Curs 9: Luna 3-nastere( perioada fetala)

Dezvoltarea fatului presupune o succesiune de modificari in L3 si pana la sf vietii intrauterine.

Maturarea fetala presupune maturarea tesuturilor si ulterior a organelor.

Lungimea si varsta fatului sunt indicate de lungimea vertex – coccige. Acesti markeri sunt exprimati
in cm.

Pe parcursul L3,4,5 este cresterea in lungime pe cand in greutate are loc predominant in ultimele 2
luni.

In mod normal perioada de gestatie este considerata 280zile-40 saptamani dupa ultima menstruatie
sau 266 zile-38 saptamani dupa fertilizare..

In aceasta perioada apar o multitudine de schimbari lunare.

Una din cele mai spectaculoase schimbari din decursula vietii fetale este scaderea relativa a volumului
capului in raport cu corpul; initial extremitatea cefalica este voluminoasa ulterior ritmul de crestere este
sensibil mai mic.

La inceputul L3 capul reprezinta circa o jumatat din lungime. In L5 capul reprezinta doar o treime
ajungand pana la nastere sa reprezinte doar un sfert din lungime.

Initial ochii sunt dispusi lateral si ajung sa se frontalizeze treptat.Membrele vor ajunge sa aibe
dimensiunile lor normale in comparatie cu restul corpului desi membrele inf sunt mai scurte si mai
dezvoltate decat cele sup.

Organele genitale incep sa se dezvolte in S12, moment in care se poate preciza sexul viitorului copil.
Catre sf L3 apare si activitate reflexa( fiind prezenta la avortonii de 3 luni)

In L4,5 corpul se alungeste repede si la sf primei jumatati a vietii intrauterine lungimea vertex-
coccige este aprox 15 cm.Greutatea creste incet in aceasta perioada, fiind de aprox 500g.

Fatul poate fi acoperit de par care se numeste lanugo. In a doua jumatate a vietii intrauterine greutatea
incepe sa creasca considerabil in special in ultimele 2 luni. La sf L6 fatul va avea un aspect exterior
zbarcit dat lipsei tesutului celular subcutanat.

la jumatatea L7 un avorton are mari dificultati in a supravietui datorita lipsei maturarii organelor , sist
respirator si SNC.

Dpdv al dezvoltarii fetale in momentul in care fatul are 28 de saptamani este capabil de supravietuir.

Greutatea la nastere normala este de 2500-3000g si copilul se numeste eutrofic.

Orice copil care are peste 4000 g este macrosom si cu mare probabilitate ca mama sa fie diabetica.

1
 Lungimea normala la nastere aprox 50 cm

MOMENTUL NASTERII

Trebuie sa aibe loc in jurul zilei 266 . Se considera ca momentul contactului sexual trebuie sa fi avut
loc ci cel mult 24 ore inaintea fertilizatiei. De obicei femeia insarcinata consulta un OG doar dupa a2a
luna cu amenoree.

Astfel va f greu pt persoana respectiva sa calculeze ziua exacta. OG stabileste de obicei data nasterii la
280 zile-40 saptamani de la ultima menstruatie.

Exista discordante in stabilirea momentului exact al nasterii cand menstruatia este neregulata.

O alta complicatie este o scurta hemoragie la 14 zile dupa fertilizatie ca rezultat al actiunii erozive a
trofoblastului.

De fapt trebuie det in multe situatii varsta fetala tinand cont de mai multi parametrii ca: momentul
ultimei menstruatii, lungimea fatului, evaluarea greutatii si alte caractere morfologice ale acestuia.

COMPLICATII ALE CRESTERII FETALE:

~este o variabiliatate foarte mare a lungimii si greutatii sa nu corescpunda cu varsta calculata. Acesti
factori sunt genetici(ereditari) dar si de mediu(malnutriile severe, fumatul matern, alcoolismul, infectii
virale)

Deseori un fat la termen poate avea usor sub 2500g si sa poata fi considerat gresit drept prematur.

MEMBRANELE FETALE SI PLACENTA

 CARACTERE GENERALE ALE TROFOBLASTULUI IN LUNA 2

La sf L2 trofoblastul are multiple vilozitati ce ii confera un aspect radiar si care vor fi atasate
mezodermului placii corionice si care vor fi ancorate periferic in decidua materna in citrotrofoblastul ext.
Acesta acopera la randul sau un alt strat care practic este mezodermul vascular. In urmatoarele 2
saptamani apar asa-zisele vilozitati din spatiile lacunare. Initial sunt primitive si apoi vor disparea la sf
L4.

Ulterior din strust sincitiului ca si a peretelui endotelial al vaselor de sange vor rezulta straturi ce
separa circulatia materna de cea fetala. Se numeste placenta hemocoriala.

CORIONUL SI DECIUA BAZALA

Corionul este dezvoltat in saptamanile timpurii ale ontogenezei, moment in care vilozitatile acopera
intreeaga suprafata a corionului. Pe masura ce sarcina avanseaza vilozitatile colului embrionar cresc
formand corionul frondos. Celulele existente degenereaza si suprafata corionica devine neteda la sf L3.

Diferenta dintre pol embrionar si pol avembrionar consta in suprafata coionului care se va reflecta in
struct deciduei bazale.

2
 Decidua ar la nivelul corionului vilos aspect particular de decidua bazala care este formata dintr-un
strat compact de celule mari si care include cantitate importanta de lipide si glicogen. Acest strat se
numeste placa deciduala si este strans legata de corion. Pe de alta parte decidua situata la niv polului
avembrionar se num decidua capsulara.

Volumul acestei regiuni va creste vezicula corionica si apoi acest strat va involua si va deveni foarte
apropiat ca si pozitie corionul netede fata de decidua parietala a partii opuse uterului; aceste parti vor
fuziona si astfel dispare lumenul.

Singura portiune care ramanede hranire va fi corionul frondos.

La momentul formarii placentei ea va fi constit de corionul frondos si decidua bazala.

 STRUCTURA PLACENTEI

La inceputul L4 placenta are 2 componente:

-portiuna fetala:corionul frondos

-portiunea materna:decidua bazala

In momentul inceperii diferentierii acestor 2 componente placenta este marginita de partea fetala prin
placa corionica pe fata materna este decidua bazala care va da nastere placii deciduale.

Exista o zona de jonctiune in care celulee corionului frondos si deciduei bazale sunt intricate, are
aspectul unor celule gigantice deciduale si sincitiale bogate intr-un tesut celular amorf
mucopolizah(MPZ)

Celulele care formeaza citotrofoblastul au degenerat intre placile corionica si deciduala, apar spatiile
interviloase care vor fi completate de sangele matern.

Ele provin din lacunele sincitio si sunt delimitate de un sincitiu fetal. Pe parcursul L4, L5 decidua
formeaza o serie de septe deciduale care nu vor atinge placa corionica dar care vor proemina in spatiile
interviloase.

Rezultanta formarii acestor septe va consta in aparitia unor compartimente la nivelul placentei-
cotiledoane.

Placenta se largeste si cresterea sa in suprafata este paralela cu cea a uterului si pe parcursul sarcinii
ocupa 25-30% din suprafata int a uterului.

Placenta matura:

La maturitate are forma discoidala cu diamentrul de 15-25 cm si grosime 3cm, greutate aprox 500-
600g si s desprinde la nastere spontan dar trebuie sa fie evacuata cel tarzi 20 min de la nastere.

Dpdv morfologic placenta are o fata materna pe care apar 15-20 cotiledoane acoperita de deciua
bazala. Aceasta este fata care se examineaza dupa extractia fatului.

3
 Se vad prin transparenta si numeroase vase corionice, artere si vene mari care converg catre
cordonul ombilical. Corionul este acoperit de amnion.

Circulatia in placenta:

In cotiledoane exista 80-100 de artere sipralate si care au un lumen ingust care creste in diametru
bazal deci va creste presiunea sangelui la intrarea in spatiile inerviloase , au aprox 150 cm de sange care
se reimprospateaza de 3-4 ori pe minut. astfep variaza suprafata vilozitatii corionice .

Principalele functii ale placentei sunt:

->schimb metabolic si gazos intre mama si fat

->produce hormoni-gonodotropina corionica(HCG)

Intre placenta si fat respectiv mama exista aspectul fiziologic de bariera placentara si are 4 straturi:

a)endoteliul vaselor fetale

b)tesut conjunctiv de la nivelul vilozitatilor

c)strat citotrofoblastic

d)sincitiul

Dupa L4 placenta devine subtire si creste rata schimburilor. Schimbul de CO2 se face printr-o rata
mare de difuzabilitate.

Transportul de O2 e aprox 20-30mL/min este foarte grav sindromul de lipsa de oxigen(hipoxie) fetal
rezultand tulburari grave ale dezvoltarii SNC fetal.

Schimbul de electroliti si nutrimente se face prin aa, ag, vit si ritmul cresterii odata cu inaintarea
sarcinii.

Trasportul de Ac catre fat se face prin IgG care asigura o imunitate de cateva luni nou-nascutului
pana cand isi va dezvolta propriu sist imun.

Prod de hormoni se face incepand cu sf L4 cand placenta produc progesteron precum si hormoni
estrogeni de trip estradiol si estrogen dar si HCG.Acestea au un efect similar cu LH(hipofizar)

 AMNIONUL SI CORDONUL OMBILICAL

Jonctiunea dintre amnio si ectoderm este numita amnioectodermala, are forma ovala si se num inel
ombilical primitiv.

In decursul S5 apar urmatoarele struct:

->pediculul de fixatie ce contine alantioda si vasele ombilicale formate din 2 artere si o singura vena

4
->duct vitelin+vase viteline

->canal de conectare al celomului intra, extraembrionar.

Schimbari placentare la sf S5:

->cresterea tesutului fibros in axul vilozitatilor

->cresterea grosimii memmbranei bazale a capilarelor fetale.

->depozitarea de fibrinoid la suprafata vilozitatii in zona jonctiunii cu placa corionica.

Lichidul amniotic(l.a.)

-clar, apos, sange matern provenit si are urmatoarele roluri:

a)absoarbe socuriel

b)previne aderentele

c)usureaza miscarile fetale

Din L5 fatul inghite cam 400cmc pe zi de l.a.(jumatate din cantitate)

Membranele fetale la gemeni:

Gemenii dizigoti: daca se expulzeaza 2 ovocite si sunt fecundate de 2 spermatozoizi. Au o constitutie

foarte diferita. Se implanteaza separat, fiecare va avea placenta sa .

Gemenii monozigoti(identici): separarea zigotului in diverse stadii de dezvoltare. Apare in stadiul de

2 celule apoi rezulta 2 zigoti separati care vor avea blastocistele implantate separat care vor avea un sac
corionic propriu. Placenta e individuala. Separarea are loc la blastocistul tanar.

Siamezii: separarea are loc mult mai tarziu printr-o separare incompleta a a ariei axiale a discului
embrionar. Astfel rezulta 2 parteneri cu o singura placenta, un singur sac corionic si cu un amnio comun.