Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: Stănescu Alina-Daniela


UNITATEA ŞCOLARĂ: Şcoala Gimnazială „Sfânta Vineri”, Ploieşti
CLS.: a VII-a C
SUBIECTUL: Scheletul uman
TIPUL LECŢIEI: însuşire de noi cunoştinţe prin abordarea interdisciplinară a lecţiei ( biologie,
matematică şi chimie)
TIMPUL: 50 minute

SCOPUL LECŢIEI: dobândirea de către elevi a unor cunoştinţe referitoare la anatomia scheletului
uman şi compoziţia chimică a oaselor, în vederea înţelegerii rolului său în funcţionarea normală a
organismului.

COMPETENŢE SPECIFICE:

C1- identificarea rolurilor îndeplinite de oase;


C2- recunoaşterea pe schelet a principalelor oase componente;
C3- investigarea compoziţiei chimice a oaselor cu ajutorul unor substanţe chimice;
C4- rezolvarea unor probleme despre scheletulul uman cu ajutorul calculelor matematice;
C5- argumentarea rolului îndeplinit de alimentaţie în rezistenţa oaselor.

STRATEGIA DIDACTICĂ

a) METODE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE: observaţia, demonstraţia, conversaţia euristică, învăţarea


prin descoperire, învăţarea prin cooperare, experimentul, problematizarea, metoda “Ciorchinelui”.
b) METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE: autoevaluarea, metoda R.A.I. (răspunde-aruncă-
interoghează), tehnica 3-2-1.
c) FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală şi în grup.
d) RESURSE: capacităţile de învăţare ale elevilor şi cunoştinţele lor anterioare.
e) MIJLOACE DIDACTICE: calculator, videoproiector, ecran, fişe de lucru, teste de autoevaluare,
oase de pasăre, oţet, soluţie de HCl 15%, soluţie de H2SO4 15%, spirtieră, trepied, sită de azbest, mojar cu
pistil, creuzet, pulbere de oase etc.
f) BIBLIOGRAFIE:
1. M. Marcu-Lapadat, F. Macovei, F. Dobran, „Biologie - cls. VII”,1998, Ed. Teora, Bucureşti;
2. V. Lazăr, M. Nicolae,”Lecţia - forma de bază a organizării procesului de predare-învăţare-
evaluare la disciplina Biologie”, 2007, Ed. Arves, Craiova;
3. S.N.E.E.,”Ghid de evaluare şi examinare Biologie”, 2001, Ed. Aramis, Bucureşti;
4. M. Gheţe, M.F.Grosu, „Activităţi practice de Biologie pentru gimnaziu”, 2002, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
5. Maria Eliza Dulamă – “Metode , strategii şi tehnici didactice activizante”, 2002, Editura Clusium,
Cluj-Napoca.
6. S. Olteanu, F.Miricel, A. Neagu, E. Miclescu, I. Tanur, A. Mihai, “Ghid de experimente în
Biologie”, 2013, Ed. LVS Crepuscul, Ploieşti.
Desfăşurarea lecţiei „Scheletul uman”- cls. a VII-a
Nr. Evenimentele Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi
crt. lecţiei procedee
didactice
1. Momentul -notează absenţii; - un elev anunţă absenţii; -conversaţia
organizatoric -pregăteşte materialele didactice - se pregătesc pentru
pentru începerea orei; desfăşurarea orei.
-organizează clasa în 4 grupuri .

2. Verificarea -distribuie elevilor un rebus şi le - rezolvă rebusul primit; -conversaţia


cunoştinţelor cere să-l rezolve la nivelul euristică
grupului;
-verifică corectitudinea
completării rebusului.
3. Captarea şi - solicită elevilor să numească - precizează că pe -conversaţia
orientarea cuvântul identificat pe verticală; verticală au găsit euristică
atenţiei cuvântul schelet. - învăţarea
prin
descoperire
4. Anunţarea - anunţă şi notează titlul lecţiei pe - cărţile şi atlasele pentru -conversaţia
subiectului tablă: ”Scheletul uman” desfăşurarea lecţiei
lecţiei noi
5. Dirijarea -anunţă elevilor competenţele
învăţării specifice;
-demonstraţia;
-distribuie elevilor fişele de lucru - capsează fişele de lucru
şi precizează că trebuie să în caiete; -observaţia;
completeze fişa de lucru la
început în grup şi apoi individual, -conversaţia
după ce a fost verificată euristică;
corectitudinea datelor; -învăţarea prin
-solicită elevilor să identifice -secretarul grupului descoperire;
principalele roluri ale oaselor completează răspunsurile
folosind manualul; la prima cerinţă a fişei de -învăţarea prin
-solicită fiecărui grup să precizeze lucru; cooperare;
câte un rol al oaselor; -raportorul din fiecare -metoda
grup precizează câte un Ciorchinelui;
rol al oaselor;
-notează pe tablă rolurile oaselor; -fiecare elev completează
fişa cu rolurile oaselor;
-solicită elevilor să completeze
cerinţa nr. 2 din fişe, după ce au
identificat pe cărţi/ atlase oasele
corespunzătore diferitelor părţi ale -secretarul grupului
corpului; completează răspunsurile
-solicită celor 4 grupuri să la cerinţa nr.2 a fişei de
identifice şi să arate pe schelet lucru;
principalele oase, astfel: grupul I
–scheletul capului, grupul II-
scheletul trunchiului şi al
centurilor, grupul III –scheletul
membrelor superioare, iar grupul
IV- scheletul membrelor
inferioare;
-proiectează pe ecran şi arată -fiecare elev completează
componentele scheletului capului, cerinţa cu numărul 2;
trunchiului, membrelor şi
centurilor;
-solicită elevilor să precizeze de - precizează că produsele
ce trebuie să consume produse lactate sunt bogate în Ca;
lactate;
- întreabă elevii dacă cunosc şi -precizează că acest
alte produse alimentare care element chimic este
conţin Ca; întâlnit în migdale;

-solicită grupurilor I şi II să
caluleze numărul oaselor care
formează scheletul centurilor; - după ce au calculat au
răspuns că sunt 10 oase ;
- solicită grupurilor III şi IV să
rezolve următoarea problemă:
„Ştiind că oasele conţin apă - răspunsul elevilor este
(25%) şi substanţă uscată (75%), de 10,87 kg;
să se calculeze câtă substanţă
uscată conţin oasele unui om cu
greutatea de 80 kg, al cărui
schelet cântăreşte 14,5 kg.”

- solicită fiecărui grup să


folosească materialele aflate pe
masă pentru a putea evidenţia -elevii realizează -experimentul;
compoziţia chimică a oaselor, experimentele urmărind
urmărind fişa de lucru, astfel: paşii din fişele de lucru;
-grupul I - Evidenţiază
compoziţia chimică a oaselor;
-grupul II – Evidenţiază - grupul I a observat că
calciul din oase; în timp ce osul ardea, a
-grupul III – Evidenţiază ieşit fum, care avea un
elasticitatea oaselor; miros caracteristic;
-grupul IV – Eidenţiază oseina - concluziile pe care le-
din oase; au tras au fost că: prin
- solicită elevilor să descrie ce au ardere apa s-a evaporat şi
observat în timpul experimentelor s-au ars substanţele
şi să precizeze concluziile la care organice, iar în cenuşă au
au ajuns; rămas sărurile minerale;
- grupul II a observat la
microscop cristale de
sulfat de calciu (CaSO4);
- grupul III a observat că
osul poate fi îndoit cu
uşurinţă, deoarece HCl a
dizolvat Ca din oase, iar
prin ardere osul este
distrus complet, deoarece
oseina arde;
- grupul IV a observat că
oţetul a dizolvat Ca din
oase, iar acesta a devenit
elastic, deoarece conţine
oseină;
- prin ardere, osul este
distrus complet, deoarece
- notează pe tablă principalele oseina arde.
substanţe conţinute de oase; - completează pe fişă
- enumeră câteva alimente bogate ultima cerinţă;
în Ca (spanac, urzici, brocoli, - alimentele bogate în Ca
seminţele de susan) şi în P (peşte, şi P ajută oasele să fie
carne de pui, curcan şi vită, rezistente la fracturi şi
lactate, smochine etc.) deformări.
- solicită elevilor să argumenteze
rolul alimentaţiei variate pentru
rezistenţa şi sănătatea oaselor.
6. Fixarea -solicită elevilor să rezolve o fişă - rezolvă testul şi îşi -conversaţia
cunoştinţelor de autoevaluare în timp de 7 notează lucrarea;
predate şi minute;
evaluarea -solicită elevilor şă-şi
gradului de autoevalueze lucrările;
însuşire -solicită elevilor să noteze pe - notează pe spatele
spatele testului 3 termeni nou testului;
învăţaţi, 2 idei referitoare la
noţiunile despre care ar dori să
înveţe, precum şi o abilitate
dobândită la această lecţie.
7. Indicarea Realizaţi un eseu cu tema „Rolul - notează tema în caiet
temei pentru oaselor pentru organism”,
acasă respectând următoarele cerinţe:
•descrie compoziţia chimică a
oaselor;
•enumeră principalele tipuri de
oase şi precizează locul lor în
corp;
•descrie rolurile oaselor;
•numeşte alimente importante
pentru oase;
•precizează efectele carenţei de
Ca asupra rezistenţei oaselor.

SCHIŢA LECŢIEI
SCHELETUL UMAN

1. Rolurile oaselor sunt:


- susţin corpul în poziţie bipedă;
- participă împreună cu muşchii la mişcare;
- protejează organele vitale ale corpului;
- sunt depozit de săruri minerale.

2. Alcătuirea scheletului uman:


- Scheletul capului
- neurocraniu ( occipital, frontal, temporale, parietale)
-viscerocraniu (oase nazale, orbite, maxilar superior şi mandibula)
- Scheletul trunchiului : coaste, stern şi coloană vertebrală
- Scheletul membrului superior: humerus, radius, cubitus, carpiene, metacarpiene şi
falange;
- Scheletul membrului inferior: femur, tibie, peroneu, rotulă, calcaneu, tarsiene,
metatarsiene şi falange;
- Scheletul centurilor: - scapulară (omoplat şi claviculă)
- pelviană (oase coxale)

3. Compoziţia chimică a oaselor:


- apă (25%);
- substanţa uscată (75%)
- săruri minerale (săruri de Ca şi P) – 60%;
- substanţe organice (oseina) – 40%.