Bazele proceselor de

deformare plastica
BIBLIOGRAFIE
1.Tăpălagă, I.; Achimaş, Ghe.; Iancău H., Tehnologia presării la rece, Lito IPCN, Cluj-
Napoca, 1980 (volumul I)
2.Tăpălagă, I.; Achimaş, Ghe.; Iancău H., Tehnologia presării la rece, Lito IPCN, Cluj-
Napoca, 1985 (volumul II)
3.Tăpălagă, I.; Achimaş, Ghe.; Iancău H., Banabic, D.; Coldea, A. Tehnologia presării
la rece, Îndrumător de lucrări Lito IPCN, Cluj-Napoca, 1986
4. Teodorescu, M., s.a. Elemente de proiectare a stantelor si matritelor, Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti, 1977.

C1 Curs BPDP 1
Particularitati ale prelucrarilor prin
deformare plastica la rece

Definitie: prin prelucrarea prin deformare plastica la
rece se intelege utilizarea acelor operatii prin care
materialul isi schimba forma si/sau dimensiunile, fara
eliminare de aschii

Particularitati
 Material: table, benzi, platbenzi, bare
 Utilaje- prese mecanice sau hidraulice
 Sculele:
 Stante- daca realizeaza numai operatii de taiere
 Matrite- daca realizeaza operatii de deformare sau atat
operatii de deformare cat si de taiere

C1 Curs BPDP 2
PRESE

C1 Curs BPDP 3
C1 Curs BPDP 4
 Stanta combinata cu
actiune succesiva

1-placa de baza; 2-placa

activa; 3-placa de ghidare
si extragere; 4-opritor; 5-
placa port poanson; 6-
placa de presiune; 7-
poanson de decupare; 8-
cep; 9-placa
superioara(de cap); 10-
poanson de perforare; 12-
stift; 13-surub; 14-opritor
de inceput

C1 Curs BPDP 5
Avantaje
 Productivitate ridicata (poate ajunge la 2000-3000 piese
/minut pentru piese de dimensiuni mici)
 Utilizarea rationala a materialului (pierderile sunt minime
deoarece nu se accepta Kc<70%)
 Se pot realiza piese cu configuratii complexe si de precizie
foarte ridicata fara a avea nevoie de finisari ulterioare
 Posibilitatea utilizarii muncitorilor cu calificare inferioara chiar
si pentru piese de precizie ridicata (precizia pieselor depinde
de calitatea executiei sculelor, calitatea materialului si starea
de uzura a utilajelor)
 Posibilitatea de mecanizare si automatizare a prelucrarilor

C1 Curs BPDP 6
Dezavantaje

Sculele sunt de complexitate ridicata si

sunt costisitoare

Se recomanda utilizarea acestor tehnologii
in pentru productia de serie mare si masa
si nu pentru serie mica si unicate

C1 Curs BPDP 7
Legile deformarilor plastice

Legea constanţei volumului

Legea prezenţei deformaţiilor elastice în
timpul deformării plastice

Legea deplasarii materialului dupa directia
de minima rezistenta

Legea similitudinii

Legea prezentei tensiunilor suplimentare
in timpul deformarii
C1 Curs BPDP 8
 Legea constanţei volumului

Conform acestei legi volumul
materialului supus deformării rămâne
constant. V=V1

Se consideră un semifabricat de formă hbl = h1b1l1 = const.
paralelipipedică de dimensiuni hbl care
se deformează plastic, păstrându-şi h1b1l1
=1
forma dar cu dimensiuni modificate la . hbl
Din egalarea volumelor corpului înainte
h1 b1 l1
şi după deformare se obţine legea ln + ln + ln = 0
constanţei volumelor: h b l

Unde δ h , δ b , δ l sunt gradele de δ h + δb + δl = 0
deformare logaritmice in cele trei δx + δy + δz = 0
direcţii de deformare

Unde ε x + ε y + ε z ≈ 0 sunt εx + εy + εz ≈ 0
deformatiile specifice dupa cele trei
directii
C1 Curs BPDP 9
 Legea prezenţei deformaţiilor
elastice în timpul deformării

Pentru deformarea unui corp in
domeniul plastic, acesta trebuie
adus la o stare tensiuni
superioară limitei de curgere,
lucru ce se poate realiza numai
prin trecerea corpului prin stare
elastica. Deformaţia totală se
compune dintr-o deformaţie
elastică ε şi=oεdeformaţie
+ ε plastică,
t e p
astfel

Cunoaşterea mărimii
deformaţiei elastice este
foarte importantă pentru
determinarea preciziei
dimensionale şi de formă a
C1 pieselor deformate plastic.
Curs BPDP 10
 Legea deplasarii materialului dupa
directia de minima rezistenta

Deplasarea punctelor corpului supus
deformării se face după direcţia
rezistenţei minime, iar deformaţia
maximă finală se va produce în direcţia
în care se vor deplasa un număr mai
mare de puncte, adică o cantitate mai
mare de material.

În cazul refulării unui corp paralelipipedic
punctele dintr-o secţiune transversală se
Sensul curgerii metalului la
vor deplasa, conform legii rezistenţei refularea unei epruvete
minime. paralelipipedice

Deplasarea punctelor corpului pe o
suprafaţă perpendiculară pe direcţia
forţei de deformare are loc după
normala
C1 cea mai scurtă dusă la contur.
Curs BPDP 11
 Legea prezentei tensiunilor
suplimentare in timpul deformarii
Starea de eforturi şi cea de deformaţii din
corpurile supuse deformării plastice este de
regulă neuniformă.
În cazul deformării prin refulare a unui
semifabricat cilindric, datorită frecării, va lua
formă de butoi. Suprafaţa I va suferi o
deformare mai mică decât suprafaţa II.
-în straturile cu deformaţii mai mici vor lua
naştere tensiuni de întindere,
-în cele cu deformaţii mai mari tensiuni de
compresiune. Aceste eforturi rămân în piesă
şi după înlăturarea forţelor exterioare care au
produs deformarea, de aceea ele poartă
denumirea de eforturi interioare suplimentare
(sau remanente) şi se echilibrează reciproc
C1 Curs BPDP 12
 Legea similitudinii

Două corpuri de dimensiuni diferite dar de
aceeaşi formă şi din acelaşi material se vor
deforma la fel cu condiţia ca presiunile de
deformare (p) să fie egale între ele, raportul p = p1
forţelor de deformare (F) să fie egal cu
pătratul raportului dimensiunilor celor două
corpuri, iar raportul lucrului mecanic (L) să fie 2
egal cu cubul acestuia. F l

Condiţii: =  
F1  l1 
 ambele corpuri trebuie să aibă aceeaşi
compoziţie chimică, structură şi aceleaşi 3
caracteristici de deformare; L l
 temperatura ambelor corpuri în timpul =  
deformării să fie identică; L1  l1 
 coeficienţii de frecare dintre corpul supus
deformării şi suprafaţa sculei de lucru trebuie
să fie aceeaşi pentru ambele corpuri.
C1 Curs BPDP 13
Clasificare

Operatii de taiere

Operatii de deformare partiala (pentru
semifabricate de tip tabla sau benzi)
 Dupa muchii rectilinii (indoiri)
 Dupa alte muchii decat cele rectilinii (fasonari)

Operatii de deformare totala (pentru
semifabricate de tip tabla sau benzi)

Operatii de deformare volumica

Operatii de asamblare prin deformare

C1 Curs BPDP 14
Tipuri de piese

C1 Curs BPDP 15
C1 Curs BPDP 16
Operatii de taiere
Forfecarea

Definitie: Operatia de taiere dupa contur
deschis, drept sau curb, cu ajutorul a doua
taisuri asociate

C1 Curs BPDP 17
Principiul operatiei de forfecare

Cutit 1- mobil

Cutit 2- fix

s=grosimea materialului

j=jocul dintre taisuri

a= distanta dintre vectorii
forta

F1 si F1’ sunt fortele de
taiere

F2 si F2’ sunt fortele
datorate retinerii
materialului cu forta Q

Q=forta de retinerii
impotriva rasturnarii
materialului

C1 Curs BPDP 18
Fazele operatiei de forfecare

Faze
 Faza1- faza
deformatiilor elastice

h=(0,2-0,3) s
 Faza2- faza
deformatiilor plastice

h=0,5-0,6)s
 Faza 3- faza de rupere

C1 Curs BPDP 19