<=>f(x)= -x,
x .

 f  g   x  f  g  x 
OBS. .

Pozitiile relative a doua drepte:


ax  by  c
 S 
Fie sistemul mx  ny  p . Fiecare ecuatie a sistemului este o ecuatie a unei

drepte in plan.

Ex:
d1 : ax  by  c si d 2 : mx  ny  p .
 Sistemul are solutie unica (sistem compatibil determinat) – dreptele se intersecteaza
 Sistemul are o infinitate de solutii (sistem compatibil nedeterminat) – dreptele sunt
confundate
 Sistemul nu are nici o solutie (sistem incompatibil) – dreptele sunt paralele.

AB  ( xB  x A )2  ( yB  y A ) 2
: Formula distantei / lungimea segmentului
Obs

FISE DE LUCRU - Functia de gradul I

Fisa nr. 1

 1 1
f    f (1) f (0) f (1) f  
1. Fie f :   , f ( x)  2 x  1 . Sa se calculeze  2   2.

2x 1
4 5
2. Sa se afle x   astfel incat 2 .

 f (1) 
2014
3. Fie f :   , f ( x)  2014 x  2013 . Sa se calculeze .
f  0   f (1) f  2018 
4. Fie f :   , f ( x)  5  x . Sa se calculeze .
f (3) f  2   f  2   f (3)
5. Fie f :   , f ( x)  3  x . Sa se calculeze .
f (1)  f  2     f  5 
6. Fie f :   , f ( x)  4  x . Sa se calculeze .
f (1)  f  2     f  7 
7. Fie f :   , f ( x)  3 x  1 . Sa se calculeze .
FISE DE LUCRU - Functia de gradul I

Fisa nr. 2

x  y  5

8. Sa se determine solutiile sistemului  x  y  3 .

9. Fie f :   , f ( x)  ax  b , al carei grafic este dreapta AB unde A(1; 7), B(2; 4) . Sa se

afle a, b   .

10. Fie f :   , f ( x)  5 x  7 . Sa se afle x   astfel incat f ( x)  f (1)  2 .


f (1)  f  2     f  10 
11. Fie f :   , f ( x )  2 x  1 . Sa se calculeze .
f (1) f  2   f  9   f (10)
12. Fie f :   , f ( x)  x  3 . Sa se calculeze .

13. Sa se determine m   astfel incat A( m;3)  Gf , unde f :   , f ( x)  5 x  2 .

14. Sa se determine elementele multimii A  {x   | 2 x  3  5 x  6} .


15. Sa se determine distanta dintre punctele de intersectie ale graficului functiei f cu axele de

coordonate, unde f :   , f ( x)  3 x  6 .

16. Calculati
 g  f  (3) unde f , g :   , f ( x)  x  3 si g ( x)  x  2015 .

17. Calculati f ( f (3)) unde f :   , f ( x)  2 x  1 .

FISE DE LUCRU - Functia de gradul I

Fisa nr. 3

18. Sa se afle a   astfel incat P (1;1)  Gf , unde f :   , f ( x)  2 x  a .

19. Fie P(3; 2)  Gf , f :   , f ( x)  ax  1 . Sa se afle f ( x ) .


f  2   f  2 
20. Fie f :   , f ( x)  x  2 . Sa se calculeze .
f  1  f (0)  f  1
21. Fie f :   , f ( x)  2 x  3 . Sa se calculeze .
x 1
1  1
22. Sa se afle x   astfel incat 3 .

23. Fie f , g :   , f ( x)  2 x  1, g ( x)  x  3 . Sa se determine coordonatele punctului de


intersectie a graficelor celor doua functii.
24. Aflati ab , stiind ca a  b  150 si a reprezinta 25% din b.
25. Determinati coordonatele punctului de intersectie a graficelor functiilor
f , g :   , f ( x )  x  3, g ( x )  5  x

26. Aflati m   stiind ca M (m;1)  Gf si f :    , f ( x)  x  3 .


f (1)  f  2     f  9   f (10)
27. Calculati unde f :   , f ( x)  2 x  3 .

FISE DE LUCRU - Functia de gradul I

Fisa nr. 4

28. Calculati f (2) f (0) pentru functia f :   , f ( x)  x  1 .

29. Calculati f (4)  f (4) pentru functia f :   , f ( x)  x  4 .

30. Rezolvati in  , ecuatia ( x  2)  x  8  0 .


2 2

f  2   f (0)  f  2 
31. Fie f :   , f ( x)  2 x  3 . Sa se calculeze .
32. Determinati coordonatele punctului de intersectie a graficului functiei
f :   , f ( x)  x  4 cu axa Oy.

33. Aflati m   stiind ca f (m)  1 si f :   , f ( x)  x  4 .

34. Aflati a   stiind ca f (1)  a si f :   , f ( x )  x  3 .

35. Calculati
 f  g  ( 2)
, unde f , g :   , f ( x)  3x  4, g ( x)  2 x  5 .

36. Aflati a   stiind ca A(a;0)  Gf si f :   , f ( x)  x  2 .


f (1)  f  2   f (0) f (1)
37. Fie f :   , f ( x)  2 x  3 . Sa se calculeze .

38. Aflati m   stiind ca A(m;0)  Gf si f :   , f ( x)  x  1 .


39. Calculati
 g  f  (0) unde f , g :   , f ( x )  x  2016 si g ( x)  x  2016 .

40. Aflati m   stiind ca M ( m; 4)  Gf si f :   , f ( x)  x  2 .

FISE DE LUCRU - Functia de gradul I

Fisa nr. 5

41. Aflati a   stiind ca A(1;0)  Gf si f :   , f ( x)  x  a .

42. Fie f :   , f ( x)  3 x  2 . Determinati coordonatele punctului de intersectie a graficului


functiei cu axa Oy.

43. Fie a, b   astfel incat A(a; b  1)  Gf , A(a; b  1)  Gg , unde


f , g :   , f ( x)  2 x  5, g ( x)  x  1 .

44. Determinati punctele de intersectie ale graficului functiei f :   , f ( x)  2 x  1 cu axele


de coordonate.
f (0) f  1  f  10 
45. Fie f :   , f ( x)  8  x . Sa se calculeze .

46. Fie f :    , f ( x )  3x  4 . Aflati x   astfel incat f ( x)  f (1)  1 .

47. Fie f , g :   , f ( x)  2 x  3 si g ( x)  x  1 . Determinati coordonatele punctului de


intersectie a graficelor celor doua functii.
f (1) f  2   f  9   f (10)
48. Fie f :   , f ( x)  6  x . Calculati .

49. Calculati
 f  f  (0)
unde f :   , f ( x)  3x  1 .

50. Calculati f (1) f (2) f (5) unde f :   , f ( x)  x  2 .

51. Calculati f (1)  f (2)    f (10) unde f :   , f ( x)  2 x  1 .