Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea

Facultatea: Psihologie si Stiintele Educatiei


Sectia: Psihopedagogie

Deficienta Mintala
Cuprins:

1. Introducere - Definirea deficientei mintale


2. Etiologia deficientei mintale
3. Descrierea unor sindroame in care se intalneste deficienta
mintala
4. Operatiile gandirii
5. Munca educativa din scolile ajutatoare
6. Rolul si locul examenului psihologic si pedagogic in procesul
de recuperare psihosociala a deficientilor mintal
7. Bibliografie
1. Introducere - Definirea deficientei mintale
Conceptul de deficienta mintala; Teorii privind natura deficientei mintale

Conceptul de deficienta mintala se refera la un tablou clinic unitar. Insusi termenul de


deficienta mintala desemneaza o realitate complexa, un fenomen biopsihsocial; care este
determinat de o multitudine de cauze. Exista mai multe definitii, puncte de vedere a diferitilor
specialisti in ceea ce priveste termenul de deficienta mintala
De exemplu definitia data de Asociatia Americana a Deficientilor Mintal (A.A.D.M.)
tine cont de trei criterii:
- primul criteriu tine de faptul ca deficienta mintala se mainfestain cursul perioadei de
dezvoltare
- cel de-al 2-lea criteriu: deficitul comportamental adaptive se refera la normele de
maturizare, invatzare la autonomia personala si responsabilitatea sociala stabilita
pentru grupa sa de varsta si grupul sau social
- cel de-al 3-lea criteriu al deficienti A.A.D.M. din 1973 se refera la faptul ca
deficienta functionalitatii intelectuale generale are comportamentul adaptativ, trebuie
sa fie prezente in cursul perioadei de dezvoltare adica intre momentul nasterii si
adolescenta

C. Paunescu 1976 sustine ca deficienta mintala, nu reprezinta o “eticheta” generala, si


o notiune, cu un continut definit pe baza unei viziuni stiintifice.
Deficienta mintala se manifesta prin dificultati de adaptare , integrare sociala si de
autoconditionare in viata printr-o stagnare sau incetinire in dezvoltare determinati de anumiti
factori biologici, etiologici.

2 Etiologia deficientei mintale

O foarte mare inportanta prezinta etiologia deficientei mintale deoarece cu cit vom
cunoaste mai bine cauzele, cu atit pot devenii mai eficiente pozibilitatile de tratare,
diagnosticare, manifestare a deficientei mintale. Exista mai multe cause ale deficientei
mintale: cauze prenatale, cauze perinatale si cause postnatale

Cauzele prenatale ale deficientei mintale.


In primele trei luni ale sarcinii apar si se diferentiaza organelle fatului, iar tezuturile
sunt foarte fragile. De aceea femeia insarcinata in primele trei luni trebuie sa fie foarte atenta,
sa se ingrijeasca pentru a nu aparea cauze care pot duce la deficienta mintala a copilului cum
ar fi: cauze infectioase, toxice, subalimentatie, radiatii, emotiile.
Exista boli virotice pe care mama le poate contracta in timpul sarcinii cum ar fi:
hepatita, gripa, rujeola, variola, oreonul, tusea convulsiva. Subalimentatia cronica este foarte
periculoasa deoarece duce la nedezvoltarea fatului din lipsa unor vitamine, lipsa calciului,
magneziului, fosforului si proteinelor.
Infectiile de natura bacteriana, infectiile cu protozoare au influienta negative asupra
dezvoltarii normale a sarcinii. In timpul unei sarcini trebuie evitate pe cit posibil rediatiile
deoarece au efecte negative. Daca o mama are unele boli cornice precum diabetul,
hipertiroidita, anemia pot afecta dezvoltarea intrauterina a copilului. Daca o femeie
insarcinata sufara de emotii puternice in timpul sarcinii pot duce la influiente negative a
evolutiei sarcinii prin starile generale ale mamei care pot determina lipsa poftei de mincare.

A.Lewinson arata ca numarul mamelor care au dat nastere la copii cu deficienta


mintala au varsta cuprinsa intre 30 si 48 de ani.

Cauze perinatale.
Exista anumiti factori patogeni care potafecta etiologia deficientilor mintal:
prematuritatea, greutatea mare a noului nascut, nasterea prin cezariana, travaliul prelungit,
infectii.
Cauzele Postnatale.
Pot actiona factori asupra ssistemului nervos central care sa duca la aparitia deficientei
mintale si anume: intoxicatiile, subalimentatia, alimentatie nesanatoasa, conditiile neigienice.

3 Descrierea unor sindroame in care se intalneste deficienta


mintala
Exista mai multe tipuri de sindroame si anume: sindromul L. Down, sindromul
Klinefelter, sindromul Turner, hermafrodism.
Sindromul L.Down.

Deficienta mintala este evidenta fiind insotita de anomalii anatomo-morfologice avand


un character tipic. Particularitatile morfologice ale indivizilor cu sindrom Down sunt prezente
de la nastere si se accentueaza cu varsta.
La copii cu sindromul Down craniul este mic cu diametru micsorat si cu protuberanta
occipitala conturata. Fata ete rotunda lata, stearsa, aflandu-se in acelasi plan cu fruntea. Ochii
sunt pusi de obicei la odistanta mai mare intre ei decit la copii normali. Nasul este farte gros
cu nari largi. Limba are o suprafata foarte fisurata, fiind lata iesind din cavitatea bucala de
aceea gura este tinuta permanent intredeschisa. Dintii apar cu intarzaiere sin u sunt egal
aliniati. Buzele sunt groase avand bolta palatine inalta, de forma ogivala. Urechile la fel sunt
mici fiind asimetrice, gatul este gros si scurt. Membrele superioare si inferioare sunt scurte.
Mana este lipsita de suplete, dele nu sunt la fel de scurte. Uneori intalnim fenomenul de
sindactilie adica copilul trebuie sa aiba mai multe degete unite. Nivelul intellectual la copii cu
sindromul Down este foarte scazut. Limbajul se dezvolta deabia dupa 3 ani, vorbirea copiilor
cu acest tip de sindrom este inteleasa greu de catre persoanele din jur sin u este familiarizata.
Acesti copii sunt foarte comunicativi in ceea ce priveste vorbirea, dar limbajul ramane la un
nivel scazut.
Gandirea are un character concret cu o tendinta pronuntata spre stereotipie. Memoria
este mecanica deoarece cunostintele, informatiile, situatiile noi sunt aplicate cu greu.
Cauzele sindromului Down : Nu se dobandeste ereditar efectul slabirii functiilor
reproductive ale parintiilor. Una dintre cause ar mai fi varsta innaintata a parintiilor, emotiile
puternice, oboseala fizica, traumatismele mecanice sau unele boli infectioase.

Sindromul Klinefelter.

Poate aparea la baieti cu unele caractere feminine. Acest sindrom se


diferentiaza in copilarie si la pubertate. Deficitul intelectualse prezinta in functie de numarul
cromozomiilor X. Sunt prezente tulburari de comportament, tulburari neurologice de tipul
epilepsiei. Acesti indivizi cu sindromul Klinefelter au o durata a vietii normala.

Sindromul Turner MONOSOMIA X

Sindromul Turner este o aneuploidie, caracterizata prin absenta sau printr-un defect al
unui cromozom X. Incidenta este de 2,5/10.000 de nasteri; incidenta in totalul sarcinilor este
considerabil mai mare, dar exista o rata foarte mare de pierdere a produsilor de conceptie
45X0. Aproximativ 2% din toti zigotii umani sunt 45X0, dar mai putin de 1% din aceste
sarcini ajung la termen; fetii cu mozaicism genetic supravietuiesc mai frecvent. Hygroma
chistica este aspectul ecografic prenatal caracteristic, corespunzator unei mase chistice septate
in regiunea nucala fetala; aceasta apare, cel mai probabil, din cauza dezvoltarii anormale a
limfaticelor mari fetale. Alte semne ecografice majore in sindromul Turner sunt: defecte ale
inimii stangi, malformatii renale si scheletale, anasarca sau hidrops fetal. Translucenta nucala
este, de obicei, crescuta in trimestrul I. b-hCG si PAPP-A sunt crescute in serul matern.
Sindromul Turner apare de obicei la fete. La acest sinndrom deficienta mintala poate fi
de grade diferite.
Exista si o incidenta sezoniera pentru ca majoritatea nasterilor cu acest sindrom au loc
în lunile mai – octombrie
SEMNE CARACTERISTICE:
– In pubertate si postpubertar:
• Întârzierea maturarii sexuale
• Infantilismul organelor genitale interne si externe
– Nou – nascutii:
• Greutate si talie mica
• Prezinta edeme limfatice ale membrelor care dispar dupa primul si al 2 lea an de
viata
• Toracele latit
• Cresterea este lenta si deficitara, determina nanism armonios al fetelor cu acest
sindrom
• Malformatii asociate cardiace
• Dezvoltarea mentala este normala
Hermafrodismul. Este un sindrom al intersexualitatii. Proportia acestui tip de
deficienti hermafroditi este necunoscuta.

Operatiile gandirii.

Analiza si sinteza. Deficientele intelectuale ale intarzaiatiilor mintal se constata prin


operatiile elementare de analiza, sinteza si compararea. Elevii scoliilor speciale si anume
elevii claselor intai nu pot face comparari intre obiectele familiare.
Capacitatea de analiza si sinteza in procesul compararii obiectelor poate fi
perfectionata prin utilizarea mai multor procedee. Facilitarea analizei poate fi unul dintre
procedeele folosite, Capacitatea de stabilire a asemanarilor si deosebitilor in procesul
comparariilor este susceptibila la influientele instructiv-educative. O sarcina inportanta a
procesului de invatamint in scoliile ajutatoare este educarea capacitatiilor de analza si sinteza
care constituie baza operatiilor mai complexe. Pentru educarea capacitatilor de analiza si
sinteza sunt utile diferite exercitii sistematice, exercitiile de clasificare a anumitor obiecte sau
fenomene, stabilirea diferenteleor intre obiectele care se aseamana intre ele.
Deficientii mintal sesizeaza greu diferentele dintre obiecte, fenomene, insa cel mai
greu reusesc sa sesizeze asemanarile.
Generalizarea si abstractizarea.
La copii intarzaiati mintal procesul de generalizare este aproape absent numai ca acest
proces se realizeaza la un nivel mai scazut. Deficientii mintal nu pot realiza generalizarea dar
acest proces de generalizare este conditionat de existenta termeniilor care pot fixa rezultatele
activitatii gandirii in vocabularul acestor copii.
Intelegerea.
Copii cu aceasta deficienta la nivel de intelegere nu pot reproduce un text stiintific,
literar, lingvistic desi dispun de informatiile necesare. Intelegerea apare greu la acesti copii
din cauza modului defectuos in care se realizeaza integrarea cunostintelor noi. Educarea
gandirii in procesul de invatamint pentru construirea eleviilor din scoliile ajutatoare sunt
necesate metode de invatamint selectionate in functie de particularitatile psihice ale copiilor si
de cerintele pregatirii lor pentru viata.
Invatarea copiilor intarzaiati mintal trebuie sa dezvolte acele aspecte ale gandirii care
sunt mai putin deficitare. Acesti copii care doresc o orientare profesionala trebuie sa tina
seama in mare masura de deficientele in gandirea abstracta si de resursele frecvente
neexploatate in sfera gandirii concrete.
Pentru intelegrea anumitor notiuni, scheme, idei, schite cadrul didactic specializat
trebuie sa faca anumite activitati pregatitoare pentru a ajuta acesti copii sa dobandeasca
bagajul de cunostiinte pentru intelegere.
Limbajul.
Vorbirea apare mai tarziu la copii care au un anumit tip de deficienta mentala.
Vocabularul femeiilor debili mintali este mai limitat decat al normalilor sub aspectul
cuvintelor, notiuniilor cu caracter abstract. Aceste cuvinte-notiuni sunt foarte slab
reprezentate. Acesti copii nu prea utilizeaza figuri de stil cum ar fi epitete, comparatii,
metafore. Unele dintre particularitatiile limbajului intarzaiatiilor mintal este efectul deficientei
de gindire, lipsei de atentie. La copii cu probleme fraza este formata dintr-un numar mic de
cuvinte. Vorbirea este saraca in intonatii expresive. Frazele complexe sunt intelese mai greu
de copii intarziati mintal. Corectarea vorbirii si dezvoltarii limbajului este o cerinta
fundamentala in educarea si instruirea intarziatilor mintal.
Deficientele de limbaj au efecte negative asupra dezvoltarii psihice a copiilor intarziati
mintal. Corectarea vorbirii la copii intarziati mintal se realizeaza mai greu cu mai mare
dificultate decit la ceilalti. Foarte important este insa ca profesorul care face activitatea de
corectare a vorbirii sa obtina cooperarea parintilor si a celorlalte cadre didactice. Pentru a se
corecta limbajul intarziatiilor mintal parintii acestora, in momentul aparitiei limbajului trebuie
sa-i vorbeasca mult chiar daca acesta nu pricepe, sau nu receptioneaza.
Memoria.
Pentu a putea stabilii continutul su volumul cunostintelor sau metodelor care trebuie
utilizate in instruirea lor trebuie sa cunoasca particularitatiile memoriei intarziatiilor mintal. In
mod normal, memoria copiilor intarziati mintal este deficitara in comparare cu memoria
copiilor mormali.
Memorarea voluntara sau involuntara. Un rol improtant il joaca memoria voluntara
in procesul comunicarii cu copii si adultii. Laintirziatii mintal memorarea nu dobandeste un
caracter voluntar, acesti copii nu recurg la fixarea intentionata in memorie a cunostintelor, nu
dobandesc un plan de organizare a materialului. Sub aspectul memoriei voluntarte profesorul
din scoliile ajutatoare trebuie sa dea teme concis formulate pe care copilul sa le repete pentru
a putea verifica intelegerea lor. Elevii acestor scoli au nevoie, pentru a putea invata, de o
recompensa si anume trebuie sa fie stimulati, motivati. Pentru dezvoltarea memoriei voluntare
e necesara executarea unor teme, (ex. povestirea unor fragmente pe roluri, pe unitati). La un
copil cu probleme trebuie sa i se repeteo intrebare in mai multe feluri pentru a putea obtine un
raspuns cat mai bun. Trebuie sa existe o variere a formularii intrebarii sii anume intrebari
ajutatoare pentru a nu-i deruta pe copii. Copii au o capacitate redusa de a organiza un material
ce trebuie prelucrat. Ei nu il pot sistematiza, prelucra in momentul fixarii. Deficienta copiilor
intarziati mintal iese in evidenta atunci cind un material este mai complex.
Munca educativa din scolile ajutatoare
Aceasta munca educative prezinta o foarte mare inportanta inrecuperarea
deficientilor mintal. Ea se realizeaza prin activitati care se organizeaza in afara lectiilor prin
orele de dirigintie etc.
In scolile ajutatoare exista mai multe categorii de elevi :1 elevi la care deficienta
mintala nu este asociata cu tulburari de conduita
2 elevi la care deficienta mintala este asociata cu tulburari de conduita
3 elevi la care deficienta mintala este accentuate si asociata cu profunde tulbirari de
personalitate
4elevi la care deficienta mintala este asociata cu diferite boli cronice ca: epilepsia,
schizofrenie
La acesti elevi trebuie sa li se aplice mai multe metode educative precum: metoda
exercitiului de conduita etica, metoda aprobarii, dezaprobarii,recompensei si pedepsei.
Ca masuri de recompense putem folosi la copii cu deficienta mintala:laude, vizionarea
de filme spectacole ,teatre . oferirea de daruri precum carti jucarii, premieri infata consiliului
pedagogic.Ca masuri de pedepsire putem utiliza:observatia facuta in fata clssei sau a
consiliului pedagogic,interzicerea participarii la unele activitati,transferarea elevului intr-o
alta clasa, scaderea notei la purtare etc
La acesti elevi dirigintele are o parte importanta pentru recuperare.Sistemul muncii
profesorului-diriginte trebuie sa cuprinda urmatoarele:-cunoasterea elevilor
-organizarea si educarea moral-civica , patriotica a elevilor
-organizarea si educarea colectivului de elevi
-mobilizarea elevilor si luarea de masuri
Orele de diringentie se organizeaza cam in urmatoarele: ora de educatie moral-
cetateneasca civica, ora de educatie estetica si sanitara, ora de analiza a muncii si de
organizare,inchegare a colectivului de elevi , ora cu character festiv. Ar fi bine ca-n fiecare
semestru sa se planifice orele de dirigentie de toate tipurile, dar de preferat ar fi un nr mai
mare de ore de educatie moral-cetateneasca
.
Rolul si locul examenului psihologic si pedagogic in procesul de
recuperare psihosociala a deficientilor mintal
Pentru recuperarea deficientilor mintal trebuie sa se tina seama de mai multe aspecte
ca de exemplu aspectul medical, psihologic, pedagogic etc.examenul psihologic si pedagogic
se bazeaza pe o multime de metode privind diagnosticarea deficientilor mintal cum ar fi:
convorbirea, experimentul, observatia, probe psihogenetice, probe de diagnostic dinamic
formativ.
Examenul psihologic trebuie sa vizeze: nivelul mintal, atentia, memoria, limbajul,
personalitatea.
Examinarea dezvoltarii psihomotorie urmareste o stabilire a nivelului de dezvoltare
psihomotor sintetizat in coeficientul de dezvoltare. Examenul psihomotric se realizeaza se
realizeaza la copii mici cu varsta cuprinsa intre 0 si 5 ani. Pentru examinarea psihomotricitatii
se pot utiliza: Scara de dezvoltare psihomotrica. Brunet-Lezine; Denver Development
Screening Test; fisele de dezvoltare psihomotrica, testul Seholl, scara Gessel; testul Buhler si
Hetzer.
Examinarea nivelului mintal urmareste stabilirea coeficientului de inteligenta IQ, a
structurii mentale, a indicilor de deteriorare mintala. Pentru examinarea acestui nivel mintal
se pot folosi teste precum Binet-Simon.matricile progresive Raven si testul colectiv
Dearborne.
Examinarea Motricitatii. Este foarte importanta aceasta examinare pentru
diagnosticarea si conturarea tabloului deficientei mntale. In examinarea morticitatii se tine
seama de cateva aspecte generale cum ar fi tulburarile motrice care se regasesc intotdeauna in
structura tabloului psihopatologic al copilului deficient mintal. Examenul Psihologic al
copilului deficient mintal trebuie sa cuprinda si examinarea motricitatii.
Prin investigarea motricitatii se pot oferi informatii pentru stabilirea aspectelor
etiologice ale diagnosticului deficientei mintale.
.
7 Bibliografie
• Drutu , I. (2002) , Studii si cercetari in psihopedagogia speciala, Presa Universitara
Clujeana
• Drutu, I (1995) , Psihopedagogia deficientilor mintal
• Rosca, M , Psihologia deficientilor mintal
• Preda, V, (1998) , Educatia copiilor cu cerinte speciale
• Revista de Educatie Speciala, I.N.R.E.S.P.H, Bucuresti
• Internet