TUB DIGESTIV

Tehnici de examinare 1. explorari radiologice

2. explorari imagistice

EXPLORARI RADIOLOGICE

1.Explorari radiologice standard

- segmentele tubului digestiv (TD) nu pot fi explorate direct pentru ca nu determina
contrast natural cu organele din jur
- explorarea abdomenului fara substanta de contrast = examen radiologic pe gol
- explorarea cu substanta de contrast
•sulfat de Ba chimic pur = substanta de contrast pozitiv
•contrast negativ – aer si potiuni gazogene
•examinare in dublu contrast= contrast pozitiv+contrast negativ
•administrarea de contrast- anterograd/ retrograd

Alte explorari care utilizeaza raza X: Explorarea CT/ Angiografia

Radioscopia – foarte iradianta/ in special pentru modificari functionale

Radiografia

EXPLORARI IMAGISTICE

1. Echografia
2. Scintigrafia
3. IRM

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE

A.Modificari de tip functional: tonus / kinetica / secretie / umplere-evacuare(=tranzit)
B.Modificari de tip organic: pozitie /mobilitate/ dimensiune/ contur/ forma/ relief de
mucoasa

Explorare esofag- stomac – duoden= concomitent, cu substanta de contrast per os =

examen baritat eso-gastro- duodenal
a.in strat subtire – evidentiaza relieful mucoasei
b.in semirepletie – foloseste compresia dozata/ deformeaza pliuri, dar evidentiaza leziuni
mici
c.in repletie completa – pentru forma, pozitie, dimensiuni, mod de evacuare

Esofag
*incidente: oblic anterior stang( OAS) si oblic anterior drept (OAD)
* pentru peristaltica se folosesc – decubit dorsal OAD/ decubit ventral (oblic posterior
stang)OPS
* in repletie –banda opaca, cu latime de 2-3 cm
- in strat subtire –se evidentiaza conturul esofagului si 2-4 pliuri longitudinale
Stomac
*ortostatism- in fornix e menisc orizontal
*decubit dorsal- fornixul se umple cu Ba / antrul se goleste de Ba si se umple cu aer
*decubit ventral- in fornix exista si aer si Ba, fara menisc orizontal
* in decubit- portiunea verticala se scurteaza/ unghiul gastric se sterge
Duoden
* in decubit dorsal la nivelul portiunii orizontale exista pensa aorto-mezenterica
Intestinul subtire (jejun+ ileon) – contrast per os (prin ingestie sau pe sonda enterala)/
administrezi contrast pana la opacifierea cecului
Intestinul gros (colon) – irigoclisma/ repletie completa/ examenul dupa evacuare=
mucografia /examenul in dublu contrast = proba Fischer –lizereu de siguranta

ANATOMIE RADIOLOGICA

Esofag
•conduct musculomembranos intre faringe si stomac/ lungime aprox 25 cm/ se intinde
intre C6 (cartilaj cricoid) si T11 (cardia)
• 4 stramtori : faringo-esofagiana=gura esofag=gura Killian/ aortica( la nivel T4)/
bronsica/ diafragmatica (T10)
•4 portiuni : cervicala/ toracala/ diafragmatica/abdominala

Stomac
•portiune verticala= fornix+corp gastric/ portiune orizontala = antru+canal piloric+pilor/
unghi gastric (totdeauna ascutit)/ sinusul gastric ( corespondent unghi gastric pe marea
curbura)/ 2 fete (ventrala si dorsala)/ 2 curburi (marea si mica curbura)
•cardia – T10-T11
•mucoasa gastrica-in fornix- pliuri cerebriforme
-in corp- pliuri paralele cu mica curbura/ perpendiculare pe marea
curbura (aspect dintat)

Duoden - D1= bulbul duodenal – 2 margini (sup/inf)/ 2 fete (ventrala si dorsala)/ 2

recesuri (sup si inf)
-D2 = duoden descendent
-D3 = duoden orizontal
-D4 = duoden ascendent (pana la flexura duodeno-jejunala= unghiul Treitz)

Jejun+ileon - anse jejunale – orizontale/ in partea sup stanga a abdomenului,

infragastric
- anse ileale – verticale/ in partea inf dreapta a abdomenului, de obicei in
pelvis
- mucoasa jejunului si D2-4- aspect in „frunze de feriga”
- mucoasa ileala – are pliuri longitudinale
Intestin gros- cec, colon( asc, transvers, desc, sigmoid), rect
- colon asc, transvers, desc –prezinta haustre
- cec, colon asc, colon desc – fixe- fascia lui Toldt
- colon transvers –mezou

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE

Modificari radiologice elementare FUNCTIONALE

1.Modificari de TONUS: hipetonie/ hipotonie/ atonie/ spasm

- in hipertonie-segmentul se scurteaza si isi reduce calibrul
- in hipotonie- segmentul se alungeste si diametrul regiunii verticale stomac e mai
mare decat diametrul regiunii orizontale
2.Modificari de KINETICA: hiperkinezie (=hiperperistaltism)/ hipokinezie
(hipoperistaltism)/ akinezie
3.Modificari de SECRETIE: in stomac hipersecretia face imposibila ex in strat subtire/
Ba SO4 se aglomereaza in particule asemanatoare „fulgilor de zapada”
4.Modificari de UMPLERE +EVACUARE= TRANZIT

Modificari radiologice elementare MORFOLOGICE

1.Modificari de POZITIE: ptoza- totala sau partiala/ ascensiunea/ impingerea/

tractiunea/ torsiunile
2.Modificari de MOBILITATE: diminuare/ aparitia mobilitatii
3.Modificari de DIMENSIUNE: cresterea lungimii (dolicosegmente)/ cresterea
calibrului ( megasegmente)/ reducerea lungimii (brahisegmente)/ reducerea calibrului (
stenoza)

STENOZA BENIGNA:
*de obicei lungime mare
* unice/multiple
*axiale(prin afectare circumferentiala a peretelui)
*contur regulat sau fin neregulat
*e progresiva=„in palnie”
*pliurile mucoasei nu se intrerup la nivelul stenozei, dar pot fi modificate

STENOZA MALIGNA:
*e obicei lungime mica
*de obicei unica
*excentrica
*contur totdeauna neregulat
*este brusca; apar pinteni maligni
*pliurile mucoasei se intrerup la nivelul stenozei
*pot asocia alte semne de malignitate:imaginea de semiton/ rigiditatea

4.Modificari de CONTUR: amprenta/ neregularitati/ ancosa/ incizura/ intreruperea

conturului/ rigiditatea (totdeauna fara peristaltica la acest nivel-„scandura pe valuri”)/
plusuri de umplere (imagini aditionale) si minusurile de umplere (lacunele)

PLUSURI DE UMPLERE( imagini aditionale)

1.Diverticuli: - de pulsiune: defect de musculara prin care se angajeaza mucoasa/

rotund-ovalari/ contur bine precizat/ colet mai ingust ca punga diverticulara/ neomogen in
caz de diverticulita
- de tractiune: forma triunghiulara/ contur regulat, bine precizat,
rectiliniu/ baza larga de implnatare (se evacueza complet)
2.Spiculi
3.Nise: traduc ulceratie/ comunica cu lumenul organului cavitar/ ortograd (opacitate
inconjurata de transparenta= edemul din jur; spre nisa converg pliuri de mucoasa)/
incidenta perpendiculara – iese din contur= benign sau incastrata in contur= malign

NISA BENIGNA
*proemina din conturul lumenului digestiv
*suprafata e mai mica decat profunzimea
*unica sau numar redus
*pliurile converg spre ea – aspect stelat

NISA MALIGNA
*nu proemina din contur, incastrata in contur
*suprafata e mai mare decat profunzimea
*e situata in lacuna
*in jur pliurile sunt intrerupte

MINUSURI DE UMPLERE (lacunele)

LACUNELE BENIGNE
*unice/ multiple
*dimensiuni variabile
* totdeauna contur regulat, bine precizat
*pliurile din jurul lacunei pot fi normale sau impinse (pot prezenta ulceratii – aspect de
„inel cu pecete”
*nu intrerupe pliurile
*poate prezenta pedicul
*forma rotunda sau rotund-ovalara

LACUNELE MALIGNE
*unice (rareori multiple)
*dimensiuni variabil
*contur neregulat, partial sters, anfractuos
*pliurile sunt intrerupte
*forma anfractuoasa
*pot exista ulceratii – nisa in lacuna
*poate asocia alte semne de malignitate: pinteni maligni/ imagine de semiton/ rigiditate

5.Modificari de FORMA
6.Modificari ale RELIEFULUI DE MUCOASA: hipertrofie pliuri/ atrofie pliuri/
disparitia pliuri/ intrerupere pliuri/ convergenta pliuri/ dezorganizare pliuri