Sunteți pe pagina 1din 3

Tehnici de consilire și

orientare în carieră : aplicații


practice

Situată la graniţa dintre ştiinţă, tehnologie, artă și religie, consilierea ca


intervenţie psihoeducaţională necesită anumite clarificări conceptuale. Astfel,
este important de precizat faptul că în literatura de specialitate și în practica
școlară se vehiculează trei termeni referitori la intervențiile de consiliere și
orientare în carieră:

 Orientare în carieră

 Consilierea în carieră

 Educația pentru carieră

Conceptul de orientare în carieră este conceptul ”umbrelă” , cel care


acoperă gama cea mai largă de activități, de la informare și evaluare, la
consiliere și educație pentru carieră.

Consilierea în carieră vizează dezvoltarea abilităților unei persoane


pentru rezolvarea unei probleme specifice legate de carieră: indecizie, anxietate
legată de carieră, insatisfacție academică, plan de carieră, etc. și este o
intervenție psihologică, realizată de profesorul consilier școlar.

Educația pentru carieră este o intervenție educațională de dezvoltare, în


avans, a deprinderilor și abilităților necesare tinerilor pentru dezvoltarea și
managementul propriei cariere; se realizează de către profesorul diriginte.
Activitatea profesorilor consilieri şcolari este o interventie psihopedagogică, pe
când activitatea profesorilor diriginți este o intervenție educațională, chiar dacă
se utilizează termenul de „consiliere” în denumirea ariei curriculare.

Etapele procesului informării şi consiliere a carierei sunt:

 autocunoaşterea (identificarea intereselor, valorilor, aptitudinilor şi abilită ţilor


individului);
 explorarea educaţională şi ocupaţională (presupune centralizarea informaţiilor
despre oportunită ţile educaţionale şi ocupaţionale din ţară şi stră ină tate);
 decizia de carieră (alegerea unei opţiuni din variantele disponibile la un moment
dat);
 promovarea personală (sistematizarea şi prezentarea informaţiilor despre
abilită ţile, interesele şi experienţele educaţionale şi profesionale proprii în vederea
atingerii scopurilor de carieră ).

Conştientizarea a „CINE SUNT EU” şi a „CEEA CE POT SĂ FAC EU” sunt elemente
componente ale imaginii de sine, deci, a autocunoașterii. Pe de altă parte, evaluarea, de
orice fel, are câ teva beneficii esenţiale:

1. cunoaşterea punctelor tari şi a limitelor/recunoaşterea vulnerabilită ţilor

2. identificarea scalei de valori personale;

3. identificarea intereselor

4. oferirea posibilită ţii descoperirii aptitudinilor;

5. identificarea stilului de viaţă dorit etc.


Toate aceste beneficii pregă tesc individul pentru ceea ce presupune activitatea
profesională ulterioară : munca în echipă , promovarea spiritului independent, a iniţiativei,
flexibilită ţii în gâ ndire şi a capacită ţii de adaptare la schimbare etc.

Aplicaţie Pornind de la un exerciţiu pe care îl puteţi propune elevilor dvs. pentru a înţelege mai
bine importanţa practicării unei profesii atrăgătoare şi potrivite ţie (rugaţi elevii să calculeze numărul
de ore pe care le vor petrece la locul de muncă într-o zi, într-o săptămână, într-o lună, într-un an)
proiectaţi o activitate de consiliere având ca obiectiv autocunoaşterea. Puteţi utiliza:
- metoda problematizării pentru a ajuta elevii să realizeze distincţia între termenii profesiejob-
carieră, să identifice modul în care se transformă o profesie într-o carieră sau cum arată job-ul ideal
pentru fiecare.
- metoda brainstorming pentru a ajuta elevii să precizeze factorii care influenţează alegerea
carierei. Factorii listaţi vor fi apoi clasificaţi în categorii (profilul de personalitate, familia, mediul
social, rezultatele şcolare, dinamica pieţei muncii, caracteristicile profesiei dorite).
- tot prin brainstorming puteţi identifica, împreună cu elevii, calităţi pe care angajatorii le
apreciază. Demersul poate fi susţinut de o scurtă dezbatere.
- construiţi un chestionar care să-l ajute pe elev să se autocunoască.
Chestionarul trebuie să identifice dacă elevul şi-a format deja o opţiune şcolară, este nehotărât
sau oscilează între mai multe variante, dacă a făcut acest lucru singur sau a fost influenţat de familie,
profesori, grup de prieteni etc., dacă şi-a stabilizat interesele în privinţa viitoarei profesii şi dacă ştie
ce implică practicarea acesteia, dacă are printre materii preferate discipline ce îl pot ajuta să se
pregătească pentru viitoarea profesie, dacă utilizează timpul liber în interesul devenirii sale.

S-ar putea să vă placă și