Clisme:

1. Evacuatorii
2. Diagnostice
3. Terapeutice

Materiale necesare:

- Irigator, la care are adaptat un furtun (1,5-2m)

- Canula rectală (sterilă)
- Mănuși
- Tăviță renală

Clismele evacuatorii – cele mai folosite

- Cu apă călduță (35-37 Celsius)

- 1-1,5 L lichid la adult, 250 ml la copil, 50-60 ml la sugari
- Folosim uleiuri sau glicerină sau săpun
- La 1L de apă  1 lg sare. Asigură evacuarea secreției apoase din peretele colonului, ceea ce
asigură o curățare coresp.

Scop:

- Investigații
- Evacuator – la cei constipați

Clismele diagnostice

- Irigoscopie/ irigorafie  funcționalitatea colonului – vedem dacă are spasme/contracturi

Irigoscopie = urmărirea progresiei subst baritate in dinamică

Clisma terapeutică = introducerea diverselor substanțe terapeutice. Actualmente se folosesc doar in

bolile inflam. Intest. (Crohn, RCUH) – cortisol etc.

Metodă:

Cea evacuatorie:

Pacientului i se explică procedura. Poziția este decubit dorsal cu gen usor flectati, sau dec lat stg cu
piciorul dr flectat si cel stg intins

Canula unsă cu unguent se introduce in rect perpendicular spre vezica urinară, după care se ia
direcția ampulei rectale. Irigatorul trebuie să stea sub planul pacientului.

După ce introducem furtunul, ridicăm irigatorul deasupra planului pacientului.

Cele diagnostice:

Pacientul este poziționat in decubit dorsal. Ritmul cu care se introduce substanța baritată în colon
este mult mai lent decât la clisma obișnuită, pentru a vedea leziunile parietale cât mai mici.

În cazul irigografiei, după introducerea substanței baritate  decubit stg/dr pentru a se umple
întregul cadru colic și a putea vedea colonul.

După evacuarea substanței se introduce aer în colon  explorare cu dublu contrast (fiabilitate mult
mai mare pentru leziunile parietale).
Anatomia sânului.
Crestele Durre.

Glanda mamară se împarte în 4 cadrane.

Vascularizația:

- Mamara internă
o Ram transfixiante printre spațiile ic …
o Toracica laterală
o Toraco-acromială

Circulația venoasă – vv satelite arterelor, dar la nivelul periareolar formează un cerc venos …

Drenajul limfatic

- Cca. 80% drenaj – ggl. Axilari

- Supra si subclaviculari
- Mamari interni
- La baza hemitoracelui, submamari

Anomalii de număr…

Apecte ale patologiei benigne

1. Afecțiuni inflamatorii
2. Tumori benigne
3. Stări displazice

Afecțiuni inflamatorii:

a. Mastite acute
b. Mastite cronice

Mastită = inflam. Glandei mamare

Paramastita = infecția țes. Înconj. Periglandular

Principalele mastite acute apar post-partum (mastită de lactație).

Mastite acute mai apar și la modificări hormonale. La copiii mici, foarte rar asociate cu procese
supurative („sticle de ceas”).

Mastita puerperala

Odată pătruns microbul în lobul respectiv, pacienta nu mai trebuie să alăpteze, trebuie să-și golească
sânul cu o pompă.

Incizia abceselor se face sub anestezie generală iv, și trebuie să respecte curburile și formele sânului.
În general se fac curburi periareolare.

Mastitele cronice

- Specifice
- Nespecifice
Nespecifice:

Mastita cu plasmocite (idiopatică)

- Apare la persoane tinere (20-40 ani)

- În istoric descoperim o sarcină cu alăpt
- Are cu cca 2-3 ani inainte
- Aspectul – formațiune pseudotumorașă voluminoasă care nu retractă tegumentul
- Se poate însoți de adenopatii axilare
- Se poate exterioriza prin porii galactofori secreții gălbui-maronii
- Dg de certitudine – puncție-biopsie prin sistem trucca? Cu excizia ulterioară a … pune în
evidență un infiltrat bogat în plasmocite
- Eciziile acestor leziuni presupun chiar o mamectomie simplă
- Considerată o stare pre-neoplazică

Specifice:

1. Mastita tuberculoasă
Leziunile tuberculoase pot fi secundare însămânțării din alte organe, sau pot fi și prin
însămânțare directă, sangvină.
Aspect de noduli fluctuenți, iar după fistulizare, nu încetează să supureze – cazeum.
2. Mastita din sifilis
În sifilisul primar apare șancrul sifilitic pe mamelon sau areolă. Se face ddx fie cu micoze sau
cu eczeme, dar mai important cu boala Paget (formă partic. De cancer mamar)

Stadiul 2: Apar rozeole sifilitice

Stadiul 3 – gome sifilitice

Alte mastite cronice sunt cele produse de diferiți germeni (actinomicoză). Apar la cei cu sistemul
imun deprimat.

Tumorile benigne ale sânului

Fibroadenomul = tumoare care asociază o componentă de țes. Conjunctiv și una de țes glandular

- Apare la persoane tinere

- Se prezintă ca o formațiune ovoidală, bine delim, fermă, mobilă fata de planurile subiacente,
fara adenopatii asociate
- Are legatura cu modif hormonale din organism (jocul estrogen/progesteron)

Imagistic:

- Opacitate densă fără microcalcificpri, bine delim, fara lizereu in jur

Orice formațiune tumorala de sân, pana la proba contrarie, se considera cancer.

Incizie centrata pe formațiunea respectivă. Se excizează prin enucleere. Extemporaneu.

Actualmente există metode mai noi de ablație a formatunii respective – crioablatie cu argon, ablatia
cu radiofrecventa, ablatia cu unele tipuri de lasere, punctie-bipsie cu vacuum sub ghidaj ecografic,
care realizeaza aspiratia completa a formatiunii. Crioabatia cu argon se face cand stim sigur ca este
benigna.
Adenofibromul nu se transforma malign. Exista niste forme particulare, totusi, care se pot
transsforma malign.

Alte tumori mamare:

 Tumora Phyllodes
- Denumirea din greacă = frunză
- Asociază histopatologic o componentă glandulara si una conjunctiva
- Cresc foarte repede
- Bine delimitate
- Consistenta elastică. Nu sunt foarte dure
- Imagistic: opacitate bine delimitata, exceptional microcalcificari.
- Tratament = excizie chirurgicala cu examen extemporaneu
- Risc de malignizare – pe componenta conjunctiva  sarcom. Rezecție limitată +
extemporaneu. Nu diseminează limfatic.
- Stare precanceroasa

 Chisturile mamare
- Tumori cu alt spectru haha
- Diagnostic: imagistic. Formatiuni cu continut lichidian. Se datoreaza proliferarii epit ductal.
Ecografia face diagnosticul. Chisturile se pot punctiona. Există forme particulare de
neoplasm de san (stadiul G3), care au caracter chistic! De multe ori punctia este si
tratamentul chistului respectiv. Daca nu merge  excizie.
 Lipom
 Fibrom

 Hamartomul
- îmbina tesut lipomatos si tesut glandular.
- Imagistic – opacitate bine delimitata, usor identificabila intraoperator

Mastopatia fibrochistica

- Face parte din leziunile displazice/distrofice ale sanului

- Afecteaza maj femeilor aflate in perioada premenopauzala wut?

clinic:

- Dureri = mastodinii. Apar inainte de ciclu cu cateva zile

- Senzatia de san greu, marit de volum
- Noduli numerosi la nivelul sanului (premenstrual)
- Simptomatologia se amelioreaza dupa terminarea menstrei

Se produce o hiperplazie a ductelor si a lobulilor  leziuni fibrochistice. Hiperplazia este

dependenta de statusul hormonal (estro/prog/prolact). De aceea, mastopatia este o stare
precanceroasa.

Pacientele trebuie urmarite clinic si imagistic. Daca au peste 40 ani, putem face si mamografie.
Dozam hormonii. Daca procesul nu este neoplazic, se pot administra anticonceptionale.
 Necroza grasoasa a sanului (citosteatonecroza)

- Posttraumatic
- Se fibrozeza in evolutie – determina un aspect pseudotumoral
- Se practica excizie cu ex extemporaneu

Ginecomastie = marirea anormala a sanului (tesutului glandular) la barbat

- Uni/bilaterala
- Se datoreaza jocului hormonal (scade nivelul androgenilor)
- Medicamente: spironolactona, digitala
- Se practica mamectomie simpla cu extemporaneu

Secretiile mamelonare

- Galactoree
- Secretii seroase
- Secretii sanguinolente = mastoragii

Galactoreea = secretie lactescenta, bilaterala. Se datoreaza cresterii productiei de prolactina,

respectiv inhibitiei secretiei de …

Papilomul intraductal

- Generează mastoragii
- Poate maligniza

Starile precanceroase:

- Mastoza fibrochistica
- Papilomul intraductal
- Mastita cu plasmocite
- Hamartomul
- Chistul solitar de san