Sunteți pe pagina 1din 110

1|Page

INTRODUCERE SAU
ÎNVAȚĂ CUM SĂ FI PRIMĂVARA ETERNĂ A INIMII TALE!

Întâiul decalog – DESCOPERIREA FOCULUI DIN INTERIORUL PIEPTULUI

1. De la începuturile timpului, de când Homo Habilis s-a transformat în Homo Sapiens, specia
umană a început să își pună tot soiul de întrebări. Unele dintre aceste întrebări, rămân și
acum pentru mulți dintre noi fără răspuns. Și nu mă refer la întrebări de genul: „De ce există
universul?” Mă raportez la întrebări clare, cum ar fi: „Cum este alcătuit corpul meu? Cum
funcționează organele mele?

2. Corpul uman este un miracol, rezultantă a creașiei Divine, sau tehnologie care pastrează încă
cu sfințenie secretul propriei sale creații. Sunt întrebări foarte clare și aparent simple dar
care și acum dau de furcă celor hotărâți să pătrundă în negură necunoscutului și să
risipească ceața. Prea puțini sunt însă cei care pășesc pe drumul descoperirii propriului corp,
a funcționării lui, a misterului cărămizilor constituente, adică a celulelor și a descopeririii
secretului ascuns într-un lănțișor minuscul, numit ADN.

3. Pentru mulți dintre noi, cu toate că facem parte din rasa Homo Sapiens, comportamentul
nostru dovedește exact contrariul și anume acela că evoluția a trecut pe lângă noi fără ca noi
să fim prezenți la întâlnire sau poate mult mai tragic, fără ca noi să conștientizam ca de fapt
stăm și așteptăm ceva (sau cineva să vină) DIN EXTERIORUL NOSTRU să ne lumineze.
Această luminare din exterior este de multe ori vagă și nedefinită, precum personajul cel din
celebra piesă așteptarea lui Godot, din celebra piesă de teatru a lui Samuel Beckett, personaj
despre care nu știm aproape nimic, la fel cum nu prea știm multe despre așteptările, deseori
iluzorii, din viața noastră reală! Și atunci la ce ne-ar mai folosi răspunsul la întrebările
exitențiale? Oricum singurele certitudini sunt că ne naștem și că murim. Și că, intervalul
incert cuprins între cele două certitudini, se numește VIAȚĂ!

4. Stăm și așteptam ca cineva să vină să ne lumineze și să ne facă să ne dovedim nouă în primul


rând, că suntem Sapiens, nu neapărat prin comportamentul nostru, ci prin întrebările pe
care ni le punem. Una dintre cele mai pertinente întrebări pe care ar trebui să ne-o punem
sau să inițiem o discuție colectivă, după cum spunea ilustrul fizician Stephen W Hawking în
cartea: „O mai scurtă istorie a timpului” este: „De ce noi existăm aici pe Pământ? Care este
rostul prezenței noastre și care ne este menirea pe acest Pământ?
2|Page

5. Aflarea răspunsului la această delicată întrebare, va marca, așa cum spunea autorul mai sus
citat, „triumful final al rațiunii umane – deoarece atunci vom cunoaște cugetul lui
Dumnezeu”. Abia atunci vom putea înțelege, cu „inima tremurând de emoție” sau poate
„inima cât un purice,” măreția și grandoarea cuvintelor „EU sunt în tot și totul este în mine”.
Pentru că fiecare dintre noi, suntem un EU. Diferența dintre EU-ul din mine și un alt EU nu
este dată de nume, kilograme, coeficient intelectual sau culoare a pielii… Diferența o dă
ACCEPTAREA faptului că „Dumnezeu este în tot și totul este în mine”. Pentru că EU
înseamnă cunoaștere iar ușile cunoașterii sunt larg deschise. Pentru că totul este în noi.
Pentru că așa cum spunea un filozof: „cel mai greu este să te lupți cu tine însuți”. Atât timp
cât te vei lupta tu cu tine, nu vei putea vedea „PACEA din TINE”.

6. Trăim într-o lume în care majoritatea nu știm să iertăm, nu știm să dăm la o parte răul,
rămânând agățati de ideea „câtă durere este în sufletul meu și cât de îndurerată îmi este
inima...” Durerea este omniprezentă în jurul nostru, suferința pentru propriile noastre
dureri este opțiunea fiecăruia dintre noi. Iar dacă vrem ca să fie atât de multă durere în
sufletul și în inima noastră... atunci cu siguranță amărăciunea vieții noastre cu siguranță ne
va invada. Iar dacă fierul roșu care ne trece prin inimă produce arsuri sau dureri
insuportabile, înseamnă că e momentul unei reflectări profunde cu privire la ceea ce ar
trebui să schimbăm în viața noastră, în stilul de viață dar mai ales în felul în care conștientul
nostru, „spiritul noastru vital” percepe realitatea de zi cu zi. Acesta este momentul
conștientizării faptului că otrava ascunsă în inima noastră ne-a invadat trupul și sufletul, că
ispitele inimii umane, mândria, trufia și slava deșartă, calcă în picioare „inteligența inimii”
noastră, făcându-ne să uităm că una dintre valori este „smerenia”!

7. Toate acestea se întâmplă, pentru că... în graba bifării punctelor din agenda cotidiană, sub
presiunea stresului care ne apasă (pentru că ne mulțumim să credem că stresul este
inevitabil și nu poate fi controlat pentru că vine din exterior sau mai grav – uităm de „stresul
nostru interior”), uităm că simplificându-ne existența, „prindem inimă” ca să vedem
culoarea vieții. Uităm că aruncați în valurile vieții, „fața ni se veștejește și inima ni se
topește” atunci când ținem cont de povestea cu cei care se îneacă la mal (nu găsesc soluții),
sau mai bine zis eșuează, distrăgându-ne atenția de la esență, în loc să ne „tragă inima” să ne
gândim doar cum să găsim mai rapid malul (soluțiile sunt mult mai aproape de noi, decât
credem!). Asta se întâmplă nu datorită faptului că „avem impresia că nu știim înota în
valurile vieții”, ci pentru că grijile noastre exagerate ne amăresc inima, ne cresc pulsul, ne
cresc tensiunea, expunându-ne din plin „riscului cardiovascular”.

8. Inima, cea mai sublimă mașinărie din corpul nostru, este considerată sediul sentimentelor
umane, înrădăcinate în „adâncul inimii” noastre; dovada clară în acest sens fiind studiile
care au arătat că persoanele cărora li s-a implantat o inimă artificială și-au pierdut emoțiile
și alte trăiri, aceștia fiind incapabili, conform propriilor declarații, să cunoască și să trăiască
sentimentele de ură sau dragoste. S-a constatat o schimbare în plan afectiv, datorită
dispariției trăirilor și emoțiilor față de membrii propriei familii, permițând lansarea ipotezei
existenței așa-numitului „creier al inimii” noastre. O dovadă în plus, în acest sens, este
interconexiunea plexurilor nervoase cardiace cu rețeaua neuronală, ambele având o
structură similară.

9. În ceea ce privește legătura dintre inimă și emoții, s-a constatat că inima noastră își modifică
câmpul magnetic în funcție de stările emoționale, acesta fiind maxim în momentul în care
trăim ceea ce se numesc: „sentimente autentice din inimă”, precum gratitudinea și
3|Page

compasiunea, sau cu alte cuvinte „inima-i zvâcnește tare” după cum ne spunea marele poet
Mihai Eminescu.

10. Poate vei înțelege într-o zi cât de importantă este inima ta. Nu poți să o minți la
nesfârșit că îi dai apa vie și de fapt tu o otăvești incet. Nu este sigur că și inima ta va deveni
imună la otrăvuri, chiar dacă i le dai „picătură cu picătură”. Mai ales, nu uita niciodată că
dacă vrei ca tu să te poți să poți trăi într-o eternă primăvară împreună cu inima ta... este
cazul să înțelegi un lucru simplu. Cât de măreață și de importantă este inima. Ca să înțelegi
că pentru o viață bună trebuie să ai grija de propria ta inimă! Trebuie să o venerezi și să o pui
la locul potrivit! Nu vei găsi mărțișoare cu ficați, rinichi, spline, pancrease sau alte organe!
Mărțișoare cu inimi sigur vei găsi!
4|Page

Al 2-lea decalog – UMANISMUL DIN „ADÂNCUL INIMII MELE”

11. Inima noastră, inima umană – organul intern musculos central al aparatului circulator,
situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice,
circulația sângelui în organism, cea care ne dă puterea sufletească care ne face capabili de
iubire, de curaj - este mai mult decât materia din care este compusă, mai mult decât un
simplu mușchi striat, cu o mulțime de caracteristici și particularități care îl fac să fie unic dar
mai ales de neprețuit pentru toate ființele vii.

12. Atunci ni se va dezvălui că unitatea inimii de carne cu cea spirituală este esenta găsirii
drumului către leacurile vindecării bolilor trupului, către sfaturile necesare alinării
„suferinței noastre” pentru a o transforma în prilej de evoluție spirituală.Orice vindecare este
o vindecare de trecut. Odată prăbușită imaginea trecutului dureros se va releva adevărata
natură a ființei noastre care se arată așa cum este: eliberată de tensiune, împlinită, liniștită.
„Ca o foaie de hârtie de pe care a fost șters orice semn și care așteaptă să fie scrisă din nou.”
Ceea ce a dispărut este numai povestea, trecutul a cărui energie și imagine sumbră erau
codate în adîncul subconștientului nostru, străbătându-ne inima cu „un fier roșu” ca și când
„în fiecare zi, inima noastră s-a topit puțin, câte puțin”.

13. Acestea sunt premisele care îmi permit să afirm că INIMA umană sau INIMA fiecăruia
dintre noi, este organul nostru central, fără de care nu ar fi posibilă viața. Dacă spun inima
mea, spun viața mea! Viața noastră este însuși viața inimii noastre. Așa că atunci când îți
„pui inima pe tavă” în fața cuiva, fi pregătit ca să ți să ceară să „îți smulgi inima din piept”.
Pentru că multora nu le este suficient să „le dăruiești inima”. Mulți au nevoie de sângele
noastru, pentru că ego-ul le dă ghes și nu se pot liniști până când sacrificiul ritual nu este dus
la îndeplinire. Cu siguranță că din cauza atâtor sacrificii, de multe ori inutile și ilogice se
șubrezește sănătatea atâtor inimi umane. Din cauza nepăsării și a lipsei de unitate, dintre noi
și inima noastră, a lipsei coerenței cu inima noastră, a proastelor noastre convingeri legate
de invulnerabilitatea inimii noastre, din cauza nepăsării și a ignorării sfaturilor privind o
viață cumpătată cu moderație în toate, ajungem să ne îmbolnăvim sau chiar să „pierdem”
așa ușor inima.

14.Doar inima noastră este este oglinda care ne reflectă pe noi! Și atunci, cum putem fi atât de
naivi încât să credem că dacă nu ne iubim cu adevărat inima, dacă nu ne respectam inima,
dacă nu îi acordăm importanța locului pe care îl merită în corpul nostru, nu va veni o zi în
care inima noastră va bate la ușa conștiintei noastre de multe ori inconștiente, pradă
simțurilor noastre dornice de senzații tari și ne va spune: „eu îmi iau jucăriile și plec. Nu pot
bate la nesfârșit într-un corp care nu are pic de considerație pentru el. Am sperat că
palpitațiile și durerile mele te vor trezi la realitate! Am sperat că freamătul meu de neliniște
te va determina să iei măsuri! Am sperat că te voi însufleți și motiva! Am sperat că lăsându-
mă atât de des săgetată, săgeți pe care și corpul tău le-a simțit, vei începe să te gândești la un
parteneriat inimă corp, inimă creier, nu la o înrobire a mea în fața unui creier ignorant!
Am ,,sperat că vom avea un mariaj fericit și că voi fi „singura ta inimă” toată viața! Am sperat
că durerile mele, le vei percepe și vei înțelege că mi este greu! Că eu nu pot fi simbolul vieții
într-un corp căruia nu îî pasă de mine! Am sperat că vei înțelege că dacă locuiești în inima ta
nu vei plăti niciodată chirie!
5|Page

15. Doar inima ta te acceptă gratis. Ca să ajungi în inima altcuiva trebuie ceva efort și ceva
„cocoșei”! Că eu inima ta, am știut întotdeanu ce vrei, doar că ție iți este frică să îți asculți
intuiția și inima!

16.De ce să fim orbi toată viața și sa nu conștientizăm că pericolele pândesc la fiecare pas, că
simbolistica „sacrificiului ritual” cere inima noastră, că nu faptul că Cupidon ne săgeată
inima, și aceasta își plânge durerea cu „lacrimi de sânge” (de unde alt model de lacrimi, când
doar inima noastră este atâtde plină de sânge). Înstrăinarea de inima noastră, va determina
ca într-o bună zi și inima să ne întoarcă spatele. Propria noastră inimă să ne facă lucrul
acesta. Oare? DE CE NU AR FACE-O?

17. Pentru că dacă vrei să trăiești într-o eternă primăvară, trebuie să pricepi că nimeni nu este
profet ca să îți spună cât de mult, poate ea, INIMA TA, să ducă! Pentru că, dacă vrei să
crească flori în inima ta, trebuie să stingi vulcanul neliniștii care arde și pârjolește totul.
Pentru că ea inima ta, îți spune povestea ta înainte să ajungem în fața judecății eterne!
Pentru că ea, INIMA TA, este cu un pas înaintea ta. Dacă se oprește înaintea ta, s-ar putea să
țipi degeaba STOP!!!!!. Deoarece... prea puțini știu cum se porneșt e„o inimă oprită”.

18. Inima are propria ei energie, propriile circuite energetice. De fapt inima („Inimă“, pe
de altă parte, este termenul moştenit din latinescul anima, cuvîntul care numeşte suflul vital
sau „spiritul vital”), prin al ei „spirit vital” este o formă de energie care ne pune în legatură
directă cu Divinitatea, ne conectează cu Energia Universală, coordonatorul și controlorul
tuturor evenimentelor, care ne învață și ne reamintește mereu, șoptindu-ne cu a ei „voce”, că
nimic, sau mai corect, că niciun eveniment din viața noastră nu se întâmplă fără motiv.

19.Totodată sinonimul cord (care ne dă acele „nemiloase atacuri”) provine din latină și nu este
nevoie de prea multe cuvinte pentru a înțelege sensul latinescului cordis sau mai clar
„corda”. Versurile de mai jos, „declarația de dragoste” a unui necunoscut: „... De rupi o
coardă de vioară,/ Ea tace, moare tremurând.../ O altă coarda îi ia locul.../ Și-auzi vioara iar
cântând./ Dar dacă dintr-o întâmplare,/ În coarda inimii lovești,/ Ea tace...se pierde fără
urmă/ Și nu mai poți s-o-nlocuiești/...” sunt suficient de elocvente pentru a scoate în
evidență că vibrația corzilor înseamnă viață, înseamnă suflu vital; ruperea lor (a corzilor
„cordului”) = încetarea bătăilor = sfârșitul vibrațiilor = ... moartea artistului și
inutilitatea... instrumentului.

20. Abia atunci vom înțelege că uneori răspunsul la întrebarea: „Cum să „pornești” o
inimă oprită?” nu este... nicicum, ci este: „depinde de când este „oprită” dar, mai
ales, depinde esențial de cauza care a produs „oprirea inimii”!”. Pentru că...
uneori „descoperim focul din interiorul pieptului nostru”... prea târziu! Dacă vrei
să locuiești cât mai mult în inima ta, trebuie să nu uiți niciodată că ești singurul care poți
avea grijă de coarda vieții tale!
6|Page

Al 3-lea decalog - HARMONIA CORDIS. EMOȚIA SAU „FREAMĂTUL” INIMII

21. Ați auzit vreodată pe cineva care adresându-se cuiva drag să îi spună: „Splina mea”… sau
„Ficatul meu”… sau chiar… „Creierașul meu drag”??? Cu siguranță că nu ați auzit! Poate
doar expresia „Nu te am la ficat” ne aduce aminte de existența altor organe. În schimb:
„inimioara mea” sau „suflețelul meu drag”… auzim tot mereu.

22. Așa încât, este cât se poate de clar că „HARMONIA CORDIS” este mult mai mult
decât un Festival de Chitară cunoscut în toată Europa de Est, nu numai în Cetatea Târgu
Mureșului. Este de fapt un concept filozofic privind un mod de viață după care tânjim și spre
care ar trebui să tindem cu toții. În realitate, se întâmplă să stăm pe loc, frânați din alergarea
entuziastă la întâlnirea cu „Armonia Cordului” nostru, cu toate că înflăcărarea și entuziasmul
ne-a cuprins inima. Deoarece „slabi la inimă” cum suntem noi oamenii... ne lovim, de multe
ori, de o serie de bariere, frâne, piedici, etc. plasate în calea evoluției pozitive, a schimbării
stilului de viață și a vindecării noastre... de propria noastră persoană.

23. Pentru că… noi oamenii înțelegem uneori prea târziu sensul cuvintelor lui Juan
Jimenez, din minunata lui poezie, initulată Setiembre (Septembrie), în care ne spune:
„Cuibăreşte-te la mine-n suflet./ (…) Nu cerceta dincolo de viaţa mea (nota mea – viața ta!),/
(…) învaţă să fii primăvară /eternă în inima mea (nota mea – viața ta!)!”; cuvinte care
pot (ar putea) fi un îndemn pentru găsirea reperelor unui „itinerar de viață lungă” alături de
o „inimă sănătoasă”; inimă - care alături de bătăile ei, aplaudă existența. Deoarece „nu e
armă mai puternică decât inima curată” iar voința inimii nemărginite, de a scăpa de limitele
și frânele spiritului și trupului nostru, vor da aripi picioarelor noastre și ne vor elibera
creierul din capcana rutinei cotidiene.

24. Revenind la primăvara inimii noastre, este cât se poate de clar că pentru a avea o
„inimă sănătoasă” trebuie să „ne luăm inima în dinți” și să înțelegem că a sosit vremea
schimbării (schimbarea stilului de viată, cu debarasarea de nesănătoasele și proastele
obiceiuri). Cuvintele distinsului cardiolog, profesorul Valentin Fuster: „Niciodată nu este
prea târziu ca să începi să ai grijă de tine. Niciodată nu este prea devreme ca să înveți” ... să
trăiești (aș completa eu!), ne invită la profunde reflexii, privind fragilitatea vieții, făcându-ne
să ne punem întrebarea: „Cum să câștig timp pentru... inima mea?”.

25. Schimbarea, trecerea sau „ieșirea din iarna inimii noastre” nu este nimic altceva decât
o transformare esențială care implică conștientizarea necesității schimbării vechilor,
proaselor și nesănătoaselor obiceiuri, cu unele noi sănătoase, care să amelioreze semnificativ
calitatea vieții. Sau cu alte cuvinte e vremea trecerii dintr-un anotimp plin de boli,
incertitudini și nesiguranţa, care ne-a invadat, care a pătruns în trupul şi în conştiinţa
noastră, care ne-a înlăcrimat ochii şi îndurerat inima, către un anotimp însorit, plin de
perspective „roze” care să ducă la reînvierea corpului și a spiritului nostru.
7|Page

26. Trebuie să înțelegem repede că este momentul trezirii din letargica hibernare în care
zacem cu creierul îngheţat şi cu simţurile la limita de avarie. Deoarece oricât de obosit şi
epuizat ne-ar fi trupul, oricât de multe dezamăgiri şi neîmpliniri am purta în sufletul şi în
inima noastră, oricâte rezerve şi temeri am avea vizavi de schimbarea noastră, ACUM și
AICI e momentul să ne mobilizăm resursele ascunse, să ne ridicăm şi să
pornim la drum, dar mai ales să ne scoatem din cap ideea de a ceda sau
renunţa, pentru că „inima noastră este prea plină de amar și de durere” ca să mai putem
face ceva. Iar dacă avem dorința „să rupem inima târgului” nu vom ține cont că suntem la
capătul puterilor și vom înțelege că numai credinţa şi perseverenţa noastră ne vor dovedi că
suntem mai puternici decât credeam odată.

27. Așa încât este cât e poate de clar că trecerea spre eterna şi însorita primăvară din
inima noastră nu este altceva decât un „dezgheţ al creierului” nostru, care, de fapt, este
generatorul senzaţiilor şi al trăirilor noastre. Rezultatul acestui dezghet va fi pe măsura
așteptărilor; vom constata cum trupul, inima şi creierul nostru se umplu cu (de)
recunoştinţă, ca şi câmpurile cu flori primăvara. Iar arterele şi venele noastre vor avea grijă
ca „spiritul nostru vital” să ajungă în fiecare celulă din corpul nostru, precum ajunge mirosul
îmbătător şi reconfortant al florilor de primăvară. Iar căldura soarelui primăvăratic ne va
însufleți, făcând ca inima noastră să o ia la galop, într-o criză de tahicardie, ca atunci când
fiorul plăcut al emoției împlinirii unui vis ne învăluie în mod plăcut și protector, precum
mantia zăpezii care a învăluit pământul protejând semințele care stau în așteptarea
primăverii, ca să germineze!

28. Abia în acel moment vom realiza că ne-am trezit și că schimbarea mult dorită și
absolut necesară, pe „drumul către o inimă sănătoasă” a venit. Vom înțelege că acea „eternă
primăvară din inima noastră” înseamnă reinventarea noastră, înseamă o „inimă bună și
largă”. Și mai știm că nicio primăvară nu poate topi zăpada din sufletul, inima şi conştiinţa
noastră dacă noi alegem să avem „o inimă de piatră”, dacă noi nu vrem să ne „călcăm pe
inimă” pentru că am hotărât că... nu este cazul să schimbăm nimic, că alcoolul, tutunul și
kilogramele în plus care ne condimentează viața sunt de fapt un modus vivendi.

29. De fapt noi am hotărât că... nu vrem nici o schimbare în viața noastră. Cu alte cuvinte
„ce caut eu în viața mea și de ce tulbur liniștea inimii mele”, când de fapt nu e nevoie de
mine acolo? Pentru că în creierul nostru încă nu s-a născut întrebarea: „Este mai confortabil
(oare așa o fi) să rămânem robii dictonului: „Viața umană oscilează între dorință și
plăcere”?... și să așteptăm ca intuiția noastră, care are originea în „adâncul inimii” să ne
trezească și să ne spună că vine o vreme când va trebui să plătim „costul obiceiurilor
nesănătoase”. Că direcția spre care se îndreaptă inima și creierul noastru e cu sens unic!!!

30. Concluziile sunt cât se poate de clare. Noi știm că scopul vieții noastre este mântuirea
și chiar mai mult de atât, vindecarea noastră trupească și sufletească. Pentru că, poți fii
(putem fii) cu „inima împăcată” doar atunci când înțelegi (înțelegem) pe deplin sensul
cuvintelor poetului Rumi, care spunea: „Fiecare om are o menire de împlinit. Dacă uiţi toate
celelalte lucruri, dar ştii asta, ştii totul. Însă dacă ştii orice altceva şi uiţi faptul acesta, nu ştii
nimic şi vei fi trăit în zadar.”
8|Page

Al 4-lea decalog - ÎMI AMINTESC CE „INIMĂ BUNĂ” AVEAM ODATĂ!

31. Aflarea sensului suferințelor noastre este doar unul din pașii de pe drumul mântuirii
noastre. Parcurgerea drumului vindecării cere o minte limpede și o „inimă neinfricată”
pregătită de sacrificii și privațiuni. Ar trebui să avem în fața ochilor mereu următoarele
cuvinte: „Cei care doresc să se vindece, dar fără să suporte niciun fel de durere, sunt la fel ca
cei care doresc progresul, dar fără schimbare.” Pentru că uneori, noi oamenii, realizăm mult
prea târziu că lucrurile de care nu ne putem detașa, crezând că nu le putem schimba,
deoarece sunt părți componente esențiale ale vieții noastre... sunt de fapt niște
„atașamente psihice”!

32. Pentru a reuși asta trebuie să știm că datorită interconexiunilor din organismul
nostru, între creierul și inima noastră există un schimb informațional
permanent, dovada fiind influentă gândurilor asupra sănătății inimii noastre. Sănătatea
inimii este influențată de felul gândurilor noastre, o gândire pozitivă fiind un element
esențial spre o inimă sănătoasă.

33. Niciodată nu e târziu să reînviem dorința de a fi mai buni. Trebuie doar să ne


deschidem ochii, să vedem invazie de culori și exuberanță din jurul nostru, să simțim pulsul
vieții, să iubim...

34. Bucura-te de tine, ai rabdare cu tine!! Ai rabdare sa stai cu tine, exact acolo unde esti
acum. Aici si acum, tu esti destinatia. Ajungand la tine, poti merge oriunde vrei. Fii cu tine
acolo pe drum! Si viata deja ti se va parea mai frumoasa pentru ca ai ajuns la viata din tine.
Tu esti viata! Onoreaza viata din tine, fii bucuros ca traiesti!!

35. Nu te mai concentra pe ce NU vrei sa se intample. Concentreaza-te pe ce iti doresti sa


se petreaca. Gandirea pozitiva este ingredientul de baza al oricarei povesti de succes.Daca te
trezesti in fiecare dimineata gandindu-te ca ceva minunat ti se va intampla in ziua respectiva
si esti putin atent, vei observa destul de des ca ai avut dreptate. Dar, mai ales, să fim
conștienți de inima noastră. Să simțim ritmul inimii noastre, ca o prelungire a vibrațiilor
universului, ca un mijloc de integrare... într-o stare de bine. Doar așa vei putea fi în armonie
cu inima ta!

36. Pot spune că, dacă te vrei în INIMA TA, îţi vei face loc în ea, nu trebuie să te baţi
pentru un loc acolo, dar niciodată nu încerca să te bagi cu forţa în sufletul şi în inima ta.
Dacă VREI SĂ CUNOȘTI ADEVĂRATA MĂREȚIE A INIMII TALE, NU îţi trecE cu vederea
valoarea pe care o ai. ALTFEL vei fi dezamăgit de propria ta persoană, de Sinele tău, iar
bolile, neîmplinirile şi lipsa ta de iubire vor continua să se manifeste, ca şi când INIMA TA
AR FI NEÎNSEMNATĂ SAU CHIAR MAI GRAV DE ATÂT... CĂ ȘI CÎND AI FI UN OM
„FĂRĂ INIMĂ” CARE ÎȘI NEAGĂ PROPRIA EXISTENȚĂ.
9|Page

37. Dincolo de a fi om CU O INIMĂ CARE BATE ÎN RITM ȘI ARMONIE CU


UNIVERSUL, trebuiE să afli că eşti o Fiinţă Umană, CU O INIMĂ încărcată de Lumină, care
radiază Lumină şi POATE devine astru călăuzitor pentru toţi oamenii din jurul ei. Şi când vei
simţi asta în adâncul inimii tale, nu doar cu mintea, vei putea să-ţi arunci măştile pe care
societatea ţi-a impus să le porţi, redevenind Parte a Creaţiei Primordiale!
CONȘTIENTIZÂND PROPRIA noastră EXISTENȚĂ, ne vom întore spre propriA INIMĂ, și
vom „PĂTRUNDe ÎN PROFUNZIMEA SI ÎN ADÂNCUL INiMII NOASTRE”, PENTRU CĂ
ACOLO, ÎN „ÎNTUNERICUL ÎN CARE am trăit să apară cu claritate din mintea noastră, cea
fără instrucțiuni de folosire, mesajul : „Scrie-ţi numele tău în inima oamenilor cu care vii în
contact. Pentru că Acolo e locul unde va rămâne.”

38. Abia atunci ni se va dezvălui că unitatea inimii de carne cu cea spirituală este esenta
găsirii drumului către leacurile vindecării bolilor trupului, către sfaturile necesare alinării
„suferinței noastre” penru a o transforma în prilej de evoluție spiritual.

39. Ar fi cazul să ne apropiem... de inima noastră, de sinele nostru... de adevăratul sens al


vieții. Inima este principala noastră şansă de a ne transcende limitele individualităţii. Inima
este un portal către trăirea directă a ceea ce numim „spirit”, conştiinţă, spre sufletul nostru.
Trebuie să coborâm de la creier în inimă, și să recunoașem că inima noastră, cel mai
neobosit și dinamic organ din corpul nostru, este locul suflului vital. Asta înseamnă că în
inima noastră stă viaţa şi tocmai acolo trebuie să căutăm să trăim.
Uităm cum să trăim, uităm să ascultăm vocea inimii noastre și să ne lăsăm călăuziți de ea.
Pentru că ne grăbim... da, ne grăbim să ajungem la serviciu, pradă rutinei cotidiene, precum
niște indivizi decerebrați sau spălați pe creier.

40. Teofan Zăvorâtul spunea: „Cu inteligenţa ta vei cunoaşte multe lucruri despre
Dumnezeu, dar cu inima ta vei ajunge la Dumnezeu.” Suntem conștienți că sunt oamenii
care au un „loc în inima noastră”, dar oare suntem conștienți care este locul inimii noastre? .
Ne-am pierdut inimile și am lasat creierul în rutină, pentru că nimic din ceea ce e omenesc
nu ne e străin. Dar oare tot ce facem e omenesc? Oare goana după un standard de viață mai
bun nu ne va obosi inima? Oare deșertăciunea de a avea nu de a fi, nu obosește inima? Oare
memoria inimii noastre va „uita” cuvintele lui Blaise Pascal: „Marile idei vin din Inimă.”
Intuiția ca formă de manifestare a Înțelepciunii Universale, vine din INIMĂ, care ca și
simbol sacru este considerată locul revelaţiei, centrul vital al fiinţei şi sursa celei mai
profunde intuiţii,... a ceea ce suntem în realitate.
10 | P a g e

Al 5-lea decalog – CE NE INSUFLEȚESTE?

1. Oamenii uită să cerceteze în adâncul „profunzimii inimii lor”, uită că apele se limpezesc la
un moment dat, că mai devreme sau mai târziu „gunoaiele” care ne tulbură liniștea și viața,
se vor duce la fund redându-ne claritatea viziunii. Asta cu condiția ca până atunci... să nu fim
răpuși de „inimă rea”.

2. Fără ca noi să fim conştienţi de asta, inima noastră, pompa cu funcţionare non-stop, îşi face
datoria neîntrerupt, zi şi noapte. Pentru că motorul nostru, care bate neobosit de peste
100000 ori pe zi, care este cât pumnul stâng, cântărind la adult 300 – 350 grame și care este
mult mai mică decât creierul dar mult mai „plină de nerv”, este cea care ne animează (anima
- vechea latină – suflet) viața sau mai corect este... cea care ne ÎNSUFLEȚEȘTE! Iar noi în
alergare cotidiană după bunuri materiale învăţăm s-o preţuim abia când se defectează. Iar
atunci când încetează să mai bată... rămâne doar Sufletul, care reprezintă esența imaterială
(și uneori nemuritoare) a unei persoane sau lucru viu. Multe sisteme filozofice și spirituale
ne învață că oamenii au suflete; că sufletul iese din corp și continuă să trăiască după moartea
noastră. Sufletul este adesea considerat parte integrală și esențială pentru conștiință și
personalitate și poate funcționa ca un sinonim pentru spirit, minte sau sine.

3. Ce ne ÎNSUFLEȚEȘTE??? OARE CE? Bună întrebare! Ce face ca inima noastră să o ia la


galop, într-o criză de tahicardie atunci când fiorul plăcut al emoției împlinirii unui vis ne
învăluie în mod plăcut și protector, precum mantia zăpezii învăluie pământul protejând
semințele care stau în așteptarea primăverii?

4. Ne însuflețește oare gândul că INIMA NOASTRĂ, „creierul nostru mic” cum i se mai spune
(cel mic... sau cel mare???) ne dezvăluie adevărata noastră natură, motivând acțiunile
noastre. Sau poate gândul că atunci când dorim binele cuiva drag între inimă și minte se
realizeaza o armonie, iar aceasta coerenta ne va vindeca si ne va aduce alinare sufleteasca si
trupeasca atat noua cat si persoanei respective. Ne însuflețeste gândul că starea de pace,
bucurie si fericire sufleteasca pe care o simțim atunci cand daruim ceva unei persoane, este
cea mai elocventa dovada a puterii inimii, a uriașului său câmp magnetic de 5 000 de ori mai
mare decat cel emis de catre creier.

5. Ne însuflețesc oare Sentimentele, aceste trăiri fără de care viața ar fi ca o floare fără apă. Ce
sentimente? Sentimentul de securitate, sentimentul de a fi iubit, sentimentul de bogătie,
sentimentul de libertate, sentimentul de a face parte dintr-o familie, sentimentul de a avea
succes…Nimeni nu vă poate da un sentiment. Poate doar să trezească un sentiment în dvs.
Dar este sentimentul dvs. produs de dvs.

6. ajungem să identificăm sufletul cu psihicul omului (afectul şi intelectul) şi astfel avem


tendinţa să spunem că sufletul trebuie să crească, trebuie să se îmbogăţească, să devină tot
mai mare. Sufletul este lumina. Luaţi-vă ochii de la pînza ecranului unde se derulează
imaginile şi priviţi lumina, lumina care le face posibilă existenţa. Sufletul este lumina, este
însăşi lumina lui Dumnezeu, care însufleţeşte tot ceea ce credem că sîntem, care face posibile
toate percepţiile, gîndurile, emoţiile şi sentimentele noastre. Cu cît mintea se apropie mai
mult de acestă înţelegere cu atît ne însufleţim mai mult. Luaţi-vă ochii de la ecran şi priviţi
doar lumina. Sîntem lumină!
11 | P a g e

7. Sufletul chiar dacă este lumină, chiar dacă prin natura lui este de dincolo de orice formă, el
ia forma principiilor pe care le susţine. Sufletul devine viaţa fiecărei celule, suportul oricărui
gînd şi al oricărei emoţii, ajunge să se identifice cu toate cele pe care le animă în om. Astfel,
sufletul, pe lîngă însuşirile înnăscute, dobîndeşte din însuşirile trupului şi ale minţii.

8. Însuşirile înnăscute ale sufletului sînt virtuţile. Credinţa, iubirea, bunătatea, înţelepciunea,
smerenia, puterea atotrealizatoare sînt însuşiri înnăscute ale sufletului. Pe lîngă acestea
sufletul poate dobîndi însuşiri provenite din intelect, din gîndire, din pulsiunile trupului şi
din emoţiile perturbatoare cum ar fi: mînia, lăcomia, poftele trupeşti etc.  Datorită faptului
că sufletul ajunge să se identifice cu psihicul omului dobîndeşte însuşiri care îl pot face să
devină rău. În acest mod putem înţelege cum de ajunge ceva care prin natura lui este lumină
din lumină să devină rău.

9. Sufletul bun este sufletul în care virtuţile înnăscute sînt viguroase. Sufletul rău este acela în
care virtuţile sînt adormite, iar la putere se află însuşirile perturbatoare dobîndite de la trup
şi minte.În om, sufletul poate fi bun sau rău, pentru că sufletul pe deplin identificat cu trupul
şi mintea dobîndeşte din calităţile acestora. Scopul oricărui om este acela de a-şi curăţa
sufletul de însuşirile rele dobîndite de la trup şi minte, pentru ca în el să strălucească
virtuţile înnăscute.

10. Calea către trezirea sufletului presupune să aducem virtuţile la putere, să eliminim însuşirile
dobîndite (defectele), şi să regăsim natura adevărată a sufletului – lumina de dincolo de
orice formă, si de orice gînd.
12 | P a g e

Al 6-lea decalog – „OCHIUL” INTELIGENT AL INIMII NOASTRE!

1. Inteligența inimii noastre este aceea are în conferă capacități vindecătoare și


autovindecătoare. Armonia inimii noasre, generează armonia noastră, pentrucă inima
noastră este comuniune diretă cu sufletul. Iar cuvintele lui Papa Ioan Paul al II-lea, „Valorezi
atât cât valorează inima ta!” ar trebuie să ne fie unul dintre pricipiile de viață. Esența a ceea
ce suntem este INIMA SPIRITUALĂ, pentru că în spiritualitatea creştină, Inima nu este un
simplu organ fizic, ci este Centrul spiritual al fiinţei umane, sinele ei profund, altarul
interior. Aici se înfăptuieşte misterul unirii dintre divin şi uman.

2. Expresia “ochiul Inimii” reprezintă deschiderea faţă de divin, ochiul prin care profunzimea
Inimii poate fi văzută şi prin care Inima poate recunoaşte Suprema Realitate divină.
Conform acestor descrieri, ne putem imagina acest ochi al Inimii ca privind în două direcţii:  
a) o privire orientată în „interior ”, prin care cel care meditează poate Vedea Infinitul
profunzimilor Inimii.   b) o alta orientată spre “ exterior”. Acesta este ochiul prin care
Subiectul Suprem, conştiinţa martor, Cunoscătorul ultim, Dumnezeu priveşte Lumea, este
martorul atotcuprinzător al acesteia. Pentru aceste tradiţii, acest loc din adâncul Inimii este
simbolul punctului de contact cu Dumnezeu.

3. Inima este un organ subtil al înţelepciunii, a ceea ce se numeşte “ intelectul transcendent”.


Se spune că: „Mintea raţională nu poate înţelege raţiunea Inimii”. Pentru că nu poate fi
înţeles de mintea raţională, rolul Inimii Spirituale este ignorat şi chiar denigrat. Tradiţiile
străvechi consideră raţiunea a fi doar o capacitate mediată, o cunoaştere reflectată.   Mintea
cunoaşte printr-un proces de acumulare de informaţii. Inima cunoaşte prin abandon,
credinţă şi bucurie.   Cunoaşterea minţii e secvenţială; cunoaşterea Inimii e instantanee şi
nedivizată. Ea este revelaţie.

4. Cuvintele poetului Rumi: „In Inima ta este o lumanare gata sa fie aprinsa. Este un vid in
sufletul tau, gata sa fie umplut. Simti asta, nu-i asa? Simti separarea de Cel mult iubit.
Cheama-l sa te umple, Imbratiseaza focul; Aminteste-le celor care iti spun altceva Ca Iubirea
vine la tine din propria ei dorinta, Si dorul de ea Nu se poate invata in nici o scoala.” nu fac
altceva decât să confirme.

5. Sentimentele frumoase, pozitive, înălțătoare creeaza ceea ce specialistii au numit "coerenta


inimii", pe cind trairile negative, ca si gindirea corespunzatoare acestora creeaza "incoerenta
inimii", generind emisii vibrationale in cimpul electromagnetic al inimii si al creierului
nostru. Aceste cimpuri electromagnetice influenteaza deopotriva corpurile noastre, ca si
realitatile pe care le intilnim in viata de zi cu zi. E nevoie ca fiecare dintre noi sa inteleaga
puterea de vindecare a inimii blinde si iubitoare, precum si puterea trairilor negative de a ne
imbolnavi. In mod practic, putem intelege in fiecare moment al existentei daca ne aflam in
inima sau am iesit din ea.

6. De cite ori simtim si gindim negativ, ne infuriem, ne suparam, urim, dezapreciem sau
judecam in mod agresiv (noi putem observa realitatea imediata, fara a o judeca) este semn ca
ne indepartam de inima. Orice am gindi, am simti, am trai ca stare negativa ne semnaleaza
ca am intrat in domeniul Egoului sau al "judecatii lumii".
13 | P a g e

7. Puterea vindecatoare a inimii este relevată și de faptul că durerile sufleteşti pot omorî inima.
Organul situat dedesubtul sternului a fost considerat multă vreme un exemplu de mecanism
robust: o pompă de mărimea unui pumn, care se contractă de aproximativ 100.000 de ori pe
zi. O pompă ce funcţionează în general fără necesităţi de întreţinere, timp de mai multe
decenii, cu condiţia ca ţevile ei de alimentare să nu se înfunde, datorită unor influenţe
genetice sau unui mod de viaţă nesănătos - înţelegând prin asta fumatul, alimentaţia bogată
în grăsimi animale, sedentarismul.

8. Când primii medici şi psihologi şi-au pus întrebarea dacă nu cumva suferinţele psihice
"atacă inima" literalmente, ei au fost întâmpinaţi cu zâmbete îngăduitoare. Însă de atunci şi
până astăzi, psihocardiologia, disciplina medicală specializată în efectele patologice produse
de stresul psiho-social asupra inimii, a prins contur şi a câştigat teren. Această nouă
orientare medicală are la baza constatarea că durerile sufletului au suficientă putere pentru a
provoca o paralizie a unor porţiuni din miocard. Treptat, specialiştii descoperă cu uimire ce
legături strânse există între universul nostru afectiv şi sănătatea inimii. Psihocardiologia,
cercetează când şi în ce fel frica, furia şi tristeţea ne ameninţă viaţa.

9. Oamenii uită să cerceteze în adâncul „profunzimii inimii lor”, uită că apele se limpezesc la un
moment dat, că mai devreme sau mai târziu „gunoaiele” care ne tulbură liniștea și viața, se
vor duce la fund redându-ne claritatea viziunii. Asta cu condiția ca până atunci... să nu fim
răpuși de „inimă rea”.

10. Fără ca noi să fim conştienţi de asta, inima noastră, pompa cu funcţionare non-stop, îşi face
datoria neîntrerupt, zi şi noapte. Pentru că motorul nostru, care bate neobosit de peste
100000 ori pe zi, care este cât pumnul stâng, cântărind la adult 300 – 350 grame și care este
mult mai mică decât creierul dar mult mai „plină de nerv”, este cea care ne animează (anima
- vechea latină – suflet) viața sau mai corect este... cea care ne ÎNSUFLEȚEȘTE! Iar noi în
alergare cotidiană după bunuri materiale învăţăm s-o preţuim abia când se defectează. Iar
atunci când încetează să mai bată... rămâne doar Sufletul, care reprezintă esența imaterială
(și uneori nemuritoare) a unei persoane sau lucru viu. Multe sisteme filozofice și spirituale
ne învață că oamenii au suflete; că sufletul iese din corp și continuă să trăiască după moartea
noastră. Sufletul este adesea considerat parte integrală și esențială pentru conștiință și
personalitate și poate funcționa ca un sinonim pentru spirit, minte sau sine.
14 | P a g e

Al 7-lea DECALOG - SINDROMUL INIMII ZDROBITE!!!

Există câteva expresii populare foarte plastice, care descriu o asemenea situaţie. Se spune:
"Am o piatră pe inimă" sau "Mi s-a oprit inima de frică" ori, ca în cazul nostru: "Asta mi-a zdrobit
inima". Între timp, medicii au aflat cât adevăr ascund aceste zicale.

Boala a fost numită "sindromul inimii zdrobite" şi, din nefericire, ea duce adesea la
declanşarea unui infarct cu posibile urmări fatale. Iar lista sentimentelor nocive este lungă: furia,
nervii nestăpâniţi, frica, tristeţea şi mânia presupun riscuri de care nu suntem conştienţi, la fel ca
şiepuizarea, descurajarea şi depresia.
Ce se petrece acolo, sub piele, muşchi şi coaste? Cum se ajunge de la stări de spirit la obturări
ale vaselor de sânge? Cum paralizează sufletul inima? Până în prezent, cercetătorii n-au elucidat
toate detaliile acestor procese primejdioase, însă esenţa lor este mai presus de orice dubiu:când
tristeţea, stările conflictuale, frustrarea sau melancolia durează săptămâni şi luni, ele nu mai
înseamnă pentru organism decât un singur lucru - stres şi anume în varianta sa nesănătoasă,
cronică: sindromul inimilor zdrobite. Efectul lui nu este totdeauna mortal.
Unii dintre cei loviţi îşi revin. În schimb, alţii au mai mult ghinion: la ei stresul forţează
îndesirea bătăilor inimii şi totodată deteriorarea vaselor. Acestea devin mai rigide şi se îngustează,
acoperindu-se cu depuneri ce pot împiedica circulaţia normală a sângelui. Ori se fisurează şi
formează cheaguri - un risc cu atât mai crescut, cu cât sângele pacientului respectiv tinde să se
coaguleze mai rapid. În punctul acesta, pericolul de infarct e major.

Statisticile medicale atestă fără putinţă de tăgadă faptul că relaţiile dificile la locul de muncă
obosesc inima. Enervările permanente la serviciu dublează riscul de infarct la persoane iniţial
sănătoase. Al doilea punct sensibil în atmosfera zilnică de la lucru este lipsa de apreciere: oamenii
dau ce au mai bun în ei în profesie şi nu se simt recompensaţi pentru aceasta. Sau cei cu vocaţia
dăruirii, care îşi cheltuiesc energia pentru alţii, fără nici un fel de recunoştinţă.
Dar şi cine nu lucrează, poate trăi în condiţii de stres cronic. Să fii şomer şi să primeşti zilnic
câte un nou refuz la o cerere de angajare, să porţi un război conjugal ori să-ţi îngrijeşti mama
bolnavă de Alzheimer - asemenea lucruri macină sufletul, la fel ca suprasolicitarea şi subaprecierea
de la serviciu. E o schemă care se repetă la infinit: munca peste puteri, pentru a plăti ratele la casă
şi datoriile. La un moment dat, când randamentul scade, visul se spulberă, statutul social e
compromis, relaţia cu partenerul se uzează din pricina problemelor. Apoi, pe neaşteptate,
catastrofa: infarct.
Nu oricine munceşte din greu sau are de depăşit o serie de probleme personale se confruntă
cu acelaşi grad de risc.Vulnerabilitatea la stres depinde pe de-o parte de factorii genetici, iar pe de
alta, de experienţa acumulată şi atitudinile dobândite. Ce exigență avem faţă de noi înşine? În ce
măsură suntem obsedaţi de performanţă? Ce importanţă acordăm situaţiilor critice? Le putem
gestiona? Pentru unii, o ceartă cu nevasta ori toanele şefului reprezintă doar o solicitare nervoasă în
plus, pe când alţii se distrug din cauza lor.
Este un fapt dovedit că oamenii care suportă un stres emoţional cronic percep altfel lumea
înconjurătoare, iar acesta e începutul unui cerc vicios: la ei pragul de "alarmă" a coborât sub limita
normală, creierul lor este mai atent şi mai receptiv la stimulii exteriori. Au deseori reacţii de spaimă
ori emoţie, organismul lor se comportă în faţa unor situaţii banale, cotidiene, ca şi cum ar fi unele
de extremă urgenţă. E vorba de oameni care n-au posibilitatea să discute cu cineva despre emoţiile
lor negative. Ei nu se eliberează de aceste sentimente, ci le reţin şi le refulează. Cu consecinţe fatale
pentru sănătatea inimii.
Foarte aproape de marginea prăpastiei se află persoanele caracterizate printr-o tristeţe
patologică: depresivii au un risc de infarct de două ori mai mare, comparativ cu semenii lor mai
deschişi şi exuberanţi. Depresia constituie un stres permanent pentru organism. Un depresiv se
găseşte continuu într-o stare de tensiune distructivă, care modifică întregul metabolism. Din
15 | P a g e

perspectiva unui posibil infarct, depresia nu este cu nimic mai prejos decât factorii fizici de risc
cunoscuţi, ca fumatul ori hipertensiunea arterială. "Depresivii trebuie să înveţe treptat că pot avea
din nou încredere în propriul lor corp", spun medicii. De pildă, prin psihoterapie, tehnici de
relaxare sau programe echilibrate de sport.
Revizuirea modului de gândire, schimbarea atitudinii, relaxarea - pentru aceasta, cei mai
mulţi necesită ajutorul unui profesionist.
Dar multe victime ale stresului merg pe această cale numai după ce pompa sistemului lor
circulator a cedat. Deşi ar putea lua măsuri cu mult înainte de colaps: cine nu-şi poate depăşi
tristeţea, cine se teme că va deveni depresiv, ar trebui neapărat să aibă o discuţie sinceră cu medicul
său de familie, ori să se adreseze unui psihiatru sau psiholog. Dacă problema nu e încă presantă,
destule se pot rezolva şi cu paşi mici. Concret, aceasta înseamnă: fragmentaţi-vă programul de
muncă cu pauze, mergeţi la fereastră, priviţi afară şi visaţi cu ochii deschişi. Când vă simţiţi la
strâmtoare, calmaţi-vă deliberat cu ajutorul respiraţiei sau vizualizaţi imagini ce vă inspiră linişte,
pentru a vă distanţa emoţional de situaţia care vă stresează.
16 | P a g e

Al 4-lea decalog
17 | P a g e

Al 4-lea decalog

Cap. 1 Introducere sau Învață cum să fi


primăvara eternă a inimii tale!

Întâiul decalog –
Descoperirea focului din interiorul pieptului

41.De la începuturile timpului, de când Homo Habilis s-a transformat în Homo Sapiens, specia umană a
început să își pună tot soiul de întrebări. Unele dintre aceste întrebări, rămân și acum pentru mulți
dintre noi fără răspuns. Și nu mă refer la întrebări de genul: „De ce există universul?” Mă raportez la
întrebări clare, cum ar fi: „Cum este alcătuit corpul meu? Cum funcționează organele mele? Corpul
uman este un miracol, rezultantă a creașiei Divine, sau tehnologie care pastrează încă cu sfințenie
secretul propriei sale creații. Sunt întrebări foarte clare și aparent simple dar care și acum dau de
furcă celor hotărâți să pătrundă în negură necunoscutului și să risipească ceața. Prea puțini sunt însă
cei care pășesc pe drumul descoperirii propriului corp, a funcționării lui, a misterului cărămizilor
constituente, adică a celulelor și a descopeririii secretului ascuns într-un lănțișor minuscul, numit
ADN. Pentru mulți dintre noi, cu toate că facem parte din rasa Homo Sapiens, comportamentul
nostru dovedește exact contrariul și anume acela că evoluția a trecut pe lângă noi fără ca noi să fim
prezenți la întâlnire sau poate mult mai tragic, fără ca noi să conștientizam ca de fapt stăm și
așteptăm ceva (să vină), de multe ori vag și nedefinit, precum așteptarea lui Godot, din celebra piesă
de teatru a lui Samuel Beckett, personaj despre care nu știm aproape nimic, la fel cum nu prea știm
multe despre așteptările, deseori iluzorii, din viața noastră reală! Și atunci la ce ne-ar mai folosi
răspunsul la întrebările exitențiale? Oricum singurele certitudini sunt că ne naștem și că murim. Și că
, intervalul cuprins între cele două certitudini, se numește VIAȚĂ!

42. Stăm și așteptam ca cineva să vină să ne lumineze și să ne facă să ne dovedim nouă în primul
rând, că suntem Sapiens, nu neapărat prin comportamentul nostru, ci prin întrebările pe care ni le
punem. Una dintre cele mai pertinente întrebări pe care ar trebui să ne-o punem sau să inițiem o
discuție colectivă, după cum spunea ilustrul fizician Stephen W Hawking în cartea: „O mai scurtă
istorie a timpului” este: „De ce noi existăm aici pe Pământ? Care este rostul prezenței noastre și care
ne este menirea pe acest Pământ?

43. Aflarea răspunsului la această delicată întrebare, va marca, așa cum spunea autorul mai sus
citat, „triumful final al rațiunii umane – deoarece atunci vom cunoaște cugetul lui Dumnezeu”. Abia
atunci vom putea înțelege, cu „inima tremurând de emoție” sau poate „inima cât un purice,” măreția
și grandoarea cuvintelor „EU sunt în tot și totul este în mine”. Pentru că fiecare dintre noi, suntem un
EU. Diferența dintre EU-ul din mine și un alt EU nu este dată de nume, kilograme, coeficient
intelectual sau culoare a pielii… Diferența o dă ACCEPTAREA faptului că „Dumnezeu este în tot și
totul este în mine”. Pentru că EU înseamnă cunoaștere iar ușile cunoașterii sunt larg deschise. Pentru
că totul este în noi. Pentru că așa cum spunea un filozof: „cel mai greu este să te lupți cu tine însuți”.
Atât timp cât te vei lupta tu cu tine, nu vei putea vedea „PACEA din TINE”.
18 | P a g e

44. Trăim într-o lume în care majoritatea nu știm să iertăm, nu știm să dăm la o parte răul,
rămânând agățati de ideea „câtă durere este în sufletul meu și cât de îndurerată îmi este inima...”
Durerea este omniprezentă în jurul nostru, suferința pentru propriile noastre dureri este opțiunea
fiecăruia dintre noi. Iar dacă vrem ca să fie atât de multă durere în sufletul și în inima noastră...
atunci cu siguranță amărăciunea vieții noastre cu siguranță ne va invada. Iar dacă fierul roșu care ne
trece prin inimă produce arsuri sau dureri insuportabile, înseamnă că e momentul unei reflectări
profunde cu privire la ceea ce ar trebui să schimbăm în viața noastră, în stilul de viață dar mai ales în
felul în care conștientul nostru, „spiritul noastru vital” percepe realitatea de zi cu zi. Acesta este
momentul conștientizării faptului că otrava ascunsă în inima noastră ne-a invadat trupul și sufletul,
că ispitele inimii umane, mândria, trufia și slava deșartă, calcă în picioare „inteligența inimii”
noastră, făcându-ne să uităm că una dintre valori este „smerenia”!

45. Toate acestea se întâmplă, pentru că... în graba bifării punctelor din agenda cotidiană, sub
presiunea stresului care ne apasă (pentru că ne mulțumim să credem că stresul este inevitabil și nu
poate fi controlat pentru că vine din exterior sau mai grav – uităm de „stresul nostru interior”), uităm
că simplificându-ne existența, „prindem inimă” ca să vedem culoarea vieții. Uităm că aruncați în
valurile vieții, „fața ni se veștejește și inima ni se topește” atunci când ținem cont de povestea cu cei
care se îneacă la mal (nu găsesc soluții), sau mai bine zis eșuează, distrăgându-ne atenția de la
esență, în loc să ne „tragă inima” să ne gândim doar cum să găsim mai rapid malul (soluțiile sunt
mult mai aproape de noi, decât credem!). Asta se întâmplă nu datorită faptului că „avem impresia că
nu știim înota în valurile vieții”, ci pentru că grijile noastre exagerate ne amăresc inima, ne cresc
pulsul, ne cresc tensiunea, expunându-ne din plin „riscului cardiovascular”.

46. Inima, cea mai sublimă mașinărie din corpul nostru, este considerată sediul sentimentelor
umane, înrădăcinate în „adâncul inimii” noastre; dovada clară în acest sens fiind studiile care au
arătat că persoanele cărora li s-a implantat o inimă artificială și-au pierdut emoțiile și alte trăiri,
aceștia fiind incapabili, conform propriilor declarații, să cunoască și să trăiască sentimentele de ură
sau dragoste. S-a constatat o schimbare în plan afectiv, datorită dispariției trăirilor și emoțiilor față
de membrii propriei familii, permițând lansarea ipotezei existenței așa-numitului „creier al inimii”
noastre. O dovadă în plus, în acest sens, este interconexiunea plexurilor nervoase cardiace cu rețeaua
neuronală, ambele având o structură similară. În ceea ce privește legătura dintre inimă și emoții, s-a
constatat că inima noastră își modifică câmpul magnetic în funcție de stările emoționale, acesta fiind
maxim în momentul în care trăim ceea ce se numesc: „sentimente autentice din inimă”, precum
gratitudinea și compasiunea, sau cu alte cuvinte „inima-i zvâcnește tare” după cum ne spunea marele
poet Mihai Eminescu.

47. Dincolo de a fi om CU O INIMĂ CARE BATE ÎN RITM ȘI ARMONIE CU UNIVERSUL,


trebuiE să afli că eşti o Fiinţă Umană, CU O INIMĂ încărcată de Lumină, care radiază Lumină şi
POATE devine astru călăuzitor pentru toţi oamenii din jurul ei. Şi când vei simţi asta în adâncul
inimii tale, nu doar cu mintea, vei putea să-ţi arunci măştile pe care societatea ţi-a impus să le porţi,
redevenind Parte a Creaţiei Primordiale! CONȘTIENTIZÂND PROPRIA noastră EXISTENȚĂ, ne
vom întoarce spre propriA INIMĂ, și vom „PĂTRUNDe ÎN PROFUNZIMEA SI ÎN ADÂNCUL INiMII
NOASTRE”, PENTRU CĂ de ACOLO, din „ÎNTUNERICUL ÎN CARE am trăit să apară cu claritate
din mintea noastră, cea fără instrucțiuni de folosire, mesajul : „Scrie-ţi numele tău în inima
oamenilor cu care vii în contact. Pentru că Acolo e locul unde va rămâne.”

48. Inima noastră, inima umană – organul intern musculos central al aparatului circulator, situat
în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația
sângelui în organism, cea care ne dă puterea sufletească care ne face capabili de iubire, de curaj - este
mai mult decât materia din care este compusă, mai mult decât un simplu mușchi striat, cu o mulțime
19 | P a g e

de caracteristici și particularități care îl fac să fie unic dar mai ales de neprețuit pentru toate ființele
vii.

49. Abia atunci ni se va dezvălui că unitatea inimii de carne cu cea spirituală este esenta găsirii
drumului către leacurile vindecării bolilor trupului, către sfaturile necesare alinării „suferinței
noastre” penru a o transforma în prilej de evoluție spirituală.Orice vindecare este o vindecare de
trecut. Odată prăbușită imaginea trecutului dureros se va releva adevărata natură a ființei noastre
care se arată așa cum este: eliberată de tensiune, împlinită, liniștită. „Ca o foaie de hârtie de pe care a
fost șters orice semn și care așteaptă să fie scrisă din nou.” Ceea ce a dispărut este numai povestea,
trecutul a cărui energie și imagine sumbră erau codate în adîncul subconștientului nostru,
străbătându-ne inima cu „un fier roșu” ca și când „în fiecare zi, inima noastră s-a topit puțin, câte
puțin”.

50. Acestea sunt premisele care îmi permit să afirm că INIMA umană sau INIMA fiecăruia dintre
noi, este organul nostru central, fără de care nu ar fi posibilă viața. Dacă spun inima mea, spun viața
mea! Viața noastră este însuși viața inimii noastre. Așa că atunci când îți „pui inima pe tavă” în fața
cuiva, fi pregătit ca să ți să ceară să „îți smulgi inima din piept”. Pentru că multora nu le este suficient
să „le dăruiești inima”. Mulți au nevoie de sângele noastru, pentru că ego-ul le dă ghes și nu se pot
liniști până când sacrificiul ritual nu este dus la îndeplinire. Cu siguranță că din cauza atâtor
sacrificii, de multe ori inutile și ilogice se șubrezește sănătatea atâtor inimi umane. Din cauza
nepăsării și a lipsei de unitate, dintre noi și inima noastră, a lipsei coerenței cu inima noastră, a
proastelor noastre convingeri legate de invulnerabilitatea inimii noastre, din cauza nepăsării și a
ignorării sfaturilor privind o viață cumpătată cu moderație în toate, ajungem să ne îmbolnăvim sau
chiar să „pierdem” așa ușor inima. De ce să fim orbi toată viața și sa nu conștientizăm că pericolele
pândesc la fiecare pas, că simbolistica „sacrificiului ritual” cere inima noastră, că nu faptul că
Cupidon ne săgeată inima, și aceasta își plânge durerea cu „lacrimi de sânge” (de unde alt model de
lacrimi, când doar inima noastră este atâtde plină de sânge). Înstrăinarea de inima noastră, va
determina ca într-o bună zi și inima să ne întoarcă spatele. Propria noastră inimă să ne facă lucrul
acesta. Oare? DE CE NU AR FACE-O? Doar inima noastră este este oglinda care ne reflectă pe noi! Și
atunci, cum putem fi atât de naivi încât să credem că dacă nu ne iubim cu adevărat inima, dacă nu ne
respectam inima, dacă nu îi acordăm importanța locului pe care îl merită în corpul nostru, nu va veni
o zi în care inima noastră va bate la ușa conștiintei noastre de multe ori inconștiente, pradă
simțurilor noastre dornice de senzații tari și ne va spune: „eu îmi iau jucăriile și plec. Nu pot bate la
nesfârșit într-un corp care nu are pic de considerație pentru el. Am sperat că palpitațiile și durerile
mele te vor trezi la realitate! Am sperat că freamătul meu de neliniște te va determina să iei măsuri!
Am sperat că te voi însufleți și motiva! Am sperat că lăsându-mă atât de des săgetată, săgeți pe care și
corpul tău le-a simțit, vei începe să te gândești la un parteneriat inimă corp, inimă creier, nu la o
înrobire a mea în fața unui creier ignorant! Am sperat că vom avea un mariaj fericit și că voi fi
„singura ta inimă” toată viața! Am sperat că durerile mele, le vei percepe și vei înțelege că mi este
greu! Că eu nu pot fi simbolul vieții într-un corp căruia nu îî pasă de mine! Am sperat că vei înțelege
că dacă locuiești în inima ta nu vei plăti niciodată chirie! Doar inima ta te acceptă gratis. Ca să ajungi
în inima altcuiva trebbuie ceva efort și ceva „cocoșei”! Că eu inima ta, am știut întotdeanu ce vrei,
doar că ție iți este frică să îți asculți intuiția și inima!

51. Pentru că dacă vrei să trăiești într-o eternă primăvară, trebuie să pricepi că nimeni nu este profet ca
să îți spună cât de mult, poate ea, INIMA TA, să ducă! Pentru că, dacă vrei să crească flori în inima
ta, trebuie să stingi vulcanul neliniștii care arde și pârjolește totul. Pentru că ea inima ta, îți spune
povestea ta înainte să ajungem în fața judecății eterne! Pentru că ea, INIMA TA, este cu un pas
20 | P a g e

înaintea ta. Dacă se oprește înaintea ta, s-ar putea să țipi degeaba STOP!!!!!. Deoarece... prea puțini
știu cum se porneșt e„o inimă oprită”.
Poate vei înțelege într-o zi cât de importantă este inima ta. Nu poți să o minți la nesfârșit că îi dai apa
vie și de fapt tu o otăvești incet. Nu este sigur că și inima ta va deveni imună la otrăvuri, chiar dacă i
le dai „picătură cu picătură”. Mai ales, nu uita niciodată că dacă vrei ca tu să te poți să poți trăi într-o
eternă primăvară împreună cu inima ta... este cazul să înțelegi un lucru simplu. Cât de măreață și de
importantă este inima. Ca să înțelegi că pentru o viață bună trebuie să ai grija de propria ta inimă!
Trebuie să o venerezi și să o pui la locul potrivit! Nu vei găsi mărțișoare cu ficați, rinichi, spline,
pancrease sau alte organe! Mărțișoare cu inimi sigur vei găsi!
21 | P a g e

Al 2-lea decalog Harmonia cordis

52. Ați auzit vreodată pe cineva care adresându-se cuiva drag să îi spună: „Splina mea”… sau
„Ficatul meu”… sau chiar… „Creierașul meu drag”??? Cu siguranță că nu ați auzit! Poate doar
expresia „Nu te am la ficat” ne aduce aminte de existența altor organe. În schimb: „inimioara
mea” sau „suflețelul meu drag”… auzim tot mereu.

53. Așa încât, este cât se poate de clar că „HARMONIA CORDIS” este mult mai mult decât un
Festival de Chitară cunoscut în toată Europa de Est, nu numai în Cetatea Târgu Mureșului. Este de
fapt un concept filozofic privind un mod de viață după care tânjim și spre care ar trebui să tindem cu
toții. În realitate, se întâmplă să stăm pe loc, frânați din alergarea entuziastă la întâlnirea cu
„Armonia Cordului” nostru, cu toate că înflăcărarea și entuziasmul ne-a cuprins inima. Deoarece
„slabi la inimă” cum suntem noi oamenii... ne lovim, de multe ori, de o serie de bariere, frâne, piedici,
etc. plasate în calea evoluției pozitive, a schimbării stilului de viață și a vindecării noastre... de
propria noastră persoană.

54. Pentru că… noi oamenii înțelegem uneori prea târziu sensul cuvintelor lui Juan Jimenez, din
minunata lui poezie, initulată Setiembre (Septembrie), în care ne spune: „Cuibăreşte-te la mine-n
suflet./ (…) Nu cerceta dincolo de viaţa mea (nota mea – viața ta!),/ (…) învaţă să fii
primăvară /eternă în inima mea (nota mea – viața ta!)!”; cuvinte care pot (ar putea) fi un
îndemn pentru găsirea reperelor unui „itinerar de viață lungă” alături de o „inimă sănătoasă”; inimă -
care alături de bătăile ei, aplaudă existența. Deoarece „nu e armă mai puternică decât inima curată”
iar voința inimii nemărginite, de a scăpa de limitele și frânele spiritului și trupului nostru, vor da
aripi picioarelor noastre și ne vor elibera creierul din capcana rutinei cotidiene.

55. Revenind la primăvara inimii noastre, este cât se poate de clar că pentru a avea o „inimă
sănătoasă” trebuie să „ne luăm inima în dinți” și să înțelegem că a sosit vremea schimbării
(schimbarea stilului de viată, cu debarasarea de nesănătoasele și proastele obiceiuri). Cuvintele
distinsului cardiolog, profesorul Valentin Fuster: „Niciodată nu este prea târziu ca să începi să ai grijă
de tine. Niciodată nu este prea devreme ca să înveți” ... să trăiești (aș completa eu!), ne invită la
profunde reflexii, privind fragilitatea vieții, făcându-ne să ne punem întrebarea: „Cum să câștig
timp pentru... inima mea?”.

Emoția sau „freamătul” inimii

56. Schimbarea, trecerea sau „ieșirea din iarna inimii noastre” nu este nimic altceva decât o
transformare esențială care implică conștientizarea necesității schimbării vechilor, proaselor și
nesănătoaselor obiceiuri, cu unele noi sănătoase, care să amelioreze semnificativ calitatea vieții. Sau
cu alte cuvinte e vremea trecerii dintr-un anotimp plin de boli, incertitudini și nesiguranţa, care ne-a
invadat, care a pătruns în trupul şi în conştiinţa noastră, care ne-a înlăcrimat ochii şi îndurerat
inima, către un anotimp însorit, plin de perspective „roze” care să ducă la reînvierea corpului și a
spiritului nostru.

57. Trebuie să înțelegem repede că este momentul trezirii din letargica hibernare în care zacem
cu creierul îngheţat şi cu simţurile la limita de avarie. Deoarece oricât de obosit şi epuizat ne-ar fi
trupul, oricât de multe dezamăgiri şi neîmpliniri am purta în sufletul şi în inima noastră, oricâte
rezerve şi temeri am avea vizavi de schimbarea noastră, ACUM și AICI e momentul să ne
22 | P a g e

mobilizăm resursele ascunse, să ne ridicăm şi să pornim la drum, dar mai ales să ne


scoatem din cap ideea de a ceda sau renunţa, pentru că „inima noastră este prea plină de
amar și de durere” ca să mai putem face ceva. Iar dacă avem dorința „să rupem inima târgului” nu
vom ține cont că suntem la capătul puterilor și vom înțelege că numai credinţa şi perseverenţa
noastră ne vor dovedi că suntem mai puternici decât credeam odată.

58. Așa încât este cât e poate de clar că trecerea spre eterna şi însorita primăvară din inima
noastră nu este altceva decât un „dezgheţ al creierului” nostru, care, de fapt, este generatorul
senzaţiilor şi al trăirilor noastre. Rezultatul acestui dezghet va fi pe măsura așteptărilor; vom
constata cum trupul, inima şi creierul nostru se umplu cu (de) recunoştinţă, ca şi câmpurile cu flori
primăvara. Iar arterele şi venele noastre vor avea grijă ca „spiritul nostru vital” să ajungă în fiecare
celulă din corpul nostru, precum ajunge mirosul îmbătător şi reconfortant al florilor de primăvară.
Iar căldura soarelui primăvăratic ne va însufleți, făcând ca inima noastră să o ia la galop, într-o criză
de tahicardie, ca atunci când fiorul plăcut al emoției împlinirii unui vis ne învăluie în mod plăcut și
protector, precum mantia zăpezii care a învăluit pământul protejând semințele care stau în
așteptarea primăverii, ca să germineze!

59. Abia în acel moment vom realiza că ne-am trezit și că schimbarea mult dorită și absolut
necesară, pe „drumul către o inimă sănătoasă” a venit. Vom înțelege că acea „eternă primăvară din
inima noastră” înseamnă reinventarea noastră, înseamă o „inimă bună și largă”. Și mai știm că
nicio primăvară nu poate topi zăpada din sufletul, inima şi conştiinţa noastră dacă noi alegem să
avem „o inimă de piatră”, dacă noi nu vrem să ne „călcăm pe inimă” pentru că am hotărât că... nu
este cazul să schimbăm nimic, că alcoolul, tutunul și kilogramele în plus care ne condimentează viața
sunt de fapt un modus vivendi.

60. De fapt noi am hotărât că... nu vrem nici o schimbare în viața noastră. Cu alte cuvinte „ce caut
eu în viața mea și de ce tulbur liniștea inimii mele”, când de fapt nu e nevoie de mine acolo? Pentru
că în creierul nostru încă nu s-a născut întrebarea: „Este mai confortabil (oare așa o fi) să rămânem
robii dictonului: „Viața umană oscilează între dorință și plăcere”?... și să așteptăm ca intuiția noastră,
care are originea în „adâncul inimii” să ne trezească și să ne spună că vine o vreme când va trebui să
plătim „costul obiceiurilor nesănătoase”. Că direcția spre care se îndreaptă inima și creierul noastru e
cu sens unic!!!
23 | P a g e

Al 3-lea decalog
ÎMI AMINTESC CE „INIMĂ BUNĂ” AVEAM ODATĂ!

61.Inima are propria ei energie, propriile circuite energetice. De fapt inima („Inimă“, pe de altă parte,
este termenul moştenit din latinescul anima, cuvîntul care numeşte suflul vital sau „spiritul vital”),
prin al ei „spirit vital” este o formă de energie care ne pune în legatură directă cu Divinitatea, ne
conectează cu Energia Universală, coordonatorul și controlorul tuturor evenimentelor, care ne învață
și ne reamintește mereu, șoptindu-ne cu a ei „voce”, că nimic, sau mai corect, că niciun eveniment
din viața noastră nu se întâmplă fără motiv.

62. Totodată sinonimul cord (care ne dă acele „nemiloase atacuri”) provine din latină și nu este
nevoie de prea multe cuvinte pentru a înțelege sensul latinescului cordis sau mai clar „corda”.
Versurile de mai jos, „declarația de dragoste” a unui necunoscut: „... De rupi o coardă de vioară,/ Ea
tace, moare tremurând.../ O altă coarda îi ia locul.../ Și-auzi vioara iar cântând./ Dar dacă dintr-o
întâmplare,/ În coarda inimii lovești,/ Ea tace...se pierde fără urmă/ Și nu mai poți s-o-nlocuiești/...”
sunt suficient de elocvente pentru a scoate în evidență că vibrația corzilor înseamnă viață, înseamnă
suflu vital; ruperea lor (a corzilor „cordului”) = încetarea bătăilor = sfârșitul vibrațiilor
= ... moartea artistului și inutilitatea... instrumentului.

63. Abia atunci vom înțelege că uneori răspunsul la întrebarea: „Cum să „pornești” o inimă
oprită?” nu este... nicicum, ci este: „depinde de când este „oprită” dar, mai ales, depinde
esențial de cauza care a produs „oprirea inimii”!”. Pentru că... uneori „descoperim focul
din interiorul pieptului nostru”... prea târziu! Dacă vrei să locuiești cât mai mult în inima ta,
trebuie să nu uiți niciodată că ești singurul care poți avea grijă de coarda vieții tale!

64. Concluziile sunt cât se poate de clare. Noi știm că scopul vieții noastre este mântuirea și chiar
mai mult de atât, vindecarea noastră trupească și sufletească. Pentru că, poți fii (putem fii) cu „inima
împăcată” doar atunci când înțelegi (înțelegem) pe deplin sensul cuvintelor poetului Rumi, care
spunea: „Fiecare om are o menire de împlinit. Dacă uiţi toate celelalte lucruri, dar ştii asta, ştii totul.
Însă dacă ştii orice altceva şi uiţi faptul acesta, nu ştii nimic şi vei fi trăit în zadar.”

65. Aflarea sensului suferințelor noastre este doar unul din pașii de pe drumul mântuirii noastre.
Parcurgerea drumului vindecării cere o minte limpede și o „inimă neinfricată” pregătită de sacrificii
și privațiuni. Ar trebui să avem în fața ochilor mereu următoarele cuvinte: „Cei care doresc să se
vindece, dar fără să suporte niciun fel de durere, sunt la fel ca cei care doresc progresul, dar fără
schimbare.” Pentru că uneori, noi oamenii, realizăm mult prea târziu că lucrurile de care nu ne
putem detașa, crezând că nu le putem schimba, deoarece sunt părți componente esențiale ale vieții
noastre... sunt de fapt niște „atașamente psihice”!

66. Pentru a reuși asta trebuie să știm că datorită interconexiunilor din organismul nostru, între
creierul și inima noastră există un schimb informațional permanent, dovada fiind
influentă gândurilor asupra sănătății inimii noastre. Sănătatea inimii este influențată de felul
gândurilor noastre, o gândire pozitivă fiind un element esențial spre o inimă sănătoasă.

67. Niciodată nu e târziu să reînviem dorința de a fi mai buni. Trebuie doar să ne deschidem
ochii, să vedem invazie de culori și exuberanță din jurul nostru, să simțim pulsul vieții, să iubim...

68. Bucura-te de tine, ai rabdare cu tine!! Ai rabdare sa stai cu tine, exact acolo unde esti acum.
Aici si acum, tu esti destinatia. Ajungand la tine, poti merge oriunde vrei. Fii cu tine acolo pe drum!
24 | P a g e

Si viata deja ti se va parea mai frumoasa pentru ca ai ajuns la viata din tine. Tu esti viata! Onoreaza
viata din tine, fii bucuros ca traiesti!!

69. Nu te mai concentra pe ce NU vrei sa se intample. Concentreaza-te pe ce iti doresti sa se


petreaca. Gandirea pozitiva este ingredientul de baza al oricarei povesti de succes.Daca te trezesti in
fiecare dimineata gandindu-te ca ceva minunat ti se va intampla in ziua respectiva si esti putin atent,
vei observa destul de des ca ai avut dreptate.

70. Doar așa vei putea fi în armonie cu inima ta!

71. Dar, mai ales, să fim conștienți de inima noastră. Să simțim ritmul inimii noastre, ca o prelungire a
vibrațiilor universului, ca un mijloc de integrare... într-o stare de bine.
25 | P a g e

Al 4 lea

72. Ar fi cazul să ne apropiem... de inima noastră, de sinele nostru... de adevăratul sens al vieții.
Inima este principala noastră şansă de a ne transcende limitele individualităţii. Inima este un portal
către trăirea directă a ceea ce numim „spirit”, conştiinţă, spre sufletul nostru.

73. Trebuie să coborâm de la creier în inimă, și să recunoașem că inima noastră, cel mai neobosit
și dinamic organ din corpul nostru, este locul suflului vital. Asta înseamnă că în inima noastră stă
viaţa şi tocmai acolo trebuie să căutăm să trăim.

74. Uităm cum să trăim, uităm să ascultăm vocea inimii noastre și să ne lăsăm călăuziți de ea.
Pentru că ne grăbim... da, ne grăbim să ajungem la serviciu, pradă rutinei cotidiene, precum unor
indivizi decerebrați sau spălați pe creier.

75. Teofan Zăvorâtul spunea: „Cu inteligenţa ta vei cunoaşte multe lucruri despre Dumnezeu, dar
cu inima ta vei ajunge la Dumnezeu.” Suntem conștienți că sunt oamenii care au un „loc în inima
noastră”, dar oare suntem conștienți care este locul inimii noastre?

76. Ne-am pierdut inimile și am lasat creierul în rutină, pentru că nimic din ceea ce e omenesc nu
ne e străin. Dar oare tot ce facem e omenesc? Oare goana după un standard de viață mai bun nu ne
va obosi inima? Oare deșertăciunea de a avea nu de a fi, nu obosește inima?

77.Oare memoria inimii noastre va „uita” cuvintele lui Blaise Pascal: „Marile idei vin din Inimă.” Intuiția
ca formă de manifestare a Înțelepciunii Universale, vine din INIMĂ, care ca și simbol sacru este
considerată locul revelaţiei, centrul vital al fiinţei şi sursa celei mai profunde intuiţii,... a ceea ce
suntem în realitate.
26 | P a g e

SE CHEAMA ...LOCUL DIN INIMA MEA

78. Prea multa durere în sufletul tau, mi-a spus cineva drag odată. Dl Parkinson ți-a acaparat
viata, mintea și emoțiile! În schimbul a ce? Ce mică plăcere ți-a dat în schimb?... Oare este o plăcere
să fi conștient și să știi în fiecare secundă că trăiești, poate ultima secundă? Că ește viu ACUM, în
acest moment? Că moartea trebuie acceptată ca făcând parte din „ciclul vieții”? Că viață nu este o
competiție cu moartea? Că de fapt nu câștigi timp fugind de moarte? Că toata această fugă din fața
morții, nu este altceva decât o irosire a secundelor vieții, (a secundelor din propria ta viață!!!) care în
loc să fie trăite, sunt irosite pe găsirea de soluții cum să ne eschivăm în fața morții?

79. Ce emoții naște gândul că ceea ce poți simți cu organele de simț, face parte din realitatea
„reală” care te înconjoară? Că de fapt vrei să fugi din realitatea „reală” și să te refugiezi în realitatea ta
„virtuală”, o lume fără gânduri și frici, fără frica de moarte, fără trocuri absurde, care să te facă să
renunți la emoțiile primordiale de frica morții (a singurătații)?! De frica „a ce va să vie”! De frică
conștientizării faptului că ști în fiecare secundă că ești viu și că realitatea „virtuală” este zămislirea
creierului tău! De frică că poate totul este o iluzie, și că DA-ul sau NU-ul pe care le-ai auzit, nici
măcar nu au fost rostite!...De frica răspunsului negăsit la nerostita întrebare: „oare liniștea mea mi-o
voi găsi vreodată???”

80. ...De frica că poate nu vei înțelege că uneori răspunsul la întrebarea: „Cum să „pornești” o
inimă oprită?” nu este... nicicum, ci este: „depinde de când este „oprită” dar, mai ales, depinde
esențial de cauza care a produs „oprirea inimii”!”. Pentru că... uneori „descoperim focul din interiorul
pieptului nostru”... prea târziu! Pentru că uneori și „inimile oprite”... mai pot fi pornite!

81. Am făcut pace cu moartea, mi-a fost greu, am fugit de ea creând o competiție cu mine însumi.
Frica de moarte m-a făcut să mă refugiez în actul primordial al creației. Nu poți muri înainte de a
face dragoste cu mine, mi-a spus cineva drag odată. De atunci nu mă mai gândesc la moarte, mă
gândesc cum să întârzii clipa de dragoste! Pentru că după ce o să fac dragoste cu ea sunt sigur că, o să
doresc să mai aud odată invitația și s-ar putea să nu mai accept clipa morții!

82. Nu pot muri pentru că încă nu mi-am fumat ultima tigară, spunea Belmondo într-un film!
Care o fi acea ultimă tigară? De aceea am întotdeauna la mine cel puțin 3 pachete de țigări! Și mă
gândesc că poate ultima mea țigară este încă la tutungerie, sau ... poate încă nici nu a fost fabricată!!!

83. Cuvintele poetului Rumi: „In Inima ta este o lumanare gata sa fie aprinsa/ Este un vid in
sufletul tau, gata sa fie umplut/ Simti asta, nu-i asa?/ Simti separarea de Cel mult iubit/ Cheama-l sa
te umple/ Imbratiseaza focul/; Aminteste-le celor care iti spun altceva/ Ca Iubirea vine la tine din
propria ei dorinta,/ Si dorul de ea/ Nu se poate invata in nici o scoala.” nu fac altceva decât să
confirme că focul primordial ne poate cuprinde oricând și că durerea din sufletul nostru ne cuprinde
atunci când competiția cu noi înșine ne face să uităm... să trăim!...

84. „ Cea mai puternică dintre toate fortele magnetului dvs. interior este iubirea pentru propria
dvs. viată”. Un vechi proverb grecesc ne spune: „inima care iubește este mereu tânără.”.Îndemnul
„iubeste-te pe tine însuti!”este un adevăr minunat. „ Iubeste-te pe tine însuti!” este un îndemn de a
face ceva. Dar pentru a iubi, nu trebuie să faci nimic. Este imposibil să te iubesti pe tine, dacă nu se
întâmplă de la sine. Este ca si când cineva v-ar zice: „ Iubeste-l pe omul ăla de acolo!” Nu merge, doar
pentru că vrei. „ Iubeste-te pe tine însuti!” este un apel la ratiune. Dar ratiunea nu poate iubi, cu atât
mai putin e posibilă iubirea de sine. Iubirea este o stare lăuntrică, dincolo de gândire, la fel ca pacea.
Dacă am vrea să o considerăm ca pe o senzatie corporală, cel mai adesea iubirea s-ar simti în
regiunea inimii.
27 | P a g e

85. „ Iubeste-te pe tine însuti!” ne istoriseste că tocmai acum n-am fi în regulă, pentru că este
evident că ne iubim prea putin pe noi însine. Dar, dacă simtim că suntem în regulă, blocăm exact
acest sentiment de iubire

86. Ne însuflețesc oare Sentimentele, aceste trăiri fără de care viața ar fi ca o floare fără apă. Ce
sentimente? Sentimentul de securitate, sentimentul de a fi iubit, sentimentul de bogătie, sentimentul
de libertate, sentimentul de a face parte dintr-o familie, sentimentul de a avea succes…Nimeni nu vă
poate da un sentiment. Poate doar să trezească un sentiment în dvs. Dar este sentimentul dvs. produs
de dvs.

87. Ne însuflețește gândul că ne eliberăm în clipa în care recunoasteti că sentimentele proprii vă


apartin numai dvs., că nu există nici măcar un sentiment pe care vi-l poate da sau lua altcineva.
Nimeni nu vă poate da iubire, fiindcă iubirea se află deja în dvs. Nu primiti nimic si totusi o simtiti.

88. În final, acesta este, de fiecare dată, un strigăt după iubire. „Am succes, sunt harnic, sunt
frumos, sunt inteligent, am o situatie, am o casă.” Cu cât mai mult se străduieste cineva să le arate
altora aceste lucruri, cu atât mai tare strigă: „ Vă rog iubiti-mă! Vă rog, iubiti-mă!” Altii nu au succes
pe această cale si încearcă să se victimizeze: „ Sunt bolnav, sunt sărac, sunt slab, nu-mi merge bine.
Vă rog priviti-mă! Vă rog, iubiti-mă!”

89. Acest mod de a dori să primesti din partea altora sentimente frumoase este istovitor pentru
toti cei implicati.

90. Când aveti o problemă cu un om, nu-i puteti schimba acestuia problema. Dar vă puteti
schimba propria problemă. Si este posibil ca în acest fel să dispară si problema lui.

91.„ Nu uitati că cea mai bună relatie este aceea care trece peste nevoia de a fi necesari unul altuia în
iubirea dvs. reciprocă.” - Tenzin Gyatsco -

92. Visele ne însufleţesc! Visele pe care le visăm cu ochii deschisi sînt sursa unor stări de
însufleţire pentru unii oameni. Şi visele din timpul somnului pot fi însufleţitoare, dar visele pe care le
visăm cu ochii deschişi sînt „motoarele” sau aripile unui suflet tînăr şi sănătos. Din păcate mulţi ne
pierdem visele şi nici nu mai avem puterea de a le înlocui cu altele. Nici să avem prea multe vise nu e
bine, cel mai adesea este de ajuns un vis, un vis pe care să-l visăm mereu, cu putere şi astfel să ne
simţim însufleţiţi. Un vis susţinut de o stare de însufleţire are mari şanse de a se împlini. Visul ne
însufleţeşte, însufleţirea ne împlineşte visul!
28 | P a g e

SUFLETUL

93. Avicenna în general sprijinea ideea lui Aristotel că sufletul originează din inimă, în timp ce
Ibn al-Nafis pe cealaltă parte respingea această idee, și argumenta în schimb că sufletul "este
relaționat la întreg și nu la unul sau mai multe organe". Critica mai departe ideea aristotelică că
fiecare suflet unic are nevoie de existența unei surse unice, în acest caz inima. Ibn al-Nafis
concluziona că "sufletul este relaționat primar nici la spirit și nici la vreun organ, ci mai degrabă la
întreaga materie al cărui temperament este pregătit să primească acel suflet" și definește sufletul ca
nimic alceva decât "ceea ce un om indică când spune ”

94. După moarte, spiritul unei persoane este extras din corp și intră într-o stare intermediară
numită drept Barzakh, un univers paralel ce oamenii din lumea muritorilor nu îl pot vedea. Această
etapă rezultă într-o stare de somn rece în care sufletul se va odihni până laZiua Judecății. Persoana
ori este recompensată în următorul domeniu de existență prin intrarea în Rai dacă au ascultat
poruncile lui Allah sau pedepsită dacă nu l-au ascultat. (Coran 66:8, 39:20,[69][70]).

95. Ruh-ul este un corp spiritual; posedă Qalb (Inimă Spirituală) constând în emoții și conștient.
Corpul spiritual sălăsluiește în sânge și inimă.
29 | P a g e

INIMA SPIRITUALA

96. Esen Esența a ceea ce suntem este INIMA SPIRITUALĂ, pentru că în spiritualitatea creştină,
Inima nu este un simplu organ fizic, ci este Centrul spiritual al fiinţei umane, sinele ei profund,
altarul interior. Aici se înfăptuieşte misterul unirii dintre divin şi uman.

97. Expresia “ochiul Inimii” reprezintă deschiderea faţă de divin, ochiul prin care profunzimea
Inimii poate fi văzută şi prin care Inima poate recunoaşte Suprema Realitate divină. Conform acestor
descrieri, ne putem imagina acest ochi al Inimii ca privind în două direcţii: a) o privire orientată în
„interior ”, prin care cel care meditează poate Vedea Infinitul profunzimilor Inimii. b) o alta
orientată spre “ exterior”. Acesta este ochiul prin care Subiectul Suprem, conştiinţa martor,
Cunoscătorul ultim, Dumnezeu priveşte Lumea, este martorul atotcuprinzător al acesteia. Pentru
aceste tradiţii, acest loc din adâncul Inimii este simbolul punctului de contact cu Dumnezeu.

98. Inima este un organ subtil al înţelepciunii, a ceea ce se numeşte “ intelectul transcendent”. Se
spune că: „Mintea raţională nu poate înţelege raţiunea Inimii”. Pentru că nu poate fi înţeles de
mintea raţională, rolul Inimii Spirituale este ignorat şi chiar denigrat. Tradiţiile străvechi consideră
raţiunea a fi doar o capacitate mediată, o cunoaştere reflectată. Mintea cunoaşte printr-un proces de
acumulare de informaţii. Inima cunoaşte prin abandon, credinţă şi bucurie. Cunoaşterea minţii e
secvenţială; cunoaşterea Inimii e instantanee şi nedivizată. Ea este revelaţie.

COMPLECTARI

99. Pot spune că, dacă te vrei în INIMA TA, îţi vei face loc în ea, nu trebuie să te baţi pentru un
loc acolo, dar niciodată nu încerca să te bagi cu forţa în sufletul şi în inima ta. Dacă VREI SĂ
CUNOȘTI ADEVĂRATA MĂREȚIE A INIMII TALE, NU îţi trecE cu vederea valoarea pe care o ai.
ALTFEL vei fi dezamăgit de propria ta persoană, de Sinele tău, iar bolile, neîmplinirile şi lipsa ta de
iubire vor continua să se manifeste, ca şi când INIMA TA AR FI NEÎNSEMNATĂ SAU CHIAR MAI
GRAV DE ATÂT... CĂ ȘI CÎND AI FI UN OM „FĂRĂ INIMĂ” CARE ÎȘI NEAGĂ PROPRIA
EXISTENȚĂ.

100. Dincolo de a fi om CU O INIMĂ CARE BATE ÎN RITM ȘI ARMONIE CU UNIVERSUL,


trebuiE să afli că eşti o Fiinţă Umană, CU O INIMĂ încărcată de Lumină, care radiază Lumină şi
POATE devine astru călăuzitor pentru toţi oamenii din jurul ei. Şi când vei simţi asta în adâncul
inimii tale, nu doar cu mintea, vei putea să-ţi arunci măştile pe care societatea ţi-a impus să le porţi,
redevenind Parte a Creaţiei Primordiale! CONȘTIENTIZÂND PROPRIA noastră EXISTENȚĂ, ne
vom întore spre propriA INIMĂ, și vom „PĂTRUNDe ÎN PROFUNZIMEA SI ÎN ADÂNCUL INiMII
NOASTRE”, PENTRU CĂ ACOLO, ÎN „ÎNTUNERICUL ÎN CARE am trăit să apară cu claritate din
mintea noastră, cea fără instrucțiuni de folosire, mesajul : „Scrie-ţi numele tău în inima oamenilor cu
care vii în contact. Pentru că Acolo e locul unde va rămâne.”

101. Abia atunci ni se va dezvălui că unitatea inimii de carne cu cea spirituală este esenta găsirii
drumului către leacurile vindecării bolilor trupului, către sfaturile necesare alinării „suferinței
noastre” penru a o transforma în prilej de evoluție spirituală.
30 | P a g e

Cap 2 INIMA „UCIGAȘĂ”... (la fiecare capitol o metaforă) ...

GENERALITĂȚI

102. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel global: mai mulţi oameni
mor anual din cauza acestor boli decât din orice altă cauză. Se estimează că până în 2030 aprox. 23,6
milioane de oameni vor muri din cauza bolilor cardiovasculare, în special prin afecţiuni miocardice şi
accident vascular cerebral. Aceste două afecţiuni sunt prognozate să rămână principalele cauze de
deces.

103. Bolile de inima reprezinta „criminalul nr.1” atat in randul barbatilor, cat si in randul femeilor.
Potrivit American Heart Association mai mult de 1 din 3 femei traieste cu o boala de inima. In Statele
Unite, la fiecare minut, o femeie moare din cauza unei boli de inima. Mai multe femei mor din cauza
bolilor de inima decat din cauza majoritatii tipurilor de cancer combinate.

104. Bolile de inimă sunt din ce în ce mai răspândite între români, pe lângă stress. Bolile
cardiovasculare sunt maladii serioase, care omoară oamenii lent şi tăcut. În Romania, la fiecare 9 –
10 minute, un om moare din cauza unei boli cardiovasculare. Multi romani sub 45 de ani mor din
cauza unor afectiuni ale inimii, iar diabetul zaharat, care are un factor major de risc cardiovascular,
afecteaza aproape 12% din populatia adulta a Romaniei.

105. Există, de asemenea, determinanţi mai profunzi pentru bolile cardiovasculare, „cauzele
cauzelor”. Patologia cardiovasculară reflectă schimbările majore de ordin politic, economic şi cultural
– globalizarea, urbanizarea şi îmbătrânirea populaţiei. În acest sens stresul şi sărăcia reprezintă
cauze potenţiale ale bolilor cardiovasculare.
31 | P a g e

ANATOMIA INIMII

106. Vreti sa stiti cat de mare e inima dumneavoastra? Strangeti pumnul. Marimea inimii depinde
de marimea persoanei, precum si de conditia in care se afla aceasta. In general, o inima sanatoasa are
dimensiunea pumnului dumneavoastra.

GENERALITĂȚI

107. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel global: mai mulţi oameni
mor anual din cauza acestor boli decât din orice altă cauză. Se estimează că până în 2030 aprox. 23,6
milioane de oameni vor muri din cauza bolilor cardiovasculare, în special prin afecţiuni miocardice şi
accidente vasculare cerebrale. Aceste două afecţiuni sunt prognozate să rămână principalele cauze de
deces.

108. Bolile de inima reprezinta „criminalul nr.1” atat in randul barbatilor, cat si in randul femeilor.
Potrivit American Heart Association mai mult de 1 din 3 femei traieste cu o boala de inima. In Statele
Unite, la fiecare minut, o femeie moare din cauza unei boli de inima. Mai multe femei mor din cauza
bolilor de inima decat din cauza majoritatii tipurilor de cancer combinate.

109. Bolile de inimă sunt din ce în ce mai răspândite între români, pe lângă stress. Bolile
cardiovasculare sunt maladii serioase, care omoară oamenii lent şi tăcut. În Romania, la fiecare 9 –
10 minute, un om moare din cauza unei boli cardiovasculare. Multi romani sub 45 de ani mor din
cauza unor afectiuni ale inimii, iar diabetul zaharat, care are un factor major de risc cardiovascular,
afecteaza aproape 12% din populatia adulta a Romaniei.

110. Există, de asemenea, determinanţi mai profunzi pentru bolile cardiovasculare, „cauzele
cauzelor”. Patologia cardiovasculară reflectă schimbările majore de ordin politic, economic şi cultural
– globalizarea, urbanizarea şi îmbătrânirea populaţiei. În acest sens stresul şi sărăcia reprezintă
cauze potenţiale ale bolilor cardiovasculare.

RITMUL INIMII NOASTRE

111. Inima nu este doar cel mai important mușchi din corp, este și cel mai muncitor. Aceasta bate
24 de ore pe zi, 7 zile pe saptămână de aproximativ 100.000 de ori în fiecare zi. Acest lucru înseamnă
că inima bate între 60-100 de ori pe minut. Pentru persoanele cu un ritm cardiac mai apropiat de 60
de bătăi pe minut, înseamnă că inima lor bate de aproximativ 86.000 de ori pe zi. Pentru cei care au
un ritm cardiac apropiat de 100, vorbim de 144.000 de batai pe zi.

112. Ritmul cardiac scade in timp ce dormiti. In timpul noptii, e comun ca ritmul cardiac sa scada
sub 60 de batai pe minut. De ce? Acest lucru se intampla pentru ca metabolismul incetineste, iar
sistemul nervos parasimpatic, care incetineste inima si te relaxeaza, este mai activ.

113. Ritmul cardiac este individual. Ritmul cardiac al unei persoane depinde de multi factori,
inclusiv varsta, nivelul de fitness, dimensiunea corpului si medicatia administrata. Frecventa
cardiaca de repaus pentru adulti este de obicei intre 60 si 100 de batai pe minut.

114. Inima poate sa bata pe cont propriu. Inima nu are nevoie de un creier sau de un organism pe
care sa se bazeaza pentru a continua sa bata. Inima are propriul sistem electric care determina
bataile acesteia, precum si pomparea sangelui. Tocmai din acest motiv, inima continua sa bata
32 | P a g e

pentru o perioada scurta de timp dupa moartea creierului sau dupa ce a fost eliminata din organism,
aceasta batand atata timp cat are oxigen.

115. Varsta si activitatea fizica va afecteaza ritmul cardiac:


 In general, pe masura ce copiii cresc sau adultii fac exercitii fizice, ritmul cardiac incetineste.
 Nou nascut (0-11 luni): intre 70 si 160 de batai pe minut
 1-4 ani: intre 80 si 120 de batai pe minut
 5-9 ani: intre 75 si 110 batai pe minut
 Copiii peste 10 ani si adultii care nu fac exercitii fizice: intre 60 si 100 de batai pe minut

116. Un timp indelungat petrecut pe scaun este asociat cu un risc mai mare de dezvoltare a bolilor
de inima. Este posibil sa fi auzit ca statul pe scaun este noul fumat. Numeroase studii arata ca statul
pe scaun este asociat cu afectiuni cronice, inclusiv cu bolile de inima.

117. Somnul este important pentru mentinerea sanatatii inimii. Scade riscul calcificarii arterelor.
Atunci cand sunteti obositi (din lipsa somnului) organismul elibereaza hormoni de stres, care
ingusteaza arterelor si cauzeaza inflamatie. In general un adult are nevoie de 7-8 de somn. Oamenii
care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte sunt expuși de două ori mai mult riscului de a dezvoltă boli
de inima, față de cei care dorm 7-8 ore pe noapte. Somnul ajută la reglarea activității insulinei iar
lipsa somnului face că celulele corpului tău să fie mai rezistente la insulină.

118. Persoanele care lucrează 11 ore pe zi sunt cu două treimi mai predispuse să sufere de un
infarct decât persoanele care lucrează doar 8 ore pe zi.

119. Scăderea în greutate. Talia poate fi chiar un indicator mai bun al sănătății inimii. Femeile cu o
talie mai mare de 85-90 cm și bărbații a căror talie depășește 100-110 cm au un risc crescut de boală.
Studiile arată că chiar și o pierdere în greutate de 5% până la 10% poate îmbunătăți semnificativ
sănătatea inimii. Și 30 până la 60 minute de sport aerobic efectuat de cel puțin 3 ori pe săptămâna,
poate consolida sănătatea inimii tale, reduce colesterolul ridicat, dar și tensiunea arterială.

120. Râsul este un bun medicament. Râsul este cu adevărat cel mai bun medicament. Corpul tău
răspunde la ras prin scăderea nivelului de cortizol care este hormonul stresului. Având niveluri mai
scăzute de stres, implicit de cortizol, ne poate scădea tensiunea arterială, ne îmbunătățește sistemul
imunitar și starea de spirit crește.

121. Studiile arată că persoanele cu depresie sunt de două ori mai susceptibile de a face atac de
cord. Depresia creste riscul aparitiei unui atac de cord, in special in cazul femeilor. Daca sunteti o
femeie cu varsta de sub 55 de ani si suferiti de depresie severa sau moderata, ar trebui sa fiti atenta.
Acest grup de femei au un risc dublu de a suferi un atac de cord.

122. Decesul partenerului poate creste riscul de atac de cord. Un studiu recent a constatat ca
adultii care au ajuns la varsta a treia si si-au pierdut partenerul de viata aveau de doua ori mai multe
sanse de a experimenta un atac de cord sau un accident vascular cerebral in luna care urmeaza
decesul partenerului decat persoanele care nu au tracut prin aceasta experienta. Unele studii au
sugerat ca persoanele care sunt in doliu experimenteaza modificari pe termen scurt ale tensiunii
arteriale, ale nivelului hormonilor de stres si ale factorilor care ajuta la coagularea sangelui.

123. Consumă alcool în doze mici. Alcoolul, în cantităţi mari, este extrem de toxic pentru inimă şi
pentru vasele de sânge. În schimb, în cantităţi mici, unul - două pahare de vin roşu pe zi, are efecte
33 | P a g e

benefice. Această, deoarece vinul este bogat în antioxidanți care ajută la protejarea vaselor de sânge
și poate reduce nivelul colesterolului. Și berea ajută? Berea conține un nivel ridicat de vitamina B6
care lupta împotriva acumulării de homocisteina, o substanță chimică dăunătoare inimii. Atenţie
însă, alcoolul nu este recomandat dacă ai trigliceridele mărite sau suferi de obezitate.

124. Aspirina poate preveni un atac de cord. Atacurile de cord se întâmplă atunci când plăcile de
colesterol inhibă fluxul de sânge în vasele care hrănesc inima. Aspirina acționează prin blocarea
anumitor substanțe chimice cum ar fi tromboxan care este produs în mod natural la coagularea
sângelui. Dacă tu sau altcineva apropiat are simptome de un atac de cord, trebuie luat aspirina cât
mai curând posibil ( după ce în prealabil ai consultat medicul) pentru a sparge blocajul și a restabili
fluxul de sânge spre inima.

125. Lipsa de afectiune conduce la boli ale inimii. Multe studii stiintifice au aratat ca oamenii care
sint inconjurati de afectiune, care daruiesc sau primesc zilnic mingiieri si atentie au mult mai putine
probleme cu inima decit ceilalti. Daca sinteti singur puteti adopta un mic animal de companie: o
pisicuta sau un catel care sigur vor sti sa va rasplateasca generozitatea, mingiierile si dragostea. Nu
faceti economie de mingiieri, de imbratisari si saruturi – nu degeaba a fost numita inima
responsabila cu iubirea!

126. Fa dragoste! Femeile care fac sex cel putin o data pe saptamana au un nivel mai ridicat de
estrogen, hormon care joaca un rol important in mentinerea sanatatii aparatului cardiovascular si
care reduce nivelul colesterolului rau (LDL). Activitatea sexuală este foarte importantă. Angajarea în
activități de reducere a stresului este una din cele mai naturale moduri de a îmbunătăți activitatea
inimii. Studiile au arătat că activitatea sexuală regulată reduce tensiunea arterială. Sexul de cel puțin
două ori pe săptămâna reduce substanțial riscul de boli de inima la bărbați. La persoanele care au cel
puțin 3 orgasme pe săptămână, probabilitea de suferi de o un atac cardiac scade la jumătate.
Atacurile în timpul unui act sexual sunt rare, însă 75% dintre ele se întâmplă oamenilor care înșeală.

127. Știați că muzica poate influența ritmul cardiac? Asculta muzica. In fiecare dimineata poti face,
timp de cateva minute, sarituri usoare pe loc, in ritmul muzicii. Exerseaza pana cand simti ca ti se
taie respiratia - acest gen de antrenament este excelent pentru inima.

128. Un stil sanatos de viata presupune si o atentie deosebita acordata organismului nostru. Astfel
nu trebuie doar sa tratam eventualele boli pe care le avem, ci sa prevenim bolile la care suntem
predispusi. Cand vine vorba despre inima, trebuie discutat aspectul obieceiurile nesanatoase care ii
pot face mult rau. Fumatul si consumul de alcool sunt doua dintre cele mai periculoase vicii pentru
inima. De alfel si consumul de alimente grase are efecte negative ale acesteia.Un regim echilibrat de
alimentatie este prietenul inimii sanatoase: o ajuta sa functioneze la parametri normali si in acelasi
timp previne afectiunile.

129. Simptomele unui atac de cord sunt diferite la barbati si la femei. Simptomele unui atac de
cord sunt diferite la barbati fata de cum sunt la femei. In timp ce barbatii raporteaza, de cele mai
multe ori, durere in piept, transpiratie, ameteala si greata, femeile experimenteaza mai degraba
taierea respiratiei, ameteala, lesin, dureri in abdomenul superior si o presiune in partea superioara a
spatelui.

130. Daca suferiti de o afectiune cardiaca, daca simtiti dureri în zona pieptului sau a umerilor,
daca sinteti slabit si ametit, daca ramineti fara respiratie dupa eforturi de mica intensitate ori sinteti
în virsta si nu ati facut miscare fizica niciodata, trebuie sa va adresati medicului.
34 | P a g e
35 | P a g e

131. „Vide cor tuum” – iată-ți inima!


(Despre alcătuirea inimii, motorul nostru cel de toate zilele!)
36 | P a g e

Primul decalog

Taifasurile inimii mele... sau sfaturi pentru a învața cum să fie... o eternă primăvara în inima mea!
37 | P a g e

Al doilea decalog

Inima umană - „gladiatorul din torace” și descoperirea focului din interiorul pieptului! Sau Noțiuni
de anatomie cardiovasculară
38 | P a g e

Al treilea decalog

Cum e... la 4 camere, cu 2 intrări și 2 ieșiri?


39 | P a g e

Al patrulea decalog

Cât de etanșe sunt valvele inimii tale?


40 | P a g e

Al cincelea decalog

Cât de bun e un perete... pe structură musculară?


41 | P a g e

132. Ați auzit vreodată pe cineva care adresându-se cuiva drag să îi spună: „Splina mea”… sau
„Ficatul meu”… sau chiar… „Creierașul meu drag”??? Cu siguranță că nu ați auzit! Poate doar
expresia „Nu te am la ficat” ne aduce aminte de existența altor organe.

133. În schimb: „inimioara mea” sau „suflețelul meu drag”… auzim tot mereu.

134. Așa încât, este cât se poate de clar că „HARMONIA CORDIS” este mult mai mult decât un
Festival de Chitară cunoscut în toată Europa de Est, nu numai în Cetatea Târgu Mureșului. Este de
fapt un concept filozofic privind un mod de viață după care tânjim și spre care ar trebui să tindem cu
toții. În realitate, se întâmplă să stăm pe loc, frânați din alergarea entuziastă la întâlnirea cu
„Armonia Cordului” nostru, cu toate că înflăcărarea și entuziasmul ne-a cuprins inima. Deoarece
„slabi la inimă” cum suntem noi oamenii... ne lovim, de multe ori, de o serie de bariere, frâne, piedici,
etc. plasate în calea evoluției pozitive, a schimbării stilului de viață și a vindecării noastre... de
propria noastră persoană.

135. Pentru că… noi oamenii înțelegem uneori prea târziu sensul cuvintelor lui Juan Jimenez, din
minunata lui poezie, initulată Setiembre (Septembrie), în care ne spune: „Cuibăreşte-te la mine-n
suflet./ (…) Nu cerceta dincolo de viaţa mea (nota mea – viața ta!),/ (…) învaţă să fii primăvară
/eternă în inima mea (nota mea – viața ta!)!”; cuvinte care pot (ar putea) fi un îndemn pentru găsirea
reperelor unui „itinerar de viață lungă” alături de o „inimă sănătoasă”; inimă - care alături de bătăile
ei, aplaudă existența. Deoarece „nu e armă mai puternică decât inima curată” iar voința inimii
nemărginite, de a scăpa de limitele și frânele spiritului și trupului nostru, vor da aripi picioarelor
noastre și ne vor elibera creierul din capcana rutinei cotidiene.

136. Revenind la primăvara inimii noastre, este cât se poate de clar că pentru a avea o „inimă
sănătoasă” trebuie să „ne luăm inima în dinți” și să înțelegem că a sosit vremea schimbării
(schimbarea stilului de viată, cu debarasarea de nesănătoasele și proastele obiceiuri). Cuvintele
distinsului cardiolog, profesorul Valentin Fuster: „Niciodată nu este prea târziu ca să începi să ai grijă
de tine. Niciodată nu este prea devreme ca să înveți” ... să trăiești (aș completa eu!), ne invită la
profunde reflexii, privind fragilitatea vieții, făcându-ne să ne punem întrebarea: „Cum să câștig timp
pentru... inima mea?”.

137. Schimbarea, trecerea sau „ieșirea din iarna inimii noastre” nu este nimic altceva decât o
transformare esențială care implică conștientizarea necesității schimbării vechilor, proaselor și
nesănătoaselor obiceiuri, cu unele noi sănătoase, care să amelioreze semnificativ calitatea vieții. Sau
cu alte cuvinte e vremea trecerii dintr-un anotimp plin de boli, incertitudini și nesiguranţa, care ne-a
invadat, care a pătruns în trupul şi în conştiinţa noastră, care ne-a înlăcrimat ochii şi îndurerat
inima, către un anotimp însorit, plin de perspective „roze” care să ducă la reînvierea corpului și a
spiritului nostru.

138. Trebuie să înțelegem repede că este momentul trezirii din letargica hibernare în care zacem
cu creierul îngheţat şi cu simţurile la limita de avarie. Deoarece oricât de obosit şi epuizat ne-ar fi
trupul, oricât de multe dezamăgiri şi neîmpliniri am purta în sufletul şi în inima noastră, oricâte
rezerve şi temeri am avea vizavi de schimbarea noastră, ACUM și AICI e momentul să ne mobilizăm
resursele ascunse, să ne ridicăm şi să pornim la drum, dar mai ales să ne scoatem din cap ideea de a
ceda sau renunţa, pentru că „inima noastră este prea plină de amar și de durere” ca să mai putem
face ceva. Iar dacă avem dorința „să rupem inima târgului” nu vom ține cont că suntem la capătul
puterilor și vom înțelege că numai credinţa şi perseverenţa noastră ne vor dovedi că suntem mai
puternici decât credeam odată.
42 | P a g e

139. Așa încât este cât e poate de clar că trecerea spre eterna şi însorita primăvară din inima
noastră nu este altceva decât un „dezgheţ al creierului” nostru, care, de fapt, este generatorul
senzaţiilor şi al trăirilor noastre. Rezultatul acestui dezghet va fi pe măsura așteptărilor; vom
constata cum trupul, inima şi creierul nostru se umplu cu (de) recunoştinţă, ca şi câmpurile cu flori
primăvara. Iar arterele şi venele noastre vor avea grijă ca „spiritul nostru vital” să ajungă în fiecare
celulă din corpul nostru, precum ajunge mirosul îmbătător şi reconfortant al florilor de primăvară.
Iar căldura soarelui primăvăratic ne va însufleți, făcând ca inima noastră să o ia la galop, într-o criză
de tahicardie, ca atunci când fiorul plăcut al emoției împlinirii unui vis ne învăluie în mod plăcut și
protector, precum mantia zăpezii care a învăluit pământul protejând semințele care stau în
așteptarea primăverii, ca să germineze!

140. Abia în acel moment vom realiza că ne-am trezit și că schimbarea mult dorită și absolut
necesară, pe „drumul către o inimă sănătoasă” a venit. Vom înțelege că acea „eternă primăvară din
inima noastră” înseamnă reinventarea noastră, înseamă o „inimă bună și largă”. Și mai știm că nicio
primăvară nu poate topi zăpada din sufletul, inima şi conştiinţa noastră dacă noi alegem să avem „o
inimă de piatră”, dacă noi nu vrem să ne „călcăm pe inimă” pentru că am hotărât că... nu este cazul să
schimbăm nimic, că alcoolul, tutunul și kilogramele în plus care ne condimentează viața sunt de fapt
un modus vivendi.

141. De fapt noi am hotărât că... nu vrem nici o schimbare în viața noastră. Cu alte cuvinte „ce caut
eu în viața mea și de ce tulbur liniștea inimii mele”, când de fapt nu e nevoie de mine acolo? Pentru
că în creierul nostru încă nu s-a născut întrebarea: „Este mai confortabil (oare așa o fi) să rămânem
robii dictonului: „Viața umană oscilează între dorință și plăcere”?... și să așteptăm ca intuiția noastră,
care are originea în „adâncul inimii” să ne trezească și să ne spună că vine o vreme când va trebui să
plătim „costul obiceiurilor nesănătoase”. Că direcția spre care se îndreaptă inima și creierul noastru e
cu sens unic!!!
43 | P a g e

INTRODUCERE ÎN DECALOAGELE INIMII UMANE


sau CUM SĂ FI PRIMĂVARA ETERNĂ A INIMII TALE?

ÎNVAȚĂ SĂ FI PRIMĂVARĂ ETERNĂ ÎN INIMA TA!

1. Ați auzit vreodată pe cineva care adresându-se cuiva drag să îi spună: „Splina mea”… sau „Ficatul
meu”… sau chiar… „Creierașul meu drag”??? Cu siguranță că nu ați auzit! Poate doar expresia „Nu te
am la ficat” ne aduce aminte de existența altor organe.

2. În schimb: „inimioara mea” sau „suflețelul meu drag”… auzim tot mereu.

3. Așa încât, este cât se poate de clar că „HARMONIA CORDIS” este mult mai mult decât un Festival de
Chitară cunoscut în toată Europa de Est, nu numai în Cetatea Târgu Mureșului. Este de fapt un
concept filozofic privind un mod de viață după care tânjim și spre care ar trebui să tindem cu toții. În
realitate, se întâmplă să stăm pe loc, frânați din alergarea entuziastă la întâlnirea cu „Armonia
Cordului” nostru, cu toate că înflăcărarea și entuziasmul ne-a cuprins inima. Deoarece „slabi la
inimă” cum suntem noi oamenii... ne lovim, de multe ori, de o serie de bariere, frâne, piedici, etc.
plasate în calea evoluției pozitive, a schimbării stilului de viață și a vindecării noastre... de propria
noastră persoană.

4. Pentru că… noi oamenii înțelegem uneori prea târziu sensul cuvintelor lui Juan Jimenez, din
minunata lui poezie, initulată Setiembre (Septembrie), în care ne spune: „Cuibăreşte-te la mine-n
suflet./ (…) Nu cerceta dincolo de viaţa mea (nota mea – viața ta!),/ (…) învaţă să fii
primăvară /eternă în inima mea (nota mea – viața ta!)!”; cuvinte care pot (ar putea) fi un
îndemn pentru găsirea reperelor unui „itinerar de viață lungă” alături de o „inimă sănătoasă”; inimă -
care alături de bătăile ei, aplaudă existența. Deoarece „nu e armă mai puternică decât inima curată”
iar voința inimii nemărginite, de a scăpa de limitele și frânele spiritului și trupului nostru, vor da
aripi picioarelor noastre și ne vor elibera creierul din capcana rutinei cotidiene.

5. Revenind la primăvara inimii noastre, este cât se poate de clar că pentru a avea o „inimă
sănătoasă” trebuie să „ne luăm inima în dinți” și să înțelegem că a sosit vremea schimbării
(schimbarea stilului de viată, cu debarasarea de nesănătoasele și proastele obiceiuri). Cuvintele
distinsului cardiolog, profesorul Valentin Fuster: „Niciodată nu este prea târziu ca să începi să ai grijă
de tine. Niciodată nu este prea devreme ca să înveți” ... să trăiești (aș completa eu!), ne invită la
profunde reflexii, privind fragilitatea vieții, făcându-ne să ne punem întrebarea: „Cum să câștig
timp pentru... inima mea?”.

6. Schimbarea, trecerea sau „ieșirea din iarna inimii noastre” nu este nimic altceva decât o transformare
esențială care implică conștientizarea necesității schimbării vechilor, proaselor și nesănătoaselor
44 | P a g e

obiceiuri, cu unele noi sănătoase, care să amelioreze semnificativ calitatea vieții. Sau cu alte cuvinte e
vremea trecerii dintr-un anotimp plin de boli, incertitudini și nesiguranţa, care ne-a invadat, care a
pătruns în trupul şi în conştiinţa noastră, care ne-a înlăcrimat ochii şi îndurerat inima, către un
anotimp însorit, plin de perspective „roze” care să ducă la reînvierea corpului și a spiritului nostru.

7. Trebuie să înțelegem repede că este momentul trezirii din letargica hibernare în care zacem cu
creierul îngheţat şi cu simţurile la limita de avarie. Deoarece oricât de obosit şi epuizat ne-ar fi
trupul, oricât de multe dezamăgiri şi neîmpliniri am purta în sufletul şi în inima noastră, oricâte
rezerve şi temeri am avea vizavi de schimbarea noastră, ACUM și AICI e momentul să ne
mobilizăm resursele ascunse, să ne ridicăm şi să pornim la drum, dar mai ales să ne
scoatem din cap ideea de a ceda sau renunţa, pentru că „inima noastră este prea plină de
amar și de durere” ca să mai putem face ceva. Iar dacă avem dorința „să rupem inima târgului” nu
vom ține cont că suntem la capătul puterilor și vom înțelege că numai credinţa şi perseverenţa
noastră ne vor dovedi că suntem mai puternici decât credeam odată.

8. Așa încât este cât e poate de clar că trecerea spre eterna şi însorita primăvară din inima noastră nu
este altceva decât un „dezgheţ al creierului” nostru, care, de fapt, este generatorul senzaţiilor şi al
trăirilor noastre. Rezultatul acestui dezghet va fi pe măsura așteptărilor; vom constata cum trupul,
inima şi creierul nostru se umplu cu (de) recunoştinţă, ca şi câmpurile cu flori primăvara. Iar arterele
şi venele noastre vor avea grijă ca „spiritul nostru vital” să ajungă în fiecare celulă din corpul nostru,
precum ajunge mirosul îmbătător şi reconfortant al florilor de primăvară. Iar căldura soarelui
primăvăratic ne va însufleți, făcând ca inima noastră să o ia la galop, într-o criză de tahicardie, ca
atunci când fiorul plăcut al emoției împlinirii unui vis ne învăluie în mod plăcut și protector, precum
mantia zăpezii care a învăluit pământul protejând semințele care stau în așteptarea primăverii, ca să
germineze!

9. Abia în acel moment vom realiza că ne-am trezit și că schimbarea mult dorită și absolut necesară, pe
„drumul către o inimă sănătoasă” a venit. Vom înțelege că acea „eternă primăvară din inima noastră”
înseamnă reinventarea noastră, înseamă o „inimă bună și largă”. Și mai știm că nicio primăvară nu
poate topi zăpada din sufletul, inima şi conştiinţa noastră dacă noi alegem să avem „o inimă de
piatră”, dacă noi nu vrem să ne „călcăm pe inimă” pentru că am hotărât că... nu este cazul să
schimbăm nimic, că alcoolul, tutunul și kilogramele în plus care ne condimentează viața sunt de fapt
un modus vivendi.

10. De fapt noi am hotărât că... nu vrem nici o schimbare în viața noastră. Cu alte cuvinte „ce caut
eu în viața mea și de ce tulbur liniștea inimii mele”, când de fapt nu e nevoie de mine acolo? Pentru
că în creierul nostru încă nu s-a născut întrebarea: „Este mai confortabil (oare așa o fi) să rămânem
robii dictonului: „Viața umană oscilează între dorință și plăcere”?... și să așteptăm ca intuiția noastră,
care are originea în „adâncul inimii” să ne trezească și să ne spună că vine o vreme când va trebui să
plătim „costul obiceiurilor nesănătoase”. Că direcția spre care se îndreaptă inima și creierul noastru e
cu sens unic!!!

ÎMI AMINTESC CE „INIMĂ BUNĂ” AVEAM ODATĂ!


45 | P a g e

11. Toate acestea se întâmplă, pentru că... în graba bifării punctelor din agenda cotidiană, sub presiunea
stresului care ne apasă (pentru că ne mulțumim să credem că stresul este inevitabil și nu poate fi
controlat pentru că vine din exterior sau mai grav – uităm de „stresul nostru interior”), uităm că
simplificându-ne existența, „prindem inimă” ca să vedem culoarea vieții.

12. Uităm că aruncați în valurile vieții, „fața ni se veștejește și inima ni se topește” atunci când ținem
cont de povestea cu cei care se îneacă la mal (nu găsesc soluții), sau mai bine zis eșuează,
distrăgându-ne atenția de la esență, în loc să ne „tragă inima” să ne gândim doar cum să găsim mai
rapid malul (soluțiile sunt mult mai aproape de noi, decât credem!). Asta se întâmplă nu datorită
faptului că „avem impresia că nu știim înota în valurile vieții”, ci pentru că grijile noastre
exagerate ne amăresc inima, ne cresc pulsul, ne cresc tensiunea, expunându-ne din plin „riscului
cardiovascular”.

13. Inima noastră, inima umană – organul intern musculos central al aparatului circulator, situat în
partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui
în organism, cea care ne dă puterea sufletească care ne face capabili de iubire, de curaj - este mai
mult decât materia din care este compusă, mai mult decât un simplu mușchi striat, cu o mulțime de
caracteristici și particularități care îl fac să fie unic dar mai ales de neprețuit pentru toate ființele vii.

14.Inima are propria ei energie, propriile circuite energetice. De fapt inima („Inimă“, pe de altă parte,
este termenul moştenit din latinescul anima, cuvîntul care numeşte suflul vital sau „spiritul vital”),
prin al ei „spirit vital” este o formă de energie care ne pune în legatură directă cu Divinitatea, ne
conectează cu Energia Universală, coordonatorul și controlorul tuturor evenimentelor, care ne învață
și ne reamintește mereu, șoptindu-ne cu a ei „voce”, că nimic, sau mai corect, că niciun eveniment
din viața noastră nu se întâmplă fără motiv.

15. Totodată sinonimul cord (care ne dă acele „nemiloase atacuri”) provine din latină și nu este nevoie de
prea multe cuvinte pentru a înțelege sensul latinescului cordis sau mai clar „corda”. Versurile de mai
jos, „declarația de dragoste” a unui necunoscut: „... De rupi o coardă de vioară,/ Ea tace, moare
tremurând.../ O altă coarda îi ia locul.../ Și-auzi vioara iar cântând./ Dar dacă dintr-o întâmplare,/ În
coarda inimii lovești,/ Ea tace...se pierde fără urmă/ Și nu mai poți s-o-nlocuiești/...” sunt suficient
de elocvente pentru a scoate în evidență că vibrația corzilor înseamnă viață, înseamnă suflu vital;
ruperea lor (a corzilor „cordului”) = încetarea bătăilor = sfârșitul vibrațiilor = ...
moartea artistului și inutilitatea... instrumentului.

16.Abia atunci vom înțelege că uneori răspunsul la întrebarea: „Cum să „pornești” o inimă oprită?” nu
este... nicicum, ci este: „depinde de când este „oprită” dar, mai ales, depinde esențial de
cauza care a produs „oprirea inimii”!”. Pentru că... uneori „descoperim focul din
interiorul pieptului nostru”... prea târziu!

17. Concluziile sunt cât se poate de clare. Noi știm că scopul vieții noastre este mântuirea și chiar mai
mult de atât, vindecarea noastră trupească și sufletească. Pentru că, poți fii (putem fii) cu „inima
împăcată” doar atunci când înțelegi (înțelegem) pe deplin sensul cuvintelor poetului Rumi, care
spunea: „Fiecare om are o menire de împlinit. Dacă uiţi toate celelalte lucruri, dar ştii asta, ştii totul.
Însă dacă ştii orice altceva şi uiţi faptul acesta, nu ştii nimic şi vei fi trăit în zadar.”
46 | P a g e

18. Aflarea sensului suferințelor noastre este doar unul din pașii de pe drumul mântuirii noastre.
Parcurgerea drumului vindecării cere o minte limpede și o „inimă neinfricată” pregătită de sacrificii
și privațiuni. Ar trebui să avem în fața ochilor mereu următoarele cuvinte: „Cei care doresc să se
vindece, dar fără să suporte niciun fel de durere, sunt la fel ca cei care doresc progresul, dar fără
schimbare.”

19.Pentru că uneori, noi oamenii, realizăm mult prea târziu că lucrurile de care nu ne putem detașa,
crezând că nu le putem schimba, deoarece sunt părți componente esențiale ale vieții noastre... sunt
de fapt niște „atașamente psihice”!

20. Pentru a reuși asta trebuie să știm că datorită interconexiunilor din organismul nostru, între
creierul și inima noastră există un schimb informațional permanent, dovada fiind
influentă gândurilor asupra sănătății inimii noastre. Sănătatea inimii este influențată de felul
gândurilor noastre, o gândire pozitivă fiind un element esențial spre o inimă sănătoasă.
47 | P a g e

Inteligenta inimii

Ce este inteligenta inimii?


Acasa/Invatam impreuna Like Share Share Tweet9679 vizualizari

De-a lungul marii parti a istoriei consemnate, in scrieri si in traditiile orale ale multor diverse culturi,
oamenii au crezut cu tarie intr-o inima inteligenta. Ca si copii, ni s-a spus adesea sa ne urmam inima pentru
a gasi raspunsul. Cand am facut-o, am gasit adesea putere de patrundere sau claritate asupra problemei cu
care ne-am confruntam.
Insa apoi pe masura ce am crescut mai mari, am adoptat despre inteligenta punctele de vedere pe care le-
am invatat la scoala: ca abilitatea de a invata, intelege, rationa si pune in aplicare cunoasterea era o functie a
creierului din cap. Nu ne-a venit niciodata in minte ca simtul intuitiv sau claritatea pe care am dobandit-o
ascultandu-ne inima avea ceva de-a face cu inima mea fizica. Asa ca este oarecum firesc ca atunci cand veti
citit despre cercetari asupra “inteligentei inimii”, sa ramaneti fascinati, asa cum mis-a intamplat si mie.
In timpul anilor 1960 si ’70 fiziologii John si Beatrice Lacey au condus cercetari care au aratat ca inima de
fapt comunica cu creierul in feluri care afecteaza enorm modul cum percepem lumea din jurul nostru si
reactionam la aceasta. Astazi, la mai mult de o jumatate de secol dupa ce ei si-au inceput cercetarile, stim cu
mult mai mult despre inima inteligenta:
Inima ne trimite semnale emotionale si intuitive pentru a ne ajuta sa ne guvernam vietile.inima inteligenta
Inima directioneaza si aliniaza multe sisteme din corp, astfel incat ele sa poata functiona in armonie unele
cu altele.
Inima are propriul ei sistem nervos complex si independent cunoscut ca si “creierul inimii”.
Creierul independent al inimii si sistemul ei nervos transmite informatia catre creierul din craniu, creand un
sistem de comunicatie duplex intre inima si creier.
Inima isi ia multe din propriile ei decizii.
Inima incepe sa bata in fatul nenascut inainte ca organul gandirii, creierul sa fie format, un proces pe care
savantii il numesc autoritmic.
Fiintele umane isi formeaza un creier emotional cu mult inainte de unul rationala, si o inima care bate,
inainte de amandoua.
Cercetatorii de la diferite institutii au inceput sa arate in anii 1980 si ’90 ca succesul in viata depinde mai
mult de abilitatea unui individ de a-si gestiona eficient emotiile decat de abilitatea intelectuala a creierului
din cap. Aceste descoperiri au avut in mod natural ca rezultat dorinta oamenilor de a sti cum sa insufle
inteligenta emotiilor lor.
Doc Childre a fondat Institutul de Matematica a Inimii (Institute of HeartMath - IHM) in 1991 pentru a
studia inteligenta inimii. Savantii de la IHM au expus o teorie cum ca inteligenta inimii de fapt transfera
inteligenta emotiilor si insufla puterea managementului emotional. Cu alte cuvinte, inteligenta inimii este in
mod real sursa inteligentei emotionale. In cartea Solutia matematicii inimii/The HeartMath Solution, scrisa
de Doc Childre si de asociatul sau si multa vreme purtatorul de cuvant al HeartMath, Howard Martin, ei
explica:

“Din cercetarea noastra de la Institute of HeartMath, am concluzionat ca inteligenta si intuitia sunt elevate
cand invatam sa ascultam mai profund de propria noastra inima. Prin invatarea descifrarii mesajelor pe care
le primim de la inima noastra, noi dobandim perceptia ascutita necesara pentru a ne gestiona eficient
48 | P a g e

emotiile in mijlocul schimbarilor de viata. Cu cat mai mult invatam sa ascultam de inteligenta inimii si sa o
urmam, cu atat mai educate, echilibrate si coerente devin emotiile noastre. Fara influenta calauzitoare a
inimii, cadem cu usurinta prada emotiilor reactive precum insecuritatea, mania, frica si blamarea, ca si altor
reactii si comportamente care ne seaca de energie."
Cercetarile de inceput ale HeartMath au gasit ca emotiile negative ne scot sistemul nervos din starea de
echilibru. Cand s-a intamplat acest lucru, ritmul inimii devine dezordonat, si apare zimtat pe un ecran
monitor cardiac. Inima a comunicat acea dezordine/tulburare creierului si rezultatul a fost inhibitia
corticala. Emotiile pozitive, prin contrast, au fost gasite ca sporind ordinea si echilibrul in sistemul nervos si
producand ritmuri line, armonioase ale inimii, ritmuri care au amplificat abilitatea oamenilor de a percepe
clar lumea din jurul lor.
Cercetarile HeartMath definesc inteligenta inimii ca fiind fluxul de constientizare, intelegere si intuitie pe
care il experimentam atunci cand mintea si emotiile sunt aduse pe un aliniament coerent cu inima. Acest
flux poate fi activat prin practica autoinitiata, si cu cat mai mult acordam atentie cand simtim ca inima ne
vorbeste sau ne calauzeste, cu atat mai mare este abilitatea noastra de a accesa mai frecvent aceasta
inteligenta si calauzire. Inteligenta inimii se afla la baza organizarii celulare si calauzeste si face sa evolueze
organismele catre ordine constientizare si coerenta sporita a sistemelor lor corporale.
Astazi sunt zeci de documente stiintifice despre cercetarile HeartMath asupra inteligentei inimii si zeci de
universitati studiind aplicatiile acesteia pentru autoreglare emotionala, sanatate, performanta academica,
dezvoltare intuitiva si multe altele.
Sfatul meu, nu incetati niciodata sa ganditi cu inima
49 | P a g e

Câteva semne care îţi arată că ai probleme cu inima


Inima are o capacitate de adaptare remarcabilă, de aceea, afecţiunile sale pot fi asimptomatice. În general,
există numeroase boli care prin manifestările lor ne pot duce cu gândul la o boală de inimă. Medicul Chivu
Gheorghe Claudiu spune pentru Gândul cât de rău ne poate face stresul şi care sunt simptomele care trag un
semnal de alarmă asupra stării noastre de sănătate.

Stresul este un factor frecvent încriminat când vine vorba de apariţia bolilor cardiovasculare. “Îmi amintesc
că, în facultate, la cursul de cardiologie, am învăţat că boala ischemică a inimii, adică angina pectorală şi
infarctul miocardic apar mai frecvent la directori, centraliste, oameni cu muncă de răspundere şi presiune
mare asupra lor. Chiar dacă stresul nu este menţionat ca cel mai important factor responsabil de apariţia
bolilor de inimă, dacă analizăm mecanismele indirecte prin care acesta poate acţiona, vom observa un rol
cumulativ extrem de important.

Aceşti factori direcţi influentaţi de stres sunt: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, necesitatea de a
fuma, excesul alimentar, sindromul inflamator, stările depresive. Toţi aceşti factori sunt influenţaţi de stres,
dar, la rândul lor, reprezintă elemente de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare”, spune medicul
Chivu Gheorghe Claudiu pentru Gândul.

Ne putem gândi că avem o boală de inimă dacă avem o durere în piept, care apare cel mai frecvent la efort,
dar şi la emoţii. “Oboseala sau lipsa de aer la efort sau când stăm culcaţi pot sugera, de asemenea, o suferinţă
a inimii. Palpitaţiile frecvente, adică bătăile neregulate ale inimii însoţite de ameţeli, pierderile temporare
ale stării de conştienţă, durerile de cap apar în boli cardiovasculare şi trebuie menţionate la vizita la medicul
de familie sau medicul specialist cardiolog. La copii, boala de inimă este sugerată de invineţirea buzelor sau
a feţei la efortul de plâns, oboseală rapidă la supt, creştere lentă sau stagnare în greutate, infecţii respiratorii
frecvente. Unele malformaţii cardiace congenitale, adică boli de inimă din naştere, se pot manifesta cu o
poziţie frecventă a copilului în genuflexie (pe vine)”, spune medicul specializat în chirurgie cardiovasculară
pentru Gândul.

Boala ischemică a inimii sau afecţiunea coronariană este încriminată ca boala vremurilor moderne, iar
stresul şi dezechilibrele alimentare duc la apariţia şi dezvoltarea sa. “Angina de efort, angina instabilă şi
infarctul sunt etape în evoluţia bolii coronariene, iar principala manifestare este durerea la nivelul toracelui,
cel mai frecvent în spatele sternului, durere a cărei intensitate variază de la uşoară la severă în cazul
infarctului miocardic. De obicei, durata crizelor anginoase este de ordinul minutelor, iar durerea încetează la
oprirea efortului sau la administrarea de nitroglicerină sublingual”, spune medicul pentru Gândul.

În infarctul miocardic, durerea este continuă, prelungită şi acompaniată de fenomene vegetative marcate:
disconfort extrem, transpiraţii abundente. “În insuficienţa cardiacă, boala în care inima nu mai face faţă în a
asigura necesarul de sânge al organismului, apare oboseala, lipsa de aer, palpitaţiile. Picioarele se umflă,
ficatul şi inima se măresc. În urmă cu 20 de ani, insuficienţa cardiacă era determinată de bolile valvulare ale
inimii, apărute pe fondul reumatismului acut din timpul copilăriei şi adolescenţei. Odata cu profilaxia şi
tratamentul standardizat al afecţiunii reumatice, bolile valvulare au scăzut ca frecvenţă ”, subliniază medicul
Chivu Gheorghe Claudiu pentru Gândul.
50 | P a g e

De ce se recomanda sa te increzi mai mult in inima decat in logica creierului

iulie 30, 2015 vt InimaInima, Puterea Inimii


Până nu demult, oamenii de ştiinţă au crezut că doar prin gândurile noastre emitem energie către exterior şi
că cel mai puternic emiţător energetic din corpul uman ar fi astfel creierul, cu impulsurile sale
electromagnetice. S-a demonstrat însă că avem un emiţător mult mai puternic. Inima. Una din cele mai mari
descoperiri ale secolului XX este că inima are şi un alt rol decât cel de pompă de sânge.

sfat_0

Descoperirea a fost făcută de Institutul de Cardiologie din California. Ei au spus că acest organ miraculos e
înzestrat cu inteligenţă, inteligenţa inimii, şi că influenţa inimii este foarte importantă, foarte profundă
pentru noi.
În 1994, cercetătorul american J.A. Armour introducea conceptul de „creier al inimii“, după ce rezultatele
studiilor arătau că inima are un sistem nervos, suficient de complex pentru a putea fi recunoscut drept un
„mic creier“ propriu. Acest sistem nervos al inimii conţine în jur de 40.000 de neuroni, cu mult mai puţini
decât neuronii cerebrali, care sunt în jur de 100 de miliarde. Cu toate acestea, circuitul elaborat pe care îl
formează permite inimii să acţioneze independent de creier (prin învăţare, memorie, senzaţie) şi chiar să
influenţeze procesele cognitive la nivelul creierului, cu care ea comunică. Adică inima acţionează ca şi cum
are o minte a ei şi influenţează profund felul cum percepem lumea şi cum îi răspundem. Cercetările făcute de
Joel şi Beatrice Lacey de la Institutul de Cercetare Fels, în anii ’70, au descoperit că atunci când creierul
trimite semnale inimii, prin sistemul nervos, inima noastră nu se supune automat. Cu toate acestea, creierul
se supune tuturor mesajelor şi instrucţiunilor trimise de către inimă. Un alt studiu a demonstrat că inima
este implicată şi în procesarea şi decodificarea informaţiei intuitive. Cercetări anterioare descoperiseră că
accesul la intuiţie se face şi prin creier, dar, spre surpriza cercetătorilor, a reieşit că inima este mai rapidă
decât creierul în receptarea şi reacţia la informaţiile despre evenimente viitoare, înainte ca acestea să se
întâmple (McCraty, Atkinson & Bradley, 2004). Ştiaţi că undele cerebrale ale unei persoane se pot sincroniza
cu undele câmpului magnetic ale inimii altei persoane? Deci ce gândim despre cineva poate fi simţit de acela
chiar în inimă.

Inima trimite către creier mai multă informaţie decât primeşte

Între inimă şi creier se produce o comunicare dinamică, continuă, ca un dialog, fiecare organ influenţând
permanent funcţia celuilalt. Există patru tipuri de conexiuni care pleacă din inimă spre creier. Primul este
comunicarea neurologică prin transmisia de impulsuri nervoase: interesant este că inima trimite către creier
mai multă informaţie decât primeşte, şi e singurul organ din corpul uman care poate face asta. Deci poate
inhiba sau activa părţi din creier, în funcţie de circumstanţe, influenţând percepţia realităţii şi, în final,
reacţiile. Alt tip de comunicare al inimii este prin hormoni şi neurotransmiţători: inima este cea care
produce hormonul ANF, care asigură echilibrul general al corpului (homeostazia). Unul din efectele sale este
inhibarea producerii de hormoni ai stresului, alături de producerea şi eliberarea de oxitocină, „hormonul
iubirii“. Al treilea tip este comunicarea prin unde de presiune, adică prin ritmul cardiac şi variaţiile acestuia,
inima trimiţând mesaje către creier şi către restul corpului. Şi în al patrulea mod, comunicarea energetică,
prin câmpul electromagnetic al inimii care este mai puternic decât al oricărui alt organ din corp.

Emiterea unei emoţii determină instantaneu răspuns în ADN


51 | P a g e

Câmpul electric al inimii este de aproximativ 60 de ori mai mare decât amplitudinea activităţii electrice
generate de creier. Câmpul magnetic produs de inimă este de 5.000 de ori mai mare în intensitate decât
câmpul produs de creier. Acest câmp se schimbă în funcţie de starea emoţională. Când ne temem, simţim
frustrare sau stres, el devine haotic.

Sentimentele umane care pleacă din inima noastră, având în spate convingerile noastre profunde,
influenţează ADN-ul şi el, la rândul său, influenţează atomii, materia.

S-au realizat experimente care au arătat că stările de iubire, de recunoştinţă dilată, modifică lanţurile de
ADN, iar la stres, furie, frustrare, molecula de ADN se micşorează, se contractă şi implicit blochează codurile
sale. Tot demonstrat este că aceste coduri se deblochează instantaneu dacă experimentatorii reuşeau să
emită iar iubire, recunoştinţă, bucurie. Emiterea unei emoţii determină la miime de secundă, deci
instantaneu, răspuns în ADN, chiar dacă mostra studiată era la distanţe imense de experimentator.

Concluzia este că sentimentele şi gândurile noastre pot modifica ADN-ul, iar ADN-ul modifică materia din
care e structurată lumea. Când trăim compasiune, iertare, dragoste influenţăm propriul ADN, dar mai mult
decât atât, putem transmite aceste modificări în afara noastră, la distanţe oricât de mari, prin câmpul
cuantic, influenţând tot ce este în lume. – doxologia.ro
52 | P a g e

NUTRIȚIA
ÎN BOLILE CARDIOVASCULARE
ȘI ALTE 101 SFATURI
PENTRU O INIMĂ SĂNĂTOASĂ

Motto „Dacă te uiţi în inima ta şi nu afli nimic rău acolo, de ce te-ai mai teme? Ce motiv ai mai avea să te
temi?”
Confucius
53 | P a g e

GENERALITĂȚI

1. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel global: mai mulţi oameni mor
anual din cauza acestor boli decât din orice altă cauză. Se estimează că până în 2030 aprox. 23,6
milioane de oameni vor muri din cauza bolilor cardiovasculare, în special prin afecţiuni miocardice şi
accident vascular cerebral. Aceste două afecţiuni sunt prognozate să rămână principalele cauze de
deces.

2. Bolile de inima reprezinta „criminalul nr.1” atat in randul barbatilor, cat si in randul femeilor.
Potrivit American Heart Association mai mult de 1 din 3 femei traieste cu o boala de inima. In Statele
Unite, la fiecare minut, o femeie moare din cauza unei boli de inima. Mai multe femei mor din cauza
bolilor de inima decat din cauza majoritatii tipurilor de cancer combinate.

3. Bolile de inimă sunt din ce în ce mai răspândite între români, pe lângă stress. Bolile cardiovasculare
sunt maladii serioase, care omoară oamenii lent şi tăcut. În Romania, la fiecare 9 – 10 minute, un om
moare din cauza unei boli cardiovasculare. Multi romani sub 45 de ani mor din cauza unor afectiuni
ale inimii, iar diabetul zaharat, care are un factor major de risc cardiovascular, afecteaza aproape 12%
din populatia adulta a Romaniei.

4. Există, de asemenea, determinanţi mai profunzi pentru bolile cardiovasculare, „cauzele cauzelor”.
Patologia cardiovasculară reflectă schimbările majore de ordin politic, economic şi cultural –
globalizarea, urbanizarea şi îmbătrânirea populaţiei. În acest sens stresul şi sărăcia reprezintă cauze
potenţiale ale bolilor cardiovasculare.

5. Inima nu este doar cel mai important mușchi din corp, este și cel mai muncitor. Aceasta bate 24 de
ore pe zi, 7 zile pe saptămână de aproximativ 100.000 de ori în fiecare zi. Acest lucru înseamnă că
inima bate între 60-100 de ori pe minut. Pentru persoanele cu un ritm cardiac mai apropiat de 60 de
bătăi pe minut, înseamnă că inima lor bate de aproximativ 86.000 de ori pe zi. Pentru cei care au un
ritm cardiac apropiat de 100, vorbim de 144.000 de batai pe zi.

6. Ritmul cardiac scade in timp ce dormiti. In timpul noptii, e comun ca ritmul cardiac sa scada sub 60
de batai pe minut. De ce? Acest lucru se intampla pentru ca metabolismul incetineste, iar sistemul
nervos parasimpatic, care incetineste inima si te relaxeaza, este mai activ.

7. Ritmul cardiac este individual. Ritmul cardiac al unei persoane depinde de multi factori, inclusiv
varsta, nivelul de fitness, dimensiunea corpului si medicatia administrata. Frecventa cardiaca de
repaus pentru adulti este de obicei intre 60 si 100 de batai pe minut.

8. Inima poate sa bata pe cont propriu. Inima nu are nevoie de un creier sau de un organism pe care sa
se bazeaza pentru a continua sa bata. Inima are propriul sistem electric care determina bataile
acesteia, precum si pomparea sangelui. Tocmai din acest motiv, inima continua sa bata pentru o
perioada scurta de timp dupa moartea creierului sau dupa ce a fost eliminata din organism, aceasta
batand atata timp cat are oxigen.

9. Varsta si activitatea fizica va afecteaza ritmul cardiac:


 In general, pe masura ce copiii cresc sau adultii fac exercitii fizice, ritmul cardiac incetineste.
 Nou nascut (0-11 luni): intre 70 si 160 de batai pe minut
 1-4 ani: intre 80 si 120 de batai pe minut
54 | P a g e

 5-9 ani: intre 75 si 110 batai pe minut


 Copiii peste 10 ani si adultii care nu fac exercitii fizice: intre 60 si 100 de batai pe minut

10. Vreti sa stiti cat de mare e inima dumneavoastra? Strangeti pumnul. Marimea inimii depinde
de marimea persoanei, precum si de conditia in care se afla aceasta. In general, o inima sanatoasa are
dimensiunea pumnului dumneavoastra.

11. Un timp indelungat petrecut pe scaun este asociat cu un risc mai mare de dezvoltare a bolilor de
inima. Este posibil sa fi auzit ca statul pe scaun este noul fumat. Numeroase studii arata ca statul pe
scaun este asociat cu afectiuni cronice, inclusiv cu bolile de inima.

12. Somnul este important pentru mentinerea sanatatii inimii. Scade riscul calcificarii arterelor. Atunci
cand sunteti obositi (din lipsa somnului) organismul elibereaza hormoni de stres, care ingusteaza
arterelor si cauzeaza inflamatie. In general un adult are nevoie de 7-8 de somn. Oamenii care dorm
mai puțin de 6 ore pe noapte sunt expuși de două ori mai mult riscului de a dezvoltă boli de inima,
față de cei care dorm 7-8 ore pe noapte. Somnul ajută la reglarea activității insulinei iar lipsa
somnului face că celulele corpului tău să fie mai rezistente la insulină.

13. Persoanele care lucrează 11 ore pe zi sunt cu două treimi mai predispuse să sufere de un infarct decât
persoanele care lucrează doar 8 ore pe zi.

14.Scăderea în greutate. Talia poate fi chiar un indicator mai bun al sănătății inimii. Femeile cu o talie
mai mare de 85-90 cm și bărbații a căror talie depășește 100-110 cm au un risc crescut de boală.
Studiile arată că chiar și o pierdere în greutate de 5% până la 10% poate îmbunătăți semnificativ
sănătatea inimii. Și 30 până la 60 minute de sport aerobic efectuat de cel puțin 3 ori pe săptămâna,
poate consolida sănătatea inimii tale, reduce colesterolul ridicat, dar și tensiunea arterială.

15. Râsul este un bun medicament. Râsul este cu adevărat cel mai bun medicament. Corpul tău răspunde
la ras prin scăderea nivelului de cortizol care este hormonul stresului. Având niveluri mai scăzute de
stres, implicit de cortizol, ne poate scădea tensiunea arterială, ne îmbunătățește sistemul imunitar și
starea de spirit crește.

16.Studiile arată că persoanele cu depresie sunt de două ori mai susceptibile de a face atac de cord.
Depresia creste riscul aparitiei unui atac de cord, in special in cazul femeilor. Daca sunteti o femeie
cu varsta de sub 55 de ani si suferiti de depresie severa sau moderata, ar trebui sa fiti atenta. Acest
grup de femei au un risc dublu de a suferi un atac de cord.

17. Decesul partenerului poate creste riscul de atac de cord. Un studiu recent a constatat ca adultii care
au ajuns la varsta a treia si si-au pierdut partenerul de viata aveau de doua ori mai multe sanse de a
experimenta un atac de cord sau un accident vascular cerebral in luna care urmeaza decesul
partenerului decat persoanele care nu au tracut prin aceasta experienta. Unele studii au sugerat ca
persoanele care sunt in doliu experimenteaza modificari pe termen scurt ale tensiunii arteriale, ale
nivelului hormonilor de stres si ale factorilor care ajuta la coagularea sangelui.

18. Consumă alcool în doze mici. Alcoolul, în cantităţi mari, este extrem de toxic pentru inimă şi
pentru vasele de sânge. În schimb, în cantităţi mici, unul - două pahare de vin roşu pe zi, are efecte
benefice. Această, deoarece vinul este bogat în antioxidanți care ajută la protejarea vaselor de sânge
și poate reduce nivelul colesterolului. Și berea ajută? Berea conține un nivel ridicat de vitamina B6
care lupta împotriva acumulării de homocisteina, o substanță chimică dăunătoare inimii. Atenţie
însă, alcoolul nu este recomandat dacă ai trigliceridele mărite sau suferi de obezitate.
55 | P a g e

19.Aspirina poate preveni un atac de cord. Atacurile de cord se întâmplă atunci când plăcile de
colesterol inhibă fluxul de sânge în vasele care hrănesc inima. Aspirina acționează prin blocarea
anumitor substanțe chimice cum ar fi tromboxan care este produs în mod natural la coagularea
sângelui. Dacă tu sau altcineva apropiat are simptome de un atac de cord, trebuie luat aspirina cât
mai curând posibil ( după ce în prealabil ai consultat medicul) pentru a sparge blocajul și a restabili
fluxul de sânge spre inima.

20. Lipsa de afectiune conduce la boli ale inimii. Multe studii stiintifice au aratat ca oamenii care
sint inconjurati de afectiune, care daruiesc sau primesc zilnic mingiieri si atentie au mult mai putine
probleme cu inima decit ceilalti. Daca sinteti singur puteti adopta un mic animal de companie: o
pisicuta sau un catel care sigur vor sti sa va rasplateasca generozitatea, mingiierile si dragostea. Nu
faceti economie de mingiieri, de imbratisari si saruturi – nu degeaba a fost numita inima
responsabila cu iubirea!

21. Fa dragoste! Femeile care fac sex cel putin o data pe saptamana au un nivel mai ridicat de estrogen,
hormon care joaca un rol important in mentinerea sanatatii aparatului cardiovascular si care reduce
nivelul colesterolului rau (LDL). Activitatea sexuală este foarte importantă. Angajarea în activități de
reducere a stresului este una din cele mai naturale moduri de a îmbunătăți activitatea inimii. Studiile
au arătat că activitatea sexuală regulată reduce tensiunea arterială. Sexul de cel puțin două ori pe
săptămâna reduce substanțial riscul de boli de inima la bărbați. La persoanele care au cel puțin 3
orgasme pe săptămână, probabilitea de suferi de o un atac cardiac scade la jumătate. Atacurile în
timpul unui act sexual sunt rare, însă 75% dintre ele se întâmplă oamenilor care înșeală.

22. Știați că muzica poate influența ritmul cardiac? Asculta muzica. In fiecare dimineata poti face,
timp de cateva minute, sarituri usoare pe loc, in ritmul muzicii. Exerseaza pana cand simti ca ti se
taie respiratia - acest gen de antrenament este excelent pentru inima.

23. Un stil sanatos de viata presupune si o atentie deosebita acordata organismului nostru. Astfel
nu trebuie doar sa tratam eventualele boli pe care le avem, ci sa prevenim bolile la care suntem
predispusi. Cand vine vorba despre inima, trebuie discutat aspectul obieceiurile nesanatoase care ii
pot face mult rau. Fumatul si consumul de alcool sunt doua dintre cele mai periculoase vicii pentru
inima. De alfel si consumul de alimente grase are efecte negative ale acesteia.Un regim echilibrat de
alimentatie este prietenul inimii sanatoase: o ajuta sa functioneze la parametri normali si in acelasi
timp previne afectiunile.

24. Simptomele unui atac de cord sunt diferite la barbati si la femei. Simptomele unui atac de
cord sunt diferite la barbati fata de cum sunt la femei. In timp ce barbatii raporteaza, de cele mai
multe ori, durere in piept, transpiratie, ameteala si greata, femeile experimenteaza mai degraba
taierea respiratiei, ameteala, lesin, dureri in abdomenul superior si o presiune in partea superioara a
spatelui.

25. Daca suferiti de o afectiune cardiaca, daca simtiti dureri în zona pieptului sau a umerilor,
daca sinteti slabit si ametit, daca ramineti fara respiratie dupa eforturi de mica intensitate ori sinteti
în virsta si nu ati facut miscare fizica niciodata, trebuie sa va adresati medicului.
56 | P a g e

FACTORII DE RISC ȘI PREVENȚIA BOLILOR CARDIOVASCULARE

26. In categoria bolilor cardiovasculare intra mai multe afectiuni, printre care: cardiopatia
ischemica, hipertensiunea arteriala, tulburarile de ritm, miocardita, pericardita si endocardita. Toate
acestea pot duce in final spre tabloul sever de insuficienta cardiaca.

27. Sindromul Coronarian Acut se defineşte prin incapacitatea sângelui de a circula, ca urmare a
îngustării arterelor. Depistată la timp, boala este tratabilă, însă riscul cardiovascular rămâne crescut,
iar tratamentul prescris de medicul cardiolog trebuie respectat cu stricteţe

28. Fiecare efort de prevenire a problemelor inimii contează. Prevenirea ar trebui să înceapă din
copilărie. Ce se învaţă devreme devine un stil de viaţă.

29. Alarmant este că a scăzut şi vârsta la care apar bolile de inimă, pentru că toată această
patologie este cauzată de modul de viaţă. „Boli care apăreau la 40 - 50 - 60 de ani apar acum la 20 de
ani”.

30. Bărbaţii sunt mai predispuşi la boli cardiovasculare după vârsta de 45 de ani, iar femeile după
instalarea menopauzei, adică în jurul vârstei de 55 de ani. România ocupă unul dintre ultimele locuri
în Europa în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, românii trăind cu zece ani mai puţin decât cetăţenii
altor ţări din cauza bolilor cardiovasculare.

31. Fumatul, alimentatia excesiva (bogata in grasimi si dulciuri), stresul si sedentarismul ar trebui
evitate, pe cat posibil, pentru reducerea bolilor cardiovasculare. Cateva schimbari in stilul de viata
pot contribui major la protejarea sanatatii noastre.

32. Boala cardiovasculară este o condiţie multifactorială, factorii de risc ai acesteia putând fi
clasificaţi în 3 categorii:
 Determinanţi generali:
o Nemodificabili: vârsta, sexul şi predispoziţia genetică
o -·Modificabili: venit, educaţie, condiţiile de viaţă, condiţiile de muncă
 Determinanţi ai stilului de viaţă: fumat, dietă nesănătoasă, abuz de alcool, sedentarism
 Determinanţi biologici: HTA, hiperglicemie, hipercolesterolemie, obezitate

33. Factorii de risc pentru sanatatea inimii:


 nivelul crescut al colesterolului sanguin si al trigliceridelor
 tensiunea arteriala crescuta
 fumatul
 activitatea fizica redusa
 obezitatea
 diabetul zaharat
 factorii ereditari
 stresul

34. Cei mai importanţi factori de risc comportamentali pentru bolile inimii şi accidentele
vasculare cerebrale sunt dieta nesănătoasă, lipsa de activitate fizică şi consumul de tutun. Factorii de
57 | P a g e

risc comportamentali sunt responsabili pentru aproximativ 80% dintre afecţiunile coronariene şi
cerebrovasculare.

35. Efectele unei diete nesănătoase şi ale inactivităţii fizice se manifestă prin tensiune arterială
ridicată, nivelul ridicat de glucoză şi lipide din sânge, precum şi prin exces de greutate şi obezitate;
aceştia sunt numiţi „factori de risc intermediari”.

36. Pas cu pas, puteti controla factorii de risc ai bolilor cardiovasculare, precum:
 Colesterolul
 Fumatul
 Hipertensiunea arteriala
 Obezitatea
 Diabetul
 Lipsa activitatii fizice

37. Profilul unui individ sănătos din punct de vedere cardiovascular (profilul pentru menţinerea
stării de sănătate):
 Nefumător
 Activitate fizică adecvată: cel puțin 30 minute, de cinci ori pe săptămână
 Obiceiuri alimentare sănătoase
 Fără exces ponderal
 Tensiunea arterială sub 140/90 mmHg
 Colesterolul seric sub 5 mml/l (190 mg/dl)
 Metabolism normal al glucozei
 Evitarea stresului excesiv

38. Fă Testul Cartonaşelor de risc cardiovascular apoi întreabă-ţi medicul! Printr-un test simplu
pe site-ul soscardio.ro, oricine îşi poate evalua riscul de a se îmbolnăvi de boala cardiovasculară în
următorii ani

39. Cu alte cuvinte, cu cât adunăm mai mulţi factori de risc cardiovascular, riscul cardiovascular
global este mai mare. Acesta se calculează prin multiplicarea riscurilor aduse de fiecare factor de risc
şi nu este simpla sumă a acestora. De aceea, evaluarea periodică a riscului cardiovascular global este
importantă pentru sănătatea cardiovasculară.

40. A controla riscul cardiovascular înseamnă să poţi prelungi speranţa de viaţă cu cel puţin zece
ani.

41.Prevenţia cardiovasculară trebuie făcută la toate vârstele.

42. De ce este nevoie de prevenția bolilor cardiovasculare?.


 Boala Cardiovasculara (BCV) aterosclerotică, în special Boala Coronariana (BC), rămâne
principala cauză de decese premature la nivel mondial.
 BCV afectează şi bărbaţii şi femeile; dintre toate decesele sub vârsta de 75 ani, din Europa, 42%
se datorează BC la femei şi 38 % la bărbaţi.
 Mortalitatea prin BCV este în curs de schimbare, cu scăderea ratelor mortalităţii standardizate
în funcţie de vârstă în majoritatea ţărilor europene, rămânând ridicate în Europa de Est.
 Prevenţia este eficientă: >50% din scăderea mortalităţii prin Boala Cardiovasculara Ischemică
(BCI) se datorează intervenţiei asupra factorilor de risc, şi 40% îmbunătăţirii tratamentelor.
58 | P a g e

 Eforturile de prevenţie ar trebui să dureze toată viaţa, de la naştere (dacă nu chiar mai
devreme) până la vârstele înaintate.
 Strategiile de prevenţie la nivel populaţional şi cele pentru categoria de risc înalt trebuie să fie
complementare; eficienţa este mai scăzută dacă se au în vedere doar persoanele cu risc crescut;
este încă nevoie de programe de educare a populaţiei.
 Există numeroase dovezi care să justifice eforturile intense de prevenţie la nivelul sănătăţii
publice şi la nivel individual.
 Încă mai pot fi aduse ameliorări semnificative în controlul factorilor de risc, chiar şi la
persoanele cu risc crescut.

43. Prevenția bolilor cardiovasculare începe în mod ideal în cursul sarcinii și durează până la
sfârșitul vieţii. În practica curentă, eforturile de prevenţie se adresează de regulă bărbaţilor și
femeilor de vârstă mijlocie sau mai mare, care prezintă deja BCV (prevenţie secundară) și
persoanelor la risc înalt de a dezvolta un prim eveniment cardiovascular [de ex. persoanelor care
prezintă combinaţia fumat, tensiune arterială (TA) crescută, diabet sau dislipidemie (prevenţie
primară)]; prevenţia BCV la tineri, la cei foarte vârstnici sau la persoanele cu un risc mic sau moderat
este încă limitată, dar poate aduce beneficii semnificative. Prevenţia este împărţită tipic în prevenţie
primară sau secundară, deși în BCV distincția între cele două este arbitrară, având în vedere evoluţia
continuă a procesului aterosclerotic care stă la baza acestor afecţiuni.

44. Care sunt obiectivele prevenţiei BCV?


 De a ajuta persoanele cu risc scăzut de BCV să îşi menţină acest status pe tot parcursul vieţii, şi de a
le ajuta pe cele cu risc total crescut de BCV să îl reducă
 De a atinge caracteristicile persoanelor care tind să rămână sănătoase:
o Absenţa fumatului
o Alegerea unei alimentaţii sănătoase
o Activitate fizică: 30 de minute de activitate moderată pe zi
o IMC <25 kg/m2 şi evitarea obezităţii centrale
o TA <140/90 mmHg
o Colesterol total <5 mmol/l (~ 190 mg/dl)
o LDL-colesterol <3 mmol/l (~ 115 mg/dl)
o Glicemie <6 mmol/l (~ 110 mg/dl)

45. Principiile schimbării stilului de viaţă şi managementul factorilor de risc legaţi de stilul de
viaţă. Recomandări referitoare la stilul de viaţă
 Renunţare la fumat
 Scădere ponderală dacă IMC ≥25 kg/m2 şi în special dacă IMC ≥30 kg/m2
 Menţinerea greutăţii, dacă circumferinţa taliei = 80-88 cm la femei şi 94-102 cm la bărbaţi. Scădere
ponderală recomandată dacă circumferinţa taliei ≥88 cm la femei şi ≥102 cm la bărbaţi.
 30 minute de exerciţiu fizic moderat în cea mai mare parte a zilelor săptămânii; exerciţiile fizice şi
scăderea ponderală pot preveni diabetul zaharat.
 dietă sănătoasă
 Varietate largă de alimente
 Ajustarea aportului caloric pentru a preveni excesul ponderal. Încurajarea consumului de fructe,
legume, cereale şi pâine integrală, peşte (în special peşte gras), carne slabă, produse lactate degresate
 Înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi mono- şi polinesaturate (vegetale şi marine)
 Reducerea aportului de sare la subiecţii hipertensivi

46. De ce li se pare oamenilor dificilă schimbarea stilului de viaţă?


59 | P a g e

 Statutul socio-economic redus, inclusiv nivelul educaţional scăzut şi veniturile mici, reprezintă un
obstacol în calea adoptării modificărilor stilului de viaţă
 Izolarea socială: Persoanele care locuiesc singure sunt mai predispuse la obiceiuri de viaţă
nesănătoase
 Stresul: Stresul la locul de muncă şi la domiciliu face mai dificilă adoptarea şi menţinerea
obiceiurilor sănătoase de viaţă
 Emoţiile negative: Depresia, anxietatea şi ostilitatea împiedică schimbarea modului de viaţă
 Recomandările complexe sau confuze. O mai bună conştientizare a acestor factori de către medici
facilitează empatia, consilierea şi furnizarea unor recomandări comprehensive, simple şi explicite
60 | P a g e

ALȚI FACTORII DE RISC

47. Statusul socio-economic precar. Multiple studii prospective au arătat că femeile și bărbaţii cu
status socioeconomic precar, definit ca nivel educaţional scăzut, cu venituri mici, care deţin un loc de
muncă cu statut scăzut sau locuiesc într-o arie rezi-denţială săracă, prezintă un risc crescut de
mortalitate globală, precum și prin BCV.

48. Izolarea socială și suportul social scăzut. Analize sistematice recente au confirmat că
persoanele care sunt izolate sau fără legături cu alte persoane prezintă un risc crescut de deces
prematur prin BCV. În mod similar lipsa suportului social conduce la scăderea supravieţuirii și la
prognostic nefavorabil printre subiecţii cu manifestări clinice de BCV.

49. Stresul la locul de muncă și în familie.În conformitate cu analizele studiilor recente, există
dovezi medii că stresul profesional (de exemplu cerinţe psihologice înalte, lipsa suportului social și
presiunea la locul de muncă) reprezintă factori de risc pentru evenimente cardiovasculare la sexul
masculin. Conflictele, situaţiile de criză și condiţiile stresante în viaţa familială s-au demonstrat, de
asemenea, a crește riscul pentru BCV

50. Depresia. Câteva analize sistematice și meta-analize au arătat că depresia clinică și


simptomele depresive prezic evenimentele cardiovasculare și înrăutăţesc prognosticul acestora.

51. Anxietatea. Studii epidemiologice de amploare indică faptul că atacurile de panică cresc riscul
apariţiei evenimentelor cardiovasculare, și anxietatea fobică, generalizată și atacurile de panică pot
înrăutăţi evoluţia unei BCV deja instalate.

52. Ostilitatea și furia. Ostilitatea este o caracteristică a personalităţii caracterizată prin


resimţirea excesivă de neîncredere, mânie și furie și tendinţa de a se implica în relaţii sociale
agresive, maladaptative. O meta-analiză recentă a confirmat că furia și ostilitatea sunt asociate cu
riscul crescut de evenimente cardiovasculare atât la subiecţii sănătoși, cât și la persoanele cu BCV.

53. Sindromul de apnee în somn. Sindromul de apnee în somn (SAS) este caracterizat prin
obstrucția recurentă, parțială sau completă, a căilor aeriene superioare, în timpul somnului.
Estimativ, afectează 9% dintre adulții de sex feminin și 24% dintre adulții de sex masculin. SAS a fost
asociat cu o creștere cu 70% a riscului relativ de mortalitate și morbiditate cardiovasculară.

54. Disfuncţia erectilă. Disfuncția erectilă (DE), definită ca și inabilitatea constantă a unui bărbat
de a atinge și menține erecția satisfacatoare pentru actul sexual, afectează într-o anumită măsură
52% dintre adulții de sex masculin cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani. DE are o prevalență mare
la indivizii cu multipli factori de risc cardiovasculari și la cei cu boli cardiovasculare. DE este un
marker pentru boala car-diovasculară și un predictor al evenimentelor viitoare în rândul bărbaților
de vârstă mijlocie și avansată. Modificarea stilului de viață și farmacoterapia factorilor de risc sunt
eficiente în îmbunătățirea funcției sexuale a bărbaților cu DE.
61 | P a g e

MANAGEMENTUL FACTORILOR
PSIHO-SOCIALI ȘI ALTE SFATURI

55. Reducerea stresului legat de muncă la manageri și la supervizori poate avea efecte benefice
asupra sănătăţii și poate îmbunătăţi suportul social perceput de subordonaţi. Există tot mai multe
dovezi că intervenţiile psihologice combat stresul psiho-social, promovează conduite sănătoase şi
contribuie la prevenirea bolii cardiovasculare.

56. De ce este dificilă modificarea stilului de viață? „Stilul de viață” este de obicei bazat pe modele
comportamentale de lungă durată. Aceste modele sunt implementate din timpul copilăriei și
adolescenței rezultate din interacțiunea dintre factorii de mediu și cei genetici, și sunt menținute și
chiar promovate de mediul social al individului ca și adult. Prin urmare, pot fi observate diferențe
semnificative în ceea ce privește comportamentul sănătos dintre indivizi, dar și dintre grupurile
sociale. În plus, acești factori împiedică ca-pacitatea de a adopta un stil de viață sănătos, ca și sfa-
turile confuze sau complexe ale personalului medical.

57. Daca sunteti supusi unui grad mare de stres sau va simtiti depresivi, cereti ajutor unui
psiholog sau terapeut. Consumul emotional solicita inima, iar ajutorul unui profesionist poate salva
vieti. Mai multe studii arata ca o persoana deprimata, sanatoasa fizic, este mult mai predispusa la
bolile de inimă decât semenul sau care nu e deprimat. De exemplu, un studiu efectuat pe 1.500 de
subiecti a aratat ca un episod de depresie a sporit de mai mult de 4 ori riscul unui atac de cord.
Aceste studii iau în considerare factori ca si fumatul, aducând dovezi puternice în favoarea faptului
ca depresia, ea singura, poate afecta o inima odata sanatoasa.

58. Educati-va copiii în privinta acestor lucruri. Niciodata nu e mult prea devreme sa va
îndrumati copiii: îi puteti ajuta sa previna aparitia ulterioara a bolilor inimii prin implementarea
unor obiceiuri sanatoase. Cu ajutorul exercitiilor si a jocului, prin renuntarea la fumat, stabilirea
unei alimentatii bazate pe fructe, legume sau seminte si prin eliminarea sucurilor carbogazoase si a
mâncarurilor nesanatoase, veti deveni un bun exemplu.

59. Implicati întreaga familie în acordarea sprijinului necesar unul altuia-nu va concentrati
atentia asupra unui singur membru „nesanatos” al familiei. Nu este obligatoriu sa faceti toate aceste
schimbari dintr-o data, deoarece altfel, v-ati putea simti frustrat si stresat. Pentru a va asigura
succesul, începeti cu schimbarile simple, firesti si posibile.

60. Folositi-va judecata. Consultati-va medicul în legatura cu cei mai importanti pasi care
trebuiesc facuti pentru a va proteja inima. Se recomanda efectuarea unui control o data la doi ani,
ideal ar fi începând cu vârsta de 20 de ani, în cadrul caruia medicul poate masura presiunea
sanguina, indexul masei corporale, circumferinta taliei si pulsul. Analizele nivelului glucizei si
colesterolului trebuiesc repetate o data la 5 ani. Daca aveti peste 40 de ani, se recomanda ca
medicul d-voastra sa calculeze factorul de risc si mai apoi sansele existente în favoarea aparitiei în
urmatorii 10 ani a unor boli cardiovasculare. De asemenea, este important sa cautati ajutorul
unui profesionist daca ati luat unele masuri care implica anumite riscuri (cum ar fi începerea unui
program de exercitii la o vârsta mijlocie) sau care sunt dificil de executat pe cont propriu (cum ar fi
renuntarea la fumat). Nu exista masuri magice care sa duca la o inima sanatoasa, asadar ar
trebui sa fiti precauti cu cei care afirma contrariul. Sa fiti atenti la afirmatiile spectaculoase facute pe
62 | P a g e

anumite pagini de interent: oricine poate face o afirmatie sau sa-ti expuna parerea fara sa ofere o
dovada viabila. Daca vi se pare ca suna prea frumos sa fie adevarat, probabil ca asa si este.

61.Nu este suficient sa se schimbe doar stilul de viata. Sa nu uitati ca niciodata nu este prea târziu sa va
dezvoltati obiceiuri sanatoase. Drumul catre o inima puternica începe acasa, dar este posibila
necesitatea interventiei unui medic. Daca presiunea sanguina sau colesterolul sunt mari sau daca
sunteti diabetic(a), veti avea nevoie de ajutor medical pentru a oferi protectia necesara inimii. Daca
sunteti diabetic(a), puteti reduce substantial riscul aparitiei problemelor cardiovasculare prin
mentinerea la un nivel normal a zaharului în sânge.

62. Daca riscurile aparitiei unor boli cardiovasculare sunt mai mari, medicul v-ar putea
recomanda o doza zilnica de aspirina. Un studiu recent a evidentiat faptul ca administrarea unei
anumite doze zilnice din acest medicament banal poate scadea riscul unui atac de cord cu mai
mult de 40%. Totusi, aspirina poate cauza probleme stomacului. Asadar, este necesara
recomandarea medicului pentru administrarea aspirinei.

63. Beneficii demonstrate ale recuperării cardiovasculare


 Reducerea mortalității de orice cauză cu 20-30%
 Scăderea mortalității la 5 ani după includerea în program
 Reducerea simptomelor (angină, dispnee, oboseală)
 Reducerea incidenței infarctului recurent non fatal la 12 luni de urmărire
 Creșterea aderenței la masurile de prevenție
 Creșterea capacității de efort
 Ameliorarea profilului lipidelor serice

64. Stressul, prin acumulare in timp duce la un grad accentuat de oboseala, duce la cresterea
tensiunii arteriale si a frecventei cardiace iar in cazuri extreme poate determina aparitia cu aparitia
unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral.

65. Managementul stressului:


 exerciții regulate
 odihnă și somn
 relaxare
 support familial și social
 yoga and meditation
 Stress, Relaxation, & Heart Health
 Stressful Activity
 Intense Aerobic Exercise
 Exercise in Very Hot Weather
 Requires more nutrient minerals
 Relaxation Activity
 Yoga & Meditation
 Slow Deep Breathing
 Massage
 Stress and Heart Health
 Intense stress depletes magnesium and zinc
 Stress raises sodium levels/blood pressure
 Stress is related to inflammation
 A high Ca/Mg ratio: magnesium deficiency
 Raises insulin levels
63 | P a g e

 Increases risk for muscle spasm


 Increases risk for blood clots
64 | P a g e

10 PAȘI CĂTRE O INIMĂ SĂNĂTOASĂ

66. 1. Conștientizarea necesității schimbării stilului de viață. Câteva schimbări în stilul de viață ne
pot ajuta să ne menținem inima sănătoasă. Astfel încât 10 paşi simpli către inimi mai sănătoase sunt
câteva sfaturi de care trebuie să ţinem cont pentru a avea „o inimă sănătoasă”.

67. 2. Cum alimentația joacă un rol major în prevenirea oricăror riscuri și boli, avem câteva
sugestii:
 mâncaţi cel putin 5 porţii de fructe şi legume pe zi şi evitaţi grăsimile saturate
 feriţi-vă de alimente prelucrate care conţin adesea niveluri ridicate de sare.
 luați lecitină zilnic din soia.
 înghițiți un cățel de usturoi în fiecare dimineață pe stomacul gol și apoi beți un pahar de apă călduță
cu o lingură de suc de lămâie și miere pentru a reduce presiunea sângelui și pentru a detensiona
inima.
 consumați și curmale pentru a reduce palpitațiile inimii.
 mâncați salate de legume proaspete cu două linguri de ulei de măsline regulat pentru a controla
colesterolul
 beți suc proaspăt de struguri roșii pentru a preveni atacurile și durerile de inimă.
 alegeți o alimentatie bogata in legume si fructe
 evitați consumul de grasimi saturate, sarea in exces si alimentele cu un continut caloric ridicat.
 includeți in alimentatia ta grasimi nesaturate, de origine vegetala sau din peste gras, care contin
acizii grasi esentiali Omega 3 si Omega 6.
 Alegeţi o alimentaţie sănătoasă la locul de munca. La cantina de la serviciu cereţi întotdeauna să vi
se servească produse sănătoase sau încercaţi să găsiţi în apropiere bufete care oferă astfel de produse.

68. 3. Fiţi activi şi folosiţi-vă inima - 30 de minute de exerciţii zilnic pot ajuta la prevenirea
atacurilor de inimă şi accidentelor vasculare cerebrale, iar munca Dvs va avea si ea de câştigat.
Faceţi mişcare la locul de muncă. Asigura-te ca incluzi in programul tau zilnic cel putin 30 de
minute de activitate fizica moderata (plimbare, gimnastica). Includeţi activităţile fizice în programul
Dvs. de lucru: alegeţi bicicleta pentru deplasare, urcaţi şi coborâţi scările, faceţi gimnastică sau iesiţi
la o plimbare în timpul pauzei de masă; încurajaţi şi pe alţii să o facă.

69. 4. Încurajaţi momentele anti-stres. Evita stresul si pastreaza un stil de viata echilibrat, fara
excese. Chiar dacă stresul nu a fost probat ca factor de risc direct pentru bolile cardiovasculare, el
este în legătură cu excesul de alcool, fumatul şi alimentaţia nesănătoasă. Este important să vă
acordați timp și pentru a vă relaxa. Relaxarea corpului, a minții și a spiritului este vitală și binevenită
pentru oricine. Adio, stres. Acumularea stresului poate duce, în timp, la un grad accentuat de
oboseală, la creşterea tensiunii arteriale şi a numărului bătăilor inimii. Atenţie! Uneori, stresul intens
poate favoriza apariţia unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral. Potrivit
specialiştilor, activitatea fizică, practicată sistematic este cea mai bună metodă de a scăpa de stres.
Mişcarea îmbunătăţeşte circulaţia sângelui, ceea ce diminuează considerabil riscul apariţiei bolilor de
inimă.

70. 5.. Spuneţi azi NU tutunului – Astfel riscul Dvs crescut de boală coronariană va fi înjumătăţit
în termen de un an şi va reveni la nivel normal de-a lungul timpului. Stop Fumat! Indiferent dacă
fumezi 5 sau 50 de ţigări zilnic, nu există nici un dubiu că acest viciu îţi afectează starea de sănătate.
Riscul unui fumător de a suferi de boli cardiovasculare este de 2-4 ori mai mare comparativ cu cel al
65 | P a g e

unui nefumător. Nicotina intensifică activitatea inimii, creşte frecvenţa bătăilor cardiace, dar şi
tensiunea arterială. Medicii spun că fumătorii sunt de două ori mai expuşi riscului unui infarct şi de
trei ori, riscului unui accident vascular cerebral. Riscul de îmbolnăvire a inimii scade începând chiar
cu ziua în care renunţăm la fumat. Insistaţi pentru un mediu fără tutun. Cereţi interzicerea tutunului
şi asiguraţi-vă că locul de muncă este 100% fără fumat. Susţineţi recurgerea la programele de lăsare
de fumat şi încurajaţi angajatorul Dvs. să ajute pe cei doritori să renunţe la fumat. Evitați fumatul si
mediile in care se fumeaza

71. 6. Menţineti o greutate sănătoasă - Scăderea în greutate, în special împreună cu un aport mai mic de
sare, conduce la scăderea tensiunii arteriale. Hipertensiunea arterială este numărul 1 ca factor de risc
pentru accidentul vascular cerebral şi un factor major de risc pentru aproximativ jumătate din toate
bolile cardiovasculare. Ai grija sa existe un echilibru intre caloriile ingerate si energia pe care o
consumi zilnic. Nu obezităţii! O dietă echilibrată, combinată cu exerciţii fizice, previne obezitatea.
Consumaţi cu măsură carne şi brânzeturi grase, mezeluri, ouă, cartofi prăjiţi, prăjituri, ciocolată,
sucuri îndulcite cu zahăr. Şi mişcarea previne bolile de inimă, prin menţinerea unei tensiuni arteriale
normale.

72. 7. Limitaţi consumul de alcool - Reduceţi pe cât posibil cantitatea de alcool consumată.
Ingestia excesivă de alcool induce creşterea tensiunii arteriale şi creşterea greutăţii corporale.
Consumul excesiv de alcool creşte riscul de cardiopatie ischemică, boală cerebrovasculară şi moarte
subită. Cardiologii recomandă un consum redus de alcool (cca. 10-30 g/zi).

73. 8. Cunoaşteţi-vă parametrii vitali - Apelaţi la un cadru medical care vă poate măsura
tensiunea arterială, colesterolul şi nivelul de glucoză, împreună cu raportul talie/şold şi indicele de
masă corporală (IMC). Odată ce vă cunoaşteţi parametrii de risc, vă puteţi asuma un plan specific de
acţiune pentru a vă îmbunătăţi sănătatea inimii.

74. 9. Controleaza-ti periodic tensiunea arteriala si consulta medicul cardiolog. Atenţie la HTA!
Creşterea tensiunii arteriale, cunoscută sub numele de hipertensiune arterială (HTA), este o cauză a
unor boli de inimă, rinichi sau a accidentului vascular cerebral. HTA este periculoasă pentru că nu
prezintă nici un simptom alarmant. Ea poate fi prevenită prin menţinerea unei greutăţi corporale
optime, prin activitate fizică periodică şi susţinută, dietă cu un conţinut scăzut de sare şi grăsimi şi
administrarea de suplimente cu potasiu, calciu, magneziu, untură de peşte.

75. 10. Provizii de colesterol "bun"Un nivel crescut al colesterolului "rău" reprezintă un factor de
risc major în bolile de inimă. Colesterolul "rău" (LDL) se depozitează pe pereţii arterelor coronare şi
cerebrale. Colesterolul din corp poate fi produs de ficat sau poate fi dobândit din alimente bogate în
grăsimi. Astfel, este important să mâncăm alimente cu conţinut scăzut de grăsimi: carne de pui sau
curcan preparată la cuptor, grătar sau fiartă (fără piele), peşte, file de muşchi fără grăsime, lapte
degresat, brânză nesărată, fructe şi legume proaspete, congelate sau uscate, cereale şi pâine cu
conţinut redus de sare.
66 | P a g e

DE CE PACIENȚII NU ADERĂ LA MEDICAȚIA PRESCRISĂ?

76. Numeroase studii au arătat că aderența la medicamente la indivizii cu risc înalt și la pacienții
cu BCV este scăzută, ducând la agravări și la creșterea costurilor pentru asistență medicală.

77.Motivele pentru aderența redusă sunt multifactoriale. OMS a clasificat posibilele motive pentru non-
aderența la medicamente în cinci mari categorii, care includ factori legați de sistemul de sănătate,
boală, pacient, terapie, și factori socio-economici. Non-aderența legată de costul medicamentelor
este o problemă în special la vârstnici și persoane cu statut socio-economic scăzut. De asemenea,
depresia dublează riscul non-aderenței la medicamente, chiar și după ajustarea pe categorii de
vârstă, etnie, nivel de educație, susținere socială, precum și severitatea bolii cardiace 522.

78. Recomandări pentru promovarea aderenței la medicamente


 Daţi sfaturi clare cu privire la beneficiile şi posibilele efecte adverse ale medicaţiei, ca şi durata
tratamentului şi momentul administrării.
 Luaţi în considerare obiceiurile şi preferinţele pacienţilor.
 Reduceţi dozele la doza minimă fezabilă.
 Întrebaţi pacienţii în termeni laici despre efectele medicamentelor în cazul lor, şi discutaţi
posibilele motive de non-aderenţă (exemple fiind efectele adverse, îngrijorări).
67 | P a g e

FUMATUL

79. Mesaje-cheie
 Schimbarea statutului de fumător este o piatră de temelie în îmbunătățirea stării de sănătate
cardiovasculară.
 Măsurile de sănătate publică care includ interzicerea fumatului sunt cruciale pentru perceperea
publică a fumatului ca un pericol important pentru sănătate.

80. Fumatul este asociat cu creșterea riscului pentru toate tipurile de BCV - cardiopatie
ischemică, accident vascular cerebral ischemic, boală arterială periferică și anevrism al aortei
abdominale.

81. În trecut, fumatul era practicat în special de către bărbați, dar în ultimii ani femeile i-au ajuns
sau chiar au depășit nivelul fumatului înregistrat în rândul bărbaţilor, în multe regiuni. Riscul
asociat fumatului este proporțional mai crescut la femei față de bărbați. Acest fapt ar putea fi legat de
diferenţele în metabolizarea nicotinei, deoarece femeile metabolizează mai repede nicotina decât
bărbaţii, în special femeile care iau contraceptive orale.

82. Riscul asociat fumatului este în primul rând legat de cantitatea de tutun consumată pe zi, cu o
relaţie clară doză-efect fără a exista o limită inferioară a efectelor nocive. Durata, de asemenea, joacă
un rol și, în timp ce fumatul ţigaretelor este cel mai întâlnit, toate tipurile de tutun fumat, inclusiv
tutunul cu un conţinut redus de gudron („ușoare „sau „medii”), țigarete cu filtru, trabucuri și pipe
sunt dăunătoare. Fumatul este nociv, indiferent de modul în care este administrat, inclusiv
narghileaua. Fumul de tutun este mai nociv prin inhalare, dar fumătorii care pretind că nu inhalează
(de ex. fumătorii de pipe) au, de asemenea, un risc crescut de BCV. De asemenea, și tutunul care nu
se fumează se asociază cu un risc mic, dar semnificativ statistic, de creștere a riscului de infarct
miocardic și accident vascular cerebral.

83. Dovezile acumulate arată că fumatul pasiv crește riscul de cardiopatie ischemică, cu un risc
relativ mai mare decât s-ar fi așteptat. Un nefumător care convieţuiește cu un soț fumător are un risc
de aproximativ 30% mai mare de BCV, iar expunerea la locul de muncă este asociată cu un risc
suplimentar similar. Astfel, expunerea la fumul de tutun din mediul înconjurător ar trebui să fie
redusă la minimum, atât la persoanele asimptomatice, cât și la cele cu cardiopatie ischemică.

84. Incetati sa mai fumati. Se stie ca fumatul are un rol nociv asupra sanatatii in general. Nicotina
accelereaza ritmul cardiac, contracta arterele si creste presiunea arteriala. Constituentii nicotinei
produc angina pectorala, infarctul, arterita si accidente cerebrale. Riscul se accentueaza o data cu
cresterea numarului de tigari fumate zilnic.

85. Daca fumati, opriti-va. Tigarile dauneaza arterelor si grabesc formarea colesterolului si a
placilor, primii pasi catre un atac de cord.

86. Daca sunteti fumător, renuntarea ACUM la fumat este cel mai bun lucru pe care îl puteti face
inimii d-voastra. În decursul a doi ani riscul unui atac de cord va scadea pâna la nivelul unei
persoane care nu a fumat niciodata.

87. Fumatul crește de 2 ori riscul pentru infarctul miocardic și de 10 ori riscul de cancer
pulmonar!
68 | P a g e

88. Cei care incearca sa se lase de fumat pot incerca sa consume seminte de floarea-soarelui si o
ceasca de infuzie de urzici sau ovaz zilnic, timp de 4-6 saptamini. Semintele de floarea-soarelui au
darul de a reduce pofta de nicotina, iar infuziile fortifica vasele de singe si nervii, amortizind
impactul renuntarii la tutun.
69 | P a g e

SFATURI PENTRU A RENUNȚA LA FUMAT

89. Pregătiți-vă mental să renunțați la fumat! Notați-vă motivele care au determinat decizia de a
renunța la fumat și păstrați lista la îndemână. Stabiliți-vă o dată de când doriți să renunțați la fumat
și nu o schimbați ulterior.

90. Cereți sprijin! Adresați-vă unui prieten sau unui membru al familiei pentru primi ajutor.
Eventual, puteți coopta o a doua persoană în planul dvs. de renunțare la acest viciu.

91.Gândiți pozitiv! Este posibil ca în primele zile în care nu veți fuma să aveți simptomele unui sevraj.
Aceste simptome reprezintă, de fapt, primele semne pozitive ale organismului care este pe punctul de
a intra în faza de recuperare. Tulburările de tuse, iritabilitatea și somnul neliniștit sunt simptome
comune. Nu vă faceți griji: toate aceste semne sunt perfect normale și vor dispărea într-o săptămână
sau două.

92. Învățați să vă controlați impulsul de a fuma!


 întârziați cu cel puțin trei minute aprinderea unei țigări – nevoia de a fuma va dispărea;
 beți un pahar de apă sau suc de fructe;
 distrageți-vă atenția de la fumat cu o altă activitate;
 trageți adânc aer în piept;
 respirați lent și pronfund.

93. De multe ori dorința de a fuma poate fi resimțită în primele zile de la renunțare. Crește într-
un timp de trei până la cinci minute și apoi începe să dispară, așa că atunci când apare, luați în
considerare următoarele:

94. Schimbați-vă rutina! Fumatul este adesea legat de anumite obiceiuri și situații, cum ar fi
savurarea unei cafele sau consumatul de alcool. Evitați aceste situații și faceți ceva diferit în
momentele în care obișnuiați să fumați.

95. Activitatea fizică regulată. Odată ce ați renunțat la fumat, poate vă doriți mai mult ca înainte
să fiți în formă. Activitatea fizică regulată este extrem de benefică pentru sănătate. Vă ajută în
gestionarea greutății și poate îmbunătăți capacitatea organismului de a răspunde cerințelor zilnice

96. Începeți să economisiți bani! Puneți deoparte banii pe care i-ați cheltui pe țigări și plănuiți
ceea ce veți face cu economiile. Dacă fumați 20 de țigări pe zi, veți economisi peste 1.000 de euro pe
an.

97. Acordați atenție sporită alimentației! Încercați să nu mâncați cantități mai mari de alimente,
sau să luați mai multe gustări pe zi. Nu înlocuiți țigările cu dulciuri, prăjituri sau biscuiți. Nu săriți
peste mese, în special peste micul dejun și consumați fructe și legume.

98. Fiecare zi contează! Fiecare zi fără a fuma este o adevărată victorie pentru sănătatea dvs., a
familiei și a buzunarului dvs.

99. Nicio scuză! Nu folosiți o situație stresantă sau o ocazie specială drept pretext pentru a
aprinde o țigară. O țigară fumată duce la alta, și alta, și alta...
70 | P a g e

100. Sprijinul în renunțarea la fumat! Pentru a renunța la fumat, motivația personală și


determinarea sunt cheia succesului! Nimeni nu poate oferi o formulă magică pentru un succes
imediat, dar specialiștii îi pot sprijini pe cei care au luat hotărârea de a renunța la fumat.

101. Beneficiile renunţării la fumat au fost raportate la scară largă. Unele dintre avantaje apar
aproape imediat, altele mai târziu. Studiile efectuate pe subiecții fără BCV au arătat că riscul la foștii
fumători este moderat, între fumători și nefumători 248. Oprirea fumatului după un infarct miocardic
este probabil cea mai eficientă metodă de prevenţie. Alte dovezi arată că riscul de BCV se apropie de
cel al nefumătorilor în aproximativ 10-15 ani, fără a mai atinge însă același nivel. Reducerea
fumatului nu poate fi în general recomandată ca o alternativă la renunţarea la fumat.

102. Renunţarea trebuie să fie încurajată la toţi fumătorii. Nu există nicio limită de vârstă pentru
beneficiile renunţării la fumat.

103. Terapii pentru renunţarea la fumat. Cel mai important factor predictiv pentru succesul
renunțării la fumat, este motivația, care poate fi susținută cu ajutor profesio-nist.

104. Fumătorii trebuie înștiițați în privința unei posibile creșteri ponderale în medie cu 5 kg, dar și
asupra faptului că beneficiile renunțării la fumat asupra sănătății depășesc cu mult riscurile datorate
creșterii în greutate.

105. Alte intervenții în vederea întreruperii fumatului. Atât intervențiile individuale, cât și cele de
grup, sunt eficiente pentru ajutarea renunțării la fumat. Suportul din partea partenerului și a familiei
este foarte important.
71 | P a g e

COLESTEROLUL ȘI LIPIDELE

106. Lipidele. Mesaje cheie


 Valorile plasmatice crescute ale colesterolului și LDL-colesterolului sunt printre principalii
factori de risc pentru BCV.
 Hipertrigliceridemia și HDL-colesterolul scăzut sunt factori de risc independenți pentru BCV.
 Terapia cu statine are un efect benefic asupra prognosticului BCV aterosclerotice.

107. Studii genetice și patologice, observaționale și intervenționale, au stabilit rolul crucial al


dislipidemiei, în special al hipercolesterolemiei, în dezvoltarea BCV.

108. În plasma sanguină, lipidele cum sunt colesterolul și trigliceridele sunt legate de diverse
proteine (apoproteine), pentru a forma lipoproteine. HDL nu cauzează ateroscleroză; dimpotrivă,
acesta are proprietăți antiaterogene. În contrast, LDL, în special LDL mici și dense, sunt aterogene.
Chilomicronii și lipoproteinele cu densitate foarte mică (VLDL) nu sunt aterogene, dar concentrațiile
crescute ale acestor lipoproteine bogate în trigliceride pot provoca pancreatită.

109. Ce este colesterolul? Colesterolul reprezintă un anumit tip de grăsimi care se regăseşte în
sânge. Aveţi nevoie de o anumită cantitate de colesterol pentru buna funcţionare a celulelor corpului
dumneavoastră şi pentru a produce hormoni importanţi. Cu toate acestea, în cazul în care există prea
mult colesterol în sânge, acesta se depune pe peretele interior al arterelor, determinând formarea
plăcilor de aterom. Ca urmare a acestei „construcţii”, arterele se îngustează – procesul fiind numit
rigidizarea arterelor sau ateroscleroză.

110. În cazul în care o arteră care furnizează sânge inimii este complet blocată, muşchiul cardiac se
necrozează (moare) – infarct sau atac de cord. În cazul în care o arteră din creier este complet
blocată, se produce un accident vascular cerebral.

111. De unde provine colesterolul? Colesterolul este produs în organism, în principal de către ficat
– colesterolul endogen (organismul poate produce tot colesterolul de care are nevoie). Creşterea
nivelului de colesterol din sânge poate fi cauzată de problemele de sănătate moştenite sau de
alimentaţia bazată pe grăsimi, fie ele de origine animală, fie provenite din produsele de tip fast-food.

112. Unele alimente, cum ar fi ouăle, ficatul şi crustaceele conţin colesterol, dar acesta nu
afectează în mod semnificativ cantitatea de grăsimi din sânge. Puteţi consuma cu moderaţie alimente
care conţin colesterol, ca parte a unei diete sănătoase şi variate.

113. Monitorizati-va colesterolul. Din moment ce colesterolul contribuie la aparitia placilor în


artere, este bine sa pastrati nivelul colesterolului sub 200mg/dl. Orice rezultat între 200-240 mg/dl
este o amenintare serioasa.

114. Ce nu ştiaţi despre colesterol? Există două tipuri principale de colesterol:


 HDL colesterolul (lipoproteine cu densitate mare) – este cunoscut sub denumirea de „colesterol
bun” sau colesterol sănătos, deoarece „periază” colesterolul de pe peretele arterial. Activităţile fizice
periodice şi exerciţiile fizice pot ajuta la creşterea nivelului de HDL. Nivelurile ridicate de
colesterol HDL vă pot proteja împotriva bolilor de inimă.
 LDL colesterolul (lipoproteine cu densitate mică) – este cunoscut sub denumirea de „colesterol
rău”, dat fiind că se lipeşte de pereţii din arterele dumneavoastră, făcându-le mai înguste. Acest
72 | P a g e

lucru reduce cantitatea de sânge care ajunge la inimă sau la creier. Nivelurile ridicate de colesterol
LDL vor creşte riscul de boli de inimă.

115. Scopul principal este sa mentineti colesterolul „bun”, HDL la un nivel înalt, iar colesterolul
„rau”, LDL, la un nivel scazut. Daca sunteti barbat, ideal ar fi ca HDL sa fie de 40 mg/dl; pentru
femei, se recomanda un nivel al HDL situat la 45 mg/dl. Daca nu suferiti de nici o boala de inima si
daca întruniti cel putin 2 dintre factorii majori de risc -obeziate, tensiune arteriala ridicata sau
existenta în familia d-voastra a unui precedent în ceea ce priveste bolile premature de inima- nivelul
colesterolului LDL ar trebui sa fie sub 130 mg/dl (de preferabil sub 100 mg/dl). Daca suferiti deja de
o boala de inima sau de diabet si nivelul LDL este peste 100, probabil ca medicul va va recomanda
medicamente care sa scada nivelul LDL sub 100.

116. De ce este important nivelul de colesterol din sânge? Prezenţa unui nivel ridicat de colesterol
în sânge reprezintă unul dintre factorii de risc cardiovascular majori şi, în acelaşi timp, măreşte
şansele de apariţie a bolilor de inimă.Una dintre cele mai bune metode de a preveni bolile
cardiovasculare constă în menţinerea colesterolului în limite normale.

117. Aveţi colesterolul prea ridicat? Dacă aveţi peste 40 de ani sau dacă un membru al familiei
dumneavoastră are colesterolul ridicat, dacă a fost diagnosticat cu boli de inimă sau a avut un
accident vascular cerebral, este foarte important să întrebaţi medicul dumneavoastră dacă trebuie să
vă supuneţi unor teste de măsurare a colesterolului.

118. LDL-Colesterolul. Cea mai mare parte a colesterolului din plasma sanguină este, în condiții
normale, transportată de LDL și, pentru un spectru larg al concentrațiilor de colesterol, există o
asociere pozitivă puternică și gradată între colesterolul total, LDL Colesterol și riscul de BCV. Această
asociere se aplică la indivizii (femei și bărbați) fără BCV, ca și la pacienții cu boală stabilită.

119. Dovada că reducerea LDL colesterolului plasmatic scade riscul de BCV este fără echivoc;
rezultatele studiilor epidemiologice, ca și ale trialurilor cu endpointuri angiografice și clinice
confirmă că reducerea LDL colesterol trebuie să fie o preocupare majoră în prevenția BCV.

120. Meta-analizele a multe studii arată o reducere clară a BCV odată cu scăderea LDL-
colesterolului. Fiecare reducere cu 1,0 mmol/L a LDL-colesterolului este asociată cu scăderea cu 20-
25% a mortalităţii cardiovasculare și a infarctului miocardic non-fatal. Mai recent, studiile au
confirmat că scăderea LDL-colesterolului la valori ≤1,8 mmol/L (~70 mg/dL) este asociată cu cel mai
mic risc de evenimente cardiovasculare recurente la populaţiile la care se aplică prevenţia secundară.
Prin urmare, pentru subiecţii cu risc foarte înalt, nivelul țintă al LDL-colesterolului ar trebui să fie
≤1,8 mmol/L.

121. HDL-Colesterolul. Concentrațiile scăzute de HDL-colesterol sunt asociate în mod


independent cu un risc cardiovascular crescut, motiv pentru care HDL-colesterolul este inclus în
noile diagrame SCORE. Concentrațiile scăzute de HDL-colesterol pot rivaliza chiar cu
hipercolesterolemia (datorată concentrațiilor mari de LDL-colesterol), ca factor de risc pentru BCV.
Cu toate acestea, nu există încă suficiente dovezi științifice pentru ca, vreo valoare a HDL-
colesterolului să fie considerată obiectiv terapeutic, deși valorile HDL-colesterolul <1,0 mmol/L (~40
mg/dL) la bărbați și <1,2 mmol/L (~45 mg/dL) la femei pot fi considerate markeri de risc crescut.

122. Colesterol HDL scăzut? Dacă după un test de laborator se dovedeşte că aveţi colesterolul HDL
sub nivelul recomandat, va trebui să faceţi în aşa fel încât valorile colesterolului HDL să crească,
pentru a reduce riscul bolilor de inimă.
73 | P a g e

123. Nivel de HDL poate creşte în mod sănătos prin:


 activitate fizică;
 reducerea greutăţii dumneavoastră;
 renunţarea la fumat.

124. Medicul dumneavoastră vă poate prescrie tratament pentru a ridica nivelul de HDL.

125. LDL-colesterolul poate fi măsurat direct, dar de regulă este calculat utilizând formula
Friedewald: În mmol/L: LDL-colesterol = colesterol total – HDL-colesterol - (0,45 x trigliceride). În
mg/dL: LDL-colesterol = colesterol total – HDL-colesterol - (0,2 × trigliceride). Calculul este valabil
numai atunci când concentrația de trigliceride este <4,5 mmol/L (400 mg/dL) deoarece raportul
trigliceride/colesterol în lipoproteinele care transportă trigliceride (VLDL și chilomicroni) crește
progresiv pe măsură ce hipertrigliceridemia crește în severitate.

126. În cazul în care este nevoie să reduceţi nivelul colesterolului, medicul dvs. vă va sfătui asupra
schimbărilor necesare în stilul dvs.de viaţă şi, poate, vă va recomanda medicamente. Dacă vă este
prescris un tratament, este important să urmaţi cu atenţie instrucţiunile.

127. Nivelurile sănătoase în mmol / l sau mg/dl


 Colesterol total nu mai mare de 5mmol/l sau 190 mg/dl
 LDL colesterol nu mai mare de 3mmol/l sau 115 mg/dl
 HDL Colesterol mai mare de 1mmol/l sau 40 mg/dl

128. Reţineţi faptul că nivelul de colesterol (în special colesterolul LDL) trebuie să fie mai scăzut în
cazul în care aveţi deja un grad de suferinţă arterială.

129. Metode de scădere a nivelului colesterolului:


 Slăbiţi până ajungeţi la o greutate sănătoasă.
 Mâncaţi mai multe fructe şi legume.
 Mâncaţi mai multe cereale integrale şi pâine neagră.
 Alegeţi carnea slabă.
 Consumati produse bogate in grasimi esentiale Omega 3 si 6.
 Alegeţi lactate cu un conţinut scăzut de grăsime.
 Consumaţi doar ocazional dulciuri, alimente de tip fast-food sau gustări nesănătoase precum chips-
urile, snacks-urile etc.
 Evitaţi prăjelile, iar în procesarea alimentelor, optaţi pentru gătitul la aburi, la cuptor sau pe grill.

130. Ce sunt trigliceridele şi cum pot afecta ele inima? Trigliceridele sunt un alt tip de grăsimi care
se regăsesc în sânge. Un nivel prea ridicat al trigliceridelor poate creşte riscul de apariţie a bolilor
cardiovasculare.

131. Trigliceridele. Hipertrigliceridemia este un factor de risc cardio-vascular independent


semnificativ, dar se pare că asocierea nu este la fel de puternică precum cea pentru
hipercolesterolemie. Riscul este asociat mai puternic cu hipertrigliceridemia moderată decât cu cea
foarte severă (>0,10 mmol/L sau ~900 mg/dL), care este, pe de altă parte, un factor de risc pentru
pancreatită.
74 | P a g e

132. În prezent, trigliceridele à jeun >1,7 mmol/L (~150 mg/dL) continuă să fie considerate ca un
marker de risc crescut, dar concentrațiile ≤1,7 mmol/L nu sunt niveluri țintă bazate pe dovezi pentru
terapie.

133. Ce puteţi face în cazul în care nivelul trigliceridelor este prea mare? Urmaţi sfatul general
pentru reducerea colesterolului din sânge. Acest lucru va contribui şi la scăderea trigliceridelor.

134. Încercaţi să mâncaţi peşte gras (sardine, macrou, somon, pastrav ) minim de două ori pe
săptămână. Uleiul de peşte, care conţine n-3 sau acizi graşi Omega 3, îmbunătăţeşte circulaţia
sângelui, reduce vâscozitatea acestuia şi împiedică formarea cheagurilor de sânge. Dacă obişnuiţi să
consumaţi alcool, nu se recomandă mai mult de un pahar pe zi (ex.: un pahar mic de vin sau o bere
mică), însă nu în fiecare zi.

135. Excluderea dislipidemiei secundare. Prezența dislipidemiilor secundare altor afecțiuni


trebuie exclusă înaintea începerii tratamentului medicamentos, deoarece tratamentul bolii de bază
ameliorează hiperlipidemia și nici o altă terapie antilipemică nu este necesară. Acest lucru este
valabil în special pentru hipotiroidism.

136. Dislipidemiile secundare pot fi, de asemenea, cauzate de abuzul de alcool, diabet, sindromul
Cushing, boli hepato-renale, ca și diverse medicamente (de exemplu, corticosteroizi, isotretinoin și
etretinat, ciclosporină).

137. Pacienţii care ar putea avea dislipidemii genetice, cum este hipercolesterolemia familială,
trebuie trimiși la o evaluare de specialitate, care ar putea include și un diagnostic de genetică
moleculară.

138. Beneficiul terapiei de scădere a colesterolului depinde de nivelurile inițiale de risc: cu cât
riscul este mai înalt, cu atât beneficiul este mai mare. Nu există diferențe ale efectelor benefice în
scăderea colesterolului între bărbați și femei, sau între tineri și vârstnici, inclusiv la indivizi >75 de
ani, chiar dacă beneficiile la femeile sănătoase nu sunt dovedite.

139. Studii recente au demonstrat că nivelurile ridicate de colesterol sunt un factor de risc pentru
accidentul vascular cerebral ischemic, dar nu și pentru cel hemoragic. Studiile majore cu statine au
raportat reduceri semnificative ale ratelor de accident vascular cerebral la pacienții cu BCI sau cu risc
ridicat, datorită reducerii ratelor de accident vascular cerebral ischemic. Concentrațiile crescute de
trigliceride, ca și HDL-colesterolul scăzut sunt asociate cu accidentul vascular cerebral non-
hemoragic. Prin urmare, pacienții cu boală cerebro-vasculară ischemică merită același grad de
atenție al tratamentului dislipidemiilor ca și pacienții cu BCI.

140. În prevenirea accidentului vascular cerebral, tratamentul cu statine ar trebui inițiat la toți
pacienții cu boală aterosclerotică dovedită, ca și la pacientii cu risc crescut de dezvoltare a BCV. După
un eveniment cerebrovascular, statinele trebuie inițiate la pacienți cu antecedente de accident
vascular cerebral ischemic non-cardioembolic sau de atac ischemic tranzitor pentru prevenirea
evenimentelor cardiovasculare viitoare, dar ar trebui evitate după accidentul vascular cerebral
hemoragic, dacă nu există dovezi de boală aterosclerotică sau risc înalt de BCV.
75 | P a g e

CONTROLAȚI-VĂ GREUTATEA (GREUTATEA CORPORALĂ)

141. Mesaje cheie.


 Atât excesul ponderal, cât şi obezitatea sunt asociate cu riscul de deces în boala cardiovasculară.
 Există o asociere pozitivă lineară a indicelui de masă corporală (IMC) cu mortalitatea genera-lă.
 Mortalitatea generală este cea mai scăzută atunci când IMC este de 20-25 kg/m 2.
 Scăderea greutăţii sub această limită nu poate fi considerată ca având rol protector împotriva bolii
cardiovasculare.

142. Introducere. În multe ţări, o scădere a factorilor de risc major pre-cum hipercolesterolemia și
hipertensiunea și, mai re-cent, a fumatului a fost corelată cu reducerea mortalită-ţii de cauză
cardiovasculară. Excepţiile de la aceste ten-dinţe sunt greutatea corporală și diabetul, care au avut
tendinţa să crească pe măsură ce alţi factori de risc au scăzut. Obezitatea devine o epidemie la nivel
mondial atât la adulţi, cât și la copii370. Scenariul s-a schimbat într-o asemenea măsură încât în
S.U.A., dacă direcţiile în ceea ce privește obezitatea vor continua neschimbate din 2005 până în
2020, obezitatea va depăși din ce în ce mai mult efectele pozitive ale scăderii fumatului 371. În Europa,
un studiu recent cu aproape 360 000 de parti-cipanţi din nouă ţări europene a arătat că obezitatea
ge-nerală și adipozitatea abdominală sunt ambele asociate cu risc crescut de deces.

143. Greutatea corporală și riscul. Este acum clar că una din componentele grăsimii abdominale,
ţesutul adipos visceral, este un organ en-docrin activ, capabil să sintetizeze și să elibereze în fluxul
sanguin o varietate importantă de peptide și de compuși non-peptidici care ar putea avea un rol în
ho-meostazia cardiovasculară373. Acest proces are efect asupra factorilor de risc pentru BCV și de aici
asupra riscului, efectele mecanice ale supraponderabilităţii având efect asupra cauzelor non-
cardiovasculare ale morbidităţii și mortalităţii.

144. Care indice de obezitate este cel mai bun predictor al riscului cardiovascular? Indicele de
masă corporală [greutatea (kg)/înălţimea (m)2] a fost utilizat pe scară largă pentru a defini cate-
goriile greutăţii corporale. La adulţi, supraponderabi-litatea este definită de un IMC variind între
25 și 29,9 kg/m2, și obezitatea de un IMC ≥30 kg/m 2. IMC crescut este puternic asociat cu riscul
de boală cardiovasculară. Totuși, există ipoteza că repartizarea pe zone a ţesutu-lui adipos este
mai importantă în determinarea riscului cardiovascular decât greutatea corporală totală. Acest
fapt a contribuit la creșterea interesului pentru măsu-rători antropometrice ale riscului și pentru
o reparti-zare mai precisă a masei grase și a masei slabe (Tabelul 11). Cele mai multe date sunt
disponibile pentru IMC, raportul talie: circumferinţa șoldului și simpla circum-ferinţă a taliei.
Locul optim pentru măsurarea circum-ferinţei taliei este la mijlocul distanţei dintre marginea
inferioară a coastelor și creasta iliacă superioară ante-rioară, în ortostatism.

145. Pragurile WHO374 pentru cir-cumferinţa taliei sunt acceptate în cea mai mare parte a
Europei; se recomandă două praguri de acţiune:
a. Pragul 1—circumferinţa taliei ≥94 cm la bărbaţi şi ≥80 cm la femei reprezintă pragul peste care nu ar
trebui să mai existe o creştere suplimentară în greutate.
b. Pragul 2—circumferinţa taliei ≥102 cm la bărbaţi şi ≥88 cm la femei reprezintă pragul la care se
recomandă reducerea greutăţii.

2. Câteva studii prospective au demonstrat asocieri mai puternice ale mărimii adipozităţii abdominale
cu boala cardiacă coronariană decât IMC sau cu boala cardiacă coronariană la femei 375,376, dar nu și la
bărbaţi; aceste studii au fost în general studii mici. Un studiu amplu caz-control a evidenţiat că
76 | P a g e

raportul talie:șold a fost aso-ciat mai mult cu infarctul miocardic decât IMC, atât la femei, cât și la
bărbaţi377.

3. Este posibil ca circumferinţa taliei să fie mai puter-nic asociată cu diabetul decât IMC la femei, dar
nu și la bărbaţi. O meta-analiză recentă a 32 de studii nu a evidenţiat nicio diferenţă între IMC,
circumferinţa ta-liei și raportul talie:șold în asocierea lor cu incidenţa diabetului 378, și nu a arătat
diferenţe importante în-tre sexe. Totuși, autorii nu au putut investiga lipsa de omogenitate în
rezultatele legate de sex decât limitat, dat fiind numărul mic de studii în fiecare grup. Rezul-tatele
recente din Prospective Studies Collaboration363, incluzând peste 900 000 de participanţi au
evidenţiat asocieri pozitive liniare ale IMC de la 22,5 la 25,0 cu mortalitatea generală.

4. În prezent, nu par să existe dovezi puternice că mă-surarea taliei sau măsurarea directă a masei de
grăsime ar putea înlocui IMC în supravegherea de rutină a să-nătăţii publice sau în practica clinică.

5. Controlati-va greutatea. În ceea ce priveste inima, mai mare nu înseamna neaparat mai bun.
Kilogramele în plus pot forta inima, pot creste presiunea sanguina si pot creste riscul unui atac de
cord. Ideal, indexul masei corporale trebuie sa fie între 18,3 si 24,9. Conform principiilor unei
asociatii medicale americane, o alternativa mai simpla la indexul masei corporale este masurarea
taliei-barbatii ar trebui sa masoare 40 de inci sau mai putin, iar femeile maximum 35 inci. Chiar daca
nu puteti atinge aceste valori, un program de exercitiigreutate pentru pierderea în , combinate cu un
regim corespunzator, ar putea face minuni pentru inima d-voastra.

6. Glicemia şi controlul greutăţii. Glicemia reprezintă concentraţia de glucoză din sânge. Mecanismele
de autoreglare ale organismului mențin glicemia relativ constantă, la valori de aproximativ un gram
de glucoză la litru. În felul acesta sângele aduce permanent organelor și țesuturilor cantitățile
necesare de glucoză sangvină. Reglarea nivelului sangvin al glucozei se face cu ajutorul unor
substanţe de natură hormonală. Unele micșorează glicemia (insulina), iar altele o cresc (glucagonul,
adrenalina și hormonul de creștere).

7. Valoarea normală a glicemiei este între 4,4 și 6,7 milimoli pe litru de sânge (corespunde la 0,8-1,2
grame pe litru), atunci când analiza se face pe sângele recoltat dimineața, pe nemâncate.

8. Devierea de la valorile considerate normale poate fi în sensul diminuării sau creșterii concentrației
de glucoză:
 Hipoglicemia (diminuarea glicemiei) determină transpirații, slăbiciune și chiar pierderea cunoștinţei
dacă scăderea este importantă. Starea hipoglicemică ia naștere de obicei în timp scurt, de ordinul a
30 de minute-o oră. De aceea trebuie tratată urgent și anume:
o dacă bolnavul este conștient: prin administrarea orală de glucoză și băuturi sau alimente
conținând glucoză.
o dacă bolnavul este inconștient: prin injectare de glucagon.
 Hiperglicemia (creșterea glicemiei) este unul dintre simptomele caracteristice diabetului. Starea
hiperglicemică ia naștere treptat, de-a lungul a mai multor ore și poate persista mai multă vreme. Se
tratează printr-un regim alimentar cu puține glucide și, la nevoie, prin administrarea de
medicamente hipoglicemiante orale; în unele cazuri mai grave, ca la diabetul de tip 1, și prin
injectarea de insulină. Înainte de a recurge la medicamente care scad glicemia, încercaţi o schimbare
a regimului alimentar care are avantajul de a aduce zahărul din sânge la concentraţia normală fără
efecte adverse.

9. Dacă sunteţi supraponderal înseamnă că inima dvs. trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa
sânge în întreg corpul. Această presiune suplimentară poate să cauzeze probleme inimii şi sistemului
77 | P a g e

dvs. de vase sanguine. Multe persoane, care sunt supraponderale de o lungă perioadă, pot fi
diagnosticate cu tensiune arterială ridicată sau diabet, ambele boli reprezentând factori de risc
pentru bolile de inimă. În ultimii 10 ani, s-a observat o creştere a numărului persoanelor
supraponderale sau obeze. Obezitatea distruge inimile noastre şi, în general, reprezintă doar
rezultatul raportului dintre un număr prea mare de calorii din dietă şi prea puţină activitate fizică.
Aşadar, în cazul în care sunteţi supraponderal, trebuie să luaţi măsuri încă de pe acum pentru a
putea preveni apariţia obezităţii. Dacă sunteţi supraponderal sau obez, ar trebui să verificaţi
împreună cu doctorul de familie dacă aveţi tensiune arterială ridicată, diabet, colesterol mare. Chiar
dacă veţi slăbi foarte puţin, acest lucru va fi benefic şi va diminua considerabil riscul de boli
cardiovasculare.

10. Fiţi mai activi fizic! Activităţile fizice pe termen lung pot scădea tensiunea arterială şi ajută la
controlul greutăţii dvs. Activităţile fizice sunt, de asemenea, o modalitate foarte bună de a reduce
stresul şi mai ales de a vă ajuta să vă simţiţi bine. Dacă aveţi tensiunea arterială foarte mare, discutaţi
cu medicul dvs. înainte de a începe să faceţi orice formă de mişcare.

11. Relaxaţi-vă! Stresul vă poate provoca o creştere pe termen scurt a tensiunii arteriale – cu toate
acestea, efectul său pe termen lung este mai dificil de combătut.

12. Mâncaţi bine, dar încercaţi să slăbiţi! A fi supraponderal înseamnă că inima dumneavoastră trebuie
să lucreze mai mult pentru a pompa suficient sânge în organism. Presiunea suplimentară determină
uzura inimii şi a vaselor de sânge. Mulţi oameni supraponderali dezvoltă diabet şi tensiune arterială
crescută  factori de risc pentru bolile de inimă. În ultimii zece ani s-a înregistrat o creştere a
numărului de oameni supraponderali şi obezi. Obezitatea dăunează inimii şi articulaţiilor.

13. Dacă sunteţi supraponderal sau obez şi aveţi şi alţi factori de risc cum ar fi colesterolul ridicat şi
fumatul, trebuie să consultaţi medicul de familie  chiar şi o mică scădere în greutate vă va
îmbunătăţi starea generală a sănătăţii şi vă va ajuta să diminuaţi riscul de boli cardiovasculare.

14.Dacă aţi suferit deja un atac de cord, o operaţie de bypass sau o angioplastie coronariană, este
important să faceţi următorii paşi pentru a scădea în greutate:
 consumaţi peşte (de exemplu: sardine, somon, macrou, păstrăv) de două ori pe săptămână.
 consumaţi 5 porţii de fructe şi legume în fiecare zi.
 folosiţi uleiul din seminţe de rapiţă sau uleiul de măsline dacă obişnuiţi să consumaţi sosuri pe bază
de ulei.

15. Sunteţi gata să slăbiţi?


 Luaţi în greutate în fiecare an?
 Aveţi mai puţină energie decât de obicei?
 Rămâneţi fără respiraţie dacă fugiţi după autobuz?
Este posibil ca răspunsul dvs. să fie „Da”.

16.Prin scăderea în greutate:


 Vă veţi simţi mai bine.
 Veţi arăta mai bine.
 Vă veţi diminua riscurile de boli cardiovasculare, diabet şi tensiune crescută.
 Vă veţi reduce sau chiar stopa tratamentul pentru angină, tensiune crescută sau colesterol ridicat.
 Veţi avea desigur şi propriile dvs. motive pentru a slăbi.
78 | P a g e

17. Folosiţi un centimetru de croitorie pentru a vă măsura talia şi apoi verificaţi tabelul de mai jos pentru
a vă estima gradul de risc:
Riscul în funcție de masura taliei Femei/Bărbați
 Măsura sănătoasă a taliei - Mai puţin de 80 de cm / mai puţin de 94 de cm
 Risc moderat - Între 80 şi 88 de cm / Între 94 şi 102 de cm
 Risc crescut - Peste 88 de cm / Peste 102 cm

18. Sunteţi pregătiţi să slăbiţi? Sunt 3 lucruri importante pe care trebuie să le faceţi în aşa fel
încât procesul de slăbire să fie unul de succes:
 Găsiţi-vă motivaţia de a elimina kilogramele în plus! Păstrarea unui jurnal cu ce mâncaţi şi cu
activităţile fizice realizate vă va ajuta să vă menţineţi concentraţi şi motivaţi.
 Fiţi pregătiţi! Planificarea în avans vă ajută să vă simţiţi mai stăpâni pe actul de slăbire. Să aveţi
suficientă mâncare sănătoasă în frigider  fructe, legume, gustări cu conţinut redus de grăsimi cum
ar fi iaurtul degresat.
 Să aveţi pregătite treningul şi adidaşii pentru plimbările şi exerciţiile fizice. Acest lucru vă va uşura
începerea noului plan de alimentaţie şi de sport.

19.Motivaţia. Motivaţia este cea mai importantă atunci când vine vorba despre obţinerea unei greutăţi
ideale. Motivaţia este cea care vă face să porniţi la drum şi cea care vă detemină să continuaţi.
 Începeţi prin a vă face o listă cu motivele pentru care doriţi să scădeţi în greutate. Păstraţi lista şi
uitaţi-vă la ea ori de câte ori simţiţi că nu mai aveţi suficientă motivaţie.
 Ţineţi un jurnal pentru a avea o evidenţă cu ceea ce mâncaţi şi cu timpul alocat exerciţiilor fizice.
Această metodă vă va ajuta să vă concentraţi pe ceea ce mâncaţi şi pe ce e nevoie să schimbaţi.
Persoanele care păstrează un jurnal cu ceea ce mănâncă şi cu activităţile fizice efectuate au mai mult
succes în pierderea excesului ponderal.
 Stabiliţi-vă obiective realiste pe care să le puteţi îndeplini în timp  de exemplu: unul sau două
kilograme pe săptamână. În acest fel este foarte posibil să ajungeţi la greutatea dorită şi să o şi
păstraţi.
 Puneţi-vă fotografia preferată pe frigider. Aceasta vă va determina să gândiţi înainte de a deschide
frigiderul : „Chiar am nevoie să mănânc asta?”.
 Slăbiţi împreună cu un prieten sau în cadrul unui „grup de slăbit recunoscut” astfel, şansele de
reuşită vor creşte.
 Relaxaţi-vă! Încercaţi să vă controlaţi nivelul de stres  sunteţi mai predispuşi la a mânca şi a bea mai
mult atunci când sunteţi tensionaţi.
 Imaginaţi-vă că aţi slăbit. Gândiţi-vă la această imagine de 3-4 ori pe zi. Faptul că vă creaţi o imagine
despre felul în care v-aţi dori să arătaţi, vă poate face mai încrezători în atingerea scopului dvs.

20. Sfaturi de succes pentru a slăbi


 Acordaţi atenţie sporită dimensiunilor porţiilor de mâncare, mai ales atunci când luaţi masa în oraş.
 Ghidaţi-vă după recomandările din „Piramida alimentară”. Concentraţi-vă pe ceea ce puteţi mânca,
mai degrabă decât pe ceea ce nu puteţi mânca. Fiţi strict şi limitaţi-vă alegerile alimentare. Pentru
prânz şi cină folosiţi o farfurie mai mică şi umpleţi-o mai degrabă cu legume.
 Să aveţi zilnic trei mese regulate. Cercetările arată că persoanele care mănâncă regulat mic-dejunul
îşi păstrează greutatea în limite normale.
 Unora li se pare că a mânca două porţii mai mici în locul uneia mari le lasă o senzaţie de saţietate mai
mare. Încercaţi să alegeţi fructe, legume sau salată la aperitiv sau fructe pentru finalul mesei.
 Învăţaţi să recunoaşteţi senzaţia de foame. Dacă nu vă este într-adevăr foame în preajma orelor de
masă, consumaţi nişte porţii mai mici.
 În fiecare săptămână notaţi-vă o listă de alimente sănătoase de care aveţi nevoie pentru a slăbi.
Luaţi-vă lista cu dvs. la cumpărături. Încercaţi să nu faceţi cumpărături cu stomacul gol.
79 | P a g e

 Schimbaţi alimentele cu conţinut ridicat de grăsime cu unele mai sănătoase. Ar trebui să alegeţi
următoarele:
o produse degresate în locul untului;
o lapte degresat în locul celui nedegresat;
o brânză degresată sau branză mai slabă în locul celei grase;
o carne slabă, pui (dar nu cu piele), în locul cărnii de vită, a cârnaţilor sau a feliilor de şuncă;
o sosuri fără grăsimi pentru salate, în locul maionezei;
o fructe în locul prăjiturilor sau a biscuiţilor;
o cantităţi mici de fructe fierte pentrua a înlocui uneori dulciurile.

21. Alegeţi modalităţi de gătit care să implice utilizarea unei contităţi scăzute de grăsime:
 preparate la cuptor, la grătar, fierte, pe aburi sau la microunde, în locul celor prăjite;
 cartofi fierţi, gătiţi pe aburi sau copţi, în locul celor prăjiţi;
 îndepărtaţi orice urmă de grăsime de pe carne şi pielea de pe pui;
 scurgeţi pe un prosop de hârtie absorbantă grăsimea de pe carne şi cârnaţi atunci când îi gătiţi;
 alegeţi sosuri pe bază de roşii în locul sosurilor cremoase pentru paste sau mâncăruri cu orez.

22. Rezerve de urgenţă


 să aveţi mâncare congelată fără grăsime făcută în casă sau cumpărată;
 să aveţi suficiente legume şi fructe;
 supa făcută în casă este de mare ajutor, mai ales în zilele mai friguroase;
 congelaţi în recipiente speciale pentru microunde, în aşa fel încât să fie uşor de dezgheţat şi reîncălzit
după cum aveţi nevoie. Formaţi-vă obiceiul de a avea o sticlă cu apă. Este important să beţi cel puţin
8 pahare de lichid pe zi. Apa vă poate ajuta de asemenea să vă simţiţi „plini” între mese.

23. Alcoolul si scaderea in greutate


 În cazul în care doriţi cu adevărat să slăbiţi, veţi avea mai mult succes dacă renunţaţi complet la
alcool până veţi ajunge la greutatea dorită  alcoolul conţine multe calorii şi vă poate da, de
asemenea, senzaţia de foame. Dacă este cu adevărat nevoie să beţi ceva cu alcool, încercaţi spriţ-urile
sau o bere slab alcoolizată.
 Nu depăşiţi limitele superioare atunci când consumaţi alcool: 14 doze standard pe săptămână pentru
bărbaţi şi 7 doze standard pe săptămână pentru femei.

24. Susţinere şi recompensare


 Cereţi sprijinul familiei şi al prietenilor  ei vă pot ajuta să vă menţineţi motivaţia, să deveniţi mai
activi şi să limitaţi consumul de alimente cu un conţinut ridicat de grăsimi.
 Răsplătiţi-vă atunci când faceţi un progres semnificativ.
 Pentru a vă măsura progresul, folosiţi un centimetru, un cântar (reţineţi că greutatea dvs. poate varia
dacă, din motive diferite, reţineţi apă.
 Astfel, cântarul nu va arăta progresul real înregistrat) sau ghidaţi-vă după felul în care vă vin hainele.
 Cântăriţi-vă o dată pe săptămână purtând aceleaşi haine.
 Alegeţi o recompensă care să nu aibă legătură cu mâncarea – de exemplu: o revistă, un film, un CD,
un meci de fotbal, o nouă tunsoare, o bluză sau chiar o cămaşă nouă după ce veţi fi slăbit puţin.

25. Silueta dvs. este în formă de măr sau de pară? Dacă sunteţi supraponderal, locul de pe corp în
care se depozitează surplusul de grăsime vă poate afecta riscul de a suferi de boli de inimă. În cazul în
care surplusul de grăsime se depozitează în jurul taliei, aceasta capătă forma demăr. Această formă
este în legătură directă cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, dar şi de tensiune, diabet şi
anumite forme de cancer. Dacă surplusul de grăsime se depozitează în zona şoldurilor, aceasta va
căpăta formă de pară, care este mai puţin dăunătoare sănătăţii.
80 | P a g e

26. Fiţi activi pe tot parcursul procesului de slăbire. Activitatea fizică regulată este la fel de
importantă ca alimentaţia. Mişcarea vă ajută să ardeţi calorii, să vă tonifiaţi musculatura şi vă
controlează apetitul. Pentru a slăbi este nevoie să consumaţi mai multă energie (calorii) decât îşi ia
organismul din mâncare şi băutură.

27. Cea mai bună metodă de a slăbi este o combinaţie între:


 regim alimentar cu conţinut scăzut de calorii;
 arderea unui număr mai mare de calorii prin exerciţii fizice.

28. Pentru a slăbi, orice activitate este mai bună decât sedentarismul, aşa că puteţi începe prin a
fi mai activ în rutina de zi cu zi. Pur şi simplu întreprindeţi mai multe activităţi cum ar fi curăţenia în
casă, în maşină, grădinăritul. Pentru rezultate mai bune încercaţi să vă stabiliţi nişte activităţi pe mai
multe zile ale săptămânii. Mişcarea poate varia de la activităţi zilnice, la unele de relaxare cum ar fi
plimbările, dansul etc.

29. Există o serie de programe şi produse pentru slăbit  multe nu funcţionează şi, uneori, pot
dăuna. Uitaţi de diete magice şi urmaţi un plan de slăbit, pe care mai apoi să-l adoptaţi ca stil de
viaţă.

30. Plan de meniu zilnic. Mesele regulate vă împiedică să vă fie foame şi vă asigură necesarul
zilnic de nutrienţi. De exemplu:
 Mic-dejunul:
o un bol cu cereale integrale, fructe tăiate şi lapte degresat;
o felie de pâine integrală sau pâine prăjită;
o ceai sau cafea.
 Gustarea de la ora 10:00-11:00:
o fructe sau legume crude, ceai, cafea sau apă.
 Prânz:
o legume gătite la cuptor, pe grătar sau crude, din plin;
o 25-50 de grame de carne uşoară, pui, sardine, somon, ouă sau brânză degresată;
o două felii de pâine integrală sau pâine prăjită;
o iaurt degresat sau un pahar de lapte degresat;
o Fructe proaspete;
o Ceai, cafea sau apă.
 Gustarea de după-amiază:
o fructe proaspete şi legume crude;
o ceai sau apă.
 Masa principală:
o 75-100 de grame de carne uşoară, pui, peşte (de preferinţă mai gras), ouă, brânză
degresată, sau câteva linguriţe de mazăre sau fasole;
o iaurt degresat sau un pahar de lapte degresat;
o fructe proaspete, gătite sau la conservă;
o apă.
 Cina:
o fructe proaspete;
o apă sau ceai.
Dacă vă este foame între mese, alegeţi gustări formate din fructe proaspete sau legume crude
81 | P a g e

31. Evitatidietele restrictive Curele de slabire frecvente, mesele luate in graba, folosirea purgativelor
puternice au darul de a dezechilibra nivelul electrolitic cauzind diverse boli ale inimii.

32. Caloriile. Trebuie sa existe un echilibru intre ce mancati si ce consumati. Reduceti sau
eliminati alimentele hipercalorice si evitati cu orice pret supragreutatea si obezitatea. Alimentele
hipercalorice provoaca obezitate, hipersecretie de insulina si cresc consumul de oxigen, ceea ce
inseamna o crestere a radicalilor liberi.

33. Motiveaza-te sa slabesti sanatos! Indepartarea kilogramelor care sunt in plus are un rol
important in controlul diabetului, in reducerea tensiunii arteriale si a colesterolului saguin. Slabind
intr-o maniera sanatoasa iti oferi energia necesara pentru a te implica in activitatile care-ti procura
placere. Slabitul ar trebui sa coincida cu schimbarea stilului de viata, pentru ca altfel kilogramele
eliminate se vor reinstala confortabil. Conexiunea dietei cu un program regulat de miscare fizica te
poate ajuta sa slabesti si sa-ti mentii forma pentru o perioada indelungata.

34. Nu te lasa atrasa de dietele ce ofera o slabire imediata. Ele ofera un continut caloric mult prea
scazut ce poate dauna sanatatii. Efectele sunt imediate, dar kilogramele se vor depune la loc in
momentul in care vei abandona dieta.

35. Daca trebuie sa slabesti foarte mult apeleaza la sfatul medicului nutritionist. Acesta iti poate
recomanda diete corespunzatoare pentru indepartarea graduala a kilogramelor.

36. 4 secrete pentru a slabi sanatos:


 Stabileste-ti obiective realizabile! Multe persoane isi fixeaza tinte intangibile pentru a indeparta
kilogramele nedorite. Este foarte important sa te motivezi constructiv stabilindu-ti tinte concrete si
realizabile. De exemplu "Fa mai multe exercitii" constituie un indemn util, dar nespecific. "Plimba-te
30 de minute in fiecare zi" este un obiectiv specific si probabil si realizabil. Dar ce te faci daca racesti
intr-o anumita zi sau daca se dezlantuie o furtuna puternica?! "Plimba-te 30 de minute, 5 zile pe
saptamana" este specific, motivational si realizabil.
 Rasplateste-te! Micile recompense te vor ajuta sa-ti atingi obiectivele mai repede. Fii atenta insa si
evita rasplatile culinare. Te poti recompensa fata de tine insati cumparandu-ti diferite obiecte
vestimentare, oferindu-ti o zi libera la locul de munca sau petrecand o seara in compania unei
persoane dragi. Este recomandabil sa te rasfeti frecvent prin lucruri sau actiuni marunte drept
rasplata pentru obiectivele indeplinite.
 Evita ispitele! Pentru ca dieta ta sa dea rezultate trebuie sa fii constienta de obstacolele cu care va
trebui sa te confrunti. Fereste-te de situatiile "ispititoare"in care ti se accentueaza apetitul culinar. De
exemplu roaga-i pe prietenii tai sa se abtina de la rontait cand sunt in preajma ta.
 Senzatia de satietate - poti manca mai putin fara sa te simti nesatul sau privat de multe "bunatati". O
masticatie lenta iti poate produce destul de repede senzatia de indestulare. De asemenea,
consumarea multor legume, fructe si bauturi nutritive noncalorice, poate sa-ti creeze impresia ca te-
ai saturat. Un alt truc consta in utilizarea farfuriilor mai mici astfel incat portiile reduse sa nu para
saracacioase si extrem de diminuate. Este foarte important sa-ti stabilesti un program fix pentru
alimentatie, mai ales in cazul in care ai tendinta de a sari mesele sau de a intarzia cu ora de mancare.
82 | P a g e

ACTIVITATEA FIZICA

37. Mesajul cheie. Participarea la activităţi fizice regulate şi/ sau la antrenamet de tip aerob se
asociază cu scăderea mortalităţii cardiovasculare.

38. Activitatea fizică regulată și antrenamentul aerob sunt legate de reducerea riscului de
evenimente coronariene fatale și non-fatale la persoanele sănătoase, la subiecţii cu factori de risc
coronarian și la pacienţii cu boli cardiovasculare într-un interval de vârstă larg. Stilul de viaţă
sedentar reprezintă unul din factorii majori de risc pentru boala cardiovascula-ră. Astfel, ghidurie
sugerează că activitatea fizică și practicarea exerciţiilor de tip aerob, sunt un instrument non-
farmaceutic foarte important pentru prevenţia cardiovasculară primară și secundară. În Uniu-nea
Europeană, sub 50% dintre cetăţeni sunt implicaţi în activităţi regulate de exerciţiu fizic aerob în
timpul liber și/ sau în activităţi care presupun activitate fizică, creșterea prevalenţei obezităţii fiind
corelată cu stilul de viaţă sedentar. Mai mult, probabil mai pu-ţin de o treime din pacienţii eligibili
pentru reabilitarea cardiacă sunt supuși acesteia 33. Astfel, există un decalaj important în Europa între
acţiunile de prevenţie car-diovasculară primară și secundară bazate pe exerciţii care se impun și
măsurile care se iau efectiv, mai ales când luăm în calcul faptul că unele ţări din Europa de Est care
au aderat de curând la Uniunea Europeană în-registrează unele dintre cele mai ridicate rate ale
mortalităţii cauzate de boli cardiovasculare legate de vârstă, la nivel mondial.

146. Activitatea fizică are, de asemenea, un efect pozitiv asupra multora dintre factorii de risc
dovediţi pentru boli cardiovasculare, prevenind sau întârziind dezvol-tarea hipertensiunii la
persoanele normotensive și re-ducând tensiunea arterială la pacienţii hipertensivi, crește nivelul
colesterolului HDL, ajută la controlul gre-utăţii corporale și scade riscul de dezvoltare a diabetu-lui
zaharat non-insulino-dependent37,311. Mai mult, s-a arătat că practicarea exerciţiilor determină
precondiţi-onarea ischemică a miocardului, un proces prin care ischemia miocardică pasageră din
timpul exerciţiilor crește toleranţa miocardului la un stres ischemic ulte-rior prelungit, reducând
astfel distrugerea miocardică și riscul unor tahiaritmii ventriculare potenţial letale.

147. La persoanele sănătoase, nivelurile crescute atât ale activităţii fizice, cât și ale condiţiei
cardiorespiratorii sunt asociate cu o scădere semnificativă (aproximativ 20-30%) a riscului de
mortalitate cardiovasculară și de alte cauze, într-o relaţie doză-răspuns. Dovezile sugerează că riscul
de deces într-o anumită perioadă continuă să scadă odată ce activitatea fizică și cardiorespiratorie
crește; acest fapt pare a fi valabil atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei, pentru vârste foarte
diverse, de la copii la cei foarte vârstnici. Dat fi-ind că aceste concluzii se sprijină pe rezultatele
studii-lor observaţionale, eroarea de selecţie poate fi legată, pe de-o parte de existenţa unor boli
subclinice, nediagnos-ticate, care ar fi putut determina persoanele să scadă nivelul activităţii fizice
înainte de începerea studiului și, pe de altă parte, de tendinţa de a asocia obiceiuri mai sănătoase
(e.g. evitarea fumatului și adoptarea unei diete mai sănătoase) la persoanele active din punct de
vedere fizic. Totuși, chiar și în studiile în care s-a făcut corecţie în funcţie de acești potenţiali factori
de confuzie s-a observat o asociere inversă între activitatea fizică și cardiorespiratorie și mortalitatea
cardiovasculară sau din alte cauze.

148. Cea mai mare parte a acestui efect de reducere a mortalităţii pare a se baza pe scăderea
mortalităţii car-diovasculare și a mortalităţii cauzate de boala coronari-ană, iar scăderea riscului
coronarian atribuibil activită-ţii fizice de tip aerobic este similar cu cel al altor factori legaţi de stilul
de viaţă, precum evitarea fumatului. Ris-cul de boală cardiovasculară (inclusiv boală coronaria-nă și
83 | P a g e

accidentul vascular cerebral) sau doar de boală co-ronariană este redus în mod semnificativ la
persoanele mai active din punct de vedere fizic sau antrenate, cu o scădere de aproape două ori a
riscului relativ, reducerea fiind mai accentuată la cei cu fitness cardiorespirator crescut comparativ
cu simpla creștere a intensităţii ac-tivităţii fizice, pentru toate percentilele > a 25-a 308,328,329. O posibilă
explicaţie pentru gradientul doză-răspuns mai bun pentru fitness decât pentru activitatea fizică este
aceea că starea de fitness este măsurată obiectiv, în timp ce activitatea fizică este evaluată prin auto-
ra-portări care pot conduce la clasificări eronate și erori privind o activitate fizică mai slabă sau
asocierea dintre activitatea fizică și beneficiul pentru sănătate.

149. Intensitatea și volumul activităţii fizice. Volumul de activitate fizică de intensitate moderată
sau antrenament fizic aerob estimat că ar reduce mor-talitatea cardiovasculară sau din altă cauză
este de la 2,5 la 5 h/săptămână306-308,311,312; cu cât durata totală a activităţii fizice /a exerciţiilor aerobe
din timpul săptă-mânii este mai mare, cu atât beneficiile observate sunt mai mari. De remarcat faptul
că rezultate similare se obţin prin activitate fizică/ exerciţii aerobe de inten-sitate crescută
(’vigorous-intensity’) practicate 1-1,5 h/ săptămână sau printr-o combinaţie echivalentă de ac-
tivitate fizică/ exerciţii aerobe de intensitate moderată și crescută. Mai mult, dovezile existente
sugerează că volumul săptămânal total de activitate fizică/ exerciţii aerobe poate fi obţinut prin
însumarea mai multor re-prize de exerciţii zilnice, fiecare având o durată de ≥10 min, și că activitatea
fizică/ exerciţiile aerobe ar trebui repartizate în majoritatea zilelor săptămânii.

150. Exemplele de activitate fizică/ exerciţii aerobe nu im-plică doar activităţi sportive precum
drumeţiile, alerga-tul sau joggingul, patinajul, mersul cu bicicleta, vâslitul, înotul, schiul și
frecventarea orelor de gimnastică aero-bică, ci și activităţi comune care fac parte din stilul de viaţă,
precum mersul energic, urcatul scărilor, activită-ţile casnice, grădinăritul, implicarea în activităţi
recreative active

151. Evaluarea riscului. Metodologia potrivit căreia persoanele sănătoase ar trebui evaluate
înaintea începerii unei activităţi fizice regulate/ exerciţiilor aerobe este controversată. În ge-neral,
riscul de evenimente cardiovasculare majore le-gate de exerciţii la persoanele aparent sănătoase este
ex-trem de mic, variind între 1 la 500 000 și 1 la 2 600 000 pe ore-pacient de exerciţii 330,331. După
cum s-a propus recent în cazul activităţilor sportive din timpul liber pentru persoane de vârstă
medie/seniori332, exactitatea evaluării riscului ar trebui adaptată profilului de risc cardiac al
individului, nivelului real al activităţii fizice obișnuite și nivelului dorit al activităţii fizice / exerciţii-
lor aerobe, cu un screening mai agresiv (testare la efort) rezervat persoanelor sedentare și / sau cu
factori de risc cardiovascular și/ sau care doresc să se implice în ac-tivităţi de intensitate mare.
Persoanele care practică exerciţiu fizic doar ocazional par a avea un risc crescut de evenimente
coronariene acute și de moarte subită cardiacă în timpul exerciţiilor sau după acestea 330,331. La
persoanele sedentare și la cele cu factori de risc cardio-vascular, se recomandă, în general, începerea
cu activi-tăţi de intensitate joasă.

152. La pacienţii cu boală cardiovasculară cunoscută, ac-tivitatea fizică aerobă este considerată, în
mod obișnuit, ca o intervenţie prin antrenament fizic în cadrul unui program de recuperare cardiacă.
De aici faptul că datele disponibile sunt aproape exclusiv cele date de măsura-rea nivelului de fitness
cardiorespirator și nu de eva-luarea nivelului de activitate fizică obișnuită. Aceasta se datorează
nevoii de a avea o evaluare formală, atât a capacităţii de efort, cât și a riscului asociat exerciţiului fizic
la pacienţii cu boală cardiacă diagnosticată. În acest context, efectele doar ale activităţii fizice asupra
riscului cardiovascular s-ar putea să nu fie ușor de identificat. Totuși, o meta-analiză care a inclus
mai ales bărbaţi de vârstă medie, cei mai mulţi având în ante-cedente un infarct miocardic acut, iar
ceilalţi o inter-venţie de CABG sau PCI sau angină pectorală stabilă, a evidenţiat o reducere cu
aproximativ 30% a mortalităţii cardiovasculare totale în cazul programelor de exerciţii aerobe cu o
84 | P a g e

durată de cel puţin trei luni; acest procent a crescut la 35% când a fost luată în calcul doar morta-
litatea cauzată de boala coronariană333. În ceea ce pri-vește efectele exerciţiilor aerobe asupra ratei
revascu-larizării, datele disponibile au fost insuficiente; în plus, exerciţiile aerobe nu au evidenţiat
vreun efect asupra apariţiei infarctului miocardic non-fatal. Utilizarea mai largă a tehnicilor de
revascularizare și a tratamentelor medicamentoase în ultimii ani a avut ca rezultat o po-pulaţie
generală de pacienţi cardiaci cu un risc relativ scăzut, în cazul cărora este mai puţin probabil să sur-
vină ameliorări importante ale supravieţuirii ca urmare a vreunei intervenţii. În orice caz, datele
recente con-firmă existenţa unui raport inversat doză-răspuns între fitness cardiovascular (evaluat
prin testul de efort și ex-primat în METs) și mortalitatea de orice cauză în rân-dul populaţiilor mari
cuprinzând pacienţi cardiovascu-lari bărbaţi și femei [cu istoric de boală coronariană do-cumentată
angiografic, infarct miocardic, CABG, PCI, insuficienţă cardiacă cronică, boala vasculară periferică
sau semne ori simptome sugestive pentru boală coro-nariană la testul de efort]. Rezultatele au fost
aceleași, independent de utilizarea agenţilor betablocanţi 334,335. În final, s-a arătat că exerciţiile
aerobe la pacienţii cu risc scăzut au fost cel puţin la fel de eficiente în îmbu-nătăţirea stării clinice și a
perfuziei miocardice, fiind asociate cu mai puţine evenimente cardiovasculare, în comparaţie cu
strategiile invazive precum PCI336.

153. Efectele exerciţiilor aerobe asupra mortalităţii cu ca-uză cardiacă la pacienţii cu insuficienţă
cardiacă croni-că au fost evaluate într-o meta-analiză 310. Per ansamblu, exerciţiile aerobe de
intensitate moderată spre intensă au avut ca rezultat creșterea supravieţuirii la pacienţii cu
insuficienţă cardiacă cronică dată de disfuncţia sis-tolică ventriculară stângă și timpul până la
respitaliza-re a crescut semnificativ.

154. Intensitatea și volumul activităţii fizice. La pacienţii cu boală cardiovasculară, datele dispo-
nibile nu permit definirea unui volum de exerciţii ae-robe săptămânale la fel de precis precum cel
indicat pentru subiecţii sănătoși309,310, prescrierea exerciţiilor trebuind adaptată profilului clinic al
individului. Paci-enţii cu risc clinic scăzut, care au antecedente de infarct miocardic acut, CABG, PCI
sau cu angină pectorală stabilă sau insuficienţă cardiacă cronică pot fi supuși unui antrenament de
exerciţii aerobe de intensitate moderată până la ridicată de 3-5 ședinţe pe săptămână, 30 min per
ședinţă, cu adaptarea frecvenţei, duratei și supervizării exerciţiilor aerobe în funcţie de caracteris-
ticile clinice. Pacienţii cu risc moderat spre crescut ar trebui să beneficieze de o prescriere a
exerciţiilor mai strict individualizată, în funcţie de încărcătura meta-bolică cunoscută a determina
semne sau simptome. Totuși, chiar și la pacienţii cu mai multe restricţii, un număr mic de activităţi
fizice supravegheate corespun-zător este benefic pentru a permite menţinerea unei vieţi
independente și a combate depresia dată de boa-lă. Sunt disponibile informaţii bazate pe dovezi
pentru prescrierea exerciţiilor aerobe la sub-populaţii specifice de pacienţi cardiaci205.

155. Evaluarea riscului clinic. La pacienţii cu boală cardiovasculară, prescrierea exerciţiilor


depinde mult de riscul legat de exerciţiu. Algoritmii existenţi de stratificare a riscului ajută la
identificarea pacienţilor cu risc crescut pentru eveni-mente cardiovasculare legate de exerciţiul fizic
și care pot necesita o monitorizare cardiacă mai intensă 338,339, iar siguranţa programelor de exerciţii
supravegheate medical este bine stabilită.

156. 30 de minute de mişcare pe zi fac mai mult decât medicamentele, declară medicii. Şi hrana
sănătoasa este esenţială. Iar fumatul trebuie redus măcar, pentru a scăpa de infarct. E bine să mergi
periodic la controale şi, mai declară cardiologii, să te preţuieşti.

157. puneti-va în miscare. Exercitiile regulate va pot întari inima, pot creste nivelul
colesterolului HDL (colesterolul "bun" care ajuta la curatarea arterelor), sa scada presiunea
sanguina, sa dea jos acele câteva kg în plus. Si toate acestea nu necesita un efort olimpic. Se
85 | P a g e

recomanda 30-60 de minute de exercitii care necesita un efort moderat, efectuate de cel putin
trei sau patru ori pe saptamâna. Desigur, efortul fizic poate fi periculos pentru unele persoane
bolnave de inima. Consultati-va medicul înainte de a începe un nou exercitiu si cresteti ritmul
gradual. Sa nu deveniti un "erou al sfârsitului de saptamâna" în sala de gimnastica dupa ce ati fost o
"leguma" toata saptamâna: aceasta este reteta unei accidentari serioase.

158. Fii activ! Nu trebuie să fii sportiv de performanţă pentru a-ţi reduce riscul cardiovascular.
Activitatea fizică contribuie la reducerea riscului de apariţie al bolilor cardiovasculare, scade
greutatea, îmbunătăţeşte valorile tensiunii arteriale, ale colesterolului şi ale glicemiei, reduce stresul
şi creşte buna dispoziţie. Cu numai 60 de minute pe săptămână de activitate aerobă de intensitate
moderată poţi să începi să obţii efecte benefice.

159. Pentru efecte benefice optime specialiştii recomandă pe săptămână minim 150 minute de
efort de intensitate moderată sau 75 minute de efort de intensitate mare. Cu cât eşti mai activ cu atât
cresc şi efectele benefice.

160. Copiilor şi tinerilor le sunt recomandate 60 minute de activitate fizică în fiecare zi. Un bun
mod de a încuraja această activitate este practicarea mişcării în familie. De asemenea, este
recomandată încurajarea copiilor să înlocuiască timpii petrecuţi în faţa ecranului TV sau al
calculatorului cu activitatea fizică.

161. Care este diferenţa între efortul de intensitate moderată şi cel de intensitate mare? În general,
dacă poţi vorbi în timp ce faci efort, acesta este considerat de intensitate moderată. Vei observa
creşterea frecvenţei cardiace şi a amplitudinii respiraţiilor. Dacă respiraţia devine suficient de rapidă
şi amplă şi nu îţi mai permite să vorbeşti, atunci efortul este de intensitate mare. Efortul de
intensitate mare consumă mult mai multe calorii pe unitatea de timp.

162. Pentru persoanele care dezvoltă durere în piept, sufocare sau ameţeli atunci când fac mişcare
este recomandat să se adreseze medicului pentru a stabili un plan comun de mişcare în condiţii de
deplină siguranţă. Evitaţi activitatea în medii poluate sau atunci când temperaturile sunt extreme.

163. Nivelul de activitate este cel mai mare risc potential pentru bolile de inima. Persoanele care
nu fac foarte multe exercitii fizice au un risc dublu de a dezvolta o boala de inima. American Heart
Association recomanda cel putin 150 de minute de activitate fizica moderata sau 75 de minute de
activitate fizica intensa pe saptamana.

164. Lipsa de exercitiu fizic. De obicei, cu cat dorinta de a iesi la o plimbare este mai mica, cu atat
mai mult plimbarea respectiva va va face bine. Miscarea si exercitiile fizice cresc ritmul
metabolismului si ajuta la arderea mai multor grasimi.

165. Evitati sedentarismul si faceti cit mai multa miscare Incercati sa va petreceti timpul liber
stind departe de televizor, de confortul cu care v-ati obisnuit si mergeti la plimbare, sariti coarda,
inotati sau faceti exercitii fizice cit mai variate. Acestea vor ajuta la revigorarea plaminilor sau inimii
si va protejeaza de bolile cardiovasculare. Important este sa faceti regulat aceste exercitii, indiferent
de vreme si anotimp.

166. Iesi la plimbare. Ar fi ideal sa faci asta zilnic, dar nu este rea nici o plimbare de 30-45 de
minute de trei ori pe saptamana.
86 | P a g e

167. Chiar dacă timpul nu-ţi permite să mergi la săli de sport, poţi alege varianta mersului pe jos.
Specialiştii în cardiologie spun că  3 km de mers zilnic te ajută să ai o inimă sănătoasă.

168. Practicarea regulata a unei activitati fizice poate fi un lucru usor de facut, mai ales daca
exploatezi oportunitatile zilnice care se ivesc in jurul tau

169. Foloseste scarile - atat pentru urcat, cat si pentru coborat - in locul liftului. Incepi cu cate un
etaj si mareste gradat.

170. Parcheaza cateva blocuri mai departe de serviciu sau de magazinele de unde iti faci de obicei
cumparaturile si mergi restul drumului pe jos. Daca folosesti mijloacele de transport in comun
coboara cu o statie sau doua inainte de locul in care cobori de obicei si deplaseaza-te pe jos pana la
destinatia dorita.

171. In loc sa mananci un desert bogat in grasimi si colesterol, opteaza pentru o plimbare rapida
prin imprejurimi.

172. Munca prin gospodarie, precum aspiratul, arde caloriile.

173. Nu uita de exercitii in timp ce te uiti la televizor: ridica greutati, pedaleaza la bicicleta sau fa
exercitii usoare.

174. In timpul zilei acorda-ti cateva minute de destindere. Ridica-te de pe scaun, intinde-te,
oferind muschilor si mintii ocazia de a se relaxa.

175. Faceti activitate fizica: ardeti cel putin 2000-3000 de calorii intr-o saptamana cu activitate
fizica. Aceasta va scadea greutatea, creste HDL-ul, scade nivelul trigriceridelor si glicemia.
87 | P a g e

TENSIUNEA ARTERIALA

176. Tensiunea arterială. Hipertensiunea arterială reprezintă un factor de risc major pentru
boala arteriala coronariană, in-sufi ciența cardiacă, patologia cerebrovasculară, arteriopatiile
periferice, insuficiența renală și fi-brilația atrială.

177. În numeroase studii epidemiologice, hipertensiu-nea arterială s-a dovedit a fi factor de risc
pentru boala arterială coronariană, insuficiența cardiacă, bolile ce-rebro-vasculare, arteriopatiile
periferice, insuficiența renală, și mai recent și pentru fibrilația atrială 409,410. De asemenea studii
observaționale au arătat că o creștere a valorilor tensionale peste limitele fiziologice este in-vers
corelată cu funcția cognitivă, hipertensiunea arte-rială asociindu-se astfel cu o incidență mai crescută
a demenței411. Date observaționale incluzând >1 milion de subiecți au evidențiat că mortalitatea prin
boli car-diace și accidente vasculare cerebrale crește progresiv și linear cu creșterea valorilor
tensionale sistolice ≥115 mmHg și diastolice ≥75 mmHg412.

178. Creșterea presiunii pulsului (tensiunea arterială sis-tolică minus tesiunea arterială distolică)
s-a dovedit în unele studii un predictor mai bun al evenimentelor cardiovasculare, decât tensiunea
arterială sistolică și diastolică luate individual 413, și totodată un parametru important în identificarea
pacienților cu hipertensiune arterială sistolică asociată cu un risc crescut 414. Totuși, o metaanaliză
incluzând 61 de studii (70% efectuate în Europa)412, a arătat o predictibilitate mai redusă a presi-unii
pulsului faţă de TAS și TAD, aceasta având însă un rol mai important după vârsta de 55 de ani.

179. Subiecții cu hipertensiune arterială cel mai adesea prezintă factori de risc cardiovascular
asociați (diabet zaharat, rezistență la insulină, dislipidemie)și leziuni de organ-țintă. Deoarece
factorii de risc au un efect cumu-lativ, riscul pacienților hipertensivi se consideră crescut chiar și prin
creșterea ușoară sau moderată a valorilor tensionale.

180. Hipertensiunea sistolică izolată ar trebui clasificată (1,2 și 3) în funcţie de valorile tensionale
sistolice co-respunzătoare gradelor, tensiunea arterială diastolică fiind <90 mmHg. Gradele 1, 2 și 3
corespund hiperten-siunii ușoare, moderate și respectiv severe. Acești ter-meni au fost în prezent
omiși cu scopul de a evita con-fuzia atunci când se încearcă clasificarea riscului cardi-ovascular total.

181. Tensiunea. Tensiunea măsoară nivelul presiunii sângelui în artere. Prima valoare,
numităpresiune sistolică, înregistrează presiunea sângelui atunci când acesta este evacuat din
inimă. În momentul în care inima se relaxează, rămâne o presiune dată de tonusul arterial – acest
lucru este denumit presiune diastolică. Nivelul normal al tensiunii arteriale este de aproximativ
120mmHg (sistolică) şi 80mmHg (diastolică). Aceste valori pot varia odată cu vârsta, dar sunt
dependente şi de starea dvs. generală sau de activitatea fizică. Dacă vi s-a comunicat că tensiunea
dvs. este mai mare de 140 cu 90 trebuie să cereţi sfatul medicului de familie.

182. Tensiunea arteriala se exprima prin doua numere. Tensiunea arteriala nu se exprima printr-o
singura masura, ci prin doua: cea a tensiunii arteriale sistolice (tensiunea inimii cand bate) si cea a
tensiunii distolice (tensiunea de repaus a inimii, dintre doua batai).

183. Tensiunea arteriala trebuie luata in ambele brate. The American Heart Association
recomanda luarea tensiunii arteriale din ambele brate. Studiile sugereaza ca aceasta practica poate
ajuta la o mai buna stabilire a riscului de dezvoltare a bolilor de inima.
88 | P a g e

184. Studiile sugereaza ca masurarea tensiunii arteriale in ambele brate pot ajuta la o mai buna
determinare a riscului de aparitie al bolilor de inima. Intr-un studiu recent s-a aratat ca persoanele
care prezentau cifre diferite ale tensiunii arteriale in functie de brat, aveau un risc crescut de a
dezvolta boli de inima pe o perioada de 13 ani.

185. Elemente si factori ce influenteaza tensiunea arteriala: Potasiul - ajuta la prevenirea si


controlarea tensiunii arteriale. Multe fructe si legume, anumite produse lactate si pestele sunt
alimente bogate in potasiu. Calciul si Magneziul - aceste minerale te ajuta sa previi cresterea
tensiunii arteriale si sa-ti imbunatatesti sanatatea. Produsele lactate si broccoli contin calciu intr-un
procent mare, in timp ce magneziul se gaseste in diferite salate si in produsele preparate pe baza
germenilor de grau. Cafeina - aceasta substanta cauzeaza marirea tensiunii arteriale, dar numai
temporar. Indiferent ca esti sau nu sensibila la cafeina, nu trebuie sa o consumi in exces. Stresul - ca
si cafeina, stresul determina cresterea presiunii sangelui. Stresul tinut sub control iti imbunatateste
starea de spirit si te ajuta sa lupti impotriva poftei exagerate de mancare.

186. tineti sub control tensiunea sanguina.Din moment ce presiunea sanguina sporeste
riscul aparitiei bolilor inimii si a infarctului, e indicata mentinerea acesteia în limite optime:
120/80. Daca rezultatele se încadreaza în limite normale, 130-139/85-89, repetati anual controlul
nivelului colesterolului. Între timp, discutati cu medicul despre stilul de viata pe care ar trebui sa
îl adoptati pentru a reduce presiunea sanguina. Daca aceasta este mai mare, adica 140/90 sau mai
mult, probabil ca medicul va va prescrie medicamentele necesare reducerii nivelului acesteia.

187. Cum ştiţi dacă tensiunea dvs. este prea mare? Singura modalitate de a afla dacă
tensiunea dvs. este mare sau nu constă în măsurarea acesteia – tensiunea arterială variază în funcţie
de vârstă şi depinde de cât de activi din punct de vedere fizic aţi fost înainte de măsurătoare.
Totodată, dacă sunteţi nervos sau anxios, rezultatul poate fi mai mare decât în mod normal.

188. O valoare ridicată nu înseamnă neapărat că aveţi probleme cu tensiunea – doctorul dvs. ar
trebui să vă verifice tensiunea arterială de câteva ori înainte de a decide dacă nivelul acesteia este mai
mare decât limita normală admisă pentru vârsta dvs.

189. Aveţi tensiunea arterială crescută? O persoană cu tensiune arterială ridicată se simte
bine, arată bine şi rar are simptome. Totuşi, tensiunea ridicată face atât inima cât şi arterele să
lucreze din greu, ceea ce, în timp, le poate cauza probleme, determinând complicaţii şi, uneori, chiar
decesul pacientului. Pentru a preveni astfel de consecinţe, medicul vă poate recomanda să faceţi
câteva schimbări în stilul dvs. de viaţă şi anume: să renunţaţi la fumat, să efectuaţi în mod regulat
exerciţii fizice şi să adoptaţi o dietă echilibrată. Aceste recomandări pot fi suficiente pentru a menţine
tensiunea arterială la un nivel rezonabil, însă există şi posibilitatea ca unele persoane să fie nevoite să
ia medicamente – numărul şi tipul de medicamente variază de la o persoană la alta şi depinde de
modul în care nivelul tensiunii arteriale răspunde la tratament. Dacă v-a fost prescrisă medicaţie
pentru tensiune arterială crescută, va trebui să o luaţi pe tot parcursul vieţii – doar în acest fel riscul
unui accident vascular cerebral sau al unui infarct miocardic este foarte mult redus. Medicaţia care
scade tensiunea arterială previne de fapt îmbătrânirea precoce a inimii şi a vaselor de sânge.

190. Ce puteţi face pentru a reduce tensiunea arterială?


 Un stil de viaţă sănătos poate ajuta la menţinerea tensiunii arteriale la un nivel scăzut. Acest lucru
este deosebit de important, dacă vi s-a spus că aveţi hipertensiune arterială.
 De aceea, este indicat să vă menţineţi greutatea la un nivel potrivit pentru înălţimea şi constituţia
dumneavoastră.
89 | P a g e

 Consumaţi mai multe fructe şi legume şi reduceţi cantitatea de sare din alimentaţi dvs.
zilnică.
 Sodiul din sare este asociat cu tensiunea arterială ridicată. Sarea de mare, sarea iodată, toate conţin
sodiu şi au acelaşi efect asupra sănătăţii vs. ca sarea din mâncărurile gătite.
 Pentru a vă asigura că tensiunea arterială rămâne la un nivel sănătos, reduceţi cantitatea de sare pe
care o adăugaţi la o masă şi consumaţi mai puţine alimente de tipul celor fast-food.
 Includeţi în dieta dvs. zilnică mai multe legume proaspete, fructe şi cereale integrale.

191. Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale? De cele mai multe ori nu găsim o cauză a
hipertensiunii arteriale – o serie de factori contribuie la creşterea tensiunii arteriale, iar
hipertensiunea arterială are tendinţa de a se moşteni din generaţie în generaţie. Doar în aproximativ
5% din cazuri există o cauză – de cele mai multe ori aceasta ţine de funcţia inadecvată a rinichilor. Pe
de altă parte, excesul ponderal, consumul ridicat de alcool, excesul de sodiu (găsit în sare) şi o
alimentaţiei săracă în fructe şi legume pot duce la o creştere a tensiunii arteriale.

192. Măsurarea tensiunii arteriale. Tensiunea arterială ar trebui măsurată la fiecare in-divid
de mai multe ori în zile diferite. Dacă valorile tesionale prezintă doar o ușoară creștere atunci se vor
efectua masurători repetate pe parcursul a mai multor luni, iar la final în funcție de rezultat se va lua
în consi-derare inițierea sau nu a tratamentului antihipertensiv. Dacă valorile tensionale sunt mai
important crescute sau se asociază cu leziuni subclinice de organ, alți fac-tori de risc cardiovascular,
boală cardiovasculară con-stituită sau boală renală, monitorizarea valorilor tesni-onale trebuie să se
efectueze mai frecvent astfel încât să se poată lua o decizie terapeutică optimă. Măsurători repetate
ale TA sunt necesare pentru a exclude pacienții care prezintă doar o falsă creștere a tensiunii arteria-
le, în general observată la primele vizite. S-ar putea ca acest grup de populație să necesite măsurarea
tensiu-nii arteriale mai frecvent decât populaţia generală, dar probabil nu vor necesita tratament
hipotensor, deoare-ce riscul lor cardiovascular este probabil mic.

193. La pacienții hipertensivi post-infarct miocardic este posibil să se înregistreze valori


tensionale mai scăzute decât anterior infarctului sau chiar să revină la valorile normale fără
tratament antihipertensiv. În aceste ca-zuri, ar trebui efectuate masurători mai frecvente ale TA
pentru a nu fi omiși pacienții la care tensiunea ar-terială revine la valorile anterioare infarctului și
trebuie reînceput tratamentul antihipertensiv.

194. Măsurarea tensiunii arteriale la cabinet sau în clinică.Având în vedere că aparatele


de măsurare a tensiunii arteriale pe bază de mercur au fost retrase de pe piață în unele țări
europene, aparatele de măsurare fără mercur au devenit tot mai răspândite.Aceste dispozitive
trebu-ie testate în mod corespunzator si validate în confor-mitate cu protocoalele standardizate 415.
Dispozitivele de măsurare a TA la nivelul degetelor sau antebraţului ar trebui evitate datorită
inexactităţii metodei. Tehnica ausculatorică cu un observator instruit și cu un sfigmo-manometru
cu mercur continuă să fie metoda de elec-ţie pentru monitorizare atât în spital cât ţi la cabinet.

195. Monitorizarea ambulatorie și la domiciliu a tensiunii arteriale. Atât monitorizarea


ambulatorie cât și cea la domi-ciliu a TA sunt strâns legate de prognostic 416. Monito-rizarea poate fi
utilă nu doar la pacienţii netratați ci și la pacienții aflați sub tratament, cu scopul de a moni-toriza
efectele tratamentului și de a crește complianţa la terapia medicamentoasă. Permite, de asemenea
dia-gnosticarea a două condiţii specifice și anume , hipertensiunea de „halat alb” sau hipertensiunea
izolată din cabinetul medical, caracterizată prin valori crescute ale TA la cabinet și valori normale
ale TA în ambulator și hipertensiunea „mascată” caracterizată prin valori nor-male ale TA la cabinet
și valori crescute ale TA în am-bulator.417 Valorile prag ale TA pentru definirea hiper-tensiunii
arteriale la monitorizarea pe 24h a TA diferă de cele măsurate la cabinet sau în spital (Tabelul 14).
90 | P a g e

196. Stilul de viaţă. Măsurile de modificare ale stilului de viaţă singure, pot fi suficiente la
pacienţii cu TA ușor crescută și ar trebui recomandate întotdeauna și pacienţilor cu me-dicaţie
antihipertensivă, putând determina scăderea dozei de medicament necesară obţinerii unui control al
TA. Modificarea stilului de viaţă include: scăderea gre-utăţii corporale la pacienţii supraponderali,
reducerea consumului de sare la <5 g/zi, restricţia consumului de alcool la nu mai mult de 20 g/zi de
etanol la bărbaţi și 10 g/zi de etanol la femei, și activitatea fizică regulată la persoanele sedentare.

197. Efectul de scădere a TA în cazul creșterii valorilor potasiului a fost bine documentat în cazul
dietei DASH (bogată în fructe, legume și produse lactate degresate cu un conţinut redus de colesterol
și grăsimi saturate). Astfel pacienţii hipertensivi ar trebui sfătuiţi să con-sume mai multe fructe și
legume (4-6 porţii pe zi, de exemplu 400 g) și să reducă aportul de grăsimi saturate și colesterol.

198. Hipertensiunea în condiţii speciale Diabetul zaharat La pacienţii diabetici, tratamentul


antihipertensiv ar trebui iniţiat întotdeauna când TA este ≥140/90 mmHg. In prezent iniţierea
tratamentului în cazul TA normal înalte, nu este susţinută de dovezile din studiile clinice.

199. Meta-analiza trialurilor disponibile, arată că în dia-bet, toate clasele majore de


antihipertensive protejează împotriva complicaţiilor cardiovasculare, probabil prin efectul protector
de scădere a TA per se. De aceea pot fi luate toate în considerare în momentul alegerii tra-
tamentului. Asociaţiile medicamentoase sunt de obicei necesare pentru reducerea TA în diabet. Un
blocant al sistemului renină-angiotensină-aldosteron (inhibitor de enzimă de conversie/ antagonist
de receptor de an-giotensină) ar trebui întotdeauna introdus din cauza efectelor superioare de
protecţie împotriva iniţierii și progresiei nefropatiei.

200. Hipertensiunea arterială la vârstnici. Meta-analizele extinse confirmă faptul că tratamen-tul


în cazul vârstnicilor hipertensivi este extrem de be-nefic. Beneficiul pacienţilor în vârstă de >65 de
ani nu este mai mic decât al pacienţilor tineri.

201. Afirmaţia conform căreia, diferite clase de antihiper-tensive diferă semnificativ în abilitatea
lor de a scădea TA și de a reduce riscul cardiovascular la vârstnici com-parativ cu tinerii, nu a fost
demonstrată. Astfel, alegerea medicamentului nu ar trebui ghidată de vârstă. Diure-ticele tiazidice,
inhibitorii enzimei de conversie, blo-cantele canalelor de calciu, antagoniștii receptorilor de
angiotensină și beta blocantele pot fi utilizate pentru iniţierea și întreţinerea tratamentului și la
vârstnici.

202. În cazul vârstnicilor, studiile realizate s-au adresat doar pacienţilor cu o TAS ≥160 mmHg, și
în nici un studiu nu s-a atins o TAS medie de <140 mmHg. Este necesară efectuarea unor studii la
pacienţi cu valori tensionale de iniţiere mai scăzute și atingerea unor va-lori mai scăzute ale TA sub
tratament.

203. Dovezi conform cărora tratamentul antihipertensiv are beneficii și la pacienţii cu vârsta ≥80
ani sunt acum disponibile în urma unui studiu efectuat. Tratamentul hipotensor ar trebui iniţiat sau
continuat când paci-entul împlinește vârsta de 80 de ani, începând cu mo-noterapie și adăugând un
al doilea medicament dacă e necesar. Deoarece pacienţii hipertensivi din studiul Very Elderly Trial
(HYVET) au fost în general într-o stare bună433, încercarea de a extrapola datele HYVET la pacienţii
octogenari, care sunt mult mai fragili, este incertă. Decizia de a trata ar trebui luată în funcţie de
individ, și pacienţii ar trebui să își monitorizeze cu atenţie TA pe durata tratamentului, inclusiv
măsurarea TA în ortostatism.
91 | P a g e

204. Hipertensiunea în condiţii speciale Diabetul zaharat La pacienţii diabetici, tratamentul


antihipertensiv ar trebui iniţiat întotdeauna când TA este ≥140/90 mmHg. In prezent iniţierea
tratamentului în cazul TA normal înalte, nu este susţinută de dovezile din studiile clinice.

205. Meta-analiza trialurilor disponibile, arată că în dia-bet, toate clasele majore de


antihipertensive protejează împotriva complicaţiilor cardiovasculare, probabil prin efectul protector
de scădere a TA per se. De aceea pot fi luate toate în considerare în momentul alegerii tra-
tamentului. Asociaţiile medicamentoase sunt de obicei necesare pentru reducerea TA în diabet. Un
blocant al sistemului renină-angiotensină-aldosteron (inhibitor de enzimă de conversie/ antagonist
de receptor de an-giotensină) ar trebui întotdeauna introdus din cauza efectelor superioare de
protecţie împotriva iniţierii și progresiei nefropatiei.

206. Hipertensiunea arterială la vârstnici. Meta-analizele extinse confirmă faptul că tratamen-tul


în cazul vârstnicilor hipertensivi este extrem de be-nefic. Beneficiul pacienţilor în vârstă de >65 de
ani nu este mai mic decât al pacienţilor tineri.

207. Afirmaţia conform căreia, diferite clase de antihiper-tensive diferă semnificativ în abilitatea
lor de a scădea TA și de a reduce riscul cardiovascular la vârstnici com-parativ cu tinerii, nu a fost
demonstrată. Astfel, alegerea medicamentului nu ar trebui ghidată de vârstă. Diure-ticele tiazidice,
inhibitorii enzimei de conversie, blo-cantele canalelor de calciu, antagoniștii receptorilor de
angiotensină și beta blocantele pot fi utilizate pentru iniţierea și întreţinerea tratamentului și la
vârstnici.

208. În cazul vârstnicilor, studiile realizate s-au adresat doar pacienţilor cu o TAS ≥160 mmHg, și
în nici un studiu nu s-a atins o TAS medie de <140 mmHg. Este necesară efectuarea unor studii la
pacienţi cu valori tensionale de iniţiere mai scăzute și atingerea unor va-lori mai scăzute ale TA sub
tratament.

209. Dovezi conform cărora tratamentul antihipertensiv are beneficii și la pacienţii cu vârsta ≥80
ani sunt acum disponibile în urma unui studiu efectuat. Tratamentul hipotensor ar trebui iniţiat sau
continuat când paci-entul împlinește vârsta de 80 de an/i, începând cu mo-noterapie și adăugând un
al doilea medicament dacă e necesar. Deoarece pacienţii hipertensivi din studiul Very Elderly Trial
(HYVET) au fost în general într-o stare bună433, încercarea de a extrapola datele HYVET la pacienţii
octogenari, care sunt mult mai fragili, este incertă. Decizia de a trata ar trebui luată în funcţie de
individ, și pacienţii ar trebui să își monitorizeze cu atenţie TA pe durata tratamentului, inclusiv
măsurarea TA în ortostatism.
92 | P a g e

ALIMENTAȚIA

210. Se spune că “alimentaţia este cel mai important factor de mediu extern care influenţează
organismul”, iar un vechi proverb chinezesc avertizează că “bolile intră prin gură”.

211. Trebuie să fie adecvată (potrivită), astfel încât alimentele consumate să aducă nutrienţi
esenţiali, fibre şi energie în cantităţi suficiente pentru menţinerea sănătăţii şi a greutăţii corpului;

212. Alimentaţia sănătoasă trebuie să fie echilibrată. În alegerea dietei nu trebuie să prevaleze un
nutrient sau aliment în defavoarea altuia. Echilibrarea întregii diete astfel încât să asigure destul, dar
nu mai mult decât necesarul din fiecare din cele 40 de nutriente esenţiale pentru sănătate;

213. O alimentaţie sănătoasă trebuie să fie controlată caloric. Controlul caloric al dietei se referă la
aportul energetic, care nu trebuie să depăşească nevoile metabolice şi de activitate fizică;

214. Moderaţia în alimentaţie se referă la posibilul exces de sare, grăsimi, zahăr sau alt component
nedorit peste anumite limite;

215. Alimentaţia este sănătoasă şi hrănitoare cu adevărat dacă este variată. Varietatea dietei
presupune evitarea consumului unui anumit aliment, chiar înalt nutritiv, zi după zi, pentru perioade
lungi de timp. O dietă monotonă poate să “încarce” organismul cu cantităţi mari de toxine sau
contaminanţi alimentari.

216. Comportamentul alimentar normal presupune o atitudine sănătoasă faţă de alimente şi actul
alimentar, caracterizată prin:
 Număr de mese: 3 mese principale şi 1-2 gustări / zi;
 Ritmicitate;
 Repaus alimentar nocturn;
 Evitarea “ciugulelilor” între mese;
 Aport alimentar adaptat nevoilor;
 Masticaţie corespunzătoare;
 Servirea mesei într-o atmosferă relaxată;
 Alocarea de timp şi spaţiu corespunzătoare pentru servirea mesei, cu evitarea altor activităţi (citit,
vizionare TV, etc.)
 Comportamentul alimentar este influenţat de stres şi programul profesional.

217. E-urile bune:


 vitamina E naturalã E 306, antioxidant puternic (prezent în ficat, ouã, peste, soia);
 vitamina C naturalã - acidul scorbic - E 300 antioxidant puternic
 clorofila E 140 - colorant natural
 lecitina E 322 - antioxidant natural
 pectina E 440 - gelifiant natural
 caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o algã marinã.

218. Trebuie să ştie oricine că pe etichetele produselor alimentare se pot întâlni următoarele
inscripţii:
 emulgatori;
93 | P a g e

 coloranţi;
 antioxidanţi;
 stabilizatori.

219. Omul modern se hrãneste într-un mod nesãnãtos, mãnâncã prost si mult. Asa se face cã o
persoanã din douã suferã de exces de greutate (depãsirea cu peste 10% a greutãtii normale). Aceasta
are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, în special asupra
pãrtii inferioare a corpului. Cu cât excesul în greutate este mai mare cu atât creste si procentajul
persoanelor care suferã de maladii coronariene (anginã pectoralã, infarct miocardic, ateroscleroza),
sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile aratã cã peste 30% dintre
obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai
mari decât cei cu greutate normalã în cazul unor inteventii chirurgicale.

220. Toate curele de slãbire restrictive au marele dezavantaj cã persoana nu învatã sã-si
înlocuiascã modul de nutritie nesãnãtos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel cã majoritatea îsi
regãsesc vechea greutate la numai câteva sãptãmâni de la terminarea regimului, ele fiind mai
dezechilibrate decât înainte din acest punct de vedere.

221. Nu servi masa în picioare sau în grabă deoarece stomacul face un efort mare şi se poate
îmbolnavi;

222. Serveşte masa la aceeaşi oră, fii liniştit la masă, nu citi, nu vorbi, nu privi la televizor în timp
ce mănânci;

223. Nu mânca foarte mult la o singură masă, nu-ţi încărca stomacul şi nu bea prea multă apă sau
suc dintr-o dată pentru că aşa îţi vei obosi stomacul şi el se va îmbolnăvi;

224. Nu vorbi în timp ce mănânci;

225. Bea apă sau suc numai după ce ai mâncat.

226. Alimentaţia sănătoasă este una din componentele cele mai importante ale stării de sănătate şi
ale calităţii vieţii.
 “Alegeţi alimentele sănătoase care vă produc plăcere cu adevărat!”
 “Amintiţi-vă să vă bucuraţi de alimentele sănătoase care vă plac!”
 “Vrei minte şi-un trup frumos? Hai, mănâncă sănătos!”

227. Nutriția. Mesaje cheie. O dietă sănătoasă are următoarele caracteristici:


 Acizii graşi saturaţi să reprezinte mai puţin de 10% din aportul energetic total, prin înlocuirea lor
cu acizi graşi polinesaturaţi.
 Acizi graşi trans-nesaturaţi: cât mai puţini posibil, preferabil să nu provină din alimente
procesate, şi <1% din totalul aportului energetic de origine naturală.
 <5 g de sare pe zi.
 30-45 g de fibre pe zi, din cereale integrale, fructe şi legume. 200 g de fructe pe zi
( 2-3 porţii)
 200 g de legume pe zi (2-3 porţii)
 Peşte cel puţin de 2 ori pe săptămână, dintre care o porţie să fie de peşte gras.
 Consumul de băuturi alcoolice ar trebui să fie limitat la două pahare pe zi (20 g/zi de alcool)
pentru bărbaţi şi un pahar pe zi (10 g/zi de alcool) pentru femei.
94 | P a g e

 Aportul energetic trebuie limitat la cantitatea de energie necesară pentru menținerea (sau obți-
nerea) unei greutăți sănătoase, adică un IMC <25 kg/m2.
 În general, când se aplică regulile pentru o dietă sănătoasă, nu sunt necesare suplimente dietetice

228. Introducere. Se cunoaște că obiceiurile alimentare influenţează riscul cardiovascular,


având atât un efect asupra facto-rilor de risc precum, colesterolul seric, TA, greutate și diabet, cât și
un efect independent de acești factori. O dietă sănătoasă reduce, de asemenea, și riscul altor afecţiuni
cronice, precum cancerul. Majoritatea dove-zilor care certifică relaţia dintre alimentaţie si bolile
cardiovasculare sunt bazate pe studii observaţionale. Impactul dietei poate fi studiat la diferite
nivele. Cel mai detaliat mod este de a realiza cercetări la nivelul nutrienţilor specifici. Cercetările
efectuate la nivelul alimentelor sau grupurilor de alimente, reprezintă un alt mod de a evalua dieta,
care este mai ușor de integrat în recomandările de dietă. Există un interes în creștere în ceea ce
privește obiceiurile alimentare, dieta Medite-raneană fiind cea mai studiată. Abordarea obiceiurilor
alimentare poate fi privită ca și un echivalent de trecere de la evaluarea factorilor de risc individuali,
la evalua-rea profilului riscului total. O publicație recentă a EHN oferă o vedere de ansamblu a dietei
și bolilor cardiovas-culare277.

229. Nutrienţii. Nutrienţii importanţi în ceea ce privește bolile car-diovasculare sunt acizii grași
(care afecteză în principal nivelul lipoproteinelor), mineralele (care afectează în principal TA),
vitaminele și fibrele.

230. Acizii grași. Conţinutul de grăsimi și acizi grași a fost în centrul atenţiei încă din 1950, în ceea
ce privește profilaxia bo-lilor cardiovasculare prin schimbări ale dietei. În profi-laxie, conținutul în
acizi grași ai dietei, este mai impor-tant decât compoziția totală în grăsimi. Cunoștiinţele noastre
despre efectele subclaselor de acizi grași (sa-turaţi, mononesaturaţi sau polinesaturaţi), precum și
despre efectele acizilor grași specifici (n-3 și acizii grași trans), asupra diferitelor fracţiuni de
lipoproteine din sânge, s-au îmbunătăţit considerabil.

231. Acizii grași saturați. În 1965, Keys și colab. 278 au descris cum înlocuind în dietă acizii grași
saturați cu acizi grași nesaturați, s-a scăzut nivelul colesterolului total. Având in vedere efectul
asupra nivelului colesterolului, este plauzibil un impact asupra apariției bolilor cardiovasculare.
Totuși, după mai mult de 40 de ani de cercetare, impactul con-sumului de acizi grași saturați asupra
incidenței bolilor cardiovasculare este în continuare dezbătut. Recent, o meta-analiză a unor studii
de cohortă, nu a arătat o creștere a riscului relativ pentru bolile cardiovasculare sau pentru
cardiopatia ischemică la cei cu un consum mai mare de acizi grași saturați 279, chiar dacă ar putea fi
mai multe precizări metodologice care ar putea expli-ca aceste concluzii 280. Anumite studii au ajustat
efectul acizilor grași saturați asupra bolilor cardiovasculare pentru nivelurile de colesterol. Un alt
aspect important, este acela de a stabili care nutrienți vor înlocui acizii grași saturați. Studiile
epidemiologice, clinice, care s-au concentrat asupra mecanismelor, relevă rezulate con-cordante,
conform cărora, riscul pentru cardiopatia ischemică este redus cu 2-3% atunci când 1% din energia
primită de la acizii grași saturați este înlocuită de acizi grași polinesaturați, însă nu este clarificată
înlocuirea cu carbohidrați și acizi grași mononesaturați 270. Prin urmare, scăderea aportului de acizi
grași saturați până la maxim 10% din energie, prin înlocuirea cu acizi grași polinesaturați, rămâne
importantă pentru prevenirea bolilor cardiovasculare prin dietă.

232. Acizii grași nesaturați. Acizii grași mononesaturați au un efect favorabil asupra nivelului
HDL-colesterolului atunci când ei în-locuiesc acizii grași saturați sau carbohidrații din die-tă 281. Acizii
grași polinesaturați scad nivelul de LDL-co-lesterol și cresc în mai mică măsură nivelul HDL-coles-
terol, atunci când ei înlocuiesc acizii grași saturați. Aci-zii grași polinesaturați pot fi în mare divizați
în două subgrupuri: acizi grași n-6, provenind în principal din plante, și acizi grași n-3, care se găsesc
95 | P a g e

în uleiurile de pește și grăsime. Sunt importanți acizii grași eicosapen-taenoic și docosahexaenoic,


reprezentanți ai grupului n-3 de acizi grași. Ei nu influențează nivelul colestero-lului seric, dar s-a
dovedit că scad mortalitatea de cauză ischemică și într-o mai mică măsură pe cea cauzată de
accidentul vascular271,282. În diverse studii, dozele mici de acizi grași eicosapentaenoic si
docosahexaenoic sunt asociate cu scăderea riscului fatal de cauză ischemică, dar nu și a celui non-
fatal. O ipoteză pentru acest efect diferit, este că ei ar putea preveni aritmiile fatale cardi-ace 271.

233. Subclasa acizilor grași nesaturați cu așa-numita „configurație trans”, acizii grași trans, s-a
dovedit a crește colesterolul total și a scădea nivelul HDL coles-terol. Acești acizi grași se găsesc în
margarină și pro-dusele de panificație. Industria alimentară a eliminat o parte din acizi grași trans
din produse, dar se poate câștiga și mai mult dacă se elimină și alte produse. O cantitate mică de acizi
grași trans vor continua să ră-mână în dietă, venind de la grasimea din lactate și pro-dusele din
carne. Înlocuind 1% din energia provenită de la acizii trans cu acizi saturați, mononesaturați sau
polinesaturați va scădea nivelul raportului colesterol total/HDL colesterol cu 0,31, 0,54 și respectiv
0,67283. O meta-analiză a unor studii prospective a arătat că, în medie, o creștere a consumului de
acizi grași trans mai mare de 2% din energie, determină creșterea riscului de cardiopatie ischemică
cu 23%272. Este recomandat să se obțină <1% din totalul energetic, din consumul de acizi grași trans,
cu cât mai puțin cu atât mai bine.

234. Colesterolul din dietă. Impactul colesterolului provenit din dietă asupra nivelului
colesterolului total este scăzut, compartiv cu aportul acizilor grași din dietă. Atunci când se urmă-
rește o reducere a consumului de grăsimi saturate con-form ghidurilor,acest lucru duce de obicei și la
o scă-dere a aportului de colesterol provenit din dietă. Unele ghiduri (inclusiv acesta) despre o dietă
sănătoasă, nu specifică clar date despre aportul de colesterol, iar altele recomandă un aport limitat la
<300 mg/zi.

235. Mineralele. Sodiul.Efectul aportului de sodiu asupra TA este bine sta-bilit. O meta-analiză
estimează că, o reducere a con-sumului de sodiu chiar cu numai 1 g/zi, reduce TAS cu 3,1 mmHg la
pacienții hipertensivi și cu 1,6 mmHg la normotensivi 284. Trialul DASH a aratat relația doză-răspuns
între reducerea aportului de sodiu și reducerea TA 285. În cele mai multe țări vestice, consumul de sare
este mare (aprox 9-10 g/zi), în timp ce recomandări-le sunt de 5 g/zi 1. Nivelul optim de consum este
mai mic de 3 g/zi. Alimentele procesate sunt o importantă sursă de sodiu. Un studiu recent de
simulare estimează pentru SUA că o reducere a consumului de sare cu 3 g/zi ar duce la o reducere cu
5,9-9,6% a incideței boli-lor cardiace ischemice (estimările mai scăzute sau mai crescute se bazează
pe diferite ipoteze), o reducere cu 5,0-7,8% a incidenței accidentului vascular și o reduce-re a
mortalității de orice cauză cu 2,6-4,1%286.

236. Potasiul. Potasiul este un alt mineral care influențează TA. Principalele surse de potasiu sunt
fructele și legumele. S-a demonstrat că un consum mai mare de potasiu re-duce TA. Riscul de
accident vascular cerebral variază în funcție de aportul de potasiu: riscul relativ de accident vascular
cerebral asociat cu cea mai mare cantitate de potasiu consumată (o medie de 110 mmoli/zi), este cu
aproape 40% mai mic decât cel asociat cu cea mai mică cantitate de potasiu consumată (o medie de
61 mmoli/ zi)287.

237. Vitaminele Vitaminele A și E. În multe cazuri și studii prospective observaționale s-a


observat o asociere inversă între nivelele de vitami-ne A și E și riscul cardiovascular. Acest efect
protector a fost atribuit proprietăților antioxidante. Totuși, studi-ile intervenționale, gândite pentru
a demonstra această relație de cauzalitate, au eșuat în a confirma rezultatele obținute din studiile
observaționale288.
96 | P a g e

238. Vitaminele B (B6, acidul folic și B12) și homocisteina. Vitaminele B6, B12 și acidul folic au
fost studiate datorită potențialului lor de a scădea nivelul de homo-cisteină, care a fost stabilit ca
factor de risc pentru bo-lile cardiovasculare 289. Totuși, rămâne întrebarea dacă homocisteina este
doar un factor de risc, sau face parte dintr-o legatură de cauzalitate. Organizaţia Cochrane
Collaboration a concluzionat într-o recentă meta-ana-liză a 8 trialuri randomizate, că intervențiile
care scad homocisteina nu reduc riscul de infarct miocardic fa-tal sau non-fatal (RR 1,03, 95% CI
0,94-1,13), accident vascular cerebral (RR 0,89, 95% CI 0,73-1,08), sau mor-talitatea de orice cauză
(RR 1,00, 95% CI 0,92-1,09)290. Ulterior, s-au publicat trei studii mari de prevenție se-cundară 291-293.
Toate studiile (Study of the Effectiveness of Additional Reductions in Cholesterol and Homocysteine
(SEARCH), VITAmins TO Prevent Stroke (VITATOPS) și Supplementation with Folate, vitamin B6
and B12 and/or OMega-3 fatty acids (SU.FOL.OM3)] au con-cluzionat că administrarea
suplimentară de acid folic, vitamine B6 și B12 nu oferă protecție împotriva bolilor cardiovasculare.
Astfel, suplimentarea cu vitamine B pentru a scădea nivelul de homocisteină nu scade riscul
cardiovascular.

239. Vitamina D. Unele studii epidemiologice au arătat existența unei asocieri între deficitul de
vitamină D și bolile cardio-vasculare. Totuși, nu există dovezi concludente care să arate că
administrarea de suplimente de vitamina D îmbunătățește prognosticul bolilor cardiovasculare, dar
există trialuri în desfășurare în acest sens294.

240. Fibrele. Consumul de fibre reduce riscul bolilor cardiovas-culare. Chiar dacă mecanismul nu
este complet elu-cidat, se cunoaște faptul că un aport crescut de fibre reduce glicemia post-prandială
după mesele bogate în carbohidrați și scade nivelul colesterolului total și pe cel al LDL colesterol 295.
Surse importante de fibre sunt ce-realele integrale, legumele, fructele și zarzavaturile. In-stitutul
American de Medicină recomandă un consum de 3,4 g/MJ, echivalentul a 30-45 g/zi pentru adulți 296.
Această cantitate este acceptată ca fiind optimă pentru prevenție.

241. savurati doar mâncarurile sanatoase pentru inima. Pentru majoritatea oamenilor,
lupta împotriva bolilor inimii ar trebui sa înceapa în bucatarie. Ati putea sa micsorati nivelul de
colesterol din organismul d-voastra, sa va protejati arterele si sa diminuati riscul unui atac de
cord prin preluarea a mai putin de 30% din calorii din grasimi (mai putin de 10% din grasimi
saturate), consumarea zilnica a cinei compusa din cel mult sapte portii de fructe si legume si prin
consumul relativ mare de seminte de grâu. Unele grasimi, cum ar fi acizii grasi omega-3 gasiti în
carnea de peste pot sa micsoreze nivelul colesterolului si sa ofere alte beneficii. Stabiliti cu
medicul cum ati putea sa cresteti cantitatea grasimilor care nu dauneaza, în timp ce eliminati
surplusul de grasimi "rele".

242. Produsele potrivite pot proteja foarte bine. De exemplu, un studiu efectuat pe 22.000 de
barbati a stabilit ca cei care serveau doua portii si jumatate de legume zilnic si-au diminuat riscul
aparitiei unei boli coronariene (blocarea arterelor care hranesc inima) cu 20%, în
comparatie cu cei care serveau o singura portie pe zi. Fiecare portie aditionala diminua riscul cu
20%. Aceasta modalitate de protejare este eficienta în special în cazul barbatilor fumatori sau
supraponderali.

243. O alimentatie corecta nu implica un efort mare. Probabil ca va plac oricum fructele si
legumele, asadar, de ce sa nu va bucurati de ele mai des? Iar daca credeti ca este dificil sa reduceti
din grasimi, luati în considerare faptul ca majoritatea oamenilor pot sa-si reduca la jumatate
aportul de grasimi care înfunda arterele renuntand la unt, margarina, maioneza, carnuri care
contin grasimi si produsele lactate fabricate din 2% lapte.
97 | P a g e

244. Daca aveti un regim tipic de 2.000 calorii pe zi, doar 30%-35% din acesta ar trebui sa fie
grasimi si doar 10% sau mai putin din grasimi "rele". Aceasta înseamna nu mai mult de 20 gr de
grasime pe zi. Puteti descoperi aportul d-voastra de grasimi citind etichetele produselor cumparate,
etichete ce contin lista gramajelor grasimilor integrate în aceste produse. În plus, cititi lista de
ingrediente si evitati prajiturelele, chips-urile si alte gustari de acest gen ale caror continut este
ridicat în "uleiuri partial hidrogenate", care pot creste nivelul colesterolului. De asemenea, ar fi
precaut sa luam în considerare si faptul ca mâncarurile din restaurante, prajite sau încarcate cu
cascaval sau smântâna sunt probabil pe primele locuri in topul grasimilor saturate.

245. Mănâncă sănătos. "Un măr pe zi ţine doctorul departe". Alegând să mănânci sănătos poţi
preveni afecţiunile cardiovasculare şi complicaţiile acestora. Corelează aportul de calorii din
alimentaţia sănătoasă cu activitatea fizică pentru beneficii optime.

246. Recomandări generale:Consumă o varietate bogată de vegetale şi fructe. Acestea cu cât au o


culoare mai intensă, cu atât sunt mai bune, întrucât au un conţinut de micronutrienţi mai bogat (de
exemplu: spanac, morcovi, piersici, fructe de pădure).

247. Alege cereale integrale şi alimente bogate în fibre. În această categorie intră legumele,
leguminoasele (fasole, linte, etc) şi fructele. Cerealele integrale includ preparate din grâu integral,
ovăz, secară, orz, orez brun, hrişcă, bulgur, mei şi qinoa.

248. Mănâncă peşte cel puţin de două ori pe săptămâna. Peştii "uleioşi" precum somon, macrou şi
sardine sunt bogaţi în acizi graşi omega-3, acizi eicosapentanoici (EPA) şi acizi docosahexanoici
(DHA). Surse vegetale de Omega 3 (ALA) sunt margarinele tartinabile de generatie noua ( bogate in
Omega 3 datorita uleiurilor vegetale pe care le contin), uleiurile vegetale (de rapita si in) si nucile.
Consumul acestor acizi graşi se asociază cu reducerea riscului de moarte subită şi de boală
coronariană. Cel puţin 5-10% din caloriile consumate zilnic să reprezinte acizi graşi omega-6 care se
găsesc în uleiuri vegetale precum uleiurile de floarea soarelui, şofrănel, porumb, soia, margarine
tartinabile de generatie noua, alune, nuci şi alte seminţe.

249. Limitează consumul zilnic de grăsimi saturate (care se găsesc mai ales în produsele animale)
la mai puţin de 7% din caloriile totale / zi. Redu grăsimile trans (din grăsimi hidrogenate şi produse
de patiserie şi fast-food) la mai puţin de 1% din caloriile totale, iar colesterolul (din ouă, produse
lactate, carne roşie şi de pasăre, peşte şi crustacee) trebuie redus la mai puţin de 300 mg/zi. Alege
cărnuri slabe şi alternative vegetale (precum soia), produse lactate cu conţinut redus sau fără
grăsimi. Prepară carnea roşie, carnea de pui fără piele şi peştele numai la grătar sau copt.

250. Încearcă să foloseşti puţin sau chiar deloc sarea. Încearcă să eviţi carnea procesată (fiind
bogată în sare). Reducerea aportului de sare va conduce la scăderea valorilor tensiunii arteriale şi a
riscului de boală cardiovasculară.

251. Evită alimentele şi băuturile cu mult zahăr sau îndulcitori (glucoză, fructoză, maltoză,
sucroză, dextroză, sucuri concentrate, siropuri).

252. Hidratează-te. Apa este esenţială pentru bună funcţionare a organismului uman. Zilnic corpul
nostru pierde aproximativ 2 litri de apă. Aceştia trebuie înlocuiţi cu apă proaspătă sau cu apa din
alimente. Ai grijă să creşti consumul de lichide atunci când eşti activ, când e foarte cald afară, când ai
diferite afecţiuni cauzatoare de febră, diaree sau vomismente.
98 | P a g e

253. Dacă consumi alcool, fii moderat. Specialiştii recomandă 2 unităţi de alcool pe zi pentru
bărbaţi şi 1 unitate pentru femei. În Europa o unitate de alcool conţine aproximativ 15 ml alcool pur.

254. Persoanele cu boală cardiacă prezentă sau cu cu valori crescute ale trigliceridelor au
recomandarea de a consuma suplimente de acizi graşi omega-3.

255. Alimentaţia pentru copii şi adolescenţi. Formarea plăcilor aterosclerotice pe artere începe în
copilărie. Este important ca deprinderea obiceurilor alimentare sănătoase să înceapă în copilărie
pentru a preveni dezvoltarea bolilor de inimă ulterior în viaţă. Aceştia ar trebui să mănânce alimente
sărace în grăsimi saturate, trans şi colesterol. Nu trebuie să lipsească din dietă fructele, legumele,
leguminoasele, cerealele integrale, lactatele degresate, peştele şi carnea uşoară.
99 | P a g e

ALIMENTE ȘI
GRUPELE DE ALIMENTE

256. Fructe și legume Studii observaționale au arătat efectul protector al consumului de fructe și
legume asupra prevenirii bo-lilor cardiovasculare. Majoritatea dovezilor provin din studii prospective
de cohortă, în timp ce trialurile ran-domizate sunt rare. Studiile individuale au arătat efec-te slabe
sau nesemnificate ale consumului de fructe și legume asupra riscului cardiovascular. Deoarece eva-
luarea dietelor este complexă, este de așteptat să existe erori care să ducă la atenuarea unor relații
constatate. Mai mult, pentru că se știe că persoanele care consumă multe fructe și legume diferă în
multe privințe față de cei care consumă puține fructe și legume (în ceea ce privește alte obiceiuri
alimentare, statusul de fumator, nivelurile de activitate fizică) există și alte aspecte, care și după
ajustare rămân intricate. Cu toate acestea, re-zultatele din diferite studii de cohortă sunt destul de
omogene, și mai multe meta-analize au oferit estimări statistic semnificative. Dauche și colab. au
raportat o scădere a riscului cardiovascular cu 4% (RR 0,96, 95% CI 0,93-0,99) pentru fiecare porție
în plus de fructe sau legume consumată pe zi 273. Într-o meta-analiză alcătui-tă din 7 studii mari
prospective s-a descris o scădere de 5% a riscului de accident vascular cerebral pentru fie-care porție
în plus de fructe sau legume 273. He și colab. au completat această estimare adăugând alte 2 grupuri și
au raportat un RR cumulat de accident vascular ce-rebral de 0,89 (95% CI 0,83-0,97) pentru cei care
con-sumă 3-5 porții de fructe sau legume zilnic, comparativ cu cei care consumă <3 porții, și un RR
cumulat de 0,74 (95% CI 0,69-0,79) pentru cei cu un consum >5 porții pe zi 274. O porție este
echivalentă cu ~80 g.

257. Efectul protector al fructelor și legumelor pare să fie ușor mai crescut în ceea ce privește
prevenirea acciden-tului vascular cerebral, comparativ cu prevenirea bolii cardiace ischemice. Unul
dintre motive ar putea fi efec-tul fructelor și legumelor asupra TA, bazat pe faptul că ele sunt o sursă
importantă de potasiu. Trialul DASH a arătat că un consum crescut de fructe și legume a contribuit la
scăderea TA observată în braţul interven-ţional al studiului 297. Alte componente ale fructelor și
legumelor, care ar putea contribui la acest efect, sunt fibrele și antioxidanții. Recomandarea este de a
mânca cel puțin 200 g de fructe (2-3 porții) și 200 g de legume (2-3 porții) pe zi.

258. Peștele. Efectul protector al peștelui în privința bolilor car-diovasculare este atribuit cantității
de acizi grași n-3 din conținutul acestora. Calculând riscul cumulat estimat, s-a demonstrat că a
consuma pește cel puțin o dată pe săptămână se asociază cu o scădere de 15% a riscului de boală
cardiacă ischemică (RR 0,85, 95% CI 0,76-0,96) 271. O altă meta-analiză arată că un consum de pește
de 2-3 ori pe săptămână reduce riscul de acci-dent vascular cerebral cu 18% (RR 0,82, 95% CI 0,72-
0,94), comparativ cu cei care consumă pește mai puțin de o dată pe lună 282. Relația dintre consumul
de pește și riscul cardiovascular nu este liniară. Există o creștere importantă a riscului cardiovascular
pentru cei care care nu consumă deloc sau consumă puțin pește față de cei care consumă moderat
acest aliment. Impactul asupra sănătății publice printr-o creștere mică a con-sumului de pește în
populația generală are un potențial mare. O creștere a consumului de pește la 2-3 porții pe
săptămână ar reduce mortalitatea de cauză cardia-că ischemică cu 36% și mortalitatea de orice cauză
cu 17%298. Prin urmare, recomandarea este de a consuma pește cel putin de două ori pe săptămână,
din care o dată să fie pește gras.

259. Băuturile alcoolice. Rezultatele provenite din studii epidemiologice au arătat un efect
protector al consumului moderat de alcool în apariția bolilor cardiovasculare. Relația are formă de J,
nefiind explicată de caracteristicile speciale ale abstinenților. Vinul roșu, în special, pare să aibă un
100 | P a g e

efect favorabil, care ar putea fi explicat prin efectul poli-fenolilor (în special resveratrol) 299. Bazat pe
rezultatele unei meta-analize275, nivelul optim al consumului de al-cool, în ceea ce privește
mortalitatea de orice cauză, este de aproximativ 20 g/zi pentru bărbați și 10 g/zi (aproxi-mativ
echivalentul unui pahar) pentru femei. Pentru a preveni riscul cardiovascular, aceste limite sunt într-
o oarecare masură destul de mari. Recomandarea este să se limiteze consumul la un pahar de
alcool/zi pentru femei (10 g) și 2 pahare pe zi pentru bărbați (20 g de alcool) pentru a atinge cel mai
scăzut nivel al riscului de boli cronice.

260. daca obisnuiti sa beti alcool, luati-o mai încet. Una sau doua bauturi alcoolice pe zi
pot ajuta la cresterea nivelului colesterolului HDL si sa previna înfundarea arterelor. Totusi, mai
mult de doua pahare de alcool pe zi pot duce la cresterea presiunii sanguine. Bautorii de
alcool în exces -cei care consuma echivalentul a sase doze de bere zilnic în decurs de cel putin 10
ani- pot si ei suferi de o îmbolnavire a muschiului inimii (cardiomiopatie).

261. Reduceţi consumul de alcool! Cantităţi mici de alcool pot oferi o anumită protecţie
împotriva bolilor de inimă, în timp ce cantităţile mari de alcool vă pot creşte tensiunea arterială (pe
lângă afectarea ficatului şi a inimii).

262. Dacă obişnuiţi să consumaţi alcool, eşalonaţi cantitatea de băutură pe săptămână, păstraţi
câteva zile fără alcool şi nu beţi mai mult decât este recomandat:
 Pentru bărbaţi – 14 doze standard într-o săptămână.
 Pentru femei – 7 doze standard într-o săptămână.

263. Ce înseamnă o doză standard (10 grame de alcool)?


 Un pahar mic (50ml) de băuturi spirtoase (whisky, vodka sau gin).
 bere mică (330 ml);
 Un pahar mic de vin (150 ml);

264. Băuturile răcoritoare. În SUA băuturile racoritoare îndulcite cu zahăr re-prezintă cea mai
mare sursă de calorii provenită de la un singur aliment și sunt, de asemenea, o sursă impor-tantă și
în Europa. La copii și adolescenți, băuturile ră-coritoare reprezintă 10-15% din calorii. O meta-
analiză a sugerat că pentru energia obținută dintr-o formă de lichid, compensarea aportului caloric
de la mesele ul-terioare, ar putea fi mai puțin completă, comparativ cu energia provenită de la
alimentele solide1. Consumul regulat de băuturi racoritoare a fost asociat cu exces ponderal și diabet
zaharat tip 2300. Asemănător, consu-mul regulat de băuturi racoritoare îndulcite cu zahăr (2 porții pe
zi comparativ cu una pe lună) a fost asociat cu o creștere a riscului de cardiopatie ischemică cu 35% la
femei, chiar și după ce s-au luat în calcul și alți fac-tori legați de stilul de viață nesănătos și de
alimentație, în timp ce băuturile cu îndulcitori artificiali nu au fost asociate cu cardiopatia
ischemică301.

265. Alimente funcționale. Alimentele funcționale ce conțin fitosteroli (steroli si stanoli) sunt
eficiente în scăderea nivelului de LDL colesterol cu aproximativ 10%, dacă se consumă în cantitate de
2 g/zi. Efectul de scădere a colesterolului este adițional celui obținut printr-o dietă cu conținut scăzut
în grăsimi sau folosirii statinelor 302. Unele stu-dii recente indică faptul că, în special pentru stanoli,
dacă se administrează doze mai mari se poate obţine o scădere suplimentară a colesterolului 303. Încă
nu există studii care să aibă ca obiective parametrii clinici.

266. Obiceiuri alimentare. În încercarea de a se trece de la evaluarea și tratarea unui singur


factor de risc, la a evalua profilul de risc al unui pacient, studiile se concentrează mai mult pe eva-
luarea modelelor alimentare decât a nutrienților. Studi-ind în amănunt impactul unui anumit model
101 | P a g e

alimen-tar, teoretic ar trebui să se determine întregul potențial de prevenție al dietei, care să


cuprindă o estimare com-binată asupra impactului numeroaselor obiceiuri ali-mentare favorabile.
Trialul The Seven Countries Study a arătat o diferență semnificativă în mortalitatea de cauză
cardiovasculară între nordul și sudul Europei. Chiar și la aceleași nivele de colesterol, după ajustarea
TA și a fumatului, riscul s-a menținut (Figura 8)304. Dieta con-sumată de către grupurile
Mediteraniene din The Seven Countries Study este probabil un factor important care stă la baza
acestor mari diferențe în privința bolilor car-diovasculare între sudul și nordul Europei.

267. Conceptul de dietă mediteraneană cuprinde o mare parte din nutrienții și alimentele care s-
au discutat îna-inte: un consum mare de fructe, zarzavaturi, legume, cereale integrale, pește, acizi
grași nesaturați (un speci-al uleiul de masline), un consum moderat de alcool (în special vin,
preferabil consumat în timpul meselor), și un consum scăzut de carne (roșie), produse lactate și acizi
grași saturați.

268. Un număr mare de studii au demonstrat efectul pro-tector al acestui tip de dietă, și recent a
fost publicată și o meta-analiză 276. Aderența la dieta mediteraneană a fost cuantificată cu ajutorul
unui sistem de notare (scor pentru dieta mediteraneană) în care un punct este obținut pentru fiecare
componentă a dietei, acolo unde consumul este deasupra nivelului mediu pentru populația studiată
(fructe, legume, zarzavaturi, pește, consum moderat de vin roșu) sau sub medie (carne roșie sau
gătită, produse lactate). În funcție de numărul de tipuri de alimente, scorul putea crește de la 0 la 7-
9. Meta-analiza a arătat că o aderență mai mare pentru dieta mediteraneană, cu un scor mai mare de
2 puncte, a fost asociată cu o reducere de 10% a incidenței bolilor cardiovasculare și a mortalității
(RR cumulat 0,90, 95% CI 0,87-0,93) și o reducere a mortalității de orice cauză cu 8% (RR cumulat
0,92, 95% CI 0,90-0,94).

269. Concluzie. Este clar că modificările alimentare ar trebui să re-prezinte baza pentru prevenţia
BCV. Schimbările din alimentaţie se vor reflecta în schimbări benefice în ceea ce privește factorii de
risc măsurabili, cum sunt tensi-unea arterială și nivelul colesterolului. Totuși, ar trebui reţinut faptul
că obiceiurile alimentare care nu au efecte vizibile în ceea ce privește nivelul tensiunii arteriale și al
lipidelelor din sânge pot contribui în mod semnifica-tiv la prevenţia BCV. Cerinţele pentru o
alimentaţie să-nătoasă sunt rezumate în mesajele cheie de la începutul acestei secţiuni. Provocarea
din anii următori va fi de a transforma ghidurile legate de consumul de nutrienţi în diete care să fie
atractive pentru oameni și de a găsi modalităţi de a-i determina pe aceștia să-și schimbe obiceiurile
alimentare. Deoarece, deocamdată nu este clar care dintre substanţe determină efectul protector, se
recomandă o alimentaţie variată, bazată pe princi-piile mai sus menţionate. În general, în cazul
adoptării unei diete sănătoase, nu sunt necesare suplimentele, dar când acestea sunt folosite, ele nu
ar trebui să în-locuiască consumul „alimentelor adevărate”. În ceea ce privește unele aspecte ale
alimentaţiei, legislaţia poate ajuta la schimbarea compoziţiei produsului de către sectorul industrial
( reducerea cantităţii de acizi grași trans și de sare). Industria poate contribui mult la re-ducerea
conţinutului de sare din alimentele procesate.

270. Dietoterapia în Hipertensiunea Arterială


 Controlul greutăţii
 Reducerea aportului de sodiu
 Creşterea aportului de potasiu
 Moderarea consumului de alcool
 Suplimentele de acizi graşi omega-3 (>3g/zi)

271. Principiile dietei DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension)


 Promoveaza : fructe, vegetale, lactate cu lipide scazute, cereale integrale, nuci, carne de pui, peste
102 | P a g e

 Redus in : lipide saturale, carne rosie, zahar si bauturi indulcite


 Redus in sodium
 Tratamentul dietetic în angina pectorală.
 Dieta în prevenţia secundară a evenimentelor aterosclerotice CV.
 La pacienţii hipertensivi este necesară adoptarea dietei DASH/hiposodate
 Controlul sau prevenirea apariţiei dislipidemiei aterogene prin dieta hipolipidica
 Menţinerea unei greutăţi corporale sănătoase
 Consumul de alcool va fi limitat la două porţii /zi la bărbaţi şi o porţie/ zi la femei
 Suplimentele alimentare care influenţează semnificativ factorii de risc cardiovasculari sunt uleiul de
peşte sau derivatele sale şi stanolii/sterolii din plante
 Suplimentele care au activitate antioxidantă (vitamine, seleniu, etc.), proteinele din soia şi folaţii nu
au deocamdată o acţiune dovedită, semnificativă, pe factorii de risc cardiovasculari

272. Insuficienţa cardiacă


 Restricţia de sodiu : 2-3 g/zi NaCl (DASH)
 Restricţia aportului de fluide adaptat diurezei
 Aportul de potasiu în fcţ de K seric: se va încuraja consumul de alimente bogate în K (fructe uscate,
banane, portocale, pepene verde, pepene galben, spanac proaspăt, roşii, curcan, peşte) ± suplimente
medicamentoase
 Limitarea consumului de alcool
 Consumul de băuturi cu cofeină va fi limitat
 Corectarea anemiei
 Suplimentele nutriţionale - Rezultatele studiilor care au urmărit efectul unor suplimente nutriţionale
(coenzima Q10, carnitina, taurina, alţi antioxidanţi) asupra IC nu au demonstrat beneficii
semnificative
 Controlul ponderal în IC. Caşexia cardiacă

273. Vinul roșu ajută. Un pahar de vin roșu pe zi poate ajută la sănătatea inimii. Această, deoarece
vinul este bogat în antioxidanți care ajută la protejarea vaselor de sânge și poate reduce nivelul
colesterolului. Dar știi că și berea ajută? Berea conține un nivel ridicat de vitamina B6 care lupta
împotriva acumulării de homocisteina, o substanță chimică dăunătoare inimii.

274. Vegetarienii sunt cu 20% mai puțin predispuși să sufere un atac miocardic.

275. Consumul în fiecare zi de ciocolată neagra poate reduce șansele de a suferi de un atac
miocardic cu o treime.

276. Costul obiceiurilor alimentare nesanatoase. Alimentele care contin putine fibre si mult
zahar, sare si grasimi partial hidrogenate creaza de obicei, o oarecare dependenta; gulsul ne place
atat de mult, incat avem tendinta de a le consuma iar si iar. Daca am manca de 5-6 ori pe zi fructe
proaspete, legume, cereale, rezultatul va fi acela de reducere a caloriilor si depozitarea unei cantitati
mai mici de grasime. Consumul acestor alimente cunoscute si cu denumirea de ''junk food'' este
principala cauza de obezitate in Statele Unite ale Americii.

277. Inainte si dupa consumarea alimentelor nesanatoase, tendinta este de a nu mai manca deloc.
Renuntam la micul dejun, iar corpul pur si simplu ''flamanzeste'' timp de 12-18 ore; urmarea va fi,
desigur, consumarea aproape automata a altor alimente la fel de nesanatoase sau a unei mese foarte
bogate.
103 | P a g e

278. Cei mai multi dintre noi nu acordam prea multa atentie alimentelor pe care le consumam; nu
stim cate calorii sau grasimi daunatoare consumam zilnic, lucru valabil mai ales in cazul celor care
mananca des la restaurant. Aceste calorii in plus se transforma in grasime.

279. Zaharul, faina alba, cafeina si carbohidrantii simpli. Zaharul ridica nivelul de glucoza din
sange, fortand corpul sa produca insulina si schimband astfel ritmul metabolismului. Cei care
mananca alimente in compozitia carora intra faina alba si zahar, produse care de altfel nu contin
calorii ''bune'' pentu corp, vor acumula mai multa gasime care apoi va fi foarte greu de eliminat. Si
cofeina ridica nivelul de insulina, incetinind procesul de ardere a grasimilor care incepe dimineata si
continua pe tot parcursul zilei. Consumul alimentelor cu carbohidrati simpli, seara, favorizeaza
depunerea grasimilor si fluctuatiile nivelului de zahar din sange. Daca mancati seara alimente bogate
in fibre, zaharul din sange va fi mentinut la un nivel constant, normal, permitand corpului sa intre in
starea de repaus bine-meritata.

280. Micul dejun. Probabil credeti ca stomacul este cel care va ''spune'' cand ati mancat destul.
Gresit! Creierul face acest lucru, cam la 20 de minute de cand ati inceput sa mancati. Cand mancati
cu calm, fara graba, cantitatea de alimente consumata va fi semnificativ mai mica.

281. Consumul unei cantitati insuficiente de apa. Apa este de o importanta cruciala pentru
functionarea corecta a celulelor creierului si fiecarui organ din corp, inclusiv pentru piele. Pentru a
procesa cantitatea de grasime acumulata in mod normal, corpul are nevoie de cel putin opt pahare cu
apa pe zi. Apa nu numai ca satusface setea, dar reduce senzatia de foame si curata corpul de toxine.
Lichidele de genul bauturilor carbogazoase si cafeaua au efectul exact opus: ele golesc organismul de
apa.

282. Alimentatia joaca un rol important in aparitia dar si in tratamentul bolilor de inima. Sunt mai
multe lucruri pe care le putem face pentru a ne imbunatati sanatatea inimiii.

283. De exemplu, stiai ca daca mananci mai mult usturoi (crud sau in mancaruri gatite) vei avea
un risc mai mic de a suferi de boli de inima datorita proprietatilor sale antioxidante? Si ceapa are un
efect similar. Daca rontai cantiati mici de nuci diverse, cum ar fi alune, migdale si arahide, inima ta
va avea numai de castigat. Acestea sunt bogate in fibre si acizi grasi mono nesaturati (grasimi
sanatoase).

284. Alimentatie daunatoare inimii


 Produse bogate in zahar, cu un continut scazut de fibre (pizza, paine, orez, paste)
 alimentatie bogata in sodiu si potasiu (produse prea sarate, consum redus de legume si fructe)
 alimentatie cu un continut redus de calciu si magneziu (consum redus de lactate)
 Produse bogate in acizi grasi saturati si saraca in grasimi esentiale (consum exagerat de fast food si
carne rosie, consum scazut de peste si diferite tipuri de nuci)

285. Mananca mai multe cereale integrale, tarate, ovaz, portocale, rosii, germeni, ciuperci, varza,
conopida si salata. Prepara-ti in fiecare zi supa cu aceste legume.

286. Mananca o carne mai slaba de pui sau peste in mod regulat.

287. Sucul este un mare dusman al obezitatii si al bolilor de inima. Incearca sa-l inlocuiesti cu apa
plata
104 | P a g e

288. Problema Grasimilor. Desi toti cunoastem beneficiile pe termen lung ale unei alimentatii
sarace in grasimi, putini realizam repercursiunile imediate ale alimentelor cu un continut mare de
grasimi. De exemplu daca mancam duminica seara carne cu un continut mare de grasimi, un atac de
cord poate avea loc in dimineata de luni! Acizii grasi esentiali din peste sunt cei care vindeca.

289. Urmatoarele alimente/factori pot preveni bolile de inima:


 Produsele din peste (Omega 3) si uleiul de masline
 Nuci, cum ar fi arahidele, migladele (Omega 3 si magneziu)
 Fructe si legume (antioxidanti)
 Cereale
Usturoi si ceapa

290. S-a descoperit faptul ca un consum regulat de fructe, legume, nuci si grasimi monosaturate
(ca de exemplu uleiul de masline), alimente des utilizate in dieta mediteraneana, reduce riscul bolilor
de inima. Aceasta alimentatie contine deasemenea in proportie mare si peste, o cantitate redusa de
vin rosu si foarte putina carne rosie.

291. Nu neglijati usturoiul. Numeroase studii au confirmat abilitatea usturoiului de a reduce


tensiunea arteriala, fosfolipidele si colesterolul. El fortifica inima, ajuta la cresterea raspunsului
sistemului imunitar, reduce trombocitele si stabilizeaza nivelul zaharului din singe. Pentru
prevenirea bolilor inimii consumati zilnic citiva catei de usturoi crud sau gatit. Acesta va va ajuta la
reducerea nivelului colesterolului, raspunzator de atacurile de cord, si la o mai buna circulatie a
singelui.

292. Evitati dietele restrictive. Curele de slabire frecvente, mesele luate in graba, folosirea
purgativelor puternice au darul de a dezechilibra nivelul electrolitic cauzind diverse boli ale inimii.

293. Cateva sfaturi referitoare la o alimentatie pentru o inima sanatoasa:


 este importanta o alimentatie saraca in grasimi saturate (cum sunt cele de origine animala), pentru
ca acestea duc la formarea de colesterol;
 incercati sa pastrati o dieta saraca in sodiu (adica folosirea cu prudenta a sarii);
 mentinerea unei greutati corporale normale (sau incercarea atingerii unei greutati normale in cazul
persoanelor supraponderale);
 cel mai important aspect al alimentatiei potrivite pentru mentinerea sanatatii inimii este consumul
de fructe proaspete si legume dar nu trebuie uitate nici cerealele (toate acestea fiind surse importante
de fibre);

294. Cateva sfaturi referitoare la o alimentatie pentru o inima sanatoasa:


 alegeti laptele cu 1% grasime, sau laptele degresat in locul celui integral;
 eliminati alimentele prajite, inlocuindu-le cu cele fierte, inabusite sau cele preparate la cuptor (care
sunt si foarte gustoase de altfel);
 folositi la gatit uleiuri care contin grasimi nesaturate (iar cele saturate in cantitati foarte mici)
precum cel de masline (care este un adevarat elixir al mentinerii sanatatii), uleiul de porumb, soia,
sau floarea soarelui;
 in retele care cer un ou intreg, folositi in schimb doua albusuri de ou si astfel veti obtine o mancare
mai saraca in calorii;

295. Cateva sfaturi referitoare la o alimentatie pentru o inima sanatoasa:


 inlocuiti smantana sau maioneza cu iaurtul degresat sau cu smantana partial degresata;
 inlocuiti branza grasa si sarata cu cea fara grasimi si eventual desarata (cum ar fi casul);
105 | P a g e

 folositi mirodeniile pentru condimentarea legumelor in loc de sare si unt;


 inlocuiti painea alba cu cea integrala;
 uitati de gustarile satioase constand in sandwich-uri si inlocuiti-le cu fructe sau legume proaspete.

296. Este foarte important sa cititi atent etichetele alimentelor cumparate. Informatia care
intereseaza este cea referitoare la "factorii nutritivi": continutul total de grasimi, grasimile
saturate/nesaturate, colesterolul si cantitatea de sodiu. Valoarea acestor factori trebuie sa fie sub
nivelul de 5% pentru ca alimentul sa fie indicat intr-o dieta sanatoasa.

297. Paine: aproape orice tip de paine are un continut caloric scazut daca nu se asociaza cu untul
sau cu margarina.

298. Lista alimentelor sanatoase


 Aperitive: preparate marine, fructe proaspete, salate preparate dietetic.
 Antreuri: pui, peste, scoici, legume si salate (in pregatirea lor trebuie sa te feresti de unt, de
margarina si de sare).
 Salate: conopida proaspata, spanac, mazare pastai, fasole verde, broccoli, rosii, castraveti, varza. Este
recomandabil sa inlocuiesti otetul cu lamaia.
 Desert: fructe proaspete, iaurt de fructe cu un continut caloric redus, serbet. Daca bei cafea sau ceai
incearca sa le consumi neindulcite si sa le asociezi cu  laptele degresat.

299. Top 25 Foods for the Heart


 Salmon
 Flaxseed (ground)
 Oatmeal
 Black or Kidney Beans
 Almonds
 Walnuts
 Red wine
 Tuna
 Organic Tofu
 Brown rice
 Organic Soy milk
 Blueberries
 Carrots
 Spinach
 Broccoli.
 Sweet potato
 Red bell peppers
 Asparagus
 Oranges
 Tomatoes
 Acorn squash
 Cantaloupe
 Papaya
 Dark chocolate
 Tea 

300. Consumati alimente bogate in beta-carotine . Mincati alimente bogate in beta-carotine: ele
pot reduce riscul unui infarct cu 40 la suta. Beta-carotenul poate fi intilnit in alimente ca: morcovii,
106 | P a g e

varza, spanacul, cartofii dulci, frunzele verde inchis, piersicile si algele marine. Aveti grija ca zilnic
dieta dumneavoastra sa contina cit mai multe astfel de alimente.

301. Cerealele sint o comoara pentru sanatate. Consumati in cantitati cit mai mari cereale,
vegetale, fasole, fructe, peste, seminte si iaurt. Cerealele reprezinta cel mai important segment al unei
alimentatii echilibrate. Ele nu ar trebui sa lipseasca din dieta zilnica. Cerealele nerafinate reprezinta
surse valoroase de proteine, carbohidrati, vitamine B si contin, de asemenea, grasimi, fier, vitamina
E si in mod exceptional fibre vegetale. Fibrele actioneaza in intestin, absorbind toxinele si antrenind
substantele nocive.Nu neglijati nucile, brinza si laptele.

302. Mănâncă peşte de cel puţin două ori pe săptămână. Acizii graşi din peşte diminuează riscul
apariţiei trombozei, iar dacă mănânci peşte mai mult, vei scădea, cu siguranţă, nivelul trigliceridelor.

303. Mancati mai mult peste. Este o sursa foarte buna de proteine si alti nutrienti. Contine si acizi
omega 3, care ajuta la reducerea riscului de infarct.Somonul. Carnea portocalie a  somonului este
recomanda mai ales datorita valorii calorice scazute si a continutului bogat in proteine si acizi grasi
omega 3. Evitati insa sa il consumati prajit sau gatit cu mult ulei. Cel mai bine ar fi sa il gatiti la
gratar, sa il fierbeti in apa sau pe aburi. In general, somonul protejeaza impotriva aritmiei, previne si
controleaza presiunea si tensiunea din sange. Un alt mare avantaj al somnului este faptul ca poate fi
gatit in nenumarate feluri si se pot gasi o mare varietate de combinatii.

304. Limitează cantitatea de sare şi grăsimi. Redu cantitatea de sare consumată şi renunţă la
brânzeturile sărate. Grăsimile saturate cresc riscul apariţiei bolilor cardiovasculare şi a colesterolului
rău (LDL). Aşadar, consumă cu atenţie alimentele ce conţin un procent mare de grăsimi, cum ar fi
untul şi brânza.

305. Sarea. Necesarul de sodiu este de 400 mg pe zi. Consumul mediu actual este de 12-15 grame
de sare pe zi.

306. Evitati mancarurile bogate in sodiu.

307. Nu sarati mancarea.

308. Sarea in exces devine un killer - in general in cazul celor sodiosensibili si in particular,
perntru batrani, ce au un numar redus de glomeruli renali si o capacitate de filtrare mai scazuta.
Sodiul provoaca depozitarea lichidelor (270 grame lichide pentru fiecare gram de sodiu), iar din
cauza acestui fapt creste lichidul extra-celular, respectiv greutatea individului si tensiunea arteriala.
Sodiul determina de asemenea o actiune intens vaso-constrictoare si potasiourica.

309. Incercati sa evitati abuzul de sare. Acest lucru va va ajuta sa evitati problemele cu tensiunea.
Poti preveni si controla tensiunea arteriala, renuntand la sarea de bucatarie si la toti compusii pe
baza de sodiu.

310. Iata cateva sfaturi privind modalitatile de eliminare treptata a sarii:

311. Foloseste alimentele cu o cantitate redusa de sodiu sau produsele nesarate precum legumele
si cerealele. Cand gatesti fii "picanta" si nu "sarata"! Foloseste condimentele picante, verdeturile
(marar, patrunjel, telina, cimbru, busuioc, oregano), lamaia, vinul si otetul. Fii creativa!

312. Nu aduce solnita cu sare la masa. Incearca sa umpli solnita cu un condiment picant.
107 | P a g e

313. Opteaza pentru carnea slaba si proaspata, renuntand la carnea conservata si la cea afumata.
Renunta la carnea tratata (precum sunca si costita), la alimentele conservate in saramura (precum
maslinele si muraturile) si la condimente de tipul mustarului, ketch-up-ului si sosului barbeque.
Limiteaza-te la variantele lor mai scazute in sodiu precum sosul de soia.

314. Pentru a elimina din cantitatea de sodiu, clateste bine cu apa alimentele din conserve.

315. Substituentii sarii au un continut bogat de potasiu care poate dauna persoanelor care se
confrunta cu anumite probleme de sanatate. Inainte de a inlocui sarea, cere sfatul unui medic
specialist.

316. Despre grăsimi. Grăsimile din produsele alimentare sunt un amestec de grăsimi saturate şi
nesaturate. Grăsimile mononesaturate şi cele polinesaturate sunt grăsimi care pot ajuta la
micşorarea cantităţii de LDL colesterol din sânge şi la reducerea riscului de apariţie a bolilor de
inimă.

317. Grăsimile polinesaturate şi grăsimile mononesaturate se găsesc în uleiurile vegetale – de


floarea-soarelui, de măsline şi uleiul de rapiţă si in margarinele tartinabile de calitate, bogate in
Omega 3 si 6. De asemenea, pot fi găsite în mai multe tipuri de fructe cu coajă lemnoasă sau în uleiul
de peşte (sardine, macrou, păstrăv şi somon).

318. Grăsimile saturate pot creşte colesterolul LDL, ceea ce duce, implicit, la intensificarea riscului
de apariţie a bolilor de inimă.

319. Grăsimile saturate se regăsesc în produse alimentare precum: untul, untura, smântâna,
brânza, carnea grasă, prăjiturile, biscuiţii şi ciocolata. Citiţi etichetele alimentelor (prelucrate sau
deja preparate) pentru a afla cantitatea de grăsimi saturate. În plus, verificaţi existenţa
cuvântului hidrogenate. Dacă acest termen este prezent în lista ingredientelor produsului
dumneavoastră, înseamnă că el conţine trans-grăsimi care favorizează creşterea nivelului de
colesterol LDL.

320. Grasimile Reduceti la maximum grasimile saturate (carnea si lactatele), uleiul de cocos si
palmier, grasimile hidrogenate si alimentele ce le contin. Aceste grasimi determina cresterea
colesterolului total, LDL si formarea placilor. Pentru subiectii cu risc mare (diabetici, post-infarct,
post-ictus, operati de bypass sau angioplastie, hipertensivi, obezi) este necesara mentinerea nivelului
LDL sub 100 mg.

321. Limitati consumul de grasimi. Puteti face acest lucru reducand considerabil cantitatea de
prajeli, cipsuri, margarina, etc. O anumită cantitate de grăsime este bună pentru o dietă echilibrată,
dar reduceți grăsimea și tipul de grăsime consumată. Cele saturate afectează nivelul colesterolului
din sânge, așa că axați-vă pe mai puține produse lactate, mâncați rar prăjituri, dulciuri, paste, burgeri
și înlocuiți-le cu grasimi monosaturate precum uleiul de măsline sau rapiță, nuci, avocado.

322. Adaugă în meniul zilnic fibre şi legumele. Cerealele, legumele uscate şi cartofii sunt o sursă
excelentă de fibre. Legumele pot fi consumate fără restricţii, chiar şi în cazul supraponderalilor.

323. Fibrele. Cu cat serviti mai multe fibre, cu atat scade riscul de a suferi un atac de cord. Serviti
paine integrala si cereale (care au faina integrala, tarate din grau si ovaz). Ideal este sa consumati
intre 25 si 35 de grame de fibre pe zi.
108 | P a g e

324. Puneti accentul pe legume si fructe. Aceste delicioase minuni ale naturii sunt cea mai
puternica "strategie" de lupta contra bolilor de inima.

325. Afinele. Antioxidantii puternici continuti de afine ajuta revenirea bolilor. Antocianina se
numara printre acesti antioxidanti din afine. Aceasta da culoarea albastra intensa a acestor fructe, iar
in organismul uman previne depunerea colesterolului. Afinele sunt responsabile scaderii
colesterolului datorita continutului bogat in fibre si vitamina C. Consumate in stare naturala, alaturi
de alte fructe, inlocuind dulciuri din comert sau sub forma de suc, afinele pot deveni un instrument
de ingrijire a inimii.

326. Pentru a-ti pastra sanatatea inimii nu e nevoie neaparat sa recurgi la medicamente si
vitamine artificiale. Fructele si legumele sunt alimente bogate in vitaminele necesare unei inimi
sanatoase. Morcovul, broccoli, spanacul, piersicile, caisele sunt alimente cu un continut bogat de
betacaroten (betacarotenul previne atacurile de cord si accidentele vasculare cerebrale).

327. Caloriile. Trebuie sa existe un echilibru intre ce mancati si ce consumati. Reduceti sau
eliminati alimentele hipercalorice si evitati cu orice pret supragreutatea si obezitatea. Alimentele
hipercalorice provoaca obezitate, hipersecretie de insulina si cresc consumul de oxigen, ceea ce
inseamna o crestere a radicalilor liberi.

328. Alimentele prelucrate Alimentele prelucrate provoaca obezitate, hipertensiune si diabet cls II.
Evitati cerealele prelucrate, deoarece au un inalt indice glicemic (adica provoaca o hiper secretie de
insulina), sunt sarace in fibre, minerale si vitamine. Este foarte util sa alegem cerealele integrale in
locul celor prelucrate.

329. Omega 3 .Cresteti consumul de peste, bogat in omega 3 (sardine, ton, somon, etc). Omega 3
are o actiune vasodilatatoare, antiagreganta si antitrombotica, antiinflamatorie: previne stopul
cardiac, reducand lipoproteinele VLDL si trigriceridele. De asemenea Omega 3 blocheaza eicosanoizii
derivati din acidul arahidic (omega 6). Eicosanoizii sunt vasoconstrictori protrombotici si
proagreganti, favorizand inmultirea celulara si inflamatia.

330. Acidul linoleic Consumati alimente bogate in acid linoleic, acid gras esential, precursorul
omega 3 (seminte de in, migdale, nuci, ulei de in)

331. Carbohidratii Inlocuiti o parte a carbohidratilor cu acizi monosaturati (migdale, nuci, fistic),
pentru a reduce secretia de insulina, hormonul ce provoaca obezitatea si retinerea de sodiu. Insulina
favorizeaza de asemenea sinteaza acidului arahidic, stimuland enzima 5 desaturata.

332. Mezelurile: Pentru a satisface cerinta organismului de proteina animala alege carnea de peste
si pe cea de pui. Indeparteaza pielea si grasimile de pe carnea de pui. Sectioneaz-o in portii
moderate.Frige carnea la gratar sau fierbe-o in loc sa o prajesti. Daca nu poti renunta dintr-o data la
prajire, micsoreaza cantitatea de ulei sau de margarina pe care o utilizezi de obicei. Elimina definitiv
din alimentatia ta carnatii, sunca si produsele bogate in grasimi.

333. Lactatele si ouale: Inlocuieste laptele gras si smantana cu laptele degresat. Consuma
branzeturi si iaurturi care au un continut scazut de grasimi. Renunta la inghetata, substituind-o cu
serbetul sau cu un iaurt cu fructe ce nu contine multe grasimi. Opteaza pentru portii dese, dar
moderate.Limiteaza numarul de oua pe care le consumi.Foloseste margarina vegetala care contine
putine grasimi. Produsele lactate sunt bogate in calciu, un element important ce previne aparitia
109 | P a g e

osteoporozei. Opteaza pentru laptele degresat care are aceeasi cantitate de calciu precum laptele
nedegresat.

334. Sosurile, supele si tocanele: Dupa ce prepari sosuri sau supe si le racesti in frigider,
indeparteaza grasimea de la suprafata lor. Procedeaza identic chiar daca e vorba de o supa la plic.
Combina sosurile cu orez sau cu legume fierte precum mazarea si fasolea verde.

335. Atentie la carne. In loc sa mancati zilnic carne grasa, incercati sa alternati cu peste, gratar de
pui sau legume. Consumul excesiv de carne grasa e printre principalii vinovati de imbolnavirea
inimii.

336. Alegeti uleiul potrivit. Uleiul de masline.Pentru o salata, de exemplu, folositi ulei de masline.
Inima dvs. va va "multumi" mai tarziu.Pentru a scadea nivelul colesterolului rau, gatiti cu ulei de
masline. Are grasimi mononesaturate, care cresc nivelul colesterolului bun. In plus, uleiul de masline
contine antioxidanti care reduc riscul unor boli precum: cancer si Alzheimer. Ce faceti dimineata
cand sunteti in graba si nu aveti timp sa gatiti micul dejun?

337. Uleiul de masline. Marea majoritate dintre noi sare peste micul dejun (ca nu se intampla
nimic rau…sau oare?) ori adopta o varianta rapida: fie oua prajite ori paine cu unt sau margarina.
Insa, nici una din acestea nu exceleaza la capitolul nutritie. Chiar daca sunteti in intarziere, serviti
ceva sanatos. Inlocuiti untul si margarina cu uleiul de masline. In plus, uleiul de masline (de
preferinta ulei extra virgin presat la rece) se foloseste cu usurinta in salate. Nu este greu, nu?

338. Atentie la colesterol. Luati-va energie din carbohidrati complecsi si limitati-i pe cei simpli
(dulciuri, zahar, racoritoare), care cresc riscul unei boli de inima.

339. Mancati regulat. "Saritul" peste mese duce de obicei la mancare in exces. Incercati sa mancati
in cinci sau sase etape zilnic, lucru care va va ajuta sa "ardeti" mai eficient caloriile.

340. Bucurati-va de fiecare inghititura. Atunci cand va place ceea ce mancati, veti privi viata "in
roz".In plus, cand adori ce ai in farfurie, mananci mai putin.

341. Hidratati-va. Apa este vitala. Aveti grija sa beti apa si sa fiti hidratat adecvat

342. Ce solutii ai daca mananci in oras? Tu esti clienta - comanda ceea ce vrei. Cele mai multe
restaurante se vor simti onorate sa-ti indeplineasca cerintele. In orice caz, nu ai nimic de pierdut
daca incerci!
 Comanda putin - pentru a reduce dimensiunea portiei, incearca sa optezi pentru aperitive in locul
sortimentelor principale.
 Pune intrebari - nu ezita sa intrebi ospatarul prin ce metoda sunt preparate mancarurile si daca in
restaurantul respectiv se pot modifica anumite garnituri. Intreaba chelnerul daca restaurantul:
 iti  poate indeplini anumite cereri daca le faci in timp util;
 ofera lapte degresat sau lapte cu un continut bogat in grasimi;
 serveste sosurile in farfuria in care se gaseste felul principal sau separat;
 ofera garnituri de salata alaturi de felul de mancare;
 foloseste un singur tip de ulei sau mai multe tipuri (precum uleiul de floarea-soarelui, uleiul de
porumb, uleiul de soia, uleiul de masline) pentru prepararea alimentelor.
 Opteaza pentru sortimentele ce sunt preparate intr-un mod sanatos. Cauta in meniu termenii "fiert",
"fript" si "soté" (fel de mancare fiert la foc mic si inabusit cu unt sau cu margarina).
110 | P a g e

 Alege alimentele scazute in calorii si in grasimi. Fereste-te sa comanzi mancaruri cu sosuri grase sau
care se regasesc in meniu asociate cu urmatoarele detalii: "prajit", "crocant", "foi de placinta".

343. Alimentaţia. Premize ştiinţifice. Acizii graşi reglează homeostazia colesterolului şi


concentraţiile lipoproteinelor în sânge şi influenţează, prin mecanisme variate, nivelele altor factori
de risc cardiovascular, cum sunt TA, hemostaza şi greutatea corporală. Între ingestia de grăsimi
saturate, nivelul colesterolului în sânge şi apariţia în masă a BCV există relaţii puternice, consistente
şi gradate. Aceste legături sunt acceptate a fi cauzale. Din contra, acizii graşi n-3 au demonstrat
efecte protectoare asupra evenimentelor fatale la pacienţii care au suferit un IM anterior. Ingestia de
sodiu, în special sub forma de clorură de sodiu, influenţează TA şi, în consecinţă, riscul de
hipertensiune arterială, AVC, BC şi insuficienţă cardiacă.

344. Consumul excesiv de cafea in cantitati mari (peste 2-3 cesti/zi), cafeaua poate produce
cresterea tensiunii arteriale, a pulsului, favorizand si aparitia tulburarilor de ritm cardiac.

21.