Terapia cu aerosoli este o modalitate revolutionara de tratare a multor conditii, inclusiv boli obstructive ale

cailor respiratorii.

Aceasta forma de tratament implica introducerea medicamentelor in caile respiratorii inferioare prin

intermediul aerosolilor, pentru a se obtine un efect topic sau sistemic.

Cel mai mare avantaj al acestei terapii este ca utilizeaza doze mai mici de substante medicamentoase iar

efectele adverse sistemice sunt reduse, in tip ce raspunsul la tratament este unul rapid.

Dimensiunea particulelor este foarte importanta intrucat admnistrarea medicamentelor depinde de aceasta

intr-o mare masura.

Cuprins articol

1. Generalitati

2. Dispozitive pentru aerosoli

3. Cum ajung aerosolii in plamani

4. Cum se desfasoara tratamentul cu aerosoli

5. Citeste pe aceeasi tema

Dispozitive pentru aerosoli

Sus

Exista mai multe tipuri de dispozitive care pot genera aeorsoli:

- nebulizatoare

- dispozitive de inhalare cu pudra uscata

- dispozitive de inhalare presurizate cu doze determinate.

Utilizarea fiecaruia dintre aceste dispozitive are avantaje si dezavantaje care trebuie intelese pentru a se

optimiza beneficiile pentru sanatate.

Terapia cu aerosoli poate fi utilizata si in cazul ventilatiei mecanice ca parte a terapiei bronhodilatatoare, a

medicatiei antiinflamatorii si uneori pentru instilarea antibioticelor sau mucoliticelor.

Cunoasterea principiilor si situatiilor in care poate fi aplicata terapia cu aerosoli sunt esentiale pentru

utilizarea efectiva a acesteia in cazul diferitelor afectiuni.

Produse recomandate in caz de afectiuni respiratorii

Respiration Blend - sinuzita, bronsita, astm bronsic, bronhopneumopatie obstructiva cronica, emfizem

pulmonar - 45,28 RON

Astragalus - protector pulmonar in fibroza, bronsita, astm - 57,43 RON

Red Clover - bronsita, astm, tuse convulsiva - 43,57 RON

Septilin - afectiuni alergice (rinita alergica, astm bronsic intermitent) - 31,21 RON

Cum ajung aerosolii in plamani

Sus

In timp ce o persoana respira, aerosolii patrund prin gura, trahee, bronhii care se ramifica in pasaje

respiratorii mai mici numite bronhiole ce contin la randul lor mici saculeti cu aer (alveole).

Cel mai des, in cadrul terapiei cu aerosoli sunt folosite bronhodilatatoarele care au rolul de a relaxa caile

respiratorii, astfel incat acestea sa devina mai spatioase, iar respiratia sa fie mai usoara. Cele mai multe

tratamente cu aerosoli dureaza aproximativ 10 minute si este indicat sa se repete de 3-4 ori pe zi.

Cum se desfasoara tratamentul cu aerosoli

Sus

Pentru ca terapia cu aerosoli sa fie eficienta se recomanda respectarea urmatoarelor etape:

- se alege o zona confortabila, bine iluminata si aproape de o sursa de curent

- se conecteaza aparatul de arosoli la sursa de curent

- se spala bine mainile inainte de a monta partile dispozitivului de aerosoli sau de a manipula medicatia.

- se toarna medicatia in recipientul special al aparatului de aerosoli

- daca medicatia nu este ambalata sub forma unei doze se va masura corect cantitatea acesteia si se va

dilua cu solutie salina sau apa.

- medicul va oferi cantitatile exacte si instructiuni specifice privind amestecarea medicatiei.

- se ataseaza capacul la recipientul in care a fost pusa solutia medicamentoasa.

- se introduce unul dintre capetele tubului de alimentare la recipientul aparatului de aerosoli si celalalt la

unitatea acestuia. Se baga in priza celalalt cablu al unitatii dispozitivului de aerosoli.

- persoana care va face aserosoli se va aseza in pozitie sezanda si va porni aparatul de aerosoli. Ar trebui

sa se poata observa cum sunt eliberate pulberi fine din piesa bucala a nebulizatorului. Daca nu se intampla

acest lucru trebuie verificate din nou conexiunile si cantitatea de medicament.

- piesa bucala a aparatului se va tine intre dinti, cu buzele de jur imprejurul ei si se va respira normal pe

gura, nu pe nas.

- ritmul respiratiei va fi normal nu accelerat pentru ca medicamentul sa fie distribuit uniform in plamani.

- tratamentul se va face complet, iar apoi se va opri compresorul nebulizatorului.

Sistemul respirator este format din caile respiratorii superioare (nas, faringe si laringe) si
caile respiratorii inferioare (trahee, bronhii, bronhiole, alveole). Aerul este inhalat pe nas
si gura si trece prin faringe si laringe spre trahee. Traheea conduce aerul catre plamani
printr-un sistem subdivizat si din ce in ce mai ingust format din bronhii si bronhiole, pana
cand ajunge in alveole.
Bolile respiratorii
Multe boli respiratorii pot fi tratate utilizand aerosoloterapia: sinuzite, rinite, otite,
bronsite (infectii ale sistemului respirator), astm, boala pulmonara obstructiv cronica,
enfizem pulmonar (boli care ingreuneaza respiratia) si raceli, tuse persistenta, laringita si
faringita.
Nebulizarea si aparatele pentru aerosoloterapie
Terapia cu aerosoli este o metoda moderna folosita uzual pentru a trata bolile severe sau
cronice ale aparatului respirator.
Eficienta aparatelor pentru aerosoloterapie difera in functie de dimensiunea particulei pe
care acestea o pot produce.
MMAD (Dimensiunea medie a particulei) este unitatea de masura in microni, ce
determina dimensiunea particulelor nebulizate. Un aparat pentru aerosoloterapie
(nebulizator) este eficient daca particulele create pot ajunge pana in caile respiratorii
inferioare (plamani). Aceasta se intampla cand valoarea MMAD este intre 0.5 si 5
microni.
Nebulizatoarele Medel se incadreaza in aceste valori, iar spre deosebire de alte tipuri de
nebulizatoare, functionarea lor pe baza de compresor permite o penetrare mai adanca a
substantei nebulizate, eventualele efecte secundare ale medicamentului utilizat fiind
reduse prin utilizarea unei cantitati mai mici de medicament.
Scopul aerosoloterapiei moderne este sa livreze cu cat mai mare precizie medicamentul
acolo
unde este nevoie de el si mai ales sa il poata depune cat mai in profunzime in sistemul
respirator. Aceste rezultate au fost obtinute prin imbunatatirea si optimizarea a doua
caracteristici “tehnice”: compresorul cu aer si recipientul pentru medicament.
In toata lumea, in jur de 100 de milioane de oameni sufera de astm si boli respiratorii.
Medel, cu gama sa de aparate pentru aerosoloterapie, ofera aparate potrivite tuturor
necesitatilor, de la astm la bronsita sau pneumonie.

Pe langa kitul de nebulizare (format din recipient pentru medicament, masti cu profil
moale, piesa pentru gura si pentru nas, irigator nazal Medeljet Rhino, tub si filtre) Medel
Profesional este dotat cu o cutie pentru accesorii cu sistem de curățare prevăzută cu
orificii de scurgere a apei ce poate fi utilizată atât pentru a păstra accesoriile între 2
utilizari sau pentru depozitare pe termen mai lung, cât şi pentru a le steriliza după
utilizare cu ajutorul soluțiilor de sterilizare la rece.
Irigatorul nazal Medeljet Rhino este ideal pentru hidratarea în profunzime a mucoasei
nazale a copiilor și adultilor.
Medel Professional este un aparat durabil, util in toate tipurile de raceli, pe care il puteti
folosi ani la rand, beneficiind de o garantie de 5 ani,

Ce este Bronhodilatin si pentru ce se utilizeaza

Indicatii

Astm bronsic (tratamentul crizei), bronsita spastica, atelectazii post-operatorii, pregatirea si favorizarea

aerosoloterapiei cu alte medicamente (antibiotice, secretolitice, cortizon, cromoglicat), evitarea eventualelor

spasme bronsice si usurarea respiratiei in conditii de terapie intensiva; realizarea bronhodilatatiei pentru

teste functionale respiratorii. Bloc atrio-ventricular partial sau total, tratamentul si profilaxia acceselor

Adams-Stockes, sindrom de sinus carotidian, bradicardie.

Mod de administrare
Sublingual 1-2 comprimate; la nevoie se poate repeta dupa 3-4 ore (fara a depasi 6 doze/zi).

Atentionari si precautii
Contraindicatii

Tahicardie marcata (peste 130/minut), aritmii ectopice (extrasistole polimorfe si in salve), angina instabila,

infarct acut de miocard, astm cardiac, hipertiroidism, stari de acidoza.

Precautii
Prudenta in cardiopatia ischemica, hipertensiunea arteriala si la diabetici; nu se administreaza concomitent

cu adrenalina, nu se asociaza cu halotan, IMAO, clorpromazina. Simpatomimeticele figureaza pe lista

substantelor dopante (interzise la sportivi).

Reactii adverse posibile

Tahicardie, palpitatii, dureri precordiale, hipotensiune cu ameteli, cefalee, slabiciune, tremor, rareori greata

si voma.

Informatii suplimentare
Compozitie

Preparatul Bronhodilatin se prezinta sub forma de comprimate, fiecare comprimat contine 10 mg clorhidrat

de izoprenalina.

Ambalaj

Comprimate sublinguale continand izoprenalina 10 mg (flac. cu 20 buc.).

Indicatii:

- profilaxia si tratamentul crizelor de astm bronsic;

- bronsita cronica obstructiva, bronsita enifizematoasa si alte afectiuni cu componenta bronhospastica;

- ca adjuvant pentru aerosoloterapia cu antibiotice, secretolitice,

- glucocorticoizi, cromoglicat disodic;

- pentru bronhospasmoliza in scop diagnostic.

Contraindicatii:

Prudenta, doze mici sau se evita (dupa caz) la bolnavii cu tahicardie si aritmii ectopice, cardiopatie

ischemica, insuficienta cardiaca, hipertiroidism.

Se va evita in primul trimestru de sarcina si in perioada premergatoare nasterii (are efect tocolitic).

Folosirea nu este posibila la copiii mici si se face numai sub supraveghere la copii mari (administrarea

prezinta dificultati).

Inhalarea sub forma de aerosoli nu este indicata in astmul grav si in starea de rau astmatic (este ineficace

deoarece medicamentul nu ajunge la locul de actiune).

Atentie!

Bolnavii vor fi instruiti asupra modului de administrare si asupra riscurilor legate de supradoze; lipsa

ameliorarii clinice, chiar daca se administreaza doze mari, impune consultarea medicului.

Administrare:

Curativ, in criza de astm, se inhaleaza o doza (un puf cuprinde 0,2 mg), la nevoie inca o doza dupa 5

minute; profilactic, cate o doza de 3 ori/zi, se creste la nevoie, pana la cel mult 12 doze/zi.

Actiune:

Bronhodilatator prin stimulare beta-adrenergica selectiva.

Efectul se instaleaza in 2-5 minute de la inhalarea aerosolilor si dureaza 5-8 ore.

Limiteaza degranularea mastocitelor si favorizeaza clearance-ul mucociliar la nivelul mucoasei bronsice.

Reactii adverse:

Uneori tremor, rareori tahicardie, palpitatii, neliniste, cefalee.

Tratamentul indelungat poate dezvolta toleranta (se recomanda folosirea a cel mult 1 flacon in 3 luni).

Prezentare ambalaj:

Flacon presurizat dozat, pentru aerosoli (spray), continand fenoterol bromhidr. 4 mg/ml (flacon cu 15 ml).

Catalin Carstoveanu, medic primar neonatolog la Spitalul de Urgenta pentru copii “Maria Sklodowska Curie”

din Bucuresti, intr-un interviu in care vorbeste despre folosirea inhalatorului salin SaltMed (singurul inhalator

cu emisie constanta de particule de sare uscata) in spital.

In cadrul spitalului, care e afectiunea cea mai importanta, in tratamentul careia folositi si terapia cu

SaltMed?

Personal am fost implicat in tratarea a trei tipuri de pacienti. Unul si cel mai important, cu rezultate evident

pozitive – boala cronica pulmonara la nou nascuti si sugari.

Cateva cuvinte despre aceasta boala: este vorba de o afectiune cronica pulmonara, care este una foarte

invalidanta, al carei principal trigger este ventilatia mecanica dar care are si alti factori de declansare:

administrarea de oxigen, atelectrauma, infectii etc.

Ventilatia mecanica trebuie condusa intr-un anume fel, de obicei volutrauma si barotrauma sunt elemente

serioase in progresia si declansarea afectiunii, dar cu toate aceste masuri de preventie,boala cronica

pulmonara este prezenta.

Avem multi pacienti care sufera de aceasta boala , unii pe care, pur si simplu, uneori nu-i putem deconecta

de la aparatele de ventilatie mecanica datorita severitatii bolii cronice pulmonare, ceea ce inseamna

ventilatie pulmonara a la long. Avem un fost prematur internat cu multiple afectiuni dar si cu boala cronica
pulmonara, pe care dupa 8 luni de zile am reusit sa il deconectam de la aparatele de ventilatie, folosind si

terapia SaltMed.

Avem si un alt prematur cu greutata foarte mica la nastere, cu boala cronica pulmonara, care a fost ventilat

mecanic foarte bland, care a primit o fractie de oxigen foarte mica in cursul ventilatiei mecanice, dar care a

avut o infectie materno-fetala severa si care acum are o boala cronica severa. Din primele minute ale

adminstraii SaltMed, am reusit sa obtinem unTidal Volum Expirator mai mare cu 20% si o saturatie cu 2-3%

mai mare la aceeiasi parametric de ventilatie mecanica.

Apoi, o a doua categorie de pacienti la care tratamentul a dovedit efecte benefice importante: cazuri de

hiperreactivitate bronsica, bronsiolite sau astm. Am pacienti cu bronsiolite, la care administrez SaltMed,

pacienti cu astm, la care am reusit reducerea dozelor de cortizon administrand simultan SaltMed.

La pacientii care iau cronic cortizon, inhalatorii, administrarea sistematica si concomitenta de sare SaltMed a

permis reducerea sigura a dozelor de cortizon iar modul in care am demonstrat lucrul acesta – am masurat

fractia exalata de oxid nitric in gazul expirat si am observat ca are o valoare mai mica, ceea ce este un lucru

foarte, foarte bun. De obicei, valorile scadeau cu 2-4 ppm dupa administrare de particule uscate de sare.

A treia categorie de pacienti sunt cei cu viroze respiratorii – cu bronhoconstrictie, bronsite, acute, cronice, la

care administrez de rutina SaltMed, fiind un produs natural: e foarte important ca este sare naturala, care nu

produce efecte secundare.

Cred ca al patrulea lucru la care putem sa il folosim este ca terapie profilactica. Din istoricul altor pacienti

stiu ca administrarea profilactica poate preveni infectiile respiratorii virale si complicatiile acestora.

Practic, acesti pacienti care beneficiaza de tratament preventiv, fac boli mai putin serioase sau nu fac - asta

se intampla, asa ca e un tratament care merita din toate punctele de vedere.

Cum procedati in administrarea propriu zisa, pe pacienti atat de mici?

Am avut patru pacienti pe care i-am tratat cu nebulizator salin administrat in circuitul de inspir al

ventilatorului, cu un conector T Luer Lock la care am atasat initial manufactura noastra, un tub Air Lock care

se putea atasa direct de inhalator. Acum avem un nou conector, foarte apropiat de piesa in T. Este foarte

important ca ceea ce nebulizezi sa mearga imediat intra-traheal si la nivel pulmonar.

Care au fost efectele tratamentului?

Am fost absolut incantati sa vedem efecte imediate: practic, in momentul in care am conectat nebulizatorul

salin in circuitul de inspir al pacientului, administrand aer comprimat si nu oxigen, s-a produs o saturatie

imediata, peste saturatia precedenta a pacientului – in scurta vreme pacientul a inceput sa se hiperventileze

iar starile de volum s-au imbunatatit. Am reusit sa deconectam astfel pacienti in trei saptamani sau o luna

jumatate.

Avem altul acum, care este tratat astfel, si deja de ieri pana astazi s-au parcurs pasi foarte importanti in

tratare (este un caz de boala cronica pulmonara). Noi vedem efectele, analizand parametrii ventilatori si

gazele sangvine – se imbunatatesc imediat. Si se imbunatatesc persistent, adica lucrurile nu sunt reversibile

– ma refer la faptul ca nu se intorc la starea de unde au plecat, ca la un antiinflamator imediat, la care

efectele dispar o data cu intreruperea medicatiei.

Ceea ce este foarte important de spus este ca am administrat continuu nebulizarea, nu am administrat-o la

ore fixe, ci a fost administrata 24 de ore din 24, schimband nebulizatorul de doua ori, pentru regenerarea lui.

Am folosit doua nebulizatoare pe zi, unul 12 ore, altul 12 ore si le-am schimbat in permanenta, timp de trei

saptamani pana la o luna jumatate (cat am administrat la pacientul cel mai grav pe care l-am avut aici).

Va spun din nou, este vorba de un pacient pe care l-am tinut pe aparatul de respirat opt luni de zile, aproape

ca spusesem parintilor ca nu mai stim ce sa-i mai facem si nu mai credeam ca putem sa il deconectam de la

plamanul artificial.

Despre tehnologia folosita de acest inhalator salin, ce ne puteti spune?

Particulele sunt foarte mici, exista chiar studii facute de alti medici, cercetatori, care au demonstrat

distributia particulelor intre 0.5– 1 micron, pana la 5 microni, pana la 10 microni si care este distributia lor

intra pulmonara: cat se depun in plaman si cat se depun intratraheal.

Este clar, cu cat este mai mica particula, in jur de 0,5 - 1 micron, cu atat mai bine pentru noi, pentru ca fiind

dimensiuni de nivelul acesta, avem o mare distributie pulmonara.

Este foarte evident – din demonstratiile clinice si din datele din literatura de specialitate, ca mare parte din

ceea ce se nebulizeaza in cartusul acela ajunge intrapulmonar. Efectele sunt foarte bune si este important

de retinut: desi am avut peste o luna jumatate de administrare continua (nebulizatorul salin direct intra

traheal deci direct intrapulmonar) nu a existat nicio modificare la nivelul electrolitilor.

Adica sodiul si clorul, absolut normali – sa nu va faceti griji de nivelul seric al sodiului si al clorului, nu se

modifica. Deci cantitatea minima care intra la nivel pulmonar este eficienta pentru a aduce aceste efecte

benefice.

Ce face sarea asa de bine?

Ne-am pus toate problemele si noi – ne-am gandit la tot felul de experimente, sa demonstam ce se intampla

la nivel de membrane celulara, cum sa demonstram, ce se intampla cu pompele de ioni, ne-am gandit tot

felul de lucruri – nu prea gasim experimente de felul acesta in literature. Dar, este foarte cert ca probabil

este vorba de un efect antiedematos.

Pur si simplu, scoate apa din tesuturi. Probabil ca exista si un efect direct antiinflamator, probabil este

posibil la nivelul lantului arahidonic – este posibil lucru acesta, nu stiu. Probabil ca se intampla ceva la nivel

de pompe, iarasi – nu pot sa spun lucrul acesta. Cert este ca efectele sunt clare, sunt demonstrate si nu

sunt daunatoare.

Care credeti ca este diferenta intre administrarea de solutie salina versus aerosoli cu sare uscata?

Exista articole in literatura legate de administrarea de sare de 2%, de 3%, nebulizari cu ser fiziologic

amestecat cu solutie salina molara (deci 5,8). Se face o solutie de 2-3% si ghidurile pentru bronsiolite

vorbesc despre lucrul acesta – cum sa se administreze.

Se administreaza intermitent – la 8 ore, la 12 ore, o zi, doua trei, dar in niciun caz nu poti sa faci

administrare continua cu aceste solutii, pur si simplu pentru ca ineci pacientul cand o asa mare cantitate de

vapori intra pulmonar, inseamna apa in plamani. Pe cand la aerosoli salini nu e niciun fel de problema sa

faci lucrul acesta. Si distributia intra- pulmonara este cu totul alta si aici cred ca este de fapt tot secretul.

Nu am gasit niciun articol legat despre boala cronica pulmonara pe termen lung, si administrarea de solutie

salina (2-3%) intrapulmonar sub forma de nebulizari. La noi terapia SaltMed are un impact serios, adjuvant

in tratarea acestei boli, care este, cum va spuneam, o boala invalidanta.

Credeti ca aerosoloterapia medicamentoasa ar fi mai eficienta dupa utillizarea unei terapii saline, in

ideea dezobstruarii bronsice produse?

Pai da, lucrurile sunt foarte clare pentru noi – din moment ce un pacient incepe sa aiba tidal volume mai

mari, din moment ce incep sa-i fac schimb, sa-i scad fractia inspirata de oxigen, asta inseamna ca

schimburile se fac mult mai bine.

Sunt pacienti care stau luni de zile intubati, si care, ca in orice centru din lumea aceasta, dupa 60 de zile

sunt colonizati 100% intrapulmonar, sunt colonizati cu bacterii, nu neaparat infectati, ci colonizati.

Printre altele, cred ca reusim sa facem si o mai buna recrutare pulmonara, se deschid mai multe alveole. Si

ghidurile de tratament recomanda nebulizari cu antibiotice pentru aceste colonizari – evident ca ma astept

ca tratamentul cu nebulizari medicamentoase antibiotice sa fie mult mai eficiente la acesti pacienti dupa

aerosoloterapie cu SaltMed, este evident.

Inspirăm şi expirăm de peste 20.000 de ori pe zi. Respiraţia este influenţată de fiecare dată de
condiţiile metabolice: de exemplu odihna sau activitate - de centrul respirator din creier.
Procesul de
respiraţie se realizează automat fără a fi întotdeauna constienţi de existenţa acestuia.
Respiraţia este
esenţiala vieţii în sine. De fiecare dată când inspirăm oxigenul este tras în plămâni de unde
difuzează
în sânge şi este transportat către toate celulele organismului fiind esenţial în procesele
metabolice.
Afecţiunile respiratorii cronice necesită tratamente pe termen lung bazate pe o medicaţie
corespunzatoare şi terapii moderne ce includ inhalaţia.
În prezent se cer metode blande de vindecare iar terapia respiratorie cu nebulizatoare este
mai populară
ca oricând. Doza de medicaţie este introdusă rapid prin procesul de inhalare sub forma de
aerosoli şi
direcţionată în locul unde acţionează instant: în plămâni.
Posibilitatea de a respira usşor şi natural trăgând oxigenul vital adanc în plamani este de la
sine
înţ
eleasă pentru cei mai mulţi dintre noi
Aerosoloterapia este , în mod obişnuit, parte a tratamentului de fond dar şi a celui “acut”,în
afecţiunile
cronice pulmonare cum ar fi astmul bronşic, bronho-pneumopatia cronică obstructivă(BPOC)
sau
fibroza chistică .
Avantajele majore ale administrării „topice” a medicaţiei inhalatorii sunt reprezentate de:
- reducerea expunerii sistemice,
- necesitatea unor doze mai mici de medicament,
- intrarea în acţiune mai rapidă a medicaţiei administrate,
- severitatea şi incidenţă mai reduse ale efectelor adverse sistemice,
- absenţa durerii comparativ cu administrarea medicaţiei pe cale injectabilă.
Terapia inhalatorie nebulizată poate fi administrată în spital (situaţie cel mai frecvent întâlnită
în
Romania), sau la domiciliu.
Deşi nebulizoarele actuale sunt dispozitive performante şi complexe ce au aparut relativ
recent pe
piaţă, ele existau încă din secolul al XIX-lea în Franţa unde erau folosite pentru terapia cu
ape termale,
iar denumirea de nebulizor provine de la termenul latin „nebula” („abur”) . Nebulizoarele dau
doze
precise din medicamentul nebulizat direct în caile respiratorii aducând aproape instantaneu
alinare
pacientului.
Nebulizarea necesită dispozitive cu funcţionare şi întreţinere mai complexe, dar permite cea
mai facilă
administrare a terapiei inhalatorii.

CENTRUL DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ IAŞI

Curs: AEROSOLOTERAPIA IN PRACTICA MEDICALA - modulul IV
2
Buna educatie legata de terapiile respiratorii împreună cu tehnologia de inhalaţie simplă va
asigura
astmaticilor si celor care au boli cronice de plamani să se poată bucura de un stil de viaţa
mult
îmbunătaţit.
Nebulizarea poate fi utilizată şi pentru tratamentul altor afecţiuni decât cele din sfera
respiratorie, iar o
educare adecvată a pacientului poate creşte eficienţa acesteia.
În România, există mai multe substanţe active utilizate frecvent în tratamentul astmului sau
al BPOC ,
care sunt comercializate ca forme farmaceutice pentru nebulizare ( salbutamolul, bromura de
ipratropium, sau fluticasonă). La nivel naţional aerosoloterapia prin nebulizare nu este însă
suficient
exploatată ca metodă terapeutică .
Terapia inhalatorie nebulizata sau aerosoloterapia reprezintă administrarea sub formă de
aerosoli
inhalabili a unei soluţii medicamentoase ,cu ajutorul unui aparat, numit nebulizator. Acesta
generează
particule ale medicamentelor lichide sub formă de vapori fini (particule cu diametrul de 1-
5mm),
astfel încât aceştia penetrează profund şi rapid în plămâni ,aducând în acest mod un
beneficiu maxim.
Nebulizatoarele, fie cu jet(pneumatic), fie ultrasonice (cu ultrasunete), pulverizează produsul
(nebulizatul = un abur fin ce poate fi inhalat ) prin intermediul unei măşti speciale sau printr-o
piesă
bucală .
Pentru ca vaporii care conţin medicamentele antiastmatice să fie eficiente, particulele care
alcă
tuiesc
aceşti vapori trebuie să fie cât mai mici!
Exista doua tipuri de aparate de aerosoli.
1. Primul tip este pneumatic, adică un mic compresor care suflă aerul într-un recipient
special,
transformând soluţia în vapori. Acest tip produce particule mai mari, dintre care o parte nu
ajung în
alveole
2. Al doilea tip, mai modern, utilizeaza ultrasunetele pentru pulverizarea soluţiei în particule
foarte
fine. Este un aparat recent , ideal, dar mai sump ca si cost .
Acum, însă, exista dispozitive portabile care reduc timpul de tratament şi sunt silenţioase.
Succesul sau
eşecul lor depinde de felul în care tehnologille încorporate pot să aducă beneficii reale stilului
de viaţa
al unui pacient
Alcatuirea sistemului de nebulizare
- aparat cu ultrasunete/compresor
- tubulatura de conectare
- interfaţa nebulizor – pacient (masca, masca bucală ,masca facială)
Alegerea tipului de aparat se face funcţie de afecţiunea care trebuie tratată, tipul de
medicaţie
inhalatorie ce trebuie administrată şi volumul de nebulizat, precum şi de toleranţa pacientului
.
Indicaţiile aerosoloterapiei prin nebulizare:
boli inflamatorii ale aparatului respirator – ale cailor respiratorii superioare si inferioare;
(traheite,
bronsita cronica, bronsita asmatiforma, bronsiolite, bronsiectazii, astm bronsic, emfizem
pulmonar) si
afectiuni ORL (sinuzite, rinofaringite, laringite, amigdalite). Actiunea este in functie de
substanta
medicamentoasa folosita: vasoconstrictoare; vasodilatatoare; bronhodilatatoare
,antiinflamatorie si
antiinfectioasa (antibiotice); antialergica; sedativa
Avantajele terapiei inhalatorii
Administrarea medicaţiei sub formă de aerosoli este foarte eficientă, indiferent de gradul
obstrucţiei
bronşice, pentru că nu este necesar să sa se faca eforturi de sincronizare a respiraţiei şi
pentru c
ă nu

CENTRUL DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ IAŞI

Curs: AEROSOLOTERAPIA IN PRACTICA MEDICALA - modulul IV
3
necesita o anumită forţă inspiratorie. Ea poate fi utilizata la acei pacienti care nu pot sa
utilizeze corect
spray-ul
Administrarea prin nebulizare este foarte utilă în tratamentul exacerbărilor severe, ca şi la
copii.
Dezavantajele terapiei inhalatorii sunt în principal:
- durata de timp mai lungă pentru aerosoloterapie,
- portabilitatea limitată a nebulizoarelor clasice,
- eficacitatea variabilă ce depinde de factori tehnici , sau individuali( gradul obstrucţiei
bronşice şi tipul respiraţiei)
- costurile ridicate (100 – 150 euro- nebulizoarele ultrasonice) şi dificultatea procurării
soluţiilor medicamentoase.
În ciuda costului ridicat şi a dificultăţii procurării soluţiilor medicamentoase, pentru pacienţii
cu forme
severe de astm bronşic, cu dificultate respiratorie permanentă, aparatele de aerosoli
reprezintă o soluţie
foarte bună pentru administrarea medicaţiei.
Pregătirea pacientului
Terapia inhalatorie necesită educarea prealabilă a pacientului în ceea ce priveşte scopurile
nebulizării,
tipul medicaţiei şi dispozitivului de administrare utilizate.
Se va explica pacietului tehnica si necesitatea ei si se va obtine consimtamantul informat al
pacientului
Se recomandă acestuia să nu fumeze înainte de nebulizare şi să
nu vorbească pe durata acesteia.
În cazul utilizarii terapiei în boli pulmonare se educă pacientul ca pe durata nebulizării să
efectueze
respiraţii adânci, regulate prin masca facială a nebulizorului pentru a ne asigura că medicaţia
ajunge în
căile respiratorii inferioare şi nu în orofaringe.
Dacă se utilizează o mască de aerosoli pacientul va trebui să se spele pe faţă dupa
tratament.
Tehnica administrarii
Se aseaza pacientul in pozitie sezanda, confortabil. Ne spalam pe maini si se explică tehnica
administrării. Se pregateşte echipamentul de nebulizare şi se asamblează. Doza de
administrat se
prepară într-o seringa sterila, se diluează în soluţie de NaCl 0,9% ( 1-2 ml )pîna la obţinerea
unui
volum de 4-5 ml.Debitul de aer sau oxigen trebuie să fie de 6-8 l/min,timp de 10-15 minute
pe durata
cărora pacientul trebuie să respire normal.Administrarea se poate relua la fiecare 20-30
minute ,fără a
depaşi 6 nebulizări succesive în cazul terbutalinei. Pacientul este încurajat ca pe durata
nebulizării să
inhaleze aerosoli nebulizaţi si sa nu vorbeasca. Dupa terminarea procedurii tubulatura şi
interfaţa de
administrare se spală şi dezinfectează conform recomandărilor, se introduc apoi într-un
ambalaj de
polietilena pînă la administrarea urmatoare.
Procedura se notează în F.O., iar in cazul efectelor adverse acestea se raportează imediat.
Ne spalam
pe mâini după efectuarea procedurii.
Echipamentul de nebulizare va fi menţinut în condiţii adecvate de igienă între utilizări.
Soluţii de nebulizare disponibile în România
- Beta-2 agonişti cu acţiune de scurtă durată
- Salbutamol sulfat(VentolinÒ)- 5mg/ ml, flacon de 20 ml

CENTRUL DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ IAŞI

Curs: AEROSOLOTERAPIA IN PRACTICA MEDICALA - modulul IV
4
- Salbutamol sulfat (VentolinÒ)- 5mg/2.5 ml sau 2.5 mg/2.5 ml, nebules (monodoze pentru
nebulizare)
o Doza : - 0,5 mg(2,5 mg) diluată cu soluţie salină izotonă pâna la un volum de 2,5 ml la
4-6 ore
- Terbutalina ( bricanyl ) - 5mg/2ml (monodoze pentru nebulizare)
o Doza : - greutate corporala: - >20 kg- 5mg la 6 ore
-< 20 kg - ½ ( 1ml) la 6 ore
Indicaţii: Astm bronsic,bronsita cronica, emfizem sau alte afectiuni pulmonare in care
bronhospasmul
constituie un factor
Reactii adverse
In limitele dozelor recomandate, frecventa rectiilor adverse este scazuta. Este putin probabil
ca
terbutalina administrata pe cale inhalatorie, in dozele recomandate sa determine reactii
adverse
sistemice semnificative, deoarece in circulatia sistemica nu sunt atinse concentratii
farmacologic active
ale medicamentului. Reactiile adverse observate, de exemplu tremor, cefalee, crampe
musculo-tonice
sau palpitatii, sunt caracteristice tuturor aminelor simpatomimetice. Daca totusi aceste efecte
au aparut,
majoritatea au fost spontan reversibile in primele 1-2 saptamani de tratament. Pot aparea
urticarie si
exantem. S-au observat tulburari de somn si tulburari comportamentale, cum ar fi agitatie,
hiperactivitate sau stare de neliniste. Rar s-au produs cazuri de bronhospasm printr-un
mecanism
necunoscut.
Duoneb - Solutie inhalatorie - O fiola de 3 mL de 4 ori/zi administrata prin nebulizare; la
nevoie se
mai pot administra inca 2 doze de 3 mL pe zi.
Actiune:
Agent blocant colinergic si simpatomimetic.,utilizat la pacientii cu BPOC sub tratament cu
aerosoli
bronhodilatatori, ce necesita un al doilea bronhodilatator
Reactii adverse :
Respirator - bronhospasm paradoxal, bronsita, dispnee, tuse, faringita, infectii de cai
respiratorii
superioare, sinuzita, rinita, pneumonie.
Cardio-vasculare - modificarea ECG, inclusiv modificarea undelor T, prelungirea intervalului
QT,
subdenivelarea segmentului ST, aritmii, palpitatii, tahicardie, angina, hipertensiune.
Reactii alergice imediate - urticarie, angioedem, bronhospasm, anafilaxie, edem
orofaringian.
Sistemic - cefalee, dureri, durere toracica, edeme, fatigabilitate.
Gastro-intestinale - greturi si varsaturi, gura uscata, diaree, dispepsie.
SNC - ameteli, nervozitate, parestezii, tremor, disfonie, insomnie.
Altele - artralgii, tuse productiva, pervertirea gustului, infectii ale tractului urinar, disurie.
Precautii
- se va utiliza cu prudenta la pacietii cu tulburari cardiovasculare ( insuficienta coronariana,
tulburari
cardiace, hipertensiune) ,la cei cu unghi inchis, hipertrofie de prostata, obstructie de vezica
urinara,
tulburari convulsive, hipertiroidism, diabet zaharat, la cei cu raspuns anormal la amine
simpatomimetice, boli renale si hepatice.
Medicamentul nu se utilizeaza in criza deoarece efectul sau se instaleaza in 15 min.

CENTRUL DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ IAŞI

Curs: AEROSOLOTERAPIA IN PRACTICA MEDICALA - modulul IV
5
Corticosteroizi inhalatori
- Fluticasone propionate(FlixotideÒ)- 05mg/2 ml, 2mg/2ml
- Budesonide(PulmicortÒ)-0.125 mg/ml, 0.25/ml, 0.5mg/ml
Indicaţii: tratament antiiflamator continuu al astmului bronşic
Precauţii de administrare ale corticosteroizilor inhalatori : clătirea gurii după inhalare pentru
evita
disfonia şi candidozele
Efectele adverse ale corticosteroizilor inhalatori: disfonie şi candidoză orofaringiană
reversibile de
obicei la încetarea administrării corticosteroizilor inhalatori, efecte cortcisoteridiene sistemice
la doze
mai mari de 1000 mg/zi la adult şi 500 mg/zi
Expectorante : acetylcysteină, ambroxol, bromhexin
Acetylcisteinum – mucolitic
- Adjuvant în tratamentul emfizemului cronic, emfizemului asociat bronşitei, bronşirei cronice
astmatiforme, tuberculozei, bronşiectaziilor, amiloidozei pulmonare primare, bolii acute bron-
hopulmonare (bronşite, pneumonii, traheobronşite).
- Tratament de rutină la pacienţii cu traheostomie, complicaţii pulmonare în urma
inrervenţiilor
chirurgicale toracice sau CV, în timpul anesteziei, atelectazie datorată obstrucţiei cu mucus,
afecţiuni
toracice posttraumarice.
- Complicaţiile pulmonare ale fibrozei chisrice.
- Testele bronşice în scop diagnistic.
- Toxicitatea la acetaminofen.
Efecte adverse:
- SNC: ameţeli, letargie, cefalee, febră, frisoane.
- CV: hipotensiune.
- ORL: rinoree, distracţia smalţului dentar.
- GI: G&V, stomatită constipaţie, anorexie, hepatotoxicitate.
- Sistemic: urticarie, rash, prurit. Respirator: bronhospasm, hemoptizie, constricţie roracică.
Precautii
Hipotiroidism, boală Addison, depresie SNC, tumoră cerebrală, astm, afecţiuni hepatice sau
renale,
BPOC, psihoze, alcoolism, afecţiuni convulsive, lactaţie.
Interactiuni medicamentoase
Acetilcisteina este incompatibilă cu antibiotice şi trebuie administrată independent de
acestea

CENTRUL DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ IAŞI

Curs: AEROSOLOTERAPIA IN PRACTICA MEDICALA - modulul IV
6
Alte medicamente
Pulmozyme
contine proteina umana recombinata fosforilata si glicozilata, dezoxiribonucleaza I
(rhDNaza), sau
alfa-dornaza, similara celei umane izolate din urina. Pulmozyme este o solutie sterila, clara,
incolora,
pentru uz respirator, la o concentratie de 1000 U/ml (1 mg/ml), o unitate Genetech/ml = 1
mcg/ml.
Pulmozyme este conceput pentru uz respirator si este administrat prin intermediul unui
echipament
special-nebulizator (jet).
Indicatii
- utilizat in tratamentul pacientilor cu fibroza chistica cu CVF mai mare de 40% sau cu varsta
peste 5
ani, pentru imbunatatirea functiei pulmonare.
Doze si mod de administrare
Doza recomandata este de 2500 U (corespunzand la 2,5 mg) de alfa-dornaza, in doza unica
zilnica,
inhalarea continutului unei fiole de 2,5 ml solutie nediluata.
Reactii adverse
Un numar redus de pacienti au prezentat efecte adverse avand ca rezultat stoparea
tratamentului cu
alfa-dornaza, iar rata de stopare a fost similara cu cea de dupa placebo (2%) si respectiv
3%, la alfa-
dornaza.
cele mai multe efecte secundare au fost sechelele bolii pulmonare de baza. Nu s-au
constatat diferente
semnificative ale incidentei sau frecventei efectelor adverse cand pacientii au continuat
tratamentul
inca 6 luni. Pacientii care au prezentat efecte secundare similare cu manifestarile fibrozei
chistice pot,
in general, continua tratamentul cu Pulmozyme, in siguranta,
Cele mai frecvente efecte adverse sunt faringita si alterarea vocii; ocazional, laringita si
eritem
epidermic, cu sau fara prurit. La initierea tratamentului, ca in cazul oricarui aerosol, functia
pulmonara
se poate deteriora putin, iar expectoratia poate creste cantitativ. Nu s-au raportat cazuri de
anafilaxie
datorate administrarii de alfa-dornaza. Eritemul cutanat si urticaria au fost observate, dar de
intensitate
moderata si trecatoare. La mai putin de 5% din pacientii aflati sub tratament cu alfa-dornaza
s-au
dezvoltat anticorpi contra acesteia, dar niciunul dintre cazuri nu au dezvoltat anticorpi IgE la
alfa-
dornaza. Imbunatatirea testelor functionale pulmonare s-a observat chiar dupa dezvoltarea
anticorpilor.
Există şi alţi agenţi farmacologici ce pot fi administraţi prin nebulizare deşi nu în toate
cazurile în
România există forme specifice pentru nebulizare
Adrenalina
Cromoglicatul de sodiu( Intal )
ADNaza umană recombinată
Antibiotice :, aminoglicozide, amfotericină B, ribavirină
Alţi corticosteroizi : bethametasone, metilprednisolone, dexametasone
prev

next
Terapia inhalatorie nebulizată poate fi administrată în spital (situaţie cel mai frecvent întâlnită
în
Romania), sau la domiciliu.
Deşi nebulizoarele actuale sunt dispozitive performante şi complexe ce au aparut relativ
recent pe
piaţă, ele existau încă din secolul al XIX-lea în Franţa unde erau folosite pentru terapia cu
ape termale,
iar denumirea de nebulizor provine de la termenul latin „nebula” („abur”) . Nebulizoarele dau
doze
precise din medicamentul nebulizat direct în caile respiratorii aducând aproape instantaneu
alinare
pacientului.
Nebulizarea necesită dispozitive cu funcţionare şi întreţinere mai complexe, dar permite cea
mai facilă
administrare a terapiei inhalatorii.
Buna educatie legata de terapiile respiratorii împreună cu tehnologia de inhalaţie simplă va
asigura
astmaticilor si celor care au boli cronice de plamani să se poată bucura de un stil de viaţa
mult
îmbunătaţit.
Nebulizarea poate fi utilizată şi pentru tratamentul altor afecţiuni decât cele din sfera
respiratorie, iar o
educare adecvată a pacientului poate creşte eficienţa acesteia.
În România, există mai multe substanţe active utilizate frecvent în tratamentul astmului sau
al BPOC ,
care sunt comercializate ca forme farmaceutice pentru nebulizare ( salbutamolul, bromura de
ipratropium, sau fluticasonă). La nivel naţional aerosoloterapia prin nebulizare nu este însă
suficient
exploatată ca metodă terapeutică .
Terapia inhalatorie nebulizata sau aerosoloterapia reprezintă administrarea sub formă de
aerosoli
inhalabili a unei soluţii medicamentoase ,cu ajutorul unui aparat, numit nebulizator. Acesta
generează
particule ale medicamentelor lichide sub formă de vapori fini (particule cu diametrul de 1-
5mm),
astfel încât aceştia penetrează profund şi rapid în plămâni ,aducând în acest mod un
beneficiu maxim.
Nebulizatoarele, fie cu jet(pneumatic), fie ultrasonice (cu ultrasunete), pulverizează produsul
(nebulizatul = un abur fin ce poate fi inhalat ) prin intermediul unei măşti speciale sau printr-o
piesă
bucală .
Pentru ca vaporii care conţin medicamentele antiastmatice să fie eficiente, particulele care
alcă
tuiesc
aceşti vapori trebuie să fie cât mai mici!
Exista doua tipuri de aparate de aerosoli.
1. Primul tip este pneumatic, adică un mic compresor care suflă aerul într-un recipient
special,
transformând soluţia în vapori. Acest tip produce particule mai mari, dintre care o parte nu
ajung în
alveole
2. Al doilea tip, mai modern, utilizeaza ultrasunetele pentru pulverizarea soluţiei în particule
foarte
fine. Este un aparat recent , ideal, dar mai sump ca si cost .
Acum, însă, exista dispozitive portabile care reduc timpul de tratament şi sunt silenţioase.
Succesul sau
eşecul lor depinde de felul în care tehnologille încorporate pot să aducă beneficii reale stilului
de viaţa
al unui pacient
Alcatuirea sistemului de nebulizare
- aparat cu ultrasunete/compresor
- tubulatura de conectare
- interfaţa nebulizor – pacient (masca, masca bucală ,masca facială)
Alegerea tipului de aparat se face funcţie de afecţiunea care trebuie tratată, tipul de
medicaţie
inhalatorie ce trebuie administrată şi volumul de nebulizat, precum şi de toleranţa pacientului
.
Indicaţiile aerosoloterapiei prin nebulizare:
boli inflamatorii ale aparatului respirator – ale cailor respiratorii superioare si inferioare;
(traheite,
bronsita cronica, bronsita asmatiforma, bronsiolite, bronsiectazii, astm bronsic, emfizem
pulmonar) si
afectiuni ORL (sinuzite, rinofaringite, laringite, amigdalite). Actiunea este in functie de
substanta
medicamentoasa folosita: vasoconstrictoare; vasodilatatoare; bronhodilatatoare
,antiinflamatorie si
antiinfectioasa (antibiotice); antialergica; sedativa
Avantajele terapiei inhalatorii
Administrarea medicaţiei sub formă de aerosoli este foarte eficientă, indiferent de gradul
obstrucţiei
bronşice, pentru că nu este necesar să sa se faca eforturi de sincronizare a respiraţiei şi
pentru c
ă nu
necesita o anumită forţă inspiratorie. Ea poate fi utilizata la acei pacienti care nu pot sa
utilizeze corect
spray-ul
Administrarea prin nebulizare este foarte utilă în tratamentul exacerbărilor severe, ca şi la
copii.
Dezavantajele terapiei inhalatorii sunt în principal:
- durata de timp mai lungă pentru aerosoloterapie,
- portabilitatea limitată a nebulizoarelor clasice,
- eficacitatea variabilă ce depinde de factori tehnici , sau individuali( gradul obstrucţiei
bronşice şi tipul respiraţiei)
- costurile ridicate (100 – 150 euro- nebulizoarele ultrasonice) şi dificultatea procurării
soluţiilor medicamentoase.
În ciuda costului ridicat şi a dificultăţii procurării soluţiilor medicamentoase, pentru pacienţii
cu forme
severe de astm bronşic, cu dificultate respiratorie permanentă, aparatele de aerosoli
reprezintă o soluţie
foarte bună pentru administrarea medicaţiei.
Pregătirea pacientului
Terapia inhalatorie necesită educarea prealabilă a pacientului în ceea ce priveşte scopurile
nebulizării,
tipul medicaţiei şi dispozitivului de administrare utilizate.
Se va explica pacietului tehnica si necesitatea ei si se va obtine consimtamantul informat al
pacientului
Se recomandă acestuia să nu fumeze înainte de nebulizare şi să
nu vorbească pe durata acesteia.
În cazul utilizarii terapiei în boli pulmonare se educă pacientul ca pe durata nebulizării să
efectueze
respiraţii adânci, regulate prin masca facială a nebulizorului pentru a ne asigura că medicaţia
ajunge în
căile respiratorii inferioare şi nu în orofaringe.
Dacă se utilizează o mască de aerosoli pacientul va trebui să se spele pe faţă dupa
tratament.
Tehnica administrarii
Se aseaza pacientul in pozitie sezanda, confortabil. Ne spalam pe maini si se explică tehnica
administrării. Se pregateşte echipamentul de nebulizare şi se asamblează. Doza de
administrat se
prepară într-o seringa sterila, se diluează în soluţie de NaCl 0,9% ( 1-2 ml )pîna la obţinerea
unui
volum de 4-5 ml.Debitul de aer sau oxigen trebuie să fie de 6-8 l/min,timp de 10-15 minute
pe durata
cărora pacientul trebuie să respire normal.Administrarea se poate relua la fiecare 20-30
minute ,fără a
depaşi 6 nebulizări succesive în cazul terbutalinei. Pacientul este încurajat ca pe durata
nebulizării să
inhaleze aerosoli nebulizaţi si sa nu vorbeasca. Dupa terminarea procedurii tubulatura şi
interfaţa de
administrare se spală şi dezinfectează conform recomandărilor, se introduc apoi într-un
ambalaj de
polietilena pînă la administrarea urmatoare.
Procedura se notează în F.O., iar in cazul efectelor adverse acestea se raportează imediat.
Ne spalam
pe mâini după efectuarea procedurii.
Echipamentul de nebulizare va fi menţinut în condiţii adecvate de igienă între utilizări.
Soluţii de nebulizare disponibile în România
- Beta-2 agonişti cu acţiune de scurtă durată
- Salbutamol sulfat(VentolinÒ)- 5mg/ ml, flacon de 20 ml
Salbutamol sulfat (VentolinÒ)- 5mg/2.5 ml sau 2.5 mg/2.5 ml, nebules (monodoze pentru
nebulizare)
o Doza : - 0,5 mg(2,5 mg) diluată cu soluţie salină izotonă pâna la un volum de 2,5 ml la
4-6 ore
- Terbutalina ( bricanyl ) - 5mg/2ml (monodoze pentru nebulizare)
o Doza : - greutate corporala: - >20 kg- 5mg la 6 ore
-< 20 kg - ½ ( 1ml) la 6 ore
Indicaţii: Astm bronsic,bronsita cronica, emfizem sau alte afectiuni pulmonare in care
bronhospasmul
constituie un factor
Reactii adverse
In limitele dozelor recomandate, frecventa rectiilor adverse este scazuta. Este putin probabil
ca
terbutalina administrata pe cale inhalatorie, in dozele recomandate sa determine reactii
adverse
sistemice semnificative, deoarece in circulatia sistemica nu sunt atinse concentratii
farmacologic active
ale medicamentului. Reactiile adverse observate, de exemplu tremor, cefalee, crampe
musculo-tonice
sau palpitatii, sunt caracteristice tuturor aminelor simpatomimetice. Daca totusi aceste efecte
au aparut,
majoritatea au fost spontan reversibile in primele 1-2 saptamani de tratament. Pot aparea
urticarie si
exantem. S-au observat tulburari de somn si tulburari comportamentale, cum ar fi agitatie,
hiperactivitate sau stare de neliniste. Rar s-au produs cazuri de bronhospasm printr-un
mecanism
necunoscut.
Duoneb - Solutie inhalatorie - O fiola de 3 mL de 4 ori/zi administrata prin nebulizare; la
nevoie se
mai pot administra inca 2 doze de 3 mL pe zi.
Actiune:
Agent blocant colinergic si simpatomimetic.,utilizat la pacientii cu BPOC sub tratament cu
aerosoli
bronhodilatatori, ce necesita un al doilea bronhodilatator
Reactii adverse :
Respirator - bronhospasm paradoxal, bronsita, dispnee, tuse, faringita, infectii de cai
respiratorii
superioare, sinuzita, rinita, pneumonie.
Cardio-vasculare - modificarea ECG, inclusiv modificarea undelor T, prelungirea intervalului
QT,
subdenivelarea segmentului ST, aritmii, palpitatii, tahicardie, angina, hipertensiune.
Reactii alergice imediate - urticarie, angioedem, bronhospasm, anafilaxie, edem
orofaringian.
Sistemic - cefalee, dureri, durere toracica, edeme, fatigabilitate.
Gastro-intestinale - greturi si varsaturi, gura uscata, diaree, dispepsie.
SNC - ameteli, nervozitate, parestezii, tremor, disfonie, insomnie.
Altele - artralgii, tuse productiva, pervertirea gustului, infectii ale tractului urinar, disurie.
Precautii
- se va utiliza cu prudenta la pacietii cu tulburari cardiovasculare ( insuficienta coronariana,
tulburari
cardiace, hipertensiune) ,la cei cu unghi inchis, hipertrofie de prostata, obstructie de vezica
urinara,
tulburari convulsive, hipertiroidism, diabet zaharat, la cei cu raspuns anormal la amine
simpatomimetice, boli renale si hepatice.
Medicamentul nu se utilizeaza in criza deoarece efectul sau se instaleaza in 15 min.
Corticosteroizi inhalatori
- Fluticasone propionate(FlixotideÒ)- 05mg/2 ml, 2mg/2ml
- Budesonide(PulmicortÒ)-0.125 mg/ml, 0.25/ml, 0.5mg/ml
Indicaţii: tratament antiiflamator continuu al astmului bronşic
Precauţii de administrare ale corticosteroizilor inhalatori : clătirea gurii după inhalare pentru
evita
disfonia şi candidozele
Efectele adverse ale corticosteroizilor inhalatori: disfonie şi candidoză orofaringiană
reversibile de
obicei la încetarea administrării corticosteroizilor inhalatori, efecte cortcisoteridiene sistemice
la doze
mai mari de 1000 mg/zi la adult şi 500 mg/zi
Expectorante : acetylcysteină, ambroxol, bromhexin
Acetylcisteinum – mucolitic
- Adjuvant în tratamentul emfizemului cronic, emfizemului asociat bronşitei, bronşirei cronice
astmatiforme, tuberculozei, bronşiectaziilor, amiloidozei pulmonare primare, bolii acute bron-
hopulmonare (bronşite, pneumonii, traheobronşite).
- Tratament de rutină la pacienţii cu traheostomie, complicaţii pulmonare în urma
inrervenţiilor
chirurgicale toracice sau CV, în timpul anesteziei, atelectazie datorată obstrucţiei cu mucus,
afecţiuni
toracice posttraumarice.
- Complicaţiile pulmonare ale fibrozei chisrice.
- Testele bronşice în scop diagnistic.
- Toxicitatea la acetaminofen.
Efecte adverse:
- SNC: ameţeli, letargie, cefalee, febră, frisoane.
- CV: hipotensiune.
- ORL: rinoree, distracţia smalţului dentar.
- GI: G&V, stomatită constipaţie, anorexie, hepatotoxicitate.
- Sistemic: urticarie, rash, prurit. Respirator: bronhospasm, hemoptizie, constricţie roracică.
Precautii
Hipotiroidism, boală Addison, depresie SNC, tumoră cerebrală, astm, afecţiuni hepatice sau
renale,
BPOC, psihoze, alcoolism, afecţiuni convulsive, lactaţie.
Interactiuni medicamentoase
Acetilcisteina este incompatibilă cu antibiotice şi trebuie administrată independent de
acestea

CENTRUL DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ IAŞI

Curs: AEROSOLOTERAPIA IN PRACTICA MEDICALA - modulul IV
6
Alte medicamente
Pulmozyme
contine proteina umana recombinata fosforilata si glicozilata, dezoxiribonucleaza I
(rhDNaza), sau
alfa-dornaza, similara celei umane izolate din urina. Pulmozyme este o solutie sterila, clara,
incolora,
pentru uz respirator, la o concentratie de 1000 U/ml (1 mg/ml), o unitate Genetech/ml = 1
mcg/ml.
Pulmozyme este conceput pentru uz respirator si este administrat prin intermediul unui
echipament
special-nebulizator (jet).
Indicatii
- utilizat in tratamentul pacientilor cu fibroza chistica cu CVF mai mare de 40% sau cu varsta
peste 5
ani, pentru imbunatatirea functiei pulmonare.
Doze si mod de administrare
Doza recomandata este de 2500 U (corespunzand la 2,5 mg) de alfa-dornaza, in doza unica
zilnica,
inhalarea continutului unei fiole de 2,5 ml solutie nediluata.
Reactii adverse
Un numar redus de pacienti au prezentat efecte adverse avand ca rezultat stoparea
tratamentului cu alfa-dornaza, iar rata de stopare a fost similara cu cea de dupa placebo
(2%) si respectiv 3%, la alfa-dornaza.
cele mai multe efecte secundare au fost sechelele bolii pulmonare de baza. Nu s-au
constatat diferente
semnificative ale incidentei sau frecventei efectelor adverse cand pacientii au continuat
tratamentul inca 6 luni. Pacientii care au prezentat efecte secundare similare cu manifestarile
fibrozei chistice pot,
in general, continua tratamentul cu Pulmozyme, in siguranta,
Cele mai frecvente efecte adverse sunt faringita si alterarea vocii; ocazional, laringita si
eritem epidermic, cu sau fara prurit. La initierea tratamentului, ca in cazul oricarui aerosol,
functia pulmonara se poate deteriora putin, iar expectoratia poate creste cantitativ. Nu s-au
raportat cazuri de anafilaxie datorate administrarii de alfa-dornaza. Eritemul cutanat si
urticaria au fost observate, dar de intensitate moderata si trecatoare. La mai putin de 5% din
pacientii aflati sub tratament cu alfa-dornaza s-au dezvoltat anticorpi contra acesteia, dar
niciunul dintre cazuri nu au dezvoltat anticorpi IgE la alfa-dornaza. Imbunatatirea testelor
functionale pulmonare s-a observat chiar dupa dezvoltarea anticorpilor.
Există şi alţi agenţi farmacologici ce pot fi administraţi prin nebulizare deşi nu în toate
cazurile în România există forme specifice pentru nebulizare Adrenalina
Cromoglicatul de sodiu( Intal )
ADNaza umană recombinată
Antibiotice :, aminoglicozide, amfotericină B, ribavirină
Alţi corticosteroizi : bethametasone, metilprednisolone, dexametasone

CENTRUL DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ IAŞI

Curs: AEROSOLOTERAPIA IN PRACTICA MEDICALA - modulul IV
7
Bibliografie selectivă
ANTONIU S, BARARU T, ZIZILAS G, MIHAESCU T. Terapia inhalatorie prin nebulizare:
aspecte
de conduită practică Pneumologia. 2007 Jul-Sep;56(3):143-6.
RAU JL: The inhalation of drugs: advantages and problems. Respir Care (2005) 50(3):367-
382.
O'CALLAGHAN C, BARRY PW: The science of nebulised drug delivery. Thorax (1997) 52
Suppl
2:S31-44.
ANDERSON PJ: History of aerosol therapy: liquid nebulization to MDIs to DPIs. Respir Care
(2005)
50(9):1139-1150.
MUERS MF: Overview of nebuliser treatment. Thorax (1997) 52 Suppl 2:S25-30.
DOLOVICH MB, AHRENS RC, HESS DR et al.: Device selection and outcomes of aerosol
therapy:
Evidence-based guidelines: American College of Chest Physicians/American College of
Asthma,
Allergy, and Immunology. Chest (2005) 127(1):335-371.
GELLER DE: Comparing clinical features of the nebulizer, metered-dose inhaler, and dry
powder
inhaler. Respir Care (2005) 50(10):1313-1321; discussion 1321-1312.
http://www.adiph.org/aerosoltherapie.pdf.Aerosoltherapie par nebulisation. In: EPSM
Pharmacie Lille
Metropole; 2000.
www.anm.ro.Nomenclator de medicamente. In: Agentia Nationala a Medicamentului; 2007
prev

next
Corticosteroizi inhalatori
- Fluticasone propionate(FlixotideÒ)- 05mg/2 ml, 2mg/2ml
- Budesonide(PulmicortÒ)-0.125 mg/ml, 0.25/ml, 0.5mg/ml
Indicaţii: tratament antiiflamator continuu al astmului bronşic
Precauţii de administrare ale corticosteroizilor inhalatori : clătirea gurii după inhalare pentru
evita disfonia şi candidozele
Efectele adverse ale corticosteroizilor inhalatori: disfonie şi candidoză orofaringiană
reversibile de obicei la încetarea administrării corticosteroizilor inhalatori, efecte
cortcisoteridiene sistemice la doze mai mari de 1000 mg/zi la adult şi 500 mg/zi
Expectorante : acetylcysteină, ambroxol, bromhexin
Acetylcisteinum – mucolitic
- Adjuvant în tratamentul emfizemului cronic, emfizemului asociat bronşitei, bronşirei cronice
astmatiforme, tuberculozei, bronşiectaziilor, amiloidozei pulmonare primare, bolii acute bron-
hopulmonare (bronşite, pneumonii, traheobronşite).
- Tratament de rutină la pacienţii cu traheostomie, complicaţii pulmonare în urma
inrervenţiilor chirurgicale toracice sau CV, în timpul anesteziei, atelectazie datorată
obstrucţiei cu mucus, afecţiuni
toracice posttraumarice.
- Complicaţiile pulmonare ale fibrozei chisrice.
- Testele bronşice în scop diagnistic.
- Toxicitatea la acetaminofen.
Efecte adverse:
- SNC: ameţeli, letargie, cefalee, febră, frisoane.
- CV: hipotensiune.
- ORL: rinoree, distracţia smalţului dentar.
- GI: G&V, stomatită constipaţie, anorexie, hepatotoxicitate.
- Sistemic: urticarie, rash, prurit. Respirator: bronhospasm, hemoptizie, constricţie roracică.
Precautii
Hipotiroidism, boală Addison, depresie SNC, tumoră cerebrală, astm, afecţiuni hepatice sau
renale,
BPOC, psihoze, alcoolism, afecţiuni convulsive, lactaţie.
Interactiuni medicamentoase
Acetilcisteina este incompatibilă cu antibiotice şi trebuie administrată independent de
acestea.
Alte medicamente
Pulmozyme
contine proteina umana recombinata fosforilata si glicozilata, dezoxiribonucleaza I
(rhDNaza), sau
alfa-dornaza, similara celei umane izolate din urina. Pulmozyme este o solutie sterila, clara,
incolora,
pentru uz respirator, la o concentratie de 1000 U/ml (1 mg/ml), o unitate Genetech/ml = 1
mcg/ml.
Pulmozyme este conceput pentru uz respirator si este administrat prin intermediul unui
echipament
special-nebulizator (jet).
Indicatii
- utilizat in tratamentul pacientilor cu fibroza chistica cu CVF mai mare de 40% sau cu varsta
peste 5 ani, pentru imbunatatirea functiei pulmonare.
Doze si mod de administrare
Doza recomandata este de 2500 U (corespunzand la 2,5 mg) de alfa-dornaza, in doza unica
zilnica, inhalarea continutului unei fiole de 2,5 ml solutie nediluata.
Reactii adverse
Un numar redus de pacienti au prezentat efecte adverse avand ca rezultat stoparea
tratamentului cu alfa-dornaza, iar rata de stopare a fost similara cu cea de dupa placebo
(2%) si respectiv 3%, la alfa-dornaza.
cele mai multe efecte secundare au fost sechelele bolii pulmonare de baza. Nu s-au
constatat diferente semnificative ale incidentei sau frecventei efectelor adverse cand
pacientii au continuat tratamentul inca 6 luni. Pacientii care au prezentat efecte secundare
similare cu manifestarile fibrozei chistice pot, in general, continua tratamentul cu
Pulmozyme, in siguranta,
Cele mai frecvente efecte adverse sunt faringita si alterarea vocii; ocazional, laringita si
eritem epidermic, cu sau fara prurit. La initierea tratamentului, ca in cazul oricarui aerosol,
functia pulmonara se poate deteriora putin, iar expectoratia poate creste cantitativ. Nu s-au
raportat cazuri de anafilaxie datorate administrarii de alfa-dornaza. Eritemul cutanat si
urticaria au fost observate, dar de intensitate moderata si trecatoare. La mai putin de 5% din
pacientii aflati sub tratament cu alfa-dornaza s-au dezvoltat anticorpi contra acesteia, dar
niciunul dintre cazuri nu au dezvoltat anticorpi IgE la alfa-dornaza. Imbunatatirea testelor
functionale pulmonare s-a observat chiar dupa dezvoltarea anticorpilor.
Există şi alţi agenţi farmacologici ce pot fi administraţi prin nebulizare deşi nu în toate
cazurile în România există forme specifice pentru nebulizare Adrenalina Cromoglicatul de
sodiu( Intal ) ADNaza umană recombinată
Antibiotice :, aminoglicozide, amfotericină B, ribavirină
Alţi corticosteroizi : bethametasone, metilprednisolone, dexametasone.
Totul despre terapia cu aerosoli

Terapia cu aerosoli este folosita pentru tratarea multor afectiuni, in special

a celor de natura respiratorie. Aceasta terapie presupune introducerea substantelor
benefice in organism sub forma de particule lichide sau solide, prin intermediul
cailor respiratorii.
TipNaturali – aerosolii pot fi si naturali, adica aerosoli inhalati pe plaja, in zonele
digurilor, aerosoli inhalati in padure ori in saline.
Artificiali – aerosolii artificiali patrund in caile respiratorii prin diverse dispozitive si
contin substante medicamentoase care ajuta in tratarea bolilor respiratorii.

Totul despre aerosolii naturali

Pentru o cura de aerosoli marini, trebuie sa te plimbi pe plaja sau pe diguri, exact la
marginea apei, dimineata incepand cu ora rasaritului. Si seara se pot face cure de aerosoli,
insa la apusul soarelui. O cura heliomarina ar trebui sa dureze cel putin o saptamana
pentru ca efectele sale sa fie vizibile, dar si de durata. Aerosolii naturali sporesc
imunitatea organismului si trateaza afectiunile respiratorii.
Curele de aerosoli se pot face si in saline, insa in aceasta situatie sunt recomandate
sesiuni de cate 4 ore, repetate zilnic pret de cel putin 10 zile. Printre salinele din Romania
poti incerca Salina Slanic Prahova, Salina Turda, Salina Slanic Moldova ori Salina Praid.

Totul despre aerosolii artificiali

Substantele chimice folosite de cele mai multe ori sub forma de aerosoli sunt substantele
bronhodilatatoare si decongestionante precum epinefrina (n.r. adrenalina), efedrina,
atropina si steroizii. Si antibioticele pot fi administrate sub forma de aerosoli, daca
medicul considera ca aceasta metoda este eficienta in situatia pacientului sau.
Terapia cu aerosoli se bazeaza pe inhalarea vaporilor si a fost folosita pentru prima oara
pentru tratarea astmului, in anul 1929 in Anglia. De atunci, terapia cu aerosoli a castigat
din ce in ce mai multa popularitate.

Avantajele terapiei cu aerosoli artificiali

Aerosolii artificiali sunt folositi pentru tratarea afectiunilor pulmonare sau ce tin de ORL,
care au ca simptome respiratia greoaie, tuse persistenta sau rinoree.
Iata care sunt avantajele folosirii unei asemenea terapii pentru vindecare:
 Are efecte secundare reduse, comparativ cu alte tratamente medicamentoase, ceea
ce inseamna ca terapia cu aerosoli poate fi folosita chiar si de copiii foarte mici. Intrucat
tratamentul ajunge strict la nivelul aparatului respirator, celelalte organe nu sunt deloc
afectate de substantele medicamentoase administrate prin intermediul acestei terapii.

 Foloseste cantitati reduse de substante medicamentoase, de aici si efectele

secundare reduse.
 Este usor de administrat si nedureroasa.
 Este foarte eficienta.
 Poate fi realizata (si) acasa.

Cum se realizeaza terapia cu aerosoli artificiali

Medicul iti va explica pasii pe care trebuie sa ii faci pentru administrarea tratamentului
prin terapia cu aerosoli.
In primul rand, se curata bine mainile inainte de pregatirea aparatului pentru aerosoli.
Apoi se baga aparatul in priza si se pune tratamentul medicamentios in recipientul
special, respectandu-se cantitatile recomandate de medic.
Se porneste aparatul si se administreaza tratamentul potrivit indicatiilor oferite de medic,
tinandu-se in gura orificiul prin care sunt introduse substantele medicamentoase in
organism. In cazul in care tratamentul se administreaza unui copil foarte mic, se foloseste
o masca, care asigura patrunderea in plamani a particulelor pe care copilul trebuie sa le
inhaleze. 
Este important ca respiratia sa fie linistita, nu agitata, pentru ca tratamentul sa se
distribuie in mod uniform in intreg aparatul respirator. Este indicat sa stai pe un scaun, cu
spatele drept, in timpul terapiei cu aerosoli.

Ce se intampla dupa terapia cu aerosoli artificiali

Primul efect vizibil al acestei terapii consta in respiratia mai usoara, de cele mai multe ori
datorita medicamentelor bronhodilatatoare, care dilateaza caile respiratorii, facilitand
patrunderea aerului in plamani.
Apoi, poti avea de-a face cu senzatia de gura uscata din cauza aerului inhalat. Totodata,
poate aparea si senzatia de gust neplacut in gura, cauzat de unele substante
medicamentoase. Aceasta senzatie ar trebui sa dispara in mai putin de 10 minute, mai ales
daca bei putina apa sau ceai.
 
Cum se fac corect aerosoli. Fără plâns
Medicamentul se pierde şi dacă cel mic plânge. În timpul plânsului copiii respiră
superficial. În acest mod medicamentele pătrund puţin în arborele respirator. Dacă
administrăm aerosoli pentru o afecţiune pulmonară aceştia pot să nu aibă efectul dorit.
Este important să nu confundăm efectuarea de aerosoli sau nebulizări cu inhalaţiile
folosind apă fierbinte. Acestea sunt efectuate doar cu uleiuri esenţiale de plante şi nu sunt
recomandate la copiii foarte mici.
Aparatul de aerosoli mai poate fi utilizat şi numai pentru umidificarea secreţiilor, fără
medicamente. În acest caz se folosesc numai soluţii saline în recipientul aparatului.
Tehnica administrării va fi însă aceeaşi.
Pentru umidificare mai putem utiliza şi dispozitivele pentru cameră. Dacă aerul din
cameră este suficient de umed copilul va putea respira mai uşor, iar secreţiile vor fi mai
fluide. Nu se utilizează medicamente în umidificatoarele de camera, iar efectele
terapeutice sunt limitate.
Când utilizăm nebulizatoarele pentru acasă, este important să nu folosim medicamente pe
cale inhalatorie fără a cere sfatul medicului.
Acasă Copilul tău Sănătate Când și cum se fac corect aerosoli. Sfaturile medicului
 https://www.totuldespremame.ro/category/copilul-tau/sanatate

Când și cum se fac corect aerosoli.

Sfaturile medicului
Autor: Dr. Cipriana Perederco
Cum se fac corect aerosoli. Aerosolii la copil pot fi o metodă eficientă de a-i
administra acestuia un tratament cu minimum de reacţii adverse. Este însă
important să ştim când ne pot fi de ajutor şi care sunt limitele acestei metode.

Când facem aerosoli copilului?

Medicul ne poate recomanda administrarea inhalatorie a unor medicamente pentru copil.
Acest lucru se întâmplă când cel mic are diferite afecţiuni respiratorii sau complicaţii ale
acestora. Pe această cale, medicamentele ajung direct în căile respiratorii. Aici îşi exercită
efectul terapeutic, fără a pătrunde în organism în cantităţi mari.
Afecţiunile cele mai frecvente pentru care sunt recomandaţi aerosolii sunt:
 infecţiile respiratorii acute şi otitele asociate acestora,
 astmul bronşic,
 pneumoniile.

Cum facem aerosoli şi ce dispozitive sunt recomandate?

Aparatul de aerosoli se mai numeşte şi nebulizator. Medicamentele sub formă de lichid se
adaugă în recipientul aparatului. Se mai poate adăuga şi un lichid de diluţie, de obicei ser
fiziologic. Aparatul foloseşte fie ultrasunete, fie un compresor pentru a forma picături
foarte mici de lichid. Rezultatul seamănă cu aburul sau ceaţa, dar nu se foloseşte căldura.
Lichidele îşi vor păstra starea de agregare şi nu se vor transforma în vapori. Dacă ar fi
expuse la căldură medicamentele nu ar mai avea efect. Medicamentele vor fi inhalate
printr-o mască sau o piesă bucală.
Copilul nu trebuie să depună niciun efort. Tot ce trebuie să facă este să respire
liniştit „ceaţa” produsă de aparat.
Deşi pare simplu, aparatele fac zgomot în timp ce funcţionează şi îi pot speria pe micuţi.
Până la vârsta de 2,5-3 ani, cei mici nu vor reuşi să utilizeze o piesă bucală. Bebeluşii nu
ştiu să respire pe gură. De aceea se recomandă să se utilizeze o mască care se aplică
direct pe faţă. Masca trebuie să fie în contact cu pielea feţei. Nu se recomandă ţinerea la
distanţă a măştii. Chiar şi o distanţă de 1 cm între mască şi faţa copilului poate face să se
piardă 50% din substanţele active. Cu cât masca e mai departe, cu atât se va pierde mai
mult medicament.
Despre sănătatea copilului și îngrijirea corectă a celor mici vă recomandăm să citiți
și în Cartea bebelușului, a doctorului Sears, pe care o puteți cumpăra din Shop
Totul despre mame AICI.

Cum se fac corect aerosoli. Fără plâns

Medicamentul se pierde şi dacă cel mic plânge. În timpul plânsului copiii respiră
superficial. În acest mod medicamentele pătrund puţin în arborele respirator. Dacă
administrăm aerosoli pentru o afecţiune pulmonară aceştia pot să nu aibă efectul dorit.
Este important să nu confundăm efectuarea de aerosoli sau nebulizări cu inhalaţiile
folosind apă fierbinte. Acestea sunt efectuate doar cu uleiuri esenţiale de plante şi nu sunt
recomandate la copiii foarte mici.
Aparatul de aerosoli mai poate fi utilizat şi numai pentru umidificarea secreţiilor, fără
medicamente. În acest caz se folosesc numai soluţii saline în recipientul aparatului.
Tehnica administrării va fi însă aceeaşi.
Pentru umidificare mai putem utiliza şi dispozitivele pentru cameră. Dacă aerul din
cameră este suficient de umed copilul va putea respira mai uşor, iar secreţiile vor fi mai
fluide. Nu se utilizează medicamente în umidificatoarele de camera, iar efectele
terapeutice sunt limitate.
Când utilizăm nebulizatoarele pentru acasă, este important să nu folosim medicamente pe
cale inhalatorie fără a cere sfatul medicului.

Cum se fac corect aerosoli și cum îi ajutăm pe copii să

accepte tratamentul cu aerosoli?
La început, tratamentul cu aerosoli poate fi privit cu suspiciune de cei mici. Este ceva
nou, un aparat zgomotos, care produce o „ceaţă” uneori urât mirositoare. Ce e de făcut?
– acomodarea cu aparatul. Putem începe prin a-i arăta celui mic ce este şi ce face
nebulizatorul. Îl putem lăsa să îl atingă, eventual să se joace puţin cu piesele mobile care
nu se strică uşor.
– îl putem lăsa pe cel mic să decoreze aparatul cu abţibilduri colorate.
– putem inventa un joc. Dacă este suficient de mare să înțeleagă, îi putem arăta cu zboară
piloţii de avioane supersonice cu o mască pe faţă. De aici până la aerosoli mai e doar un
pas.
– asocierea tratamentului cu o activitate plăcută copilului. Tratamentul poate dura 10-15
minute. Ca să nu se plictisească, îl putem efectua în timpul serialului preferat de desene
animate sau îi putem citi o poveste în acest timp.
– dacă este un copilaş mai mare, îl putem responsabiliza lăsându-l să îşi pună singur
masca sau să pornească aparatul.
– dacă cel mic tuşeşte sau vomită în timpul tratamentului, se recomandă oprirea
temporară. După ce îl liniştim pe copilaş putem relua şedinţa.

Aerosoli bebeluși. Cum alegem un nebulizator pentru

acasă?
Dacă avem nevoie de un aparat de aerosoli pentru acasă, iată câteva aspecte de luat în
considerare:
– preţul trebuie să fie rezonabil. Aparatul se poate defecta, piesele se pot strica. Avem
nevoie şi de service sau consumabile ieftine, nu doar de un aparat performant.
– aparatul trebuie să fie uşor de utilizat.
– trebuie să poată furniza aerosoli din soluţia de administrat în flux continuu, fără pauze.
– curăţarea şi sterilizarea pieselor utilizate trebuie să fie simplă.
– aparatul nu trebuie să fie prea zgomotos. Mai ales copiii foarte mici se vor speria.

Ce sa fac, doctore? Afla despre tratamentul cu

aerosoli in bolile respiratorii la copil
Posted by dr. Livia Marian On ianuarie 03, 2017 0 Comment

Terapia cu aerosoli generati prin nebulizare reprezinta o

metoda moderna si eficienta de tratament la copii si adulti aplicata in bolile aparatului respirator.

Ce sunt aerosolii?

Aerosolii sunt particule medicamentoase dispersate în aer, care constituie un mijloc terapeutic in afecțiunile căilor
respiratorii.
Particulele reprezinta materie solida sau lichida, al caror diametru efectiv este mai mare decât al unei molecule, dar mai
mic de 100 µm.

Exista 2 tipuri mari de aerosoli: artificiali si naturali

Aerosolii naturali- marini

Aerosolii artificiali -sunt generati cu ajutorul unor dispozitive speciale care pot fi:

Nebulizatoare(aparate de aerosoli) sunt cele mai indicate la copii mici pentru ca administrarea medicamentului se face
prin respiratie normala, fara tehnici speciale

dispozitive de inhalare presurizate cu doze determinate

dispozitive de inhalare cu pudra uscata

Tratamentul cu aerosoli artificiali presupune inhalarea pe cale respiratorie a unor substante active (medicamente)
pulverizate sub forma de vapori care patrund si actioneaza in diferite zone ale aparatului respirator.

In ce afectiuni se pot utiliza aerosolii?

In pediatrie terapia cu aerosoli poate fi utilizata de la cele mai mici varste in afectiuni din sfera ORL si afectiuni ale
arborelui traheobronsic ca:

sinuzite

laringite

rinofaringite

adenoidite

traheite

bronsite

bronsiolite acute

bronsiectazii

astm bronsic

pneumonii

Care sunt avantajele terapiei cu aerosoli?

Avantajul acestei terapii este ca medicamentele folosite sunt pulverizate in forme suficient de mici pentru a ajunge
chiar si in cele mai indepartatate zone ale plamanilor.

Raspunsul la tratament se instaleaza repede

In plus, efectele secundare ale medicamentelor folosite pe cale inhalatorie sunt minime.

Cum se alege aparatul de aerosoli?

Nebulizatorul (aparatul de aerosoli) transforma substantele medicamentoase in aerosoli, particule foarte fine care pot
fi inhalate in plamani cu ajutorul unei masti sau a unui ajutaj.

In functie de dimensiunile lor particulele ajung la diferite nivele in caile respiratorii astfel ca:

Particulele cu dimensiuni mai mari de 3µm sunt depozitate in orofaringe, trahee si caile respiratorii superioare

Particulele mai mici, cuprinse in intervalul 0.5 – 3µm, trec prin regiunea nazala si sunt depozitate în regiunile
traheobronhiale si pulmonare.

Nebulizatoarele(aparatele de aerosoli) pot fi:

cu ultrasunete

cu compresor

cu sita vibratoare

Cand se alege un aparat de aerosol este indicat a se tine cont de:

tipul de particule pe care le produce nebulizatorul. Cu cat particulele sunt mai mici cu atat penetreaza mai profund in
arborele respirator

debitul bun de nebulizare care sa reduca timpul nebulizarii, aspect important in terapia la copii

nivelul de zgomot pe care il produce aparatul, cu cat zgomotul este mai mare cu atat tratamentul va fi mai dificil de
efectuat. Cele mai silentioase tipuri de nebulizatoare sunt cele cu ultrasunete.

Cu ce medicamente se face terapia cu aerosoli?

corticosteroizi inhalatori

bronhodilatatoare

medicamente antiinflamatorii

antibiotice
mucolitice

Terapia cu aerosoli dureaza in jur de 5-10 minute in functie de cantitatea de medicament folosita.

!!! Pentru a evita aparitia efectelor adverse nu utilizati niciodata tratament cu aerosoli din proprie initiativa.
Respectati tratamentul prescris de medic, dozele si modul de combinare al medicamentelor.

Medicatia va fi administrata folosind masca nebulizatorului care, desi poate parea inspaimantatoare pentru un copil,
asigura o nebulizare corecta.

Administrarea terapiei cu aerosoli in timpul somnului a fost sugerata intr-un studiu efectuat de americani ca o
modalitate de a depăși problemele de cooperare la copiii mici, iar rezultatul sugereaza ca nebulizarea fara masca,
indreptand suspensia de aer catre fata copilului in timp ce acesta doarme (fiind prea speriat sa accepte tratamentul
treaz), nu realizeaza un tratament eficient in toate cazurile.

Distanta optima la care poate fi tinuta masca in timpul nebulizarii este de 2,5 cm de fata copilului, asigurand o
transmisie de 80% a medicatiei in plamani fata de 50% daca masca ar fi tinuta la 5cm de fata.

Care sunt efectele secundare care pot aparea in urma terapiei cu aerosoli?

In urma terapiei cu aerosoli efectele secundare lipsesc sau sunt minime si sunt date de substantele cu care se face
tratamentul.

Contraindicatiile terapiei cu aerosoli sunt date de contraindicatiile medicamentelor folosite

Acestea pot fi:

iritatie usoara la nivelul gatului

gura uscata

gust neplacut in gura

tahicardie

daca componentele nebulizatorului nu sunt igienizate corect poate surveni o infectie bacteriana

In concluzie terapia cu aerosoli daca este utilizata corect, la recomandarea medicului cu medicamentele si dozele corect
stabilite are eficienta mare in tratarea bolilor acute ale aparatului respirator si poate preveni aparitia complicatiilor
acestor boli.

Aerosolii sunt particule de dimensiuni microscopice, care se obtin prin combinarea unui mediu gazos fie
cu o substanta solida, fie cu una lichida.
Aerosolii prezinta multe beneficii, printre care amintim: afectiuni pulmonare - traheite, bronsite, bronsiolite,

afectiuni ORL - sinuzite, rinofaringite, laringite, amigdalite

Tipuri de aerosoli
Exista aerosoli artificiali, realizati cu ajutorul unor dispozitive speciale, dar si aerosoli naturali, care se afla in

natura.

Aerosolii naturali sunt aerosoli de padure si aerosoli marini. Cei marini contin clorura de sodiu, iod, brom,

magneziu, calciu.

Efectul terapeutic al curelor cu aerosolilor

artificiali
Utilizarea aerosolilor artificiali se face in combinatie cu diferite substante medicamentoase, care vor ajunge

la nivelul cailor respiratorii.

Astfel, la recomandarea medicului specialist si in functie de substanta medicamentoasa indicata, beneficiul

si efectul terapeutic al aerosolilor poate fi: antibacterian, bronhodilatator, antiinflamator, vasoconstrictor.

Efectul terapeutic al curelor cu aerosoli marini

• Aerosolii marini stimuleaza imunitatea si tonifica aparatul respirator atat la adulti, cat si la copii.

• Cura heliomarina stimuleaza raspunsul organismului in fata alergenilor, eliberand cortizol, un hormon care

scade inflamatiile mucoasei nazale si bronsice.

Prin expunerea la aerosoli, mucoasele se regenereaza, iar organismul pastreaza un nivel crescut de cortizol

pentru a lupta impotriva alergenilor din viata de zi cu zi.

• De asemenea, aerosolii ajuta la fluidificarea secretiilor bronsice si nazale.

• Acestia sunt de folos si in procesul de armonizare a proceselor cerebrale, mintea devenind limpede, clara,

organizata si calma.

• Aerosolii marini contribuie si la buna activitate a aparatului respirator, de aceea, plimbarile pe malul marii

efectuate dimineata sunt un real beneficiu pentru persoanele care sufera de astm.
Cum se face o cura cu aerosoli marini
Terapia cu aerosoli marini se poate realiza in orice anotimp, indiferent de vremea de afara, dar de regula se

face dimineata devreme sau seara, dupa asfintitul soarelui.

De regula, este indicat ca o cura sa dureze minumum 10 zile, ideal fiind 20 de zile si sa aiba loc o data pe

an.

O cura consta in plimbari de 30 de minute aproape de apa marii, mai ales in zone unde exista diguri care

permit spargerea valurilor, fiind repetata si seara, la asfintitul soarelui.

Este indicat sa urmeze apoi un mic concediu la munte, unde organismul se calmeaza si se fundamenteaza

efectele favorabile obtinute la mare.

Cui ii este contraindicata

Aceste cure este bine sa fie evitate de pacientii care sufera de cardiopatie ischemica, cancer, tuberculoza

sau cei care au suferit un accident vascular cerebral.

Totodata, si pacientilor cu afectiuni cardiovasculare le sunt contraindicate curele cu aerosoli, deoarece in

cazul in care acestia au ca indicatie tratamentul cu anticoagulante si sunt la mare, sau altfel spus sunt

expusi la soare, ei pot prezenta un risc mai crescut de accidente vasculare cerebrale.

AEROSOLII SI BENEFICIILE LOR

Publicat pe 07 May 2017 de Magazinul Ortopedic

Un mod prin care putem interveni in tratarea infectiilor cailor respiratorii este cu ajutorul
aerosolilor. Aerosolii sunt deseori folositi pentru eficienta lor in afectiunile respiratorii, care se
manifesta prin tuse, respiratie dificila sau rinoree, insanatosirea pacientului fiind mult mai rapida
decat in cazul administrarii clasice de medicamente. In articolul de fata vom afla mai multe
despre aerosoli si beneficiile lor.

Ce sunt acesti aerosoli de fapt? Ei pot fi definiti ca fiind un ansamblu de particule fine (in forma
lichida sau solida) aflate in dispersie intr-un mediu gazos. Particulele fine sunt inhalate de
persoana aflata sub tratament, prin caile respiratorii, direct in plamani. Prin aceasta terapie cu
aerosoli putem obtine efecte variate la nivelul organelor ORL: faringe, fose nazale, rinofaringe,
laringe, ureche medie. Deseori se folosesc substantele: antiinflamatorii, antibiotice, mucolitice,
vasoconstrictoare.

Exista mai multe tipuri de aerosoli, cei naturali si cei artificiali. Daca vorbim de aerosoli naturali,
acestia pot fi intalniti frecvent in zone de mare sau la munte, ori in salina. In astfel de locuri se pot
intalni: aerosoli marini, in zona de mare sau diguri unde se sparg valurile; aerosoli de padure,
acestia apar prin amestecul de substante volatile cu polenul din aer; sau aerosoli cu sare. Pe
langa aerosolii naturali, ii intalnim si pe cei artificiali, generati de aparate speciale.

Terapia cu aerosoli se poate face utilizand aparate precum:

1) Inhalatorul presurizat cu doze masurate. Acesta este utilizat, in special, de pacientii cu
afectiuni pulmonare;
2) Inhalator cu pulbere uscata;
3) Nebulizatoarele - accesorizate cu masti inhalatorii atat pentru copil, cat si pentru adult, ori cu
un ajutaj folosit pentru sinuzite.

Nebulizatoarele sunt deseori folosite in

tratamentul copiilor ce sufera de astm. Acestea se mai folosesc si pentru adultii, varstnicii sau
copiii mici cu probleme respiratorii, sinuzite, raceli sau afectiuni pulmonare ori din sfera ORL.
Aceste aparate sunt folosite cu precadere atunci cand trebuie administrate doze mari de
substante inhalatoare, terapia fiind deseori numita "tratament respirator".

De ce este avantajoasa terapia cu aerosoli ?

Un important beneficiu al terapiei cu aerosoli este datorita utilizarii de doze mai mici de
substante medicamentoase fata de tratamentele clasice. De asemenea, efectele adverse sunt
reduse si nu in ultimul rand, raspunsul la tratament este unul mai rapid. Inhalarea aerosolilor ajuta
prin fluidizarea mucusului din plamani, facilitand astfel eliminarea secretiilor prin tuse si suflarea
nasului. Un alt avantaj este ca relaxeaza muschii cailor respiratorii permitand oxigenarea
plamanilor.
Comparand aerosolii cu tratamentele clasice, terapia cu aerosoli are o eficienta mai crescuta si
efecte secundare minime. Aerosolii pot fi folositi si sunt indicati pentru copii, dar nu numai, ci si
pentru adulti sau varstnici.

ETAPELE CORECTE ALE TRATAMENTULUI CU AEROSOLI

Înainte de administrarea unui tratament, este bine sa îi înțelegem modalitatea de

funcționare. Din ce în ce mai multe mame apeleaza la terapia cu aerosoli în tratarea
copiilor, mai ales în cazul copiilor mici sau al preșcolarilor. Pentru o vindecare cât mai
rapidă și eficientă, prima întrebare care trebuie pusă nu este “ce aparat trebuie ales”
ci “cum se manifestă afecțiunea copilului meu la nivel profund” și de-abia apoi
urmează alegerea unui tratament potrivit, bineînțeles, cu ajutorul specialistului. Un
tratament benefic este cel al cauzelor, nu al simptomelor, astfel încât haideți să
înțelegem care sunt procesele care se întâmplă la nivelul arborelui respirator, în
momentul unei afecțiuni.

În primul rând, informați-vă despre diferența dintre aerosolii salini (uscați sau umezi) și
cei medicamentoși. Apoi, citiți și despre funcțiile sării în terapia cu aerosoli. O eroare
frecvent întâlnită în administrarea unui tratament cu aerosoli pentru o afecțiune a căilor
respiratorii este confuzia între etapele vindecării, la nivel de organism.

Să ne imaginăm că aparatul respirator ca un arbore înfrunzit. Bronhiile și bronhiolele sunt

ca ramurile sale, din ce în ce mai subțiri și mai inguste iar alveolele sunt terminațiile,
frunzele. Să spunem că aerul este pentru sistemul respirator ceea ce este seva pentru acest
copac pe care ni l-am imaginat. Paradoxal, această sevă poate să îndeplinească hrănirea
doar prin eficienta comunicare cu terminațiile copacului, astfel, frunzele și ramurile mici,
care le susțin, au funcții esențiale.

Ce se intâmplă în momentul unei afecțiuni la nivelul arborelui respirator este că aceste

bronhii și bronhiole pot fi blocate, la diferite niveluri. Inflamația și aglomerarea de mucus
închid, obstruează și împiedică ventilația. Astfel, înainte de a trata medicamentos, prima
etapa a unei vindecări trebuie să asigure curățarea în profunzime a canalelor prin care,
dacă păstrăm în discuție imaginea de mai sus, seva ajunge până în profunzimea celei mai
mici și mai fragile ramuri sau frunze. În termeni medicali, înțelegem acum mai repede că
dezobstruarea mucusului la nivelul bronhiilor, bronhiolelor, alveolelor pulmonare și al
peretelui bronsic trebuie să fie primul scop al tratamentului. Apoi, dacă problema este de
o natură complexă, aerosolii medicamentoși vor veni să regleze anumite procese. Dar
aceștia nu pot să ajungă până în profunzimea aparatului respirator dacă nu este făcută o
curățare în prealabil.

Ordinea inversă a acestor etape de tratament nu poate avea rezultate eficiente, este ca și
cum am încerca să vindecăm o rămurică pe jumătate ruptă (izolată prin aceasta obstrucție,
în cazul afecțiunii respiratorii) punând apă la rădăcina copacului. Ori primul lucru care
trebuie făcut este să asigurăm “comunicarea” ramurii cu copacul, bandajând-o în poziția
inițială. Și abia apoi să ajutăm arborele să își îndeplinească întreg procesul de hrănire.

Mai mult decât atât, tratamentul cu aerosoli medicamentoși făcut fără o curățare
temeinică a sistemului respirator, nu va avea efectele scontate: în câteva minute de
tratament pe zi, nu e posibilă dizlocarea anumitor afecțiuni iar mărirea timpului de
tratament poate avea ca și efecte apa la plămâni sau bronhospasmul. În plus, unele
medicamente pot avea reacții adverse importante (dexametazona, adrenalina).

Astfel, este recomandat ca înainte de să începeți administrarea unei terapii cu aerosoli

medicamentosi, să aveți în vedere un tratament de curățare a mucoasei sistemului
respirator (terapia cu SaltMed este o terapie adjuvantă și îndeplinește cu succes rolul de
curățare) și de-abia apoi să aplicați un tratament medicamentos (acesta din urmă nu
trebuie niciodată început fără recomandarea medicului specialist).

Citiți detalii despre tehnologia existentă în SaltMed, singurul inhalator salin cu emisie
controlată de aerosoli uscați pentru tratamentul afecțiunilor respiratorii.

Un aparat cu aerosoli numit nebulizator este un

dispozitiv medical care generează aerosoli. De regulă,
acesta este de mare ajutor în cazul afecțiunilor
respiratorii.
Aparatul de aerosoli se cumpără numai din farmacii și
se folosește stric la indicațiile medicului pediatru, dacă
pacientul este copil, sau la indicațiile medicului
specialist ORL-ist, dacă pacientul este adult.
De regulă, infecțiile respiratorii recurente, cele care nu
cedează ușor, se pot vindeca și cu ajutorul aparatelor
de aerosoli. Însă nu toate infecțiile se tratează cu
nebulizatorul.
O persoană, fie adult, fie copil, poate primi tratament cu
aerosoli atunci când medicul specialist ORL-ist sau
medicul pediatru a stabilit un diagnostic de abces
pulmonar, tuberculoză, traheită, laringită, sinuzită
cronică, bronșite – mai ales la copii, pneumonie, astm.
Atenție! Infecțiile care sunt produse de bacterii nu
trebuie tratate cu ajutorul aerosolilor. Mai mult,
nebulizatorul le poate chiar agrava simptomele, de
aceea trebuie ca numai medicul specialist să
recomande utilizarea acestei terapii.  Important de
menționat că terapia cu aerosoli nu exclude alte
tratamente, cum ar fi de exemplu, siropul de tuse,
antitermice sau picături pentru nas, atunci când este
cazul. În cazul aerosolilor din prima categorie se
utilizează substanțe active, antiasmatice,
antituberculoase, antibiotice, antiinflamatoare,
expectorante.
Specialiștii menționează și atenționează că
schema de tratament trebuie respectată întocmai.
Chiar dacă este benefică terapia cu aerosoli, nu
înseamnă că nu pot exista și reacții adverse. De cele
mai multe ori acestea au loc atunci când se exagerează
cu acest tratament. Astfel, în cazuri rare, se poate
ajunge la palpitații, la tahicardie, la tremuratul
membrelor. De asemenea, pacienții care au afecțiuni
cardiovasculare, care au un astm agravat sau care au
anumite sensibilități alergice nu este indicat să apeleze
la aerosoli.
Specialiștii susțin că principalul avantaj al terapiei cu
aerosoli este acela că soluțiile sunt introduse direct în
căile respiratorii. Nu în ultimul rând, cu ajutorul
nebulizatorului se poate face și umidificarea aerului
respirat, un aspect esențial atunci când există un
pacient diagnosticat cu laringită.