1

Lector Universitar Iulian Fota

Student: Alexandru State
Facultatea de Stiinte Politice, an II f.r.

Romania si Globalizarea – Beneficii si dezavantaje

-2010-
2

Intensificarea globalizării constituie trăsătura fundamentală a economiei mondiale la

începutul secolului XXI. Ea se caracterizează prin accentuarea tendinţei de reducere şi eliminare
a barierelor dintre economiile naţionale, precum şi amplificarea legăturilor dintre aceste
economii. Deşi este unul dintre cei mai utilizaţi termeni în literatura de specialitate, nu se poate
spune că există o definiţie general acceptată.

Una dintre cele mai cunoscute este definiţia Băncii Mondiale:

Globalizarea se referă la faptul observabil că în ultimii ani o parte din ce în ce mai mare a
activităţii economice la nivel mondial se derulează între persoane şi firme din ţări diferite.

Thomas L. Friedman, Lexus şi măslinu

“ …Războiul Rece, ca sistem internaţional, îşi avea propria sa structură de putere:

echilibrul dintre Statele Unite şi URSS. Războiul Rece îşi avea propriile sale reguli: în plan
extern, nici o superputere nu va viola sfera de influenţă a alteia; în domeniul economic, ţările mai
puţin dezvoltate se vor concentra asupra creşterii propriilor industrii naţionale, ţările în curs de
dezvoltare asupra creşterii orientate spre export, ţările comuniste asupra autarhiei şi economiile
occidentale asupra comerţului regulat. Războiul Rece avea ideile sale dominante: conflictul
dintre comunism şi capitalism, destindere, nealiniere şi perestroika. Războiul Rece avea propriile
tendinţe demografice: mişcarea persoanelor dinspre Est spre Vest a fost în mare măsură îngheţată
de Cortina de Fier, dar mişcarea de la Sud la Nord a fost un neîntrerupt şuvoi. …. Războiul Rece
avea propria anxietate definitorie: teama de distrugerea nucleară. Toate aceste elemente ale
sistemului Războiului Rece luate la un loc au influenţat politica internă şi relaţiile externe ale
fiecărei ţări din lume.
Actuala eră a globalizării este un sistem internaţional similar, cu propriile sale atribute
unice, care contrastează violent cu cele ale Războiului Rece. În primul rând, Războiul Rece era
caracterizat de o trăsătură unificatoare: divizarea. Acest sistem era simbolizat de un singur
cuvânt: zidul. …. Sistemul globalizării este puţin diferit. Şi el are o trăsătură unificatoare –
integrarea. Lumea a devenit un loc tot mai interconectat. … Acest sistem al globalizării este
caracterizat de un singur cuvânt: WEB. Globalizarea are propriul set de reguli economice, reguli
3

care gravitează în jurul deschiderii, dereglementării şi privatizării economiilor naţionale, pentru a

le face mai atractive pentru investiţiile străine. În 1975, la apogeul Războiului Rece, numai 8%
din ţările lumii aveau regimuri liberale, de piaţă liberă, iar investiţiile străine directe totalizau,
potrivit Băncii Mondiale 23 miliarde de dolari. În 1997, numărul ţărilor cu regimuri liberale
reprezenta 28%, iar investiţiile străine totalizau 644 miliarde de dolari.

Spre deosebire de sistemul Războiului Rece, globalizarea are propria ei cultură

dominantă, care este şi cauza acţiunii ei omogenizatoare. … Globalizarea înseamnă, din punct de
vedere cultural, extinderea amplă, chiar dacă nu totală a americanizării globului – de la Big Mac
la Mickey Mouse.

Globalizarea are propriile ei tehnologii definitorii: comuterizarea, miniaturizarea,

digitalizarea, comunicarea prin satelit, fibrele optice şi Internetul. Globalizarea are, de asemenea,
propriul ei model demografic: accelerarea rapidă a deplasării oamenilor din mediul rural şi din
stilul de viaţă agrar în mediul urban care este mai strâns legat de tendinţele globale din modă,
alimentaţie, pieţe şi divertisment.

Globalizarea are prorpia structură de putere: sistemul globalizării este construit pe trei
echilibre de forţă, care se intersectează şi se influenţează reciproc. Primul este echilibrul
tradiţional dintre statele naţionale. În sistemul globalizării, Statele Unite sunt singura superputere
dominantă şi toate celelalte naţiuni îi sunt subordonate într-un grad sau altul. Cel de-al doilea
echilibru din sistemul globalizării este cel dintre statele naţionale şi pieţele globale. Aceste pieţe
globale se compun din milioane de investitori care rulează bani de jur îmrejurul lumii printr-un
simplu clic pe mouse. Statele Unite vă pot distruge aruncând bombe asupra ţării dumneavoastră,
iar superpieţele vă pot distruge scăzând dobânzile la obligaţiuni. Cel de-al treilea echilibru este
cel dintre individ şi statele naţionale. … Globalizarea conferă indivizilor puterea de a influenţa
deopotrivă pieţele şi statele naţionale. …. Osama bin Laden a declarat război Statelor Unite la
sfârşitul anilor ’90, iar US Air Force a trebuit să lanseze un atac cu rachete de croazieră
împotriva lui ca şi când ar fi fost un alt stat naţional. Gândiţi-vă! Statele Unite au lansat 75 de
rachete de croazieră, fiecare costând 1 milion de dolari împotriva unui individ!” (+ 11
septembrie)
4

“Jonathan Galassi, editorul primei ediţii a acestei cărţi, m-a sunat într-o zi şi mi-a zis: le-am spus
câtorva prieteni ai mei că scrii o carte despre globalizare şi ei au replicat: Ah, Friedman, ăstuia îi
place globalizarea!. I-am răspuns lui Jonathan că îmi reprezint globalizarea aşa cum îmi reprezint
răsăritul. În general vorbind, cred că e foarte bine că soarele răsare în fiecare dimineaţă. Face mai
mult bine decât rău, mai ales dacă foloseşti ecran solar şi ochelari de soare. Şi chiar dacă nu prea
mi-ar păsa de răsărit nu aş putea schimba ceva la el. Nu eu am declanşat globalizarea şi nu eu pot
s-o stopez ”

Uniuntea Europeana

Uniunea Europeană este gruparea regională cea mai importantă, care a înregistrat cele
mai spectaculoase evoluţii comparativ cu alte tentative de integrare regională. Este o grupare
alcătuită din 15 state industrializate dezvoltate, care a evoluat în principal după al doilea război
mondial.
Integrarea europeană este un proces cu rădăcini istorice. Astfel, Pierre Dubois a propus
crearea unei confederaţii europene încă din secolul al XIV–lea, iar William Perry propunea
înfiinţarea unor instituţii europene în secolul XVII. De asemenea, au existat propuneri de
demarare a unui proces de federalizare, ca o alternativă de soluţionare a conflictelor regionale la
sfârşitul secolului al XIX–lea. Sistemul continental napoleonian impunea liberalizarea
schimburilor comerciale la scară europeană şi un nivel înalt de armonizare a legislaţiei şi
practicilor economice. În 1833 este înfiinţat Zollverein–ul – o unuiune vamală a statelor
germane. Primul război mondial duce la fragmentare economică datorită apariţiei unui număr
mare de naţiuni mici ce vor avea o politică economică protecţionistă. Abia după al doilea război
mondial renaşte ideea de integrare, pe fondul procesului de internaţionalizare a afacerilor. Ca o
concluzie, integrarea europeană a fost un fenomen cu pronunţată tentă politico – ideologică,
nefiind ghidată de calcule economice amănunţite care să evidenţieze direct costurile şi beneficiile
unui astfel de proces.
5

România şi Uniunea Europeană

Relaţiile României cu CE (actualmente UE) datează din 1980 când a fost semnat primul
acord comercial al Comunităţii Europene cu o ţară din Europa de Est.

Un nou acord de comerţ şi cooperare a intrat în vigoare în 1991, iar în 1992 au început
negocierile pentru încheierea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, acord semnat la
sfârşitul aceluiaşi an, România devenind una dintre cele 6 ţări asociate la Uniunea Europeană
(Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România şi Republica Slovacă). Semnarea şi
aplicarea acestui acord (intrat în vigoare la 1 februarie 1995) constituie începutul unei noi etape
în relaţiile României cu UE, prevăzând crearea treptată a cadrului legislativ şi instituţional pentru
integrarea noastră ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Principalele prevederi
ale Acordului de Asociere (cunoscut şi sub denumirea de Acordul European) permit crearea şi
dezvoltarea:

a) dialogului politic între Parlamentul European şi Parlamentul României;

b) unei zone de liberă circulaţie a mărfurilor, capitalurilor şi persoanelor;

c) cadrului de tranziţie cât mai rapidă a României către economia de piaţă.

În 22 iunie 1995, în cadrul Consiliului European de la Cannes, a fost depusă cererea

oficială de aderare a României la Uniunea Europeană.

Romania si Globalizarea: Avantaje si Dezavantaje

Data fiind situatia precara a economiei romanesti dupa 11 ani de tranzitie, se impune
identificarea punctelor slabe si a punctelor forte in vederea integrarii in structurile economice
globale.
Sistemul bancar romanesc a suferit importante transformari, unele dintre ele foarte
costisitoare, dar care in final au condus la consolidarea sa. Cei care administreaza acest sistem in
prezent ar trebui sa-si concentreze eforturile in vederea sporirii increderii populatiei si agentilor
6

economici in bancile romanesti alaturi de implementarea unui sistem performant de management

al riscului.
In ceea ce priveste relatiile cu institutiile economice internationale, incheierea acordului cu
Fondul Monetar International reprezinta un prim pas important, dar, in contextul globalizarii si al
liberalizarii pietelor de capital, este necesara atragerea de resurse financiare si consolidarea
relatiilor cu institutii de profil.
O conditie absolut necesara pentru asigurarea stabilitatii macroeconomice este continuarea
procesului de dezinflatie. Insa, pentru ca acest proces sa fie posibil, se impune reducerea
arieratelor din economie si rezolvarea problemei hazardului moral. Scaderea dobinzilor, ca
urmarea a acestei actiuni, va ieftini creditele si va facilita investitiile, creeindu-se in acest mod
premisa unei cresteri economice sustinute.
O conditie esentiala pentru a asigura un mediu de afaceri competitiv consta in spargerea
monopolului statului in domeniul utilitatilor publice. Plusul calitativ atat de necesar agentilor
nationali se poate realiza numai prin cresterea concurentei. Din acest punct de vedere,
companiile transnationale sunt considerate din ce in ce mai mult un pericol, o alta temere in ceea
ce priveste marile corporatii internationale o reprezinta posibilitatea internalizarii pierderilor si
externalizarii profiturilor. Dar in cadrul acestei analize, nu trebuie ignorate aspectele pozitive pe
care le presupune prezenta acestora pe piata romaneasca, si anume aportul de know how si
schimbarea mentalitatilor de tip socialist in randul angajatilor.
O alta problema stringenta a economiei roamnesti o reprezinta agricultura, sector in care se
impune trecerea de la exploatatii de marimi mici si medii la marile exploatatii agricole. Un rol
important in cadrul acestui proces il joaca statul, care trebuie sa creeze cadrul necesar sporirii
calitatilor produselor romanesti, astfel incat acestea sa faca fata competitiei acerbe care se va
naste odata cu integrarea Romaniei in structurile pietei europene.
Sta in puterea noastra sa transformam Romania intr-un actor important pe scena
interdependentelor economiei globale in general, si in regiunea balcanica, in special, in care a fi
sau a nu fi va fi o chestiune de vointa si profesionalism.

In cea mai mare parte a cazurilor, statele isi pastreaza caracterul national si suveran, totusi din
ce in ce mai mult, statul este vazut ca fiind prea mic pentru problemele mari si prea mare pentru
problemele mici.
In acest context, se impune crearea unor noi forme de organizare statala si a unor noi structuri
7

de putere suprastatale. Statele sunt nevoite sa raspunda azi provocarilor globale (poluare,
terorism, razboi informational), ceea ce determina o intensificare a cooperarii pe principii de
subsidiaritate - deocamdata la nivel regional.
Una dintre cele mai mari temeri in ceea ce priveste aderarea Romaniei la structurile
internationale o reprezinta pierderea suveranitatii. In realitate, prin integrare, Romania
dobandeste mijloace de actiune noi, diferite de cel traditionale, mult mai eficiente.
In perioada urmatoare, sistemul politic se va confrunta cu presiuni crescande venite atat din
partea corporatiilor transnationale, cat si din partea actorilor non-economici, a societatii civile.
Puterea acestor grupuri de interese a crescut exponential in ultimii ani, date fiind noile
posibilitati de comunicare, cu referire in special la Internet.
Pe baza acestor considerente, principalul obiectiv pe termen mediu al Romaniei ar trebui sa il
reprezinte consolidarea influentei politice in spatiul balcanic, identificarea unei nise prin care
Romania ar putea deveni un lider regional in aceasta zona.

Din punct de vedere social, unul dintre cele mai importante efecte ale globalizarii il
reprezinta facilitarea accesului la informatie. Prezentarea standard a informatiei determina
uniformizarea sociala avand drept efect in sfera culturala corodarea diferentelor specifice
regionale pana la anihilarea acestora.

Internetul este motorul comunicarii sociale globale ce poate duce la crearea unei societati
civile globale.
In plan individual avem de-a face cu erodarea identitatii spirituale, manifestata prin disparitia
constiintei apartenentei la un anumit grup social, inlocuita cu o constiinta universala totala si
totalitara.
Reversul excesului de informatii duce la alienarea in masa a indivizilor concretizata in faptul
ca acestia nu mai sunt capabili de a discerne constient intre realitatea virtuala si realitatea
naturala. Mediul artificial ca spatiu in care nu imaginile imita lucrurile ci lucrurile se constituie
ca imitatii ale modelelor virtuale promovate prin filme, reclame, desene animate, jocuri video, se
ajunge la cresterea incidentei cazurilor de anxietate, instrainare, nebunie, anomalie,
dezechilibrare.
Un alt aspect al globalizarii se manifesta in cresterea graduala a diferentelor de oportunitati
intre elite si masele largi manifestata prin pauperizarea accentuata a clasei sociale inferioare.
8

Aceste probleme se reflecta intr-o crestere a ratei infractionalitatii precum si in posibilitatile

sporite de conflicte intre statele sarace.
Romania incadrandu-se in categoria statelor in curs de dezvoltare e direct afectata de prima
problema mentionata, prezentand de asemenea potential in cazul celei de-a doua.
Un aspect pozitiv, des mentionat, al globalizarii este deschiderea fostelor enclave catre lume,
realizata prin libera circulatie a populatiei. Dar aceasta deschidere se face selectiv, cei care pot
beneficia de ea fiind tot mai mult categoriile specializate si educate ale societatii, adica elitele
mentionate mai sus.
Asistam la modalitati tot mai complexe de divertisment stand sub semnul cultului
superficialitatii si ducind la erodarea codurilor morale, adica la disparitia progresiva a autoritatii
internalizate. Publicul larg nu mai este interesat astazi decat de cultura ca spectacol, de
cunoasterea ca si concurs televizat sau internetizat, iar ultima forma de arta gustata de mase sunt
reclamele.
Problemele mediului inconjurator macroscalare (incalzirea globala, efectul de sera,
distrugerea fondului forestier, diminuarea masei cinegetice) vor avea efecte tot mai vizibile in
perioada urmatoare. La acestea se adauga problemele microscalare (poluarea industriala,
distrugerea solului, poluarea transfrontaliera, poluarea apelor) cu efecte mult mai rapide si mai
grave asupra populatiei.
Lipsa de constientizare la nivelul populatiei si refuzul de a lua o decizie ferma in aceasta
privinta vor crea probleme globale pe termen lung.

Principal motor al globalizarii, tehnologia a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare

remarcabila, bazata in pricipal pe cresterea vitezei de circulatie a informatiei in intreaga
lume.

Ca urmare a ritmului sustinut de dezvoltare a tehnologiilor, piata mondiala de IT s-a disipat pe

intreg globul, concentrindu-se in zone specializate. Suprematia in acest domeniu apartine
incontestabil Statelor Unite ale Americii.
9

Principala caracteristica a acestui sector este eficienta, intrucat in procesul de productie este
utilizata forta de munca inalt calificata la un pret relativ scazut. Aceasta conduce implicit la
scaderea preturilor produselor IT si cresterea lor calitativa.
Prima comunitate globala, INTERNETUL, a dus la desfiintarea granitelor de orice tip la
nivelul locuitorilor planetei. Un exemplu elocvent al integrarii internetului in procesul
globalizarii il reprezinta un proiect prin care se doreste utilizarea resurselor unei retele de
calculatoare conectate la internet in vederea gasirii unui remediu impotriva cancerului.
In acest context, Romania poate juca un rol major in dezvoltarea la nivel mondial al IT-ului,
data fiind forta de munca cu o pregatire de exceptie, incurajata si de proiectele de lege sustinute
de guvern.
In viitor se are in vedere creerea de parcuri informatice, zone cu statut special din punct de
vedere fiscal. Aceasta initiativa ar putea fi aplicata si in domeniul biotehnologiei datorita fortei
de munca profesioniste in domeniu.
Romania are un potential deosebit, putandu-se constitui intr-un important nod de cercetare
biotehnologica si software ca reprezentante ale unor institutii de cercetare straine.

Fenomenele globalizarii si integrarii implica renuntarea de catre statele membre la o parte din
atributele lor suverane, unul din fundamentele dreptului international.

Fenomenul globalizarii nu poate fi evitat. Dincolo de globalizarea economica si politica

exista si o globalizare morala. Globalizarea, in general, trebuie sa fie bazata pe principii
morale.

Indiferent de schimbarile ce se vor impune si in domeniul comertului, principiile de baza de

politica comerciala vor ramane valabile inca multa vreme, cu toate progresele tehnologice ce se
vor realiza.

In economia de piata globalizata vor ramane valabile principiile promovarii, sustinerii si

protejarii intereselor individuale si/sau de grup.

Romaniei nu-i ramane de facut decat sa-si indeplineasca cat mai fidel obligatiile ce si le-a
asumat in cadrul Acordului European si asta intr-un termen cat mai scurt, maxim doi ani.
10

Prin documentele ulterioare au fost detaliate o serie de criterii de performanta si de

convergenta care, indeplinite, vor asigura o tranziaie mai constienta a Romaniei la UE.

Consiliul European de la Copenhaga din iunie 1993 a elaborat criteriile ce trebuie indeplinite
de tarile canditate doritoare a deveni membre UE, si anume:

- Institutii stabile care sa garanteze democratia, suprematia legii, drepturile omului, respectul
fata de minoritati si protejarea lor;

- Existenta unei economii de piata viabile si a capacitatii de a face fata presiunii concurentiale
si fortelor pietei din interiorul UE;

- Capacitatea de a-si asuma obligatiile pe care le presupune calitatea de membru, inclusiv

aderarea la obiectivele uniunii politice, economice, monetare si de securitate;

piata interna fara frontiere in calea liberei circulatii a marfurilor, capitalurilor, serviciilor si a
persoanelor.

Bibliografie:

Thomas L. Friedman, Lexus şi măslinul, Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2001

www. ave-home.ro /romania/integrareUE.htm

www. vipromania.com /declaratie.html

www.scribd.ro

www. ccir.ro /startegie-nationala/f16/globalizare.htm