Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Numar cilindrii i = 4
Cursa pistonului S = 95 mm
Alezajul D = 79.5 mm
• valoarea alezajului:
D= 79.5 mm
d = 0.07∙D= 5.6 mm
Se adopta σl = 40 N/mm2
0,5 D pg
l
δ= 17 mm
Dmed
t 0,25 p g
D D1
D med
2
Nmax= 1737 N
= t + i
σΣ = 24 N/mm2
• De - diametrul de etansare
De D 1 3 ... 5 mm 95 mm
• Dg - diametrul gulerului
D g D e 6 mm 101 mm
96 mm
Ds D e 1mm
• Dm diametrul mediu de etansare
Dg D
Dm 90 mm
2
Momentul incovoietor care actioneaza in gulerul camasii este dat de relatia:
Fs y2073.181 Nmm
Mi
Dm
unde : • y - reprezinta bratul dintre cele doua
forte Fs care actioneaza asupra
gulerului cilindrului:
Dg Ds
Dm
y 2 4 mm
2
Mi
Hg 6 10 mm
1.5 ai
Garnitura de chiulasa
d= 4 mm
• Latimea canalului b:
b= 5.4 mm
• Adancimea t:
t= 3.5 mm
PROIECTAREA PISTONULUI
1- camera de ardere
2- capul
3- bosajele pentru bolt
4- fusta
5- insertiile de otel sau fonta
6- boltul
7- sigurantele boltului
8- segmentii
Elementele dimensionale ale capului pistonului pentru motorul cu aprindere prin scanteie
D- diametrul cilindrului
Db- diametrul exterior al boltului
Calculul pistonului
• Lungimea pistonului H
H = 0.800…1.100∙D = 71.55 mm
se adopta : H= 76 mm
• Lungimea mantalei L
L = 0,500…0.800∙D = 51 mm
se adopta : L= 51 mm
• Inaltimea de compresie ll
ll = 0,500…0,700∙D = 43.725 mm
se adopta: ll = 47 mm
• Inaltimea de protectie a segmentului de foc h
h = 0.060…0,120∙D 7.95 mm
se adopta: h= 8 mm
• Grosimea flancului hc
hc = 0,035…0,450∙D= 2.7825 mm
se adopta: hc = 3 mm
• Grosimea capului δ
δ = 0,080…0,100∙D 6.36 mm
se adopta: δ= 7 mm
b = 0,250…0,400∙D = 27.825 mm
se adopta: b= 30 mm
• Capul pistonului se verifica in ipoteza ca acesta este o placa circulara incastrata pe contur,
de grosime constanta, incarcata cu o sarcina uniform distribuita, data de presiunea maxima
a gazelor din cilindru:
2
di
rl 0,1875 p gmax 1
2
unde: di - diametrul interior al capului pistonului [m];
σrl - unitar(σa=200…300 105 [N/m2] pentru aluminiu);
pgmax - presiunea maximă a gazelor din cilindrul motorului [N/m2].
se adopta di= 78 mm
σrl= 408900650 N/mm2 4089.007 ∙105 N/m2
d = D - 2 ∙( jr + t ) = 71 mm
Tc = 200 oC 473.2 K
• temperatura capului pistonului : 200….. 300 oC
Tp = 250 oC 523.2 K
To = 288 K
αp = 20 ∙10-6 1/K
Pentru asigurarea unei functionari normale a pistonului este necesar ca jocul relativ in
stare calda, dintre piston si cilindru, sa fie in limitele urmatoare:
0.20 mm
s s D
0.12 mm
i i D
Diametrul pistonului la cald la partea superioara:
Dp = D - Δ's = 79.30 mm
• la incovoiere
2
M i 2,28 Rp r
i p gm ax 79 Mpa
Wz hc
ech 2
i 4
83 Mpa
2
Dp
2
pme
70.769702
2
mm
d1 0,02135
2
d
l
2
Dp
2
d2 d 0,0513 p me 68.356851 mm
2
l
unde : l' = distanta de la planul care delimiteaza zona
port-segment si generatoarea alezajului pentru
bolt [mm].
l' = 12 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 0.7 N/mm2
Presiunea specifica pe mantaua pistonului pentru a preveni intreruperea pelicului de ulei, nu trebuie
să depaseasca o anumita valoare determinata conventional:
N max
p sm
0.200545 N/mm2
D p L N Aev
unde: • Nmax - forta normala care actioneaza intr-un plan
perpendicular pe axa boltului [N]
Nmax = 1737 N
l1
unde : l1 = distanta de la partea inferioara a pistonului la
axa boltului [mm];
l1 = 50 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 0.7 N/mm2
2
Dp
2
70.8831701 mm
d4 d pm e
2
0,00772
l1
unde : l1' = distanta de la partea inferioara a pistonului
la axa boltului [mm];
l1' = 22 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 0.7 N/mm2
Dp p gmax 1 5.8
b K
2 100 a
unde: • K - constanta
K= 0.08
t
ja f T Dp
b
ja1 = 0.061 mm
ja2 = 0.019 mm
ja3 = 0.029 mm
unde : • f-constanta
f1 = 0.075 [mm] pt segmentul de foc
f2 = 0.028 [mm] pt ceilalti segmenti de compresie
f3 = 0.046 [mm] pentru segemtii de ungere
t t
• coeficientul ce depinde de forma epurei de presiune a segmentului ρ:
ρ= 0.196
• modulul de elasticitate
E= 1.2 ∙106 N/mm2
• grosimea segmentului t,
t= 3 mm
t 1 1 1
( ...... )
D 20 30 23
D 3.456522
t
23
sau
D
t 7.098
a
0 . 5 0 .815
K m pe
unde:
• tensiunea admisibila σa,
σa = 580 N/mm2
• coeficient Km,
Km = 1.742
• segmentul de ungere
Δ1 = (0,03…0,8) = 0.5 mm
Δ2 = (0,5…1,5) = 0.9 mm
unde:
• coeficientul de dilatare al segmentului
αs = 12 ∙10-6 1/K
• αs = αc = 12 ∙10-6 1/K
• incalzirea segmentului
Δts = (ts -tc) = (150…..200) K
Δts = 150 K
• incalzirea cilindrului
Δtc = (tc -t0) = (80…..150) K
Δts = 100 K
• segmentul de ungere
Δ3 = (0,001…0,002) ∙ D = 0.11925 mm
Calculul boltului
Dimensionarea
di = (0,65…0,75)∙de= 0,65∙de = 12 mm
13mm
Lungimea bolţului l [mm]
l = (0,88…0,93)∙D = 0,88∙D = 70 mm
lb = (0,26…0,30)∙D = 0,27∙D = 21 mm
Verificarea la uzura
D2 84234.09 N
F Fgmax F j p pgmax mp r 2 1
mp=
4
0.85 kg
mb= 0.72 kg
m1b= 0.2338 kg
m2b= 0.6163 kg
mcb= 0.3 kg
R= 0.034 m
ω= 282.74 rad/sec
λ=1/3.6= 0.278
D2
Fgmax pgmax 87186.1634 N
4
-2952.077 N
F jp m p R 2 (1 )
Presiunea în locasurile din piston
F l 0,5 lb 4 j)
i
2034.82538352 < σ = 500 N/mm
i
2
1,2 d e 1
2 4
unde:
d i
0.65
d e
D2 322.921058 N
Fg min pg min
4
Pgmin = 65053.73 N/m 2
0.065054 N/mm2
Fjpmin= 9336.4532 N
Fmin = 9659.37425 N
F l 0,5 lb 4 j)
i min
1,2 de2 1 4
F l 0,5 lb 4 j)
i min
233.339503745 N/mm 2
1,2 de2 1 4
Efortul unitar mediu (σm) şi amplitudinea eforturilor unitare (σa) se determină cu
imax imin1134.082
m N/mm 2
2
imax imin 900.7429
a N/mm 5
2
Pentru parametrii care intra în relatiile de calcul ale coeficientului de siguranta se pot folosi
urmatoarele valori:
0 1 , 4 1 , 6 -1 540 N/mm2
• coeficientul tensiunilor
2 -1 0
0.333333
0
• coeficientul efectiv de concentrare la solicitări variabile: βk
βk = 1
Pentru boltul fix în biela, ciclul este asimetric, iar coeficientul de siguranta se calculeaza cu
ecuatia:
c2
1
0.39653
k
a m
Valoarea admisibilă a coeficientului de siguranţă la încovoiere pentru bolţul fix în piciorul
bielei este cuprinsă între 2…4
Verificarea la forfecare
0,85 F 1 2
de 1
2
4
496.1812 N/mm2
ζa = 180 N/mm2
Calculul la ovalizare
F
( i ) 0 1072.77494064
1
N/mm2
l de
η1 = 17
F
( i ) 90 2662.596286868
N/mm2
l de
η2 = 10.5
F
( e ) 0 441.730857912 N/mm2
l de 3
η3 = 7
F
( e ) 90 4 757.252899278
N/mm 2
l de
η1 = 12
3
F 1
max 0,09 K0.05947051078
mm
lE 1
unde: • E= 210000
• K= 1.1
Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa fie mai mica decat jocul radial la cald
de 0l tb t0 Al t p t0-0.00418179282
1Al t p t0
unde: • coeficientul de dilatare al materialului boltului
αol = 12 ∙10-6 1/K
• coeficientul de dilatare al materialului pistonului
αal = 21 ∙10-6 1/K
• tb temperatura boltului, K
tb = 423 K
• tp temperatura pistonului, K
tp = 473 K
• t0 tempratura mediului ambiant, K
t0 = 293 K
In cazul in care boltul este fix în piciorul bielei functionarea la pornire este posibila numai
dacă boltul se monteaza cu joc in locasurile din piston, joc care in timpul functionarii se
poate mari.
Calculul bielei
Biela este elementul component al mecanismului motor, care transmite, prin intermediul
boltului, forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit. Ea este compusa din trei
parti: piciorul bielei, corpul bielei si capul bielei.
Conditiile de solicitare la care este supusa biela in functionarea motorului impun gasirea
acelor solutii constructive ale bielei care sa asigure o rezistenta si o rigiditate maxima in
conditiile unei mase cat mai mici.
de = (1,25…1,65) ∙ d = 24.804 mm
se adopta : de = 26 mm
di = d + 2 ∙ hb = 23 mm
hp = (0,16…0,27) ∙ d = 4.1976 mm
se adopta : hp 5 mm
• Grosimea radiala a bucsei hb,
hb = (0,075…0,085) ∙ d = 1.5264 mm
se adopta : hb 2 mm
Solicitarea de intindere
Forta de intindere are valoarea maxima cand forta datorata presiunii gazelor este
minima, deci cand pistonul se afla la PMS la inceputul cursei de admisie. In aceste conditii
forta de intindere se determina cu urmatoarea relatie:
Fî F j p m p r 2
1 2952.077 N
unde:
• mp - masa pistonului
mp = 0.85 kg
• r - raza arborelui cotit
r= 0.034 m
• ω - viteza unghiulara a arborelui cotit
ω= 282.74 rad/sec
•λ= 0.27777778
M F î rm 0 , 00033 î 0 , 0297
-1048.67
N∙mm
0
• φi se introduce în radiani
se adopta φi = 130 o
φi = 2.26892803 rad
• rm - raza medie
de di
rm 12.270 mm
4
In sectiunea de incastrare momentul incovoietor si forta normala solicita atat piciorul
bielei cat si bucsa sau boltul presat, in aceste conditii se utilizeaza un coeficient de
proportionalitate care are expresia:
1
K 0.77777778
1 A b E BZ
Ap Ea
unde: • Ab - aria secţiunii bucsei Ap=2*hb*a
Ab = 85.86 mm 2
Tensiunile în sectiunea de incastrare A-A pentru fibra interioara (σîi ), respectiv exterioară
(σîe) produse de forta de intindere se calculeaza cu relatiile:
6 rm hp 1
îi 2 Mî k Nî
hp 2 rm hp
-89.1647 N/mm 2
a hp
6 rm hp 1 80.28328 N/mm
î
2
îe 2 M k N
hp 2 rm hp
î
a hp
6 rm hp 1
î e 2 Mî k Nî
hp 2 rm hp a hp
Solicitarea de compresiune
Forta de compresiune are valoarea maxima cand presiunea din cilindru are valoarea
maxima
D2
Fc pg max m p r 2 1
84234.09 N
4
Calculul tensiunilor produse in piciorul bielei de solicitarea de compresiune se
efectueaza în urmatoarele ipoteze:
• Piciorul bielei se considera o grinda curba incastrata in zona de racordare cu corpul
bielei
• Forta de compresiune este distribuita sinusoidal pe jumatatea inferioara a piciorului.
sinc 1
M c M0 N0 rm 1 cosc Fc rm sinc cosc-3357.62
N∙mm
2
sinc 1
Nc N 0 cosc Fc sinc cosc349.5953
N
2
unde: • φc se măsoară în radiani
φc = 110 o
φc = 1.919862 rad
• Mo' - momentul incovoietor in sectiunea B - B
Mo' / Fc ∙ rm ∙ 103 = 0.25 N/mm2
Mo' = 1.71626093 N/mm2
6 rm hp 1
ci 2 Mc k Nc
46.47926 N/mm
hp 2 rm hp
2
a hp
• pentru fibra exterioara
6 rm hp 1 -30.7718 N/mm
ce c
2
2 M k N
hp 2 rm hp
c
a hp
Solicitarea datorata presarii bucsei
• strangerea de montaj
se adopta Δm = 0.007 mm
t d i BZ OL t tm 0.018464 mm
m t
pf
d d
2 2
di d
2 2
e
i
i d
2 2 2 2
d d d
d i
e i
E OL E BZ
m t 11.51476 N/mm2
pf
d e2 d i2 di d
2 2
2 2
de di
2
2
d i di d
E OL E BZ
unde: • ν -coeficientul lui Poisson
ν= 0.3
• in fibra exterioara
2 d i2
e pf 2 2
85.5991031 N/mm 2
de - di
max e î e
165.882385 N/mm2
2
max min 141.126648 N/mm
m 2
2
In aceste conditii expresia coeficientului de siguranta poate fi scrisa sub forma urmatoare:
-1t
C 5.861971
k
a m
unde: • rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de intindere - compresiune
σ-1t= 340…400 = 360 N/mm2
• coeficient de concentrare βk
βk = 1
• factorul dimensional ε
ε = (0,8…0,9) = 0.85
Deformaţia produsă piciorului bielei sub acţiunea forţei de inerţie se determină cu relaţia
8 F jp rm3 c 90
2
p 0.001858 mm
10 EOL I
6
F î 42.75961 N/mm
î 2
A
unde: A - aria sectiunii de calcul a corpului bielei
A B ( H h) a h 88.0286659 mm2
D2
Fc pgmax m1b mp r 2 1 83422.09
N
4
Tensiunea de compresiune este data de relatia:
F c 947.6696 N/mm
c
2
A
Tensiunile de flambaj sunt:
• in planul de oscilatie:
f e l
2
Fc C
l
Fc1061.39
2
N/mm2
0
E Ix
2
Ix
C
e 0,00015 0,00050
2 E
C= 0.0003
• in planul de incastrare
l12
ft 2 e
Fc 1061.38996 N/mm 2
E Iy
unde: σe - limita de elasticitate
Iy - moment de inertie in planul de incastrare
l1 - lungimea barei cu capete incastrate
• in planul de oscilatie:
F c l2 A
t 0 c f 0 1 C
A Ix
F c 1 C l A
2
t0 c f 0
A 2009.06 N/mm2
Ix
• in planul de incastrare
F l12 A
tî c f î c
1 C
2009.06 N/mm2
A I y
unde:
l2 A l2 A
1 C 1 C 1 1,101,15
1.12
I x I y
Corpul bielei este supus la solicitari variabile, de intindere si compresiune dupa un ciclu
simetric. Coeficientul de sigurantã se determina cu relatia:
1t
C 1.87938
k
a m
unde: • σmax tensiunea maxima:
σmax = σto = 2009.06 N/mm2
• σmin tensiunea minima:
σmin = σc = 947.6696 N/mm2
• σa amplitudinea ciclului
530.695 N/mm2
a max min
2
• σm tensiunea medie
2
Calculul capului bielei
Dimensiunile caracteristice ale capului bielei se deduc din dimensiunile fusului maneton
Capul bielei se racordeaza cu raze mari la corpul bielei ceea ce face neinsemnata
solicitarea de compresiune a acestuia
Fî r 2 m p m1b 1 m2b mcb2948.664
N
Calculul tensiunilor se realizează admiţând următoarele ipoteze
0,023 d c 0, 4 120N/mm^2
î
I cuz Acp Acuz
1 W cp
I cp
unde: • Icp- momentul de inertie ale capacului
Icp =
• Icuz - momentul de inertie ale cuzinetului
Icuz =
• Acp - aria sectiunii capacului
Acp=
• Acuz - aria sectiunii cuzinetului
Acuz =
• Wcp- modulul de rezistenta la incovoiere al sectiunii
capacului
Wcp =
σa - Rezistenta admisibilă este de 100…150 N/mm2
F sp 2 3 F î 1 2 . 5 F î 13685.83046
N
3980.6969 N
F s F sp F î 1
unde : χ- este constanta care tine seama de elasticitatea sistemului
χ= 0,15…0,25
χ= 0.2
Tinand seama de fortele care solicita suruburile de biela, acestea se dimensionează
tinand seama de solicitarea la intindere si se verifică la oboseala
4 c 1 F s 7.1783476 mm
ds cc
c2 c
unde: • cc - coeficient de siguranta, cc= 1,25…3,00
cc = 2.5
• c1 - factor care tine seama de solicitarile suplimentare de
torsiune care apar la strangerea piuliţei
c1 = 1.3
• c2 - factor care tine seama de curgerea materialului în zona
filetata
c2 = 1.2
σc - limita de curgere a materialului surubului
σc = 1000 N/mm2
• Diametrul partii nefiletate
4 Fs
d s cc
7.7579883 mm
c
Verificarea la oboseală
• Tensiunile maxime
F s 98.36039402 N/mm
max = 2
As
’ max = F s 84.2114195 N/mm2
A’ s
• Tensiunile minime
F sp
min = 91.0744389 N/mm2
As
F sp
’ min =
77.9735366 N/mm2
A’ s
unde: • As - aria sectiunii surubului in partea filetata
d s2 40.47053 mm
2
As =
4
• A ' - aria sectiunii surubului in partea nefiletata
s
d s' 2 47.27027 mm
' 2
A = s
4
min
a = max
3.64297756 N/mm 2
2
min
m = max 94.7174165 N/mm 2
2
• Coeficientul de siguranta:
C
1
3.008372
k
a m
unde: • σ-1= 300…700 N/mm2
σ-1= 400 N/mm2
• βk= 3,0…4,5 pentru oţel carbon
βk = 3.5
• ε= 0,8…1,0
ε= 0.9
• γ= 1,0…1,5
γ= 1.2
• ψ= 0.2
Valorile coeficientului de siguranta calculat trebuie să se incadreze in intervalul 2,5...4,0
Arborele cotit
In procesul de lucru arborele cotit preia solicitarile variabile datorate fortei de presiune
a gazelor si fortei de inertie a maselor in miscare de translatie si de rotatie, solicitari care
au un caracter de soc.
La proiectarea arborelui cotit se vor alege solutii care sa asigure o rigiditat maxima.
Pentru atingerea acestui deziderat la cele mai multe constructii fusurile paliere se
amplaseaza dupa fiecare cot, diametrele acestora se maresc, iar lungimile acestora se
micsoreaza, de asemenea aceste masuri fac posibila marirea dimensiunilor bratelor.
Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se prin
prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti
Concomitent cu dimensionarea arborelui cotit se adopta si configuratia
contragreutatilor. (masa si pozitia centrului de greutate se determina la calculul dinamic
al motorului).
R m 57.63503 MPa
pm
d m lm
R p
pp= 4.934738 MPa
d plp
unde: • Rm - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile
manetoane
Rm = 14939 N
3
dm n
Km pm
3
pm 35.94864
60
3
d p n 10.51892
Kp pp 3 p p
60
•n-
n= 2.129
Verificarea la oboseala
Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu asimetric. Deoarece
lungimea fusurilor este redusa, momentele incovoietoare au valori mici si în aceste
conditii se renuntã la verificarea la incovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioara
a arborelui cotit sunt solicitate la momente de rasucire mai mici decat acelea care
actioneaza in fusurile dinspre partea posterioara a arborelui si mai ales în fusul final,
deoarece in aceasta se insumeaza momentele medii produse de fiecare cilindru. Calculul
trebuie dezvoltat pentru fiecare fus în parte, ceea ce implica insumarea momentelor de
torsiune tinandu-se cont de ordinea de aprindere.
Eforturile unitare :
M p min
p min -18.2626 MPa
W p p
M p max
p max 20.80402 MPa
W p p
Wp dp 3 16919.81 mm 3
32
Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:
p max p min
pa 19.53332 N/mm^2
2
p max p min
pa
2
p p min 1.2707 N/mm^2
p
max
m
2
Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia
1 8.492921
Cp
k
pa pm
• 2 1 0 0.09
0
Valorile calculate pentru coeficientul de siguranta trebuie sa fie superioare valorilor de
3…4 pentru MAS
Eforturile unitare
M T max 634.4912 N/mm^2
max
W pm
M T min -360.227 N/mm^2
min
W pm
d
W pm d m3 1 mi 977.161
mm3
16 dm
unde : μ - coeficientul de corectie functie de excentricitatea relativa a gaurii
2
0.208333
d m d mi
μ= 0.9
C
1
0.285262
k
a m
unde: βkτ = 1.9
ετ = 0.75
ψτ = 0.09
γτ = 1.3
Fortele radiale:
Z= 28524 N
Z1 = 47295 N
Z2 = -6399 N
b 73845.5 N
Ax [Z (Z1 Z ) ] (0.5 Z1 Z 2 )
lm
Fortele tangentiale
T1 = 8380 N
T2 = 7568 N
b
A y T1 (T2 T1 )
5673.333 N
lm
Fortele axiale
F br m b r 2
1956.978 N
F cb m cb r 2
815.4075 N
Momentele de incovoiere
lm h
a 8 mm
2 2
M x 0 .5 l A x 3082127 N∙mm
M 0 . 5 l Ay ( Fbr Fcg ) ( 0 . 5 l a )
275533 N∙mm
y
2 2 3094418 N∙mm
M i max M x M y
Cand fusul maneton este prevazut cu un orificiu de ungere, solicitarea maxima se
obtine in planul axului orificiului provocand o conentrare maxima a tensiunilor
θ= 45 o
Eforturile unitare
min M u
97.67994 MPa
W m
3
dm d -24306 mm3
Wm [1 ( mi ) 4 ]
12 dm
Bzmax = 47295 N
Bzmin = -16462 N
6a 1
max BZ
2942.253 MPa
max
bh
2
bh
6a 1
min BZ min -1024.11 MPa
b h 2
b h
max min 959.0705 MPa
m
2
min 1983.182 MPa
a max
2
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de încovoiere
1 0.50535
C
k
a m
0.098004
1 ... 1 . 15
1
0 . 1 ... 0 . 2 0.15
k
2.5
1 500 MPa
Tmax = 8380 N
Tmin = -7353 N
0 ,5 a T max
max 131.3416 MPa
k b h 2
0 ,5 a T min
min
k b h 2
0 ,5 a T min -115.245 Mpa
min
k b h 2
unde: k= 0.3
1
C 1.131809
k
a m
unde:
1 ... 1 . 15 1
0.1
k 2
280 MPa
1
C C 0.097639
C br
C 2 C 2