Sunteți pe pagina 1din 20

MALPRAXIS-UL MEDICAL

REFERAT

Malpraxis-ul medical este un act sau omisiune de către un furnizor de îngrijire a


sănătății, care se abate de la standardele acceptate de practică în comunitatea medicală și care
lansează un prejudiciu pentru pacient.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, definește malpraxis-ul la art.
642, ca eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic,
generatoare de prejudicii asupra pacienților, implicând răspunderea voită a personalului
medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice.

Răspunderea juridică pentru malpraxis

Personalul medical, prin exercitarea profesiunii sale nobile, contribuie la respectarea


drepturilor ale omului, consacrate în art. 22 al Constituției României – dreptul la viață și
dreptul la integritatea fizică și psihică.
Exercitarea profesiunii medicale implică respectarea unor norme deontologice și
juridice.
Normele deontologice stabilesc minimum de morală specifică pentru exercitarea
acestei profesii, iar în măsura în care încălcarea unora dintre aceste norme periclitează valori
apărate de drept, acestea din urmă sunt reglementate ca și norme juridice.
Sănătatea omului este țelul suprem al actului medical, obligația medicului constând în
a apăra sănătatea fizică și mentală a omului, în a ușura suferințele, în a respecta viața și
demnitatea persoanei umane, fără discriminări în funcție de vârstă, sex, rasă, etnie, religie,
naționalitate, condiție socială, ideologie politică sau din orice alt motiv, în timp de pace,
precum și în timp de război1.
Unul dintre principiile de bază ale profesiunii medicale se regăsește în cunoscutul
aforism medical „PRIMUM NON MOCERE”- înainte de toate să nu vătămăm.
În legătură cu profesiunea medicală, întrebuințăm ca și sinonime termenii: etică
morală, deontologie medicală; ca atare există două categorii de norme ce conturează regulile
practicii medicale: unele de natură etică și altele de natură juridică.

Angajarea răspunderii medicului

Pentru angajarea răspunderii civile a medicului, potrivit dreptului comun este necesară
întrunirea, cumulativă a patru condiții:2
- fapta ilicită
- prejudiciu
- raportul de cauzalitate
- vinovăția medicului

Faptele ilicite sunt conduite ale omului prin care se încalcă normele dreptului obiectiv
sau regulile de conviețuire sociale, săvârșite fără intenția de a produce efecte juridice
împotriva autorului lor, efecte care totuși, se produc în puterea legii.

1
A se vedea Codul de deontologie medicală din anul 2000, art.3
2
Codul civil

1
Pentru angajarea răspunderii civile a medicului trebuie să existe o faptă săvârșită de el
în exercitarea profesiunii sale prin neglijență și imprudență, care să cauzeze pacientului un
prejudiciu, existând deci o culpă.
Conform dreptului medical englez3, elementul de bază în stabilirea neglijenței este
caracterul rezonabil al conduitei medicului, apreciat în funcție de împrejurările cauzei,
conduita rezonabilă nu este neglijentă, cea nerezonabilă este culpabilă.
Neglijența reprezintă omisiunea de a face ceva ce un om cu o prudență modestă,
ghidat după aspectele specifice conduitei omului grijuliu, ar face sau dimpotrivă, a face ceva
ce un om prudent și diligent nu ar face.
Un doctor nu este vinovat de neglijență dacă a acționat în concordanță cu o practică
acceptată de un corp medical responsabil, specializat în această direcție.
Criteriul principal rămâne grija rezonabilă. Astfel, dacă eroarea este una pe care un
doctor rezonabil ar fi putut-o săvârși în aceleași împrejurări, acuzatul nu va fi vinovat, dar
dacă același doctor, cu o competență obișnuită, nu ar fi săvârșit-o, acuzatul va fi considerat
responsabil, cu toate că, în fapt, aceasta s-a întâmplat în timpul unei urgențe.
Acesta este motivul pentru care medicii nu sunt judecați după standardele celui mai
experimentat, celui mai îndemânatic sau după cel mai bine pregătit membru al profesiunii, ci
prin raportare la standardele unui practician cu o competență obișnuită într-un anumit
domeniu medical.
Buna credinţă nu poate fi invocată drept cauză exoneratoare de răspundere, dacă în activitatea
pe care o desfăşoară, medicul nu reuşeşte să atingă standardele obiective ale unui doctor obişnuit şi
prudent, deci cu o diligenţă medie.
Obligativitatea consimţământului pentru orice act este corelativă dreptului decizie care
aparţine bolnavului.
Consimţământul este prezumat uneori prin însăşi prezentarea pacientului la o consultaţie
medicală. Este de la sine înțeles că o femeie care are un examen ginecologic se va supune manevrelor
concrete incluse în tehnica obișnuită de examinare.
Consimţământul pacientului nu este obligatoriu în ipoteza bolilor infecto-contagioase sau în
cazul bolnavilor psihici, întrucât în aceste cazuri interesul general prevalează asupra interesului
individual, iar medicul are obligaţia de a salvgarda interesul colectivităţii prin instituţionalizarea
bolnavului.
Pentru intervenţiile laborioase, cum este cazul tratamentelor chirurgicale estetice există
formulare tip de consimţământ în scris.
În chirurgia de necesitate, cu riscuri vitale pentru bolnav, consimţământul este prezumat. Nu
se vor efectua decât operaţii paliative, amânându-se amputaţiile largi dacă riscurile nu sunt iminente.
Aceste operaţii se vor face numai după ce bolnavul a redevenit conştient, când se va putea face
prealabila informare cu scopul de a obţine consimţământul în continuare.
Consimţământul trebuie să fie rezultatul unei deliberări lucide şi trebuie exprimat în
cunoştinţă de cauză. El trebuie dat de pacient, iar pentru minori sau incapabili de către părinţi sau de
persoanele în grija cărora se află.
Majoritatea litigiilor în care sunt implicaţi medicii privesc acţiuni pentru neglijenţă medicală,
eroarea medicală (medical malpractice). Este principala acțiune prin care părțile solicită repararea
pentru prejudiciile cauzate.

3
Jan Kennedy, Andrew Grubb, Principles of Medical Law, Oxford University Press, 1998, cap. ”Breach of
duty”, p. 335-340.

2
Existența unui prejudiciu

O condiţie sine qua non a angajării răspunderii civile o reprezintă existenţa unui prejudiciu.
Prejudiciul reprezintă rezultatele dăunătoare, de natură patrimonială sau nepatrimonială,
efecte ale încălcării drepturilor subiective şi intereselor legitime ale unei persoane.
In conformitate cu prevederile art 998-999 C.civ răspunderea civilă intervine numai în cazul
în care există un prejudiciu ce trebuie reparat.
Oricât de condamnabilă ar fi o faptă ilicită şi oricât de gravă ar fi culpa autorului, răspunderea
civilă delictuală nu poate interveni decât dacă, prin fapta ilicită şi culpabilă s-a cauzat un prejudiciu
cuiva. Răspunderea civilă delictuală se reduce conform art 998-1003 C.civ la repararea pagubelor
cauzate. Prejudiciul este nu numai condiţia răspunderii, dar şi măsura ei, autorul răspunde numai în
limita prejudiciului cauzat.
Prejudiciile cauzate persoanei fizice sau prejudiciile corporale, care rezultă din atingerile
aduse sănătăţii şi integrităţii corporale a omului şi constau în: dureri fizice şi psihice, a căror reparare
bănească este numită şi pretium doloris; prejudicial de agreement, constând în pierderea sau
restrângerea posibilităţilor fiinţei umane de a se bucura de satisfacţiile şi plăcerile normale ale vieţii;
prejudicial estetic prin care se înţeleg atingerile aduse armoniei fizice şi înfăţişării unei persoane.
Prejudiciile cauzate personalităţii affective, categorie în care sunt incluse durerile psihice
determinate spre exemplu de moartea unei rude.
Pentru o corectă înțelegere a acestor categorii de prejudicii exemplificăm cu câteva cauze4.
Un exemplu poate fi expus de jurisprudenţa franceză “Pacienta a fost operată de doctoral Y,
iar anestezia a fost efectuată de medical Z. Diagnosticul stabilit a determinat necesitatea unei
intervenţii chirurgicale ce a fost efectuată dar s-a soldat cu paralizie. Pacienta i-a acţionat în judecată
pe cei doi medici, considerându-i direct răspunzători de accidentul suferit. Expertiza efectuată în
cauză a evidenţiat legătura de cauzalitate incontestabilă între operaţie şi paralizie. In condiţiile în care
anestezia a fost corect efectuată, iar starea anterioară de sănătate a pacientei nu a influenţat în nici un
fel rezultatul prejudiciabil, singura cauză a acestuia rămâne intervenţia chirurgicală”.
Natura şi intensitatea durerilor sunt diferit trăite de fiecare victimă, în funcţie de vârstă, starea
de sănătate, la care s-ar putea adăuga alţi factori : echilibrul psihic, circumstanţele existenţiale cum ar
fi izolarea, natura activităţii profesionale, chiar apartenenţa etnică.
Lămurirea noţiunii de prejudiciu de agrement a generat vii discuţii în literatura de specialitate.
Intr-o concepţie restrictivă, prejudiciul de agrement este limitat la pierderea plăcerilor legate de
desfăşurarea unor activităţi determinate, pe care victima anterior producerii accidentului le practica.
Curtea de Casaţie franceză după anul 1973 priveşte prejudiciul de agrement ca pe o privare de toate
plăcerile unei vieţi normale.
Accidentele medicale pot fi cauza şi a unui prejudiciu special- prejudiciul estetic. Acesta
include vătămările şi leziunile prin care se aduce atingere armoniei fizice sau înfăţisării persoanei.
Aici sunt incluse mutilările, cicatricile şi desfigurările care diminuează posibilităţile de afirmare
deplină în viaţă sau răpesc această posibilitate.
Prejudiciile pot fi patrimoniale şi nepatrimoniale.
Prejudiciile patrimoniale sunt acelea care au un conţinut economic, putând fi evaluate
pecuniar, cum ar fi vătămarea sănătăţii unei persoane.
Prejudiciile nepatrimoniale sau daunele morale sunt consecinţele dăunătoare care nu pot fi
evaluate în bani şi rezultă din atingerile şi încălcările drepturilor personale, fără conţinut economic.
În situaţia în care medicul este asigurat de răspundere civilă, pacientul poate primi
despăgubirea direct de la societatea de asigurare. Pacientul nu poate cere despăgubiri de la medic-
autor al faptei prejudiciabile. Dacă suma plătită de societatea de asigurare nu acoperă integral

4
Calina Jugastru, ”Repararea prejudiciilor nepatrimoniale”, Ed. Lumina Lex, Cluj Napoca, 2001.

3
prejudiciul, pacientul are dreptul să pretindă diferenţa de despăgubire de la medicul vinovat. După ce
a plătit pacientului despăgubirea, societăţii de asigurare nu îi este recunoscut, un drept de regres
împotriva autorului prejudiciului, deoarece el este asigurat de răspundere civilă delictuală şi în acest
scop a plătit primele de asigurare.

Răspunderea medicului pentru prejudiciile financiare


Un medic care este solicitat de pacientul său pentru a furniza un raport medical unei terţe
părţi, de exemplu unei companii de asigurări sau unui potenţial angajator, poate avea o obligaţie de
îngrijire a terţei părţi, obligaţie a cărei conţinut constă în îndatorirea medicului de a proceda cu
maximă diligenţă pentru ca terţul să nu sufere nici o pierdere economică5.

Răspunderea medicului pentru prejudicii psihiatrice


Este posibil ca uneori medicii să-și asume riscul intervenției pentru care nu au condiții
materiale sau o specializare corespunzătoare. La stabilirea răspunderii se va ține seama de mai multe
elemente, între care experiența și calitatea medicului, raportul dintre urgența cauzei și asumarea unor
riscuri acceptate de chirurg.

Existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu

Raportul de cauzalitate este o condiţie esenţială, generală, a răspunderii civile, fără a deosebi
între răspunderea delictuală sau cea contractuală.
Raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu este o condiţie obiectivă a răspunderii
civile care nu se confundă cu greşeala sau culpa. Culpa este o condiţie subiectivă. Poate exista raport
de cauzalitate dar să lipsească culpa, cum de asemenea poate exista culpa autorului faptei ilicite şi să
nu existe raport de cauzalitate. Fără raport de cauzalitate nu există răspundere civilă.

Culpa

Spre deosebire de neglijenţă sau imprudenţă, când actul cauzator de prejudiciu este comis
pentru că făptuitorul nu reuşeşte să facă ceea ce o persoană prudentă si rezonabilă ar face, culpa
intenţionată implică intenţia de a face rău.
Responsabilitatea medicală fiind o responsabilitate bazată pe greşeală, problema principală
este aceea a definirii greşelii medicale, a conturării conţinutului său, pentru a fi reţinută ca o culpă
judiciară.
Culpa profesională medicală constă în nerespectarea regulilor privind exercitiul profesiei
medicale, prin nepricepere sau abatreri de la reguli îndeobşte recomandate şi recunoscute în practica
acestei profesii, provenite din neglijenţă, nepăsare sau nerespectarea unor metode şi procedee
specifice. Se mai numeşte şi imprundenţă.
Aceste culpe sunt :

Culpa profesională prin nepregătire (nepricepere, ignoranţă, neştiinţă, impariţie,


incompetenţă).
Aceste cazuri apar în stabilirea diagnosticului apar în aplicarea tratamentului, ori de câte ori
activitatea medicului este desfăşurată fără ca el să aibă cunoştienţele necesare sau prin utilizarea unor
cunoştinţe necorespunzătoare.

Culpa profesională prin neprevedere (imprudenţă)


5
Aurel Teodor Moldoveanu, Op. Cit., p. 372.

4
Pentru ca medicul să se înşele cât mai puţin în practica sa, pentru a putea evita erorile, precum
şi unele complicaţii ale bolilor, trebuie să dea dovadă, în mod permanent, de prudenţă şi
discernământ.
Imprudenţa constă în comiterea unei activităţi pozitive, fără a prevedea că pot apărea
consecinţe ilicite, deşi se putea şi trebuia să se prevadă acest lucru.
Constituie imprudenţă:
 aplicarea oricărui tratament chirurgical sau chimioterapic fără cunoaşterea
contraindicaţiilor;
 aplicarea de seroterapie şi medicaţie la personae care au prezentat fenomene de
intoleranţă la aceste substanţe;
 expunerea bolnavului la riscuri inutile prin executarea unei intervenţii chirurgicale
care nu se impunea de urgenţă, atunci când nu există utilităţile necesare pentru
securitatea actului operator, confortul bolnavului şi confortul medicului ;
 lăsarea în funcţiune a unor sisteme de drenaj şi aparate în ciuda schimbării stării
fiziologice a bolnavului (în secţiile de anestezie-reanimare).

Culpa profesională prin neglijenţă (neatenţie)


Neglijenţa în practica medicală ia forma grabei, superficialităţii, îndeplinirii neconştiincioase
a obligaţiilor. Neglijenţa poate lua forma :
 neluării corecte a anamnezei ;
 neexecutării unui examen clinic corect ;
 neefectuării unor examene paraclinice de rutină;
 neluării tuturor măsurilor de asepsie în vederea unei operaţii6.
Sunt considerate neglijenţe grave :
 neizolarea bolnavilor contagioşi şi neprevenirea membrilor familiei acestor bolnsvi
asupra necesităţii profilaxiei, eventual prin imunizare ;
 neefectuarea terapiei antitetanice la plăgile potenţial tetanigene;
 in jectarea de medicamente cu perioada de utilizare depăşită ;
 injectarea unei alte substanţe decât cea dorită, numai pentru că fiolele au fost puse, în
mod neglijent, una lângă alta.

Culpa profesională prin uşurinţă (nepăsare)


Uşurinţa profesională rezidă în:
 neexaminarea clinică şi completă a bolnavului;
 ignorarea riscurilor la care este supus bolnavul;
 imobilizarea inadecvată a unor fracturi;
 pierderea auzului unui copil prin tratarea mamei cu streptomicină;
 efectuarea necorespunzătoare a unor injecţii sau puncţii ;
 apariţia de efecte secundare notorii- trecute în prospectul medicamentului- prin
nerespectarea dozelor maxime;
 ignorarea condiţiilor precare de lucru- mizerie, sterilizare necorespunzătoare.
Tratarea unui bolnav în lipsa unui consult prealabil, intervenţia chirurgicală efectuată fără
avizul necesar al altui specialist constituie exemple greşite soldate cu prejudicii în practica medicală7.

Culpa din omisiune.


6
Almoş Bela Trif- Responsabilitatea juridică medicală în România, Ed. Polirom 2000, p 108
7
Gheorghe Scripcaru, Terbancea Moise- Coordonatele deontologice ale actului medical. Editura Medicală.
Bucureşti 1989, pag 214

5
Medicul este responsabil atât când acţionează cât şi când nu acţionează; acesta răspunde de tot
ceea ce face şi de tot ce refuză să facă. Refuzul de a acorda asistenţă medicală unui bolnav aflat într-o
stare disperată sau unei persoane grav accidentate constituie o încălcare evidentă a îndatoririlor
profesionale, care atrage responsabilitatea disciplinară, civilă şi penală a medicului.
Culpa prin omisiune reprezintă atitudinea unei persoane de a se abţine voluntar sau
involuntar de la îndeplinirea unei obligaţii de a acţiona pentru a împiedica producerea unui
prejudiciu.

Răspunderea disciplinară

Este cea mai frecventă formă de răspundere juridică a medicului, pentru că ea derivă organic
din normele de conduită profesională, din felul în care fiecare cadru medico-sanitar își îndeplinește
obligațiile.

Răspunderea civilă

Această formă de răspundere a stârnit și încă stârnește controverse doctrinare.


Unele pledează pentru o răspundere pe teme delictuale, altele, consideră că răspunderea
medicului este de natură contractuală.
Potrivit unei păreri, răspunderea medicului se pune mereu pe tărâm contractual, deoarece
prejudicial pe care-l cauzează reprezintă o consecinţă a exercitării necorespunzătoare a obligaţiei ce-i
revenea din contractul încheiat cu clientul său; numai în situaţia în care prejudicial este cauzat unui
terţ sau atunci când este rezultatul unei intervenţii de urgenţă s-ar pune problema unei răspunderi
delictuale.
Se consideră că medicii care se află în serviciul statului au o răspundere extracontractuală
(delictuală sau cvasidelictuală), deoarece aceştia nu sunt aleşi de bolnavi; în schimb medicii care
practică profesia în cadrul unei organizaţii colective, cabinete speciale cu plată sau cooperatiste au în
principiu răspundere contractuală chiar atunci când acordă îngrijiri gratuite.

Răspunderea penală

Forma cea mai gravă a responsabilității medicale este cea penală.


Medicul va răspunde penal ori de câte ori săvârşeşte o faptă prevăzută de legea penală
română, cu excepţia situaţiilor în care este incidentă vreuna din cauzele care înlătură caracterul penal
al faptei.
Cele mai grave infracțiuni pe care le poate săvârși un medic, în exercitarea profesiei sale se
plasează, din punct de vedere al reglementării lor în Titlul II din Partea Specială a Codului Penal.
Ministerul Sănătății intenționează să schimbe legea malpraxis-ului – noile prevederi trebuie să
introducă noțiuni și criterii pentru o mai bună gestionare a situațiilor de culpă medicală sau a
suspiciunilor de culpă medicală, inclusiv a modului de stabilire și aplicare a sancțiunilor.

Rechizitoriul unei mame ucise de malpraxis

Cazul mortii Nataliei Ionescu, sotia jurnalistului Mihai Ionescu, a fost de la bun
inceput un deces suspect, dupa o cezariana pentru care nu si-a dat acordul scris. Natalia, care
si-a dorit atat de mult sa aduca pe lume un copilas, a facut ani de zile tratament pentru a putea
sa-si implineasca acest vis. In fine, a dat nastere unei fetite care a murit in 2005, la trei
saptamani dupa nastere. A urmat o alta perioada de chin cu tratamente, cateva proceduri de
fertilizare in vitro si, in sfarsit, atunci cand a ramas natural insarcinata, printr-o minune a lui

6
Dumnezeu, si urma sa aduca pe lume un baietel, dupa nastere, in urma unor complicatii
majore, Natalia a decedat la varsta de 40 de ani. Drama a avut loc in 11 octombrie 2007, la
Spitalul „Dr. Panait Sarbu”. Ingrozit de cele intamplate, trezit singur cu un bebelus care a fost
adus pe lume, la doar 26 de saptamani, in mari chinuri si disperat, jurnalistul Mihai Ionescu,
sotul Nataliei, a luptat timp de sase ani pentru ca procurorii sa duca ancheta la bun sfarsit, o
ancheta cu mari sincope, in care a fost asteptata indelung si expertiza medico-legala, dar si
rechizitoriul.
Lumeajustitiei.ro detine acest rechizitoriu in care procurorii au elucidat, in sfarsit,
cauza mortii Nataliei Ionescu. Malpraxisul a fost dovedit cu un lung probatoriu in urma caruia
vor fi judecate medicul obstretician Cezara Bucur si anestezista Monica Dumitrascu, pentru
savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.
Iata cum este expusa situatia de fapt de catre procurorii Parchetului Inaltei Curti
de Casatie si Justitie, cu mentiunea ca anumite denumiri sau nume au fost sterse de
catre procurori pentru asa-zisa „protejare„ a unor date personale:
Ionescu Natalia a decedat la 11.10.2007 in Spitalul ”Dr. Panait Sarbu„ din
Bucuresti. „La data savarsirii faptelor care fac obiectul prezentului dosar, Ionescu Natalia
avea 40 de ani, era casatorita din anul 2001 si nu avea copii. In perioada 2000-2007, Ionescu
Natalia a incercat de mai multe ori sa poarte o sarcina, dar niciuna din incercari nu a reusit.
In aprilie 2005 Ionescu Natalia a nascut o fetita care a decedat dupa trei saptamani de
la nastere. Incepand cu anul 2004, ajutorul medical de specialitate i-a fost acordat victimei
numai de medicul Bucur Ana-Maria Cezara. Din acelasi an, Ionescu Natalia a fost in evidenta
aceluiasi medic in cadrul Departamentului de reproducere umana asistata. Ionescu Natalia a
mers la alti medici numai la recomandarea medicului ei curant, Bucur Ana-Maria Cezara, si
numai pentru examinari complementare.
Sub coordonarea medicului Bucur Ana-Maria Cezara, in perioada 2005-2007 Ionescu
Natalia a fost supusa interventiilor medicale pentru transferul de embrioni la mame purtatoare
de patru ori. In perioada ianuarie-aprilie 2007, victimei i-au fost efectuate mai multe proceduri
medicale de fertilizare in vitro, sub supravegherea medicului Bucur Ana-Maria Cezara, iar,
pentru fiecare procedura de recoltare de ovule, medic anestezist a fost Dumitrascu Monica. 
Incepand cu saptamana a 7-a a sarcinii din anul 2007, sarcina conceputa natural,
victima Ionescu Natalia a fost supravegheata de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara, in calitate
de medic curant. Pentru verificarea starii de sanatate in cursul acestei sarcini, Ionescu Natalia
a fost de opt ori la medic, starea sarcinii sale fiind astfel atent monitorizata. 
In perioadele 20-25.06.2007 si 06-14.08.2007, Ionescu Natalia a fost internata in
Spitalul … sub supravegherea aceluiasi medic, invinuita Bucur Ana-Maria Cezara, pentru
ameliorarea problemelor de sanatate aparute in cursul ultimei sarcini.

Internarea victimei la Spitalul …


La data de 07.10.2007, ora 104, Ionescu Natalia a fost din nou internata la Spitalul
….., diagnosticul stabilit la internare fiind „sarcina 26 saptamani, membrane rupte, iminenta
avort, boala abortiva - mai multe avorturi in antecedente".
Potrivit foii de observatie clinica generala nr…./2007, motivele care au determinat
internarea victimei Ionescu Natalia au fost sarcina de 26 de saptamani si pierderea lichidului
amniotic. S-a consemnat in foaia de observatie ca starea generala a pacientei era buna la acel
moment, examenul pe aparate si sisteme fiind in limite normale. Examenul ginecologic a
evidentiat pierderea lichidului amniotic, dehiscenta colului uterin si absenta tensiunii la firul
de cerclaj (rezultat in urma unui cerclaj uterin efectuat de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara
la data de 20.06.2007).

7
Medicul de garda … a instituit tratament de urgenta cu tocolitice si dexametazona
pentru maturarea pulmonara a fatului, recomandand investigatii paraclinice - ecografie
abdominala si analize de laborator.
Rezultatele analizelor au fost in limitele normale, cu exceptia unei usoare anemii -
10,9 Hb, a leucocitozei si a hiperglicemiei3.

Evolutia starii de sanatate a victimei in perioada 8-10.10.2007.


Din foaia de observatie rezulta ca victimei Ionescu Natalia i s-au efectuat doar trei
seturi de analize de laborator pe parcursul internarii: la data de 07.10.2007 cu ocazia
internarii, la data de 10.10.2007 si la data de 11.10.2007, imediat dupa stopul cardio-
respirator, precum si doua ecografii: lainternare si preoperator.
Pe parcursul internarii, evolutia sub tratament a victimei in zilele de 8 si 9 octombrie
2007 s-a mentinut constanta. Invinuita Bucur Ana-Maria Cezara a consemnat in foaia de
observatie ca starea generala a pacientei era buna la acel moment, avand contractii uterine
dureroase rare, neregulate, tonusul uterin fiind normal, cu miscari active fetale prezente.
La 08.10.2007 invinuita Bucur Ana-Maria Cezara a recomandat ca tratament perfuzia
cu Gynipral4, administrarea de antibiotice si Piafen. Din 09.10.2007 invinuita Bucur Ana-
Maria Cezara a recomandat completarea tratamentului medicamentos cu No-Spa, Scobutil,
Diazepam si glucoza.
Incepand cu data de 10.10.2007, starea victimei a inceput sa se altereze, astfel ca
medicul de garda … a consemnat in foaia de observatie la ora 1030: epigastralgii, pirozis,
senzatie de greata persistenta, dureri lombare, disurie, oligurie, urina hipercroma. in cursul
aceleiasi zile, conform mentiunii efectuate de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara in foaia de
observatie, victima prezenta paloare tegumentara si secretie vaginala, pierdere de lichid
amniotic. Invinuita a recomandat continuarea perfuziei cu Gynipral, Ampicilina si amestec
litic la 6 ore.
Ulterior, in cursul noptii de 10/11 octombrie 2007, medicul …a consemnat in foaia de
observatie, la ora 230, „sangerare vaginala cu sange proaspat in cantitate moderata".
Sangerarea a fost motivul pentru care in acel moment s-a solicitat examinarea victimei la sala
de nasteri.
De asemenea, avand in vedere ca firul de cerclaj era in tensiune, medicul … a procedat
la suprimarea lui, iar victimei i s-au administrat Gynipral, tocolitice si i s-au prelevat sange si
secretie col uterin pentru analize. Analizele au fost in limite normale, cu exceptia unei Hb
(Hemoglobina) = 10,4 %, a leucocitozei6 si a sumarului de urina, care a relevat hematurie
macroscopica7.

Ziua de 11.10.2007.
Starea generala a victimei Ionescu Natalia s-a alterat in cursul diminetii de 11.10.2007,
invinuita Bucur Ana-Maria Cezara constatand, ca urmare a consultului efectuat la ora 9.00, ca
aceasta pierde in continuare sange in cantitate abundenta. Examenul ecografic efectuat a
ridicat suspiciunea unui hematom retroplacentar, motiv pentru care invinuita Bucur Ana-
Maria Cezara a decis terminarea nasterii prin operatie de cezariana in interes matern si fetal
pentru: metroragii (suspiciune de decolare prematura de placenta normal inserata, apoplexie
utero-placentara), primiparina de 40 de ani cu sarcina de 26 saptamani cu membrane rupte
prematur si boala abortiva.
Invinuita Dumitrascu Monica a efectuat examenul preanestezic la ora 1025 si a
consemnat in foaia de observatie ca victima era la acel moment constienta, greu cooperanta si
ca fusese adusa de urgenta din sala de nasteri in sala de operatie pentru suspiciune de decolare
(dezlipire) de placenta. Invinuita Dumitrascu Monica a consemnat in foaia de observatie si ca,
la venirea in sala de operatie, victima prezenta: tegumente palide, reci, cu discreta cianoza

8
perioronazala si la nivelul extremitatilor, multiple echimoze la locurile de punctie venoasa si,
din nou, sangerare vaginala persistenta.
Echipa operatorie (medici si cadre medii) care a efectuat operatia de cezariana a fost compusa
din:
- mana I: invinuita Bucur Ana-Maria Cezara - medic primar obstetrica ginecologie;
- mana a II-a: dr. …
- mana a III-a: dr. …
- invinuita Dumitrascu Monica - medic ATI;
- …- asistenta
- … - asistenta sala operatie (reanimare).
Protocolul operator, ce apare in foaia de observatie sub nr…./11.10.2007, ora 1033,
semnat de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara, atesta ca victimei, aflata sub anestezie generala
cu intubatie oro-traheala, i s-a practicat cezariana segmento-transversala si s-a extras din
prezentatie craniana un fat masculin cu greutatea de 900 grame, IA=3, cu aspect cianotic.
Invinuita Bucur Ana-Maria Cezara a consemnat in protocolul operator ca placenta
prezenta un hematom de cca. 8/10 cm si ca, dupa controlul cavitatii uterine, a efectuat
histerorafie in dublu strat cu surjet10, peritonizare, control hemostaza, toaleta cavitatii si
parietorafie in straturi anatomice.
In cursul interventiei chirurgicale, invinuita Bucur Ana-Maria Cezara nu a suturat o
arteriola (ram arterial de calibru important), motiv pentru care starea pacientei s-a inrautatit in
orele care au urmat. Invinuita Dumitrascu Monica a consemnat in foaia de observatie ca
valorile tensionale intraoperator au fost intre 78/40 mmHg si 95/60 mmHg, iar AV13 intre 80-
100/min si ca, la terminarea interventiei chirurgicale, victima a respirat spontan, a fost
constienta, echilibrata hemodinamic, presiunea arteriala fiind de 100/62 mmHg, AV =
98/min, diureza<100 ml, intens hipercroma. invinuita a repetat observatia referitoare la
tegumentele palide cu cianoza moderata la nivelul extremitatilor.
Victima a fost transportata in salonul anestezie-terapie intensiva la ora 1140, cu
monitorizarea presiunii arteriale, a saturatiei arteriale a oxigenului masurata periferic prin
pulsoximetrie si a a frecventei cardiace. La ora 1230, invinuita Dumitrascu Monica, in calitate
de medic de garda, a consemnat in foaia de observatie valorile saturatiei oxigenului si
frecventa cardiaca precum si tratamentul postoperatoriu. In ziua de 11 octombrie 2007, in
intervalul orar 1230-1700 invinuita Dumitrascu Monica, in calitate de medic de garda, nu a
verificat starea victimei, evolutia postoperatorie sau tratamentul aplicat. invinuita Bucur Ana-
Maria Cezara a parasit spitalul dupa ce a verificat superficial si formal starea pacientei.
La ora 1700, conform consemnarilor efectuate de invinuita Dumitrascu Monica in
foaia de observatie clinica, victima Ionescu Natalia a intrat in stop cardiorespirator, avand
tegumentele palide, cianotice. Invinuita a practicat de urgenta masaj cardiac extern, intubatie
orotraheala, ventilatie pe masca cu balon Ruben, i-a administrat adrenalina si a transportat-o
de urgenta in sala de operatie. In sala de operatie Ionescu Natalia a fost cuplata la ventilatie pe
masca cu oxigen si i s-a recoltat sange din vena femurala stanga pentru analize. in continuare
s-au efectuat masaj cardiac extern si defibrilari repetate. Victimei i-au fost administrate
adrenalina intravenos si pe sonda de intubatie oro-traheala, precum si atropina. La ora 17.30
Ionescu Natalia prezenta ritm cardiac, AV = 130/min, puls periferic absent, PA nedecelabila,
midriaza fixa14. Pana la ora 2000 victima a ramas in sala de operatie ventilata mecanic, cu
ritm cardiac prezent pe monitor, AV = 127 - 130/min cu modificari de faza terminala, puls
prezent la carotida, nedecelabil la periferie, tegumente reci, cianotice.
La ora 20.00 s-a repetat stopul cardiac, care nu a raspuns la manevrele de
resuscitare. Decesul a fost declarat la ora 20.30 prin stop cardiorespirator. Nici in perioada
17.30-20.30 investigatiile coordonate de medicul de garda Dumitrascu Monica nu au fost
suficiente pentru a descoperi cauza inrautatirii starii pacientei, in vederea efectuarii unei

9
interventii care sa-i salveze acesteia viata. Diagnosticul la externare, consemnat in foaia de
observatie, a fost: „stop cardiorespirator, dezlipire prematura de placenta normal inserata,
membrane rupte prematur, nastere prematura, boala abortiva in antecedente, sarcina 26
saptamani, nastere unica, fat viu".
Conform Raportului medico-legal de necropsie nr…./2007 din data de 18.02.2008 al
Institutului de Medicina Legala „Mina Minovici"15 moartea numitei Ionescu Natalia s-a
datorat socului hemoragic, urmare a unei hemoragii interne produse prin dehiscenta transei
uterine cu hemoperitoneu masiv, infiltrat sanguin masiv in segmentul inferior in parametre
bilateral, hematom in spatiul prevezical la o pacienta cu iminenta de avort, sarcina 26
saptamani, membrana rupta de patru zile, complicat cu dezlipire prematura de placenta
normal inserata, diagnostic stabilit in spital, pentru care s-a intervenit chirurgical practicandu-
se operatie cezariana.

Concluzii si consecinte.
Desi victima Ionescu Natalia prezenta un risc crescut de avort inca din momentul
internarii, iar invinuita Bucur Ana-Maria Cezara cunostea in detaliu situatia pacientei intrucat
era medicul curant al acesteia, pe toata perioada internarii din luna octombrie 2007, victimei i-
au fost efectuate doar trei seturi de analize de laborator si doua ecografii, insuficiente pentru
supravegherea starii de sanatate a victimei.
De asemenea, postoperatoriu victima a prezentat un tablou clinic tipic socului hemoragic, iar
simptomele au fost ignorate de cele doua invinuite, aceasta imprejurare demonstrand
superficialitatea cadrelor medicale. Actiunile celor doua invinuite din ziua de 11.10.2007 au
avut drept consecinta decesul victimei Ionescu Natalia ca urmare a unui stop cardiorespirator,
desi, daca medicii ar fi intervenit la timp, victima ar fi avut sanse de supravietuire chiar si in
conditiile in care se produsese o eroare in cursul interventiei chirurgicale din ziua respectiva.
Lipsa de supraveghere din aceasta perioada, constand atat in monitorizarea inadecvata,
cat si in neinvestigarea postoperatorie a pacientei, in conditiile existentei unor elemente
elocvente de alterare progresiva a starii acesteia, este relevata de:
- absenta monitorizarii EKG, in scopul verificarii activitatii cardiace;
- lipsa investigatiilor din punct de vedere al echilibrului acido-bazic, al gazelor
sanguine, pentru a corecta dezechilibrul acido-bazic, precum si deficitele volemice;
- lipsa unui consult ginecologic;
- inexistenta explorarilor paraclinice (ecografie abdominala, punctie abdominala, a
Douglas-ului);nerealizarea unei laparotomii exploratorii (pentru evidentierea, depistarea si
oprirea sursei sangerarii).
Nici dupa ora 17.00 cand victima Ionescu Natalia a intrat in stop cardiorespirator, iar
conform foii de observatie a supravietuit trei ore si jumatate, pana la ora 20.30, cauza
inrautatirii starii de sanatate a victimei nu a fost investigata, nu s-a luat nicio masura in
vederea depistarii sangerarii si nici nu s-a incercat corectarea anemiei si inlocuirea pierderii de
sange.
Copilul nascut la 11.10.2007 a supravetuit, iar medicul legist a constatat ca acesta
prezinta diagnosticul paralizie celebrala infantila, tetrapareza spastica predominant tren
inferior prin factori intra si post natali si prematuritate, retard neuropsihomotor, pentru care
necesita un program complex de recuperare, structurat pe mai multe categorii.

Mijloace de proba.
Analiza mijloacelor de proba.
Primul act medico-legal dispus in cauza a fost Raportul medico-legal de necropsie
nr…./2007 din 18.02.2008 care a fost aprobat de Comisia de Avizare si Control de pe langa
INML Bucuresti prin avizul nr…./2009 din 17.07.2009.

10
Al doilea act medico-legal a fost Raportul de noua expertiza medico-legala nr…/2009
din 29.09.2010, aprobat de Comisia de Avizare si Control de pe langa INML Bucuresti prin
avizul nr…./2009 20.10.2010.
Al treilea act medico-legal solicitat de Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si
Justitie a fost avizul nr…./2010 din 20.01.2012 emis de Comisia Superioara de Medicina
Legala. Acest aviz aproba concluziile primelor doua acte medico-legale si furnizeaza
raspunsuri in plus formulate de Comisia Superioara de Medicina Legala.
La dosar a fost depus si un act medico-legal cu caracter extrajudiciar fata de prezenta
cauza penala, si anume avizul nr…./2010 din 11.02.2011 emis de Comisia Superioara de
Medicina legala intr-un dosar17 al Tribunalului Bucuresti, Sectia a IX-a de contencios
administrativ si fiscal.
Conform Raportului medico-legal de necropsie nr…/2007 din data de 18.02.2008 al
Institutului de Medicina Legala „Mina Minovici"18 moartea numitei Ionescu Natalia s-a
datorat socului hemoragic, urmare a unei hemoragii interne produse prin dehiscenta transei
uterine cu hemoperitoneu masiv, infiltrat sanguin masiv in segmentul inferior in parametre
bilateral, hematom in spatiul prevezical la o pacienta cu iminenta de avort, sarcina 26
saptamani, membrana rupta de patru zile, complicat cu dezlipire prematura de placenta
normal inserata, diagnostic stabilit in spital, pentru care s-a intervenit chirurgical practicandu-
se operatie cezariana.
Legistii nu au putut analiza placenta pentru ca nu a fost pusa la dispozitie!
Medicii legisti au constatat ca intre complicatia hemoragica survenita postoperator,
nediagnosticata si netratata in timp util, si cauza medicala a decesului exista legatura directa
de cauzalitate.
Din continutul aceluiasi raport rezulta ca examinarea medico-legala a placentei
(marcro si histopatologica) nu a fost posibila intrucat unitatea de spital nu a pus-o la
dispozitie.
Totodata s-a retinut si ca tratamentul medical prescris in perioada 7-10 octombrie
2007 a fost administrat corect si in timp util, iar interventia chirurgicala a fost efectuata, de
asemenea, in timp util, fiind corect indicata.
Concluzia raportului medico-legal de necropsie este: complicatia hemoragica
survenita postoperator si care a determinat decesul a fost provocata de dehiscenta suturilor
transei uterine ca o consecinta a deficientei de tehnica chirurgicala. Prin Avizul ../2007 din
data de 17.07.200919, Comisia de Avizare si Control din cadrul INML „Mina Minovici" si-a
insusit concluziile raportului medico-legal de necropsie nr…./2007, recomandand totodata
solicitarea punctului de vedere al Colegiului Medicilor asupra stabilirii deficientelor in
acordarea asistentei medicale. Este de mentionat ca, in ceea ce priveste aceasta din urma
recomandare, prin decizia nr…./2009 din 15.04.200920, Colegiul Medicilor din Romania,
Comisia Superioara de Disciplina, si-a exprimat punctul de vedere, sanctionand-o pe invinuita
Bucur Ana-Maria Cezara cu interdictia exercitarii activitatii de obstetrica pentru o perioada de
8 luni, constatand deficiente in acordarea actului medical imputabile invinuitei, si a dispus
sanctionarea invinuitei Dumitrascu Monica cu interdictia activitatii de anestezie pentru o
perioada de 6 luni.
Comisia Superioara de Disciplina din cadrul Colegiului Medicilor din Romania
foloseste in argumentarea deciziei sale opiniile stiintifice ale unor experti din domeniile
obstetrica-ginecologie, ATI si medicina legala, care concluzioneaza ca „este inacceptabil ca
medicul operator sa paraseasca spitalul, in conditiile in care avea in ingrijire o pacienta
grava", iar medicul ATI are „o serie de deficiente in acordarea anesteziei generale in cursul
operatiei (administrare de droguri hipotensoare, administrarea unei cantitati de masa
eritrocitara)", iar postoperator „nesupravegherea pacientei" si „administrarea unui tratament

11
total contraindicat cu fraxiparina si ketonal - ambele favorizeaza hemoragia". De asemenea,
Comisia a retinut ca „resuscitarea cardio-respiratorie a fost realizata dupa un protocol neclar."
Administrarea de noi probe
Rechizitoriul continua astfel:
”Cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala in data de 19.08.2009, invinuita
Dumitrascu Monica a solicitat administrarea de noi probe. In acest sens, invinuita a solicitat
efectuarea unei expertize medico-legale, cerere pe care de altfel a reiterat-o si invinuita Bucur
Ana-Maria Cezara pe parcursul instrumentarii cauzei penale. Prin ordonanta nr..l./P/2008 a
Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie din 14.10.2009 s-au admis cererile
privind efectuarea unei noi expertize medico-legale. In cauza a fost intocmit Raportul de noua
expertiza cu nr…./2009 din 29.09.201021. Conform acestui raport, „moartea numitei Ionescu
Natalia s-a datorat socului hemoragic, consecutiv unei hemoragii interne, produsa prin
dehiscenta transei operatorii uterine, consecinta unui defect de histerorafie22, constand in
suturarea ineficienta a celui de-al doilea strat uterin (musculo-peritoneal), cu hemoperitoneu
masiv, infiltrat sanguin masiv in segmentul inferior uterin si in parametre bilateral si hematom
in spatiul retrovezical, la o pacienta cu sarcina de 26 saptamani, membrane rupte de 4 zile,
complicata cu dezlipire prematura de placenta normal inserata, pentru care s-a practicat
operatie cezariana".
Se mai mentioneaza ca dehiscenta celui de-al doilea strat al transei operatorii uterine s-
a produs urmare a suturarii imperfecte a acestuia, avand drept consecinta ineficienta
hemostazei la acest nivel. Expertii care au efectuat noua expertiza au constatat ca „deficienta
de tehnica chirurgicala a constat intr-o manopera intraoperatorie deficitara si anume, din
suturarea imperfecta a celui de-al doilea strat al peretelui uterin (stratul musculo-peritoneal)",
precum si „complicatia hemoragica a survenit postoperator, nefiind diagnosticata si tratata in
timp util. intre complicatia hemoragica si cauza medicala a decesului exista legatura directa
de cauzalitate". In cadrul raportului de noua expertiza, in referire la complicatia hemoragica,
se consemneaza ca „aspectul infiltratelor sanguine masive pelviene si hemoperitoneul masiv
cu sange lichid si coagulat (totalizand circa 2,5 litri de sange), coroborate cu intervalul de
timp de circa 6 ore scurs de la terminarea interventiei chirurgicale si pana la producerea
stopului cardio-respirator, sugereaza o sangerare progresiva".
Referitor la orele in care victima a supravietuit dupa efectuarea interventiei
chirurgicale, expertii au constatat ca „supravegherea postoperatorie a pacientei a fost
inadecvata atat din punct de vedere chirurgical, cat si al terapiei intensive, fapt care a dus la
nerecunoasterea in timp util a semnelor de sangerare intraperitoneala". In continuare, se
consemneaza ca „medicul operator s-a limitat numai sa controleze contractilitatea uterina si
aspectul lohiilor24, fara a monitoriza TA, diureza, hemograma, cu toate ca gravida prezentase
dezlipire prematura de placenta, intraoperator existasera scaderi ale TA, iar postoperator
pacienta a prezentat un tablou clinic sugestiv pentru hemoragia interna" (s.n).
Mai mult, „din foaia de observatie rezulta totodata ca, desi postoperator, pacienta s-a
aflat in sectia de Terapie Intensiva, nu numai ca nu s-a intreprins niciun demers terapeutic in
sensul depistarii sangerarii, dar nici nu s-a tentat corectarea anemiei si inlocuirea pierderilor
volemice nesesizate. Monitorizarea corecta postoperatorie a sus-numitei in serviciul de
Terapie Intensiva ar fi permis sesizarea si evaluarea semnelor si simptomelor tipice tabloului
clinic de soc hemoragic si ar fi impus un tratament adecvat (incluzand si o noua interventie
chirurgicala de urgenta in scopul depistarii sursei de sangerare si a realizarii hemostazei),
oferind astfel sanse de supravietuire bolnavei."
La dosarul cauzei a fost depusa opinia expertului asistent, propus de invinuita Bucur
Ana-Maria Cezara, care, in integralitatea sa, este dedicata analizei formei, continutului si
concluziilor raportului de noua expertiza. Aceasta opinie concluzioneaza insa ca moartea
victimei Ionescu Natalia „s-a datorat socului in stadiul decompensat - ireversibil, complex

12
(indus de o complicatie impredictibila a sarcinii, dezlipire prematura de placenta normal
inserata), incomplet si tardiv tratat, cu evolutive de coagulopatie si, consecutiv, fenomene
hemoragice severe terminale, manifeste la nivelul transei de sectiune uterina pentru operatie
cezariana recenta si al decolarilor inerente adiacente, impusa de necesitate in interes materno-
fetal ca urmare a unei dezlipiri prematura de placenta normal inserata, tardiv recunoscuta si
tratata, survenita la o gravida cu sarcina de 26 de saptamari, cu boala abortiva si membrane
rupte".
De asemenea, opinia considera ca in raportul de noua expertiza exista o „contradictie
fundamentala" cu privire la cauza mortii victimei Ionescu Natalia, in sensul ca „in primul
paragraf la punctul 1 si 2, pagina 47 se mentioneaza drept cauza a decesului dehiscenta transei
operatorii uterine, consecinta unui defect de histerorafie, pentru ca la pct. 5 pagina 47 ultimul
paragraf si pagina 48, primul paragraf sa se mentioneze acumularea subseroasa a sangelui a
determinat tensionarea punctelor de sutura".
Analizand obiectiile formulate in opinia expertului parte, se constata ca cele doua
formulari enuntate anterior nu sunt contradictorii, dehiscenta transei operatorii uterine fiind
consecinta unui defect de histerorafie grefata si pe acumularea subseroasa a sangelui in
cavitatea peritoneala, fenomene explicate, in mod exhaustiv, in actele medico-legale intocmite
in cauza.
Comisia de avizare si control din cadrul Institutul National de Medicina Legala "Mina
Minovici", prin Avizul …/2009 din 20.10.201025, a aprobat raportul de noua expertiza,
recomandand totodata, avand in vedere complexitatea cazului, analiza acestuia de catre
Comisia Superioara de Medicina Legala.Comisia Superioara de Medicina Legala, intrunita in
sedinta din 27.01.2011, la solicitarea formulata prin adresa …/09 de Tribunalul Bucuresti -
Sectia a IX-a de Contencios Administrativ si Fiscal, a examinat actele medico-legale ale
cauzei. Precizam ca dosarul nr…./09 inregistrat la Tribunalul Bucuresti, Sectia a IX-a de
Contencios Administrativ si Fiscal, are ca obiect „anulare act administrativ", avand ca parti pe
invinuita Bucur Ana-Maria Cezara, in calitate de reclamant si Colegiul Medicilor din
Romania, in calitate de parat, fapt ce ii confera acestui aviz, din punct de vedere procesual
penal, un caracter extrajudiciar. In urma analizarii actelor medico-legale, Comisia Superioara
de Medicina Legala a avizat, prin actul nr. …2010 din data de 11.02.201126, raportul de noua
expertiza cu nr…./2009 din 29.09.2010, constatand ca, din momentul internarii, urmarirea si
tratamentul cauzei au fost corect realizate.
De asemenea, in avizul comisiei se retine ca, desi operatia a fost efectuata intr-un
interval de timp eficient, nu s-au recoltat analize preoperatorii de urgenta, intraoperatorii si
nici postoperatorii imediate, in ciuda faptului ca acestea intra protocolul obisnuit pentru o
astfel de urgenta.
S-a mai retinut ca cele patru ore si jumatate care au trecut de la terminarea operatiei
pana la aparitia primului stop cardio-respirator sunt cele in care au aparut semnele clinice ale
hipovolemiei si anemiei: sete, transpiratii, paloare, extremitati reci, confuzie, oligo-anurie.
Desi aceste semne clinice au aparut, nu au fost luate masuri terapeutice ferme de combatere a
lor, si nici macar de investigare clinica de specialitate (tuseu vaginal) sau ecografie
abdominala, ce ar fi vizualizat hemoperitoneul. Acestea sunt in mod curent responsabilitatea
medicului sef de garda, obstetrica si ATI.
Concluzia avizului Comisiei Superioare de Medicina Legala arata ca in acest caz la
producerea decesului au concurat numerosi factori care au tinut deantecedentele si tarele
pacientei, de varsta sarcinii la care s-a declansat nasterea, de urmarirea postoperatorie
deficitara, fara de care pacienta avea sanse de supravietuire.
Gramada de cereri de avize
Prin adresa nr. ….din data de 25 octombrie 2011 a Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie s-a solicitat Institutului National de Medicina Legala „Mina

13
Minovici" - Comisia Superioara de Medicina Legala suplimentarea avizului nr. …2010, in
sensul avizarii atat a Raportului medico-legal de necropsie nr. …/2007 cat si a Raportului de
noua expertiza medico-legala nr. …/2009, urmand a proceda punctual la avizarea, in mod
favorabil sau nefavorabil, a fiecaruia dintre obiectivele la care s-a raspuns in cadrul celor doua
rapoarte medico-legale. Comisia Superioara de Medicina Legala a emis avizul nr…./2010, din
data de 20.01.201227, in cuprinsul caruia constata ca „moartea numitei Ionescu Natalia s-a
datorat unui stop cardiorespirator secundar unui soc hemoragic cu infarct miocardic acut,
petrecut probabil cu 3 zile inainte si semnalat la examenul necropsic".
Comisia Superioara a constatat ca „socul hemoragic s-a datorat unei hemoragii interne
produsa probabil prin neprinderea in timpul peritonizarii in firul de sutura surjet a unei
arteriole care nu a sangerat in timpul actului operator din cauza valorilor scazute ale TA
(70/48). Postoperator, odata cu cresterea valorilor TA, arteriola a inceput sa sangereze,
determinand un hematom in spatiul retrovezical (…)".
Referitor la „neprinderea in timpul peritonizarii in firul de sutura surjet a unei
arteriole" Comisia Superioara apreciaza ca a fost „accident chirurgical". In acest sens se
constata ca, in cuprinsul avizului, apare de mai multe ori expresia „nu consideram ca au
existat deficiente de tehnica chirurgicala", moartea victimei Ionescu Natalia fiind cauzata de
un „accident", aparut fie in timpul operatiei, fie postoperator (punctul 6-7), intraoperator
(punctul 10), sau postoperator (punctul 26). In termeni medicali „accidentul" reprezinta un
fenomen neasteptat care survine in timpul unei boli, ori, in cazul de fata, neprinderea unei
arteriole (activitatea daunatoare apartinand insusi medicului operator) urmata de sangerarea
progresiva pana la constatarea decesului victimei, nu poate fi pusa pe seama intamplarii
neprevazute, ci constituie o culpa medicala. Aceasta pentru ca medicul operator, ca de altfel
orice cadru medical, cu pregatire profesionala si experienta similare, putea si trebuia sa
prevada ca o asemenea deficienta duce la aparitia sangerarii.
Concluzia noastra, ca nu „accidentul" a fost cauza hemoragiei, este sustinuta de toate
celelalte acte medico-legale, care retin ca deficienta chirurgicala nesuturarea unui vas de
sange. De asemenea, Comisia Superioara a apreciat ca „accidentul chirurgical" a fost favorizat
de valorile scazute ale tensiunii arteriale din cursul interventiei chirurgicale. Sustine Comisia
Superioara ca, dupa revenirea tensiunii arteriale la valori normale, a aparut hemoragia. In
aceste conditii, Comisia Superioara ajunge la concluzia ca nu este vorba de un defect de
tehnica chirurgicala, ci doar de un „accident" determinat de hipotensiunea arteriala din timpul
interventiei care a dus la mascarea unei posibile hemoragii determinata de o arteriola de la
nivelul peritoneului sau peretelui uterin gros.
Constatarea Comisiei Superioare se intemeiaza insa pe retinerea unor valori gresite ale
tensiunii arteriale, care nu au corespondent in actele medicale depuse la dosar. Astfel,
conform protocolului operator, ce apare in foaia de observatie sub nr…/11.10.2007, semnat la
ora 1033 de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara, valorile tensionale intraoperator au oscilat
intre 78/40 mmHg (iar nu 70/48 asa cum in Avizul analizat se mentioneaza la pct.1 si 2) si
95/60 mmHg, maximele fiind apropiate de valorile consemnate postoperator de 100/62
mmHg, de invinuita Dumitrascu Monica in aceeasi foaie de observatie.
De asemenea, constatarea Comisiei Superioare de Medicina Legala este contrazisa de
martorul ocular …, asistenta care a participat in echipa operatorie alaturi de invinuita Bucur
Ana-Maria Cezara. Astfel, audiata in prezentul dosar, asistenta … a declarat ca la pacienta
Ionescu Natalia operatia a durat ceva mai mult datorita faptului ca la fiecare fir de sutura
curgea o cantitate mica de sange, cam o picatura, adica „zemuia".
Pentru aceste motive, apreciem ca nu hipotensiunea din timpul interventiei a fost
motivul nesuturarii arteriolei, ci eroarea medicala si nedibacia sau lipsa abilitatii constand
manopera intraoperatorie deficitara. Concluzia noastra este sustinuta de expertizele medico-
legale efectuate in cauza coroborate cu declaratia martorului ocular …. Exact la aceasta din

14
urma concluzie au ajuns atat raportul medico-legal de necropsie, cat si raportul de noua
expertiza, acestea indicand drept consecinta a suturarii imperfecte, ineficienta hemostazei la
acest nivel, urmarea fiind sangerarea progresiva pana la momentul decesului. In cuprinsul
aceluiasi aviz, referitor la supravegherea postoperatorie se mentioneaza ca „din declaratiile
medicilor reiese ca pacienta a fost urmarita post operator atat de medicul obstetrician, cat si de
cel ATI, insa din cauza activitatii mari in acelasi timp, aceasta monitorizare n-a fost
specificata in foaia de observatie, pana in momentul producerii stopului cardiorespirator".
Comisia Superioara de Medicina Legala nu precizeaza in cuprinsul avizului care sunt
„declaratiile medicilor" pe care se intemeiaza aceasta concluzie, unde si cand au fost sustinute
aceste declaratii.
Marturii socante
Din declaratiile persoanelor audiate in prezenta cauza rezulta ca in intervalul 1230-
1700, victima Ionescu Natalia nu a fost supravegheata. Declaratiile acestor persoane se
coroboreaza cu lipsa mentiunilor din foaia de observatie si cu concluziile expertizelor medico-
legale efectuate in cauza. In speta a fost audiata martora … medic ATI, ce indeplinea in luna
octombrie 2007 functia de sef sectie ATI, care a declarat ca, drept regula generala si de
conduia terapeutica, „in situatia in care medicul ATI observa semnele si simptomele
pacientului postoperator care nu se situeaza in valorile normale, iar din anamneza rezulta o
stare precara a sanatatii acestuia, are obligatia sa sesizeze medicul sef de sectie, seful clinicii,
seful garzii, operatorul ginecolog pentru a discuta cazul, identifica etiologia semnelor si
simptomelor si luarea masurilor ce se impun. in masura in care avea sa se constate ca starea
pacientei se datora interventiei chirurgicale, se impunea redeschiderea operatiei".
Martorul a mai declarat ca, in discutiiile ulterioare decesului victimei purtate cu
asistentele, acesteia i-au comunicat ca Ionescu Natalia a acuzat postoperator o stare de agitatie
verbala si locomotorie, o coloratie tegumentara cianotica, care sugera o periferie vasculara
inchisa, ca acuza sete si ca pulsoximetrul arata la un moment dat valoarea de 97 sau
98%. Asistentele i-au comunicat ca au informat-o pe invinuita Dumitrascu Monica despre
starea victimei, iar aceasta a avut o replica nefireasca, afirmand: „lasati-o dracului sa taca".
De asemenea, i-a fost comunicata imprejurarea ca invinuita a fost in salonul victimei si a
vorbit cu aceasta, comunicandu-i ca nu are nimic si ca are o stare normala dupa operatie.
Martorul mai arata ca, asistentele au atentionat-o inca o data pe invinuita despre starea
victimei, „medicul replicand, din nou, ca sa o lase sa taca pentru ca altfel o scoate afara din
salonul de reanimare."
Martorul mai precizeaza ca asistenta sefa … i-a comunicat ca a avertizat-o pe invinuita
Dumitrascu Monica in legatura cu diureza victimei, „spunandu-i de mai multe ori ca are
diureza putina, ceea ce semnifica o lipsa de umplere corespunzatoare a patului vascular", insa
aceasta nu a intreprins nicio masura in vederea corectarii deficitului volemic.
De asemenea, martorul … a declarat ca, ulterior producerii decesului, a avut o discutie
cu invinuita Dumitrascu Monica cu privire la activitatea din ziua de 11 octombrie 2007 „in
ideea de a identifica motivele pentru ca victima nu a fost supravegheata
corespunzator", aceasta spunandu-i ca „a fost foarte ocupata ca medic de garda". Martorul
precizeaza in continuare ca, din proprie initiativa, a verificat foaia de observatie clinica a unei
alte paciente si a constatat ca la rubrica ATI „apar consemnate date nereale referitoare la
activitatea colegei mele". Mai exact in foaia de observatie a pacientei …..apare consemnat
ulterior ca invinuita Dumitrascu Monica ar fi efectuat mai multe manevre de resuscitare
acesteia, in timp ce dr… ar fi operat, desi in realitate aceasta a fost prezenta in sala de operatie
doar pentru intubarea pacientei. In opinia martorului, invinuita Dumitrascu Monica „a incercat
sa se justifice ca a fost foarte ocupata in garda respectiva si ca din acest motiv nu ar fi avut
timp sa se ocupe de pacienta Ionescu Natalia".

15
Referitor la lipsa de supraveghere postoperatorie si la dezinteresul manifestat de
invinuita Dumitrascu Monica, relevanta este si declaratia martorului …, asistent principal
ATI, care in declaratia data, arata ca in ziua de 11 octombrie 2007, in jurul orei 1530, in timp
ce se afla in salonul de reanimare, a observat-o pe victima, care se gasea intr-o stare de
agitatie (conform declaratiei sale agitatia era mai accentuata fata de starea femeilor operate si
consta in miscari ale capului mainilor, se dezvelea, nu suporta sa stea invelita), palida, cerea
apa, stare care a determinat-o sa o anunte pe invinuita. Martorul declara ca invinuita, dupa ce
a luat la cunostinta despre starea victimei, i-a spus „daca o mai aud, ii faci un Diazepam pe
vena".
Afirmatiile martorului … se coroboreaza cu declaratia martorului … … asistenta sefa
in sectia ATI, care precizeaza ca, in momentul in care a informat-o pe invinuita Dumitrascu
Monica despre starea victimei, aceasta i-a spus „sa o las in pace, ca pacienta nu are nimic".
Toate aceste declaratii arata ca medicul Dumitrascu Monica, in intervalul de timp in
care victima a supravietuit dupa efectuarea interventiei chirurgicale, a manifestat un
dezinteres clar fata de supravegherea starii pacientei.
Referitor la conduita medicului Bucur Ana-Maria Cezara retinem ca aceasta a declarat
in prezenta cauza ca, dupa ce a inchis aponevroza, a plecat la alta sala de operatie unde se
intervenea chirurgical la o pacienta. Atat dupa terminarea celei de-a doua operatii, cat si dupa
ultima cezariana efectuata in ziua respectiva, a trecut pe la salonul in care se gasea victima
Ionescu Natalia, careia i-a verificat starea uterului, tamponul vaginal pentru a vedea
sangerarea si tensiunea arteriala. Rezultatele consultului erau normale, iar victima era agitata,
verbal si motor, insa invinuita declara ca „nu i s-a plans ca ar avea vreo durere". Dupa ce a
parasit spitalul, a incercat sa o sune pe invinuita Dumitrascu Monica, medic de garda ATI,
insa aceasta nu i-a raspuns la telefon.
Astfel, desi a verificat starea pacientei postoperator, medicul Bucur Ana-Maria Cezara
a interpretat eronat simptomele prezentate de victima.
Referitor la acest aspect, Avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala a retinut ca,
desi a existat o monitorizare postoperatorie atat din parte medicului operator, cat si cel ATI,
iar hemoragia nu a fost exteriorizata, invinuitele au atribuit simptomatologia aparuta unor
fenomene semnalate uneori ca efect al anesteziei induse sau fenomenelor care pot sa apara in
lehuzia imediata (frison fiziologic post partum33, tahicardie, dispnee34). De asemenea, se mai
retine ca hemoragia interna nu a fost vizibila chiar in conditiile in care s-ar fi lasat tub de dren,
deoarece era sub peritoneul vezical.
Deficienta de supraveghere postoperatorie a victimei este evidenta in concluziile
actelor medico-legale avizate de Comisia Superioara de Medicina Legala. Astfel, explicarea
eronata a simptomelor pe care victima le-a prezentat postoperator si absenta oricarei
investigatii care ar fi putut duce la identificarea cauzei de inrautatire a starii pacientei sunt
consecinta dezinteresului manifestat de cei doi medici invinuiti in aceasta cauza, care au dat
dovada de superficialitate in evaluarea starii de sanatate a pacientei. Declaratiile martorilor
audiati, mentionate mai sus, arata comportamentul medicului Dumitrascu Monica. Referitor la
medicul Bucur Ana-Maria Cezara retinem ca aceasta „a plecat din spital". in intervalul de
timp cuprins intre sfarsitul interventiei chirurgicale si momentul intervenirii stopului
cardiorespirator final, victima Ionescu Natalia a sangerat pana a murit.
In acest sens, in raportul de noua expertiza se arata ca timpul scurt de la terminarea
interventiei chirurgicale (aproximativ 6 ore), ca intraoperator existasera scaderi ale valorilor
TA si ca Hb (Hemoglobina) prezenta o valoare scazuta = 5,5 dl, (constatata la ora 1800, in
proba de sange prelevata imediat dupa producerea stopului cardiorespirator), combinate cu
faptul ca postoperator victima a dezvoltat un tablou clinic tipic de soc hemoragic cu alterarea
progresiva a starii generale (agitatie, sete, transpiratii, paloare tegumentara, extremitati reci,
oligurie, TA sistolica = 90 mm), erau suficiente pentru ca invinuitele sa suspicioneze

16
producerea unei complicatii hemoragice postoperatorii. in aceste conditii, efectuarea unui
consult ginecologic, a unor investigatii paraclinice (ecografie abdominala, punctie
abdominala, a Douglas-ului) sau chiar realizarea unei laparotomii35 exploratorii (pentru
evidentierea, depistarea si oprirea sursei sangerarii), erau obligatorii.
Chiar in cuprinsul avizului analizat, Comisia Superioara de Medicina Legala arata ca
„este posibil ca semnalarea din timp a hemoragiei interne printr-un examen ecografic ar fi
putut induce o terapie de reinterventie si corectare a sindromului hemoragic, prin realizarea
hemostazei prin suturarea vaselor sau prin histerectomie totala".
Potrivit art.24 din Ordonanta Guvernului nr…/2000, privind organizarea activitatii si
functionarea institutiilor de medicina legala, cu modificarile si completarile ulterioare,
„comisia superioara medico-legala verifica si avizeaza, din punct de vedere stiintific, la
cererea organelor in drept, concluziile diverselor acte medico-legale si se pronunta asupra
eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau
ale altor acte medico-legale. in cazul in care concluziile actelor medico-legale nu pot fi
avizate, Comisia superioara medico-legala recomanda refacerea totala sau partiala a lucrarilor
la care se refera actele primite pentru verificare si avizare, formuland propuneri in acest sens
sau concluzii proprii."
Asadar, comisia superioara are, in ceea ce priveste atributiile legale, doua optiuni: fie
avizeaza concluziile actelor medicale, fie nu le avizeaza. in cazul in care nu avizeaza
concluziile actelor medico-legale, comisia poate propune refacerea lucrarilor sau formuleaza
concluzii proprii.
In speta, comisia superioara a avizat concluziile actelor medico-legale anterioare si,
desi potrivit potrivit articolului mentionat mai sus nu era indrituita sa formuleze propriile
concluzii, in cuprinsul avizului s-a trecut si o analiza proprie, pe fond, a imprejurarilor care au
condus la decesul victimei Ionescu Natalia.
Concluziile avizului referitoare la „accidentul" de tehnica chirurgicala si la
„supravegherea corespunzatoare a pacientei" vor fi inlaturate pentru motivele expuse mai sus.
Astfel, opinia referitoare la „accidentul" de tehnica chirurgicala se intemeiaza pe
valori eronate ale tensiunii arteriale, valorile retinute de Comisia Superioara neregasindu-se in
actele medicale din dosar, iar opinia referitoare la „supravegherea corespunzatoare a
pacientei" se intemeiaza pe declaratii care nu se afla la dosar. Comisia Superioara nu a
comunicat cine sunt medicii audiati si in ce conditii au dat declaratiile invocate in cuprinsul
avizului.
De asemenea, referitor la faptul ca hemoragia a fost interna si astfel ar fi fost absolut
imposibil pentru invinuite sa „vada" complicatia aparuta, apreciem ca, daca pacienta ar fi fost
supravegheata corespunzator si simptomele manifestate de aceasta ar fi fost observate,
invinuitele ar fi luat masurile corespunzatoare pentru salvarea pacientei. Pentru acest motiv, si
opinia potrivit careia hemoragia interna a fost imposibil de observat va fi inlaturata.

Medicul Cezara Bucur nu se considera vinovata


Cu ocazia audierii sale, invinuita Bucur Ana-Maria Cezara a declarat ca o cunostea pe
Ionescu Natalia de aproximativ 3-4 ani, cand, cu prilejul unui consult efectuat acesteia la
Spitalul …., a constatat ca era insarcinata in luna a patra si ca prezenta o stare patologica
destul de grava, respectiv o boala abortiva. In pofida eforturilor terapeutice practicate, Ionescu
Natalia a mentinut sarcina doar pana la a 26-a saptamana, cand a nascut un fat viu de 800
grame, care a decedat dupa o luna. Dupa ecest episod, la aproape un an de zile, victima s-a
prezentat din nou la spital, de data aceasta impreuna cu sora ei, in scopul de a efectua o
procedura de fertilizare in vitro cu mama purtatoare. Nici aceasta incercare de fertilizare nu a
avut succes, ca de altfel nici urmatoarea, efectuata cu alta mama purtatoare, astfel ca
urmatoarea intalnire a avut loc in cursul lunii aprilie 2007, cand in urma controlului ecografic

17
s-a confirmat ca Ionescu Natalia era insarcinata. La insistentele sotilor I., in cursul lunii iunie
2007 a facut un cerclaj uterin37, in pofida faptului ca a considerat ca, in raport de varsta
sarcinii, era prematura o astfel de procedura.
Dupa acest moment, invinuita Bucur Ana-Maria Cezara a declarat ca a revazut-o pe
Ionescu Natalia la un consult, in luna iulie 2007, apoi in ziua de 8 octombrie 2007, a doua zi
dupa ce fusese internata cu diagnosticul „sarcina 26 saptamani in evolutie, membrane rupte
spontan, amenintare de nastere prematura", pus de medicul de garda la internare. De
asemenea, invinuita a declarat ca in cursul zilei de 08.10.2007 victima nu i-a adus la
cunostinta stari de rau, iar analizele efectuate in aceasta perioada conduceau la concluzia ca
parametrii fiziologici erau stationari. In ziua de 9 octombrie nu a avut niciun contact cu
Ionescu Natalia, insa la data de 10 octombrie a examinat-o, constatand (in urma examenului
ginecologic, efectuat in sala) ca avea colul modificat cu firul de cerclaj in tensiune, cu secretie
vaginala persistenta si cu lichidul amniotic din secretia vaginala usor sanguinolent. Cu acordul
victimei, i-a sectionat ambele fire de cerclaj.
La data de 11 octombrie 2007, dupa raportul de garda, a fost anuntata de martora … ca
Ionescu Natalia fusese mutata la sala de nasteri si ca sangerase pe cale vaginala. Dupa un
examen clinic si o ecografie, in urma carora s-a ridicat suspiciunea unui hematom
retroplacentar, a decis ca se impunea interventia chirurgicala.
In cursul operatiei nu au existat incidente pe linie chirurgicala. A extras fatul, dupa
care a suturat transa uterina in dublu strat cu fir surjet musculo-muscular. S-a facut toaleta
cavitatii, controlul hemostazei, ocazie cu care nu a constatat nicio sursa de sangerare.
Invinuita a mai mentionat ca, dupa ce a inchis aponevroza, a plecat la alta sala de operatie
unde se intervenea chirurgical la o pacienta. Atat dupa terminarea celei de-a doua operatii, cat
si dupa ultima cezariana efectuata in ziua respectiva, a trecut pe la salonul in care se gasea
Ionescu Natalia, careia i-a verificat starea uterului, tamponul vaginal pentru a vedea
sangerarea si tensiunea arteriala. Rezultatele consultului erau normale, iar victima era agitata,
verbal si motor, insa invinuita declara ca „nu i s-a plans ca ar avea vreo durere". Dupa ce a
parasit spitalul, a incercat sa o sune pe invinuita Dumitrascu Monica, medic de garda ATI,
insa aceasta nu i-a raspuns la telefon.
In jurul orei 17.30-1800 a fost sunata de martorul … care i-a comunicat ca victima era
in sala de operatie intubata si ca avusese un stop cardiorespirator, iar in momentul in care a
ajuns inapoi la spital a constatat ca Ionescu Natalia decedase. Nu se considera vinovata de
moartea acesteia.
Fiind audiata, invinuita Dumitrascu Monica a declarat39 ca in ziua de 11 octombrie
2007 a fost de garda pe sectia ATI si ca a facut parte din echipa operatorie condusa de
invinuita Bucur Ana-Maria Cezara care a efectuat interventia chirurgicala de urgenta asupra
pacientei Ionescu Natalia.
Intraoperator nu au fost probleme din puct de vedere ATI, parametrii clinici fiind
normali. invinuita a mai precizat ca Ionescu Natalia s-a trezit pe masa de operatie si a discutat
cu ea, prilej cu care i-a verificat anumiti parametri pentru a constata starea functiilor vitale.
Pacienta era constienta, cooperanta si a raspuns la stimuli, motiv pentru care a fost dusa in
reanimare.
Dat fiind ca, in opinia invinuitei, Ionescu Natalia nu era o problema din punct de
vedere ATI, nu a considerat necesar sa atentioneze asistenta ATI, pentru o supraveghere
deosebita. Conform declaratiei invinuitei, una din asistente ar trebuia sa supravegheze salonul
ATI in permanenta, iar nu medicii, intrucat acestia, de regula, sunt cooptati in alte echipe
operatorii sau pentru alte situatii de urgenta.
Invinuita Dumitrascu Monica a mai aratat ca postoperator, intre orele 1230 - 1700 nu
au fost efectuate consemnari in foaia de observatie cu privire la starea victimei, intrucat
evolutia parametrilor fiziologici, clinici ai acesteia a fost normala. Conform declaratiei

18
invinuitei, Ionescu Natalia era agitata verbal si se misca in pat ca celelalte paciente. La
aproximativ o ora dupa aducerea acesteia in sala de reanimare a acuzat dureri abdominale in
regiunea operatiei, insa opineaza ca „nu erau dureri acute, nu mai dureroase decat la alte
paciente". Invinuita a declarat ca „a luat act" de starea victimei, parasind salonul in care se
afla, pentru ca apoi sa roage o asistenta ATI, ce se gasea in alta incapere a spitalului, sa-i
administreze un analgezic.
In continuare invinuita Dumitrascu Monica a mentionat ca „in jurul orei 1700,
aflandu-ma in salonul reanimare, la patul altei bolnave care avea probleme respiratorii, am
auzit dinspre patul pacientei Ionescu Natalia o chemare, fara sa deslusesc ce anume. In
urmatoarele 5 minute m-am dus la patul N., moment in care aceasta a facut stop
cardiorespirator"(s.n.).A efectuat manevre de resuscitare aproximativ 15 minute, dupa care s-a
reluat activitatea cardiaca. Dupa alte aproximativ 3 ore, Ionescu Natalia a repetat stopul
cardiac, de aceasta data iresuscitabil. Nu se considera vinovata de moartea victimei, in raport
cu cunostintele sale medicale, aparatura din dotarea spitalului si practica instituita in spital.

Incadrarea juridica
„Fapta invinuitei Bucur Ana-Maria Cezara, medic primar obstetrica ginecologie, in
cadrul Spitalului … care, la data de 11.10.2007, in cursul interventiei chirurgicale efectuate
asupra victimei Ionescu Natalia, nu a suturat o arteriola (ram arterial de calibru important),
avand drept consecinta o acumulare subperitoneala masiva progresiva a sangelui (cca. 2,5
litri) in spatiul retrovezical, determinand tensionarea punctelor de sutura a celui de-al doilea
strat al peretului uterin cu smulgerea pe alocuri a peritoneului si dehiscenta transei uterine,
urmata postoperator de o lipsa de supraveghere, constand atat in monitorizarea inadecvata, cat
si in neinvestigarea postoperatorie a victimei, in conditiile existentei unor elemente elocvente
de alterare progresiva a starii acesteia, imprejurari care au condus la decesul victimei Ionescu
Natalia, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de
art.178 alin.1 si 2 Cod penal.
Fapta invinuitei Dumitrascu Monica, medic specialist A.T.I. in cadrul Spitalului …
care, la data de 11.10.2007, in calitate de medic de garda, nu a asigurat urmarirea
postoperatorie a victimei Ionescu Natalia, internata in salonul ATI, aflat in directa
supraveghere a invinuitei, cu toate ca victima a dezvoltat un tablou clinic tipic de soc
hemoragic cu alterarea progresiva a starii generale (agitatie, sete, transpiratii, paloare
tegumentara, extremitati reci, oligurie etc.), simptome care evidentiau urgenta pentru o noua
interventie terapeutica si inlocuirea pierderilor volemice nesesizate, intruneste elementele
constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 alin.1 si 2 Cod penal.
Elementul material al laturii obiective consta in activitatea de ucidere, concretizata in
manopera chirurgicala defectuoasa efectuata de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara si in lipsa
de supraveghere a victimei in orele care au urmat interventiei chirurgicale.
In cursul interventiei chirurgicale invinuita Bucur Ana-Maria Cezara trebuia sa
efectueze la nivelul uterului o sutura in doua straturi: primul strat miometrial si al doilea strat
musculo-peritoneal.
La efectuarea suturii celui de-al doilea strat, un vas de sange nu a fost suturat, astfel ca
s-a produs o hemoragie interna. Sangele scurs in corpul victimei a presat al doilea strat de
sutura, iar cusaturile s-au desprins partial, evenimentul fiind favorizat de sutura
necorespunzatoare efectuata asupra celui de-al doilea strat. In orele care au urmat interventiei
chirurgicale, invinuitele Bucur Ana-Maria Cezara si Dumitrascu Monica nu au supravegheat-
o pe victima Ionescu Natalia, astfel ca hemoragia interna nu a fost detectata, ca urmare nici nu
s-a intervenit pentru salvarea pacientei, iar victima a sangerat pana a murit. Urmarea imediata
consta in moartea victimei Ionescu Natalia.

19
Legatura de cauzalitate: atat manopera chirurgicala deficienta, cat si lipsa de
supraveghere a pacientei in orele care au urmat au dus la decesul acesteia.
Sub aspectul laturii subiective, faptele au fost savarsite din culpa, invinuitele nu au
prevazut rezultatul, desi trebuia si puteau sa il prevada. Eroarea medicala in cauza de fata nu
s-a datorat necunoasterii trecutului medical al victimei (medicul curant, respectiv invinuita
Bucur Ana-Maria Cezara, care a fost si medic operator, cunostea foarte bine starea de sanatate
a victimei Ionescu Natalia intrucat o avea in evidenta in cadrul Departamentului de
reproducere umana asistata inca din anul 2004), ci examinarii gresite, interpretarii eronate a
simptomelor, neefectuarii unor teste, a lipsei de supraveghere dupa interventia chirurgicala,
precum si a conduitei medicale necorespunzatoare. Eroarea medicala si nedibacia sau lipsa
abilitatii invinuitelor Bucur Ana-Maria Cezara si Dumitrascu Monica au dus la decesul
victimei Ionescu Natalia. Aceasta eroare subiectiva angajeaza raspunderea penala.
Retinem forma agravata a infractiunii de ucidere din culpa, intrucat invinuitele au
savarsit infractiunea in exercitiul profesiei, prin incalcarea masurilor de prevedere pentru
exercitiul profesiei, iar ca urmare a acestor incalcari s-a produs decesul victimei.
Astfel, invinuita Bucur Ana-Maria Cezara a incalcat obligatiile prevazute in fisa
postului pentru medicul de specialitate obstetrica-ginecologie40, si anume: „raspunde de
supravegherea si monitorizarea pacientilor pe care ii trateaza pe tot parcursul tratamentului" si
„asigura supravegherea si controlul medical dupa tratament, precum si recomandarile catre
pacient, medicul de familie si alti medici de specialitate". Invinuita Dumitrascu Monica a
incalcat obligatiile prevazute in fisa postului pentru medicul de garda, si anume:
„supravegheaza cazurile grave existente in sectie sau internate in timpul garzii" si „raspunde
la chemarile care necesita prezenta sa in cadrul spitalului si cheama la nevoie alti medici ai
spitalului necesari pentru rezolvarea cazului".
Celelalte elemente constitutive ale infractiunii nu necesita discutii suplimentare”. Mai
ramane de subliniat ca procurorii au dispus, in vederea repararii pagubelor produse prin
infractiunile retinute in sarcina inculpatelor Bucur Cezara Ana-Maria si Dumitrascu Monica,
instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului apartinand inculpatei Bucur Cezara Ana
Maria.
La data de 20.11.2012 invinuitelor le-a fost prezentat materialul de urmarire penala in
prezenta aparatorilor alesi. In cuprinsul proceselor verbale incheiate, acestea a declarat ca nu
mai au de formulat cereri in aceasta faza a procesului penal si nici probe de adus in aparare.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Judecatoria Sector 6.

BIBLIOGRAFIE

1. Noul Cod Civil, Ediția a 2-a actualizată la 12.10.2011, Editura Hamangiu,


București.
2. Aurel Teodor Moldovan, Tratat de drept medical, Editura All Beck.
3. Calina Jugastru, Repararea prejudiciilor nepatrimoniale, Editura Lumina Lex,
Cluj Napoca, 2001.
4. Gheorghe Scripcaru, Terbancea Moise, Coordonatele deontologice ale actului
medical, Editura Medicală, București, 1989.
5. Jan Kennedy, Andrew Grubb, Principles of Medical law, Oxford University Press,
1998.

20