Graul.

Tehnologia de cultivare

Rotatia
Cele mai bune plante premergatoare pentru graul de toamna sunt cele care se recolteaza
cat mai devreme in varapentru a ramane timp suficient pentru pregatirea solului in vederea
semanatului.Dupa plante cu recoltare timpurie se seamana, de regula cu grau circa 20-25%
din suprafata semanat cu grau .Cea mai mare parte din suprafata se seamana dupa culturi care
se recolteaza tarziu (soia, porumb, floarea-soarelui, cartof semitarziu).
Pentru a se crea conditii de pregatire a solului in vederea insamantarii graului, se cer
cultivate, pe suprafetele avute in vedere pentru grau, soiuri de soia si hibrizi de porumb cu
perioada de vegetatie mai scurta.In unele situatii se seamana si grau dupa grau, dar acest
lucru poate fi admis numai un singur an. Mai multi ani dupa el insusi (in monocultura), graul
este puternic atacat de boli si se produce o puternica imburuienare a culturii.
Fertilizarea
Pentru o tona de boabe, plus productia de paie, graul consuma 25 kg N, 11,4 kg P2O5 si
27 kg K2O.In perioada de vegetatie rasarire-iesire din iarna, graul consuma 8-22% din
cantitatea de azot necesara pe intreaga perioada de vegetatie, 12-25% din cantitatea de P2O5
si 12-15% din cantitatea de K2O.Cea mai mare parte din elementele nutritive sunt consumate
de grau primavara, in perioada de alungire a paiului, in perioada de crestere intensa a
plantelor.

Lucrarile solului

Graul are cerinte deosebit de mari fata de lucrarile solului.De pregatirea solului depinde
calitatea semanatului, rasarirea mai repede a semintelor, vegetatia graului in toamna,
comportarea plantelor pe timpul iernii.Solul pentru grau trebuie sa fie arat cat mai devreme la
adancimea de 20-25 cm, aratura sa fie asezata, iar patul germinativ maruntit si nivelat, fara
resturi vegetalo ramase de la planta premergatoare.
 Lucrarile de ingrijire

Datorita conditiilor de clima si sol, fie datorita aparitiei daunatorilor, in culturile de grau
de toamna trebuie sa se execute lucrari de ingrijire, prin care sa se asigure o vegetatie optima
atat in toamna cat si in primavara (tavalugitul, eliminarea excesului de apa, combaterea
buruienilor, irigarea)
Recoltarea
Evaluarea productiei de grau se face pentru fiecare sola in parte cu circa 20 de zile
inainte de recoltare.
Recoltarea graului se executa cu combina cand boabele contin 15-16% umiditate.
Soiurile de grau cultivate in prezent in tara nostra au capacitatea de productie de 8000-
10000 kg boabe la hectar. In mod obisnuit se recolteaza 4000-6000 kg/ha.

Secara. Tehnologia de cultivare

Secara este o cereala panificabila , considerata si o valoroasa planta furajera.

Tehnologia culturii

Secara se cultiva la noi exclusiv ca planta de toamna. Tehnologia ei este, in mare masura,
asemanatoare cu graului de toamna, cu unele particularitati.
In rotatie, secara este relativ putin pretentioasa, reuseste dupa diferite premergatoare si se
poate cultiva cativa ani la rand pe acelasi teren.Deoarece se seamana devreme, principala
cerinta fata de planta premergatoare este ca aceasta sa paraseasca devreme terenul.
Aplicarea ingrasamintelor – secara reactioneaza bine atat la ingrasamintele organice cat si
la cele minerale, beneficiind, in mare masura, mai mult ca alte plante, si de efectul remanent
al acestora.
Pe solurile cu fertilitate mijlocie, sau dupa premergatoare ingrasate, dozele de
ingrasaminte variaza astfel: N 60-80 kg,P2O5 60-70 kg, K2O 40-60 kg/ha.Pe terenurile slab
fertile dozele de azot pot creste pana la 100 kg/ha.
Lucrarile solului sunt asemanatoare ca cele pentru grau.Deoarece secara se seamana mai
superficial trebuie o atentie deosebita la calitatea patului germinativ, care, eventual, poate fi
pregatit cu ajutorul combinatorului.
 Lucrarile de ingrijire

Sunt aceleasi ca la grau, cu mentiunea ca sunt mai usor de executat, deoarece secara,
avand talia inalta, si un ritm rapid de crestere, inabusa buruienile.

Recoltarea

Secara se recolteaza la maturitate cu circa o saptamana inaintea graului.

Productii

La cultura de secarain conditii favorabile de mediu si cu o tenologie superioara ,

productiile depasesc 4000 kg boabe/ha.

Ovazul. Tehnologia de cultivare

Ovazul se cultiva, in principal, pentru boabele sale care constituie un nutret concentrat
foarte valoros, fiind de neinlocuit in hrana cabalinelor, a animalelor de reproductie si a
tineretului.

Tehnologia de cultivare

Rotatia – Putin pretentios fata de planta premergatoare, ovazul se poate amplasa dupa
foarte multe plante de cultura, dar asigura cele mai mari productii cand se cultiva dupa plante
care lasa solul bogat in azot sau dupa prasitoare fertilizate cu gunoi de grajd sau ingrasaminte
chimice.
Fertilizarea – Ovazul este o planta mare consumatoare de substante nutritive, in special
azot si potasiu.Pentru o productie de 1000 kg boabe plus produse secundare, ovazul extrage
din sol : 33,9 kg N, 10,8 kg P2O5, 33,9 kg K2O.
Lucrarile solului sunt asemanatoare cu cele recomandate pentru culturile care se seamana
primavara devreme, cu precizarea ca patul germinativ trebuie sa fie foarte bine nivelat si
maruntit deoarece ovazul se seamana mai superficial decat alte cereale.
Samanta si semanatul – O masura importanta pentru cultura ovazului este sortarea
semintelor , folosindu-se numai seminte mari, avand puritatea de cel putin 97% si capacitatea
germinativa de minim 85%.
Ovazul se seamana primavara
Cartof

Cartoful este una dintre cele mai importante plante alimentare, industriale si furajere. Se cultiva in toate
continentele, dar in mod deosebit in Europa, care detine circa 60% din suprafata mondiala.

In alimentatia omului, cartoful se consuma tot timpul anului, in diferiteforme, inlocuind adeseori painea,
si este nelipsit din regimurile dietetice.

In industrie, cartoful constituie o valoroasa materie prima, mai ales pentru fabricarea spirtului si
amidonuli, dextrinei si glucozei. In hrana animalelor se utilizeaza tuberculii (proaspeti sau murati), vrejii
precum si reziduul de la fabricarea spirtului.

Cartoful este planta importanta si din punct de vedere fitotehnic. Fiind prastoare, lasa terenul curat de
buruieni; valorifica economic gunoiul de grajd si ingrasamintele minerale; e asemenea, este o planta
premergatoare deosebit de valoroasa pentru graul de toamna, orzoaica si alte culturi.

Rotatia

Cartoful este putin pretentios fata de premergatoare. Asigura productii ridicate dupa grau, secara si orz
de toamna, dupa leguminoase anuale si perene, dupa porumb, in pentru fibra, sfecla de zahar si alte
culturi. Nu sunt recomandate, ca premergatoare, speciile din aceeasi familie botanica. De asemenea,
cartoful este o excelenta planta premergatoare pentru culturile de primavara si pentru graul si orzul de
toamna.

In structura de culturi dintr-un asolament, cartoful poate reprezenta 25-67%, in functie de fertilitatea
solului.

Fertilizarea

Cartoful se inscrie printre speciile mari consumatoare de substante nutritive si care, in conditiile tarii
noastre, reactioneaza bine la ingrasamintele organice si minerale in toate zonele pedoclimatice. Astfel,
pentru o tona de tuberculi, inclusiv productia de vrej, se extrag din sol, in medie: 5.94 kg N; 1.58 kg P 2O2;
7.16 kg K2O; 3.22 kg CaO; 1.77 kg MgO. Azotul are o deosebita importanta pentru formarea si
dezvoltarea aparatului foliar al plantelor, iar ingrasamintele pe baza de azot asigura un spor de recolta
de 40-106 kg tuberculi la kg. ne N. Prin aplicarea de ingrasaminte fosfatice se obtine un spor de
productie de pana la 40-44kg la 1kg P2O2. Sporul de productie la tuberculi sub influenta potasiului ca
ingrasamant este mai mic in comparatie cu cel asigurat de azot si fosfor (28 kg de tuberculi la kg de K 2O).

Lucrarile solului

Pentru cartof, pamantul trebuie sa fie bine afanat si aerat. Aratul se executa la adancimea de 30cm, cu
exceptia solurilor podzolice, pe care adancimea este stabilita in functie de grosimea stratului arabil.
Efectuarea araturii cu plugul cu scormonitor (30+15 cm) a determinat un spor mediu fata de aratura
simpla.

Nivelarea terenului are o importanta deosebita si se executa inainte de efectuarea lucrarilor de baza, cu
grapa cu discuri.

Lucrarile de ingrijire

Prin lucrarile ce se executa in cultura de cartof se urmareste mentinerea afanata a solului, o puternica
aeratie, provocarea formarii unui numar mai mare de stoloni la plante si combaterea buruienilor, a
bolilor si daunatorilor.

In situatia plantarii cartofilor fara bilon, pana la rasarirea coltilor (20-30 de zile) grapatul culturii este cea
mai importanta lucrare. Prin aceasta se realizeaza afanarea solului, combaterea crustei si a buruienilor in
curs de rasarire sau abia rasarite.

Pana la rasarire se executa 2-3 lucrari de grapare: imediat dupa plantare, la formarea crustei si la
inceputul rasaririi.

Prasilele in cultura cartofului sunt nu numai lucrari de combatere a buruienilor, ci si lucrari de bilonare,
obligatorii pentru aceasta specie.

Cartoful reactioneaza la irigare mai bine decat oricare alta planta de cultura. Sporul de productie pe m 3
de apa dat prin irigare este intre 30 si 120kg. Spre deosebire de alte culturi, la cartof cea mai buna
valorificare a apei data prin irigare se obtine la adancimi reduse de umezire a solului si anume la 40cm la
udarea prin aspersiune si 60 cm la udarea prin brazde.
Recoltare

Culturile timpurii, destinate consumului timpuriu, se recolteaza atunci cand tuberculii au atins marimea
comerciala, adica de la 30g in sus. Recoltarea se face treptat, pe masura ce se face comercializarea.La
culturile de cartof destinate consumului de vara, toamna, iarna, recoltarea se face nu la maturitatea
fiziologica, ci la maturitatea tehnica.

Recoltarea mecanizata a cartofului cu combina (scoaterea, scuturarea, separarea de pamant a

tuberculilor si incarcarea lor directa in saci sau in mijloace de transport) constituie procesul cel mai
avansat pentru aceasta lucrare.