Sunteți pe pagina 1din 97

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA CALITĂŢII

ÎNGRIJIRII ÎN INSTITUŢIILE CARE FURNIZEAZĂ


SERVICII DE ÎNGRIJIRE DE LUNGĂ DURATĂ
DESTINATE PERSOANELOR VÂRSTNICE
Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului Metodologie de
monitorizare continuă a calității îngrijirii în instituțiile ce furnizează
servicii de îngrijire de lungă durată din cadrul Planului Sectorial de
cercetare-dezvoltare al MMJS pentru perioada 2018-2020, aria prioritară
(II) Familie, asistență, incluziune socială și reducerea sărăciei, Programul
Politici de promovare a îmbătrânirii active și protecția persoanelor
vârstnice, contract de finanțare nr. 3677/PSCD/28.09.2018.
ANIELA MATEI (coordonator)
MIHAELA GHENȚA
LUISE MLADEN-MACOVEI

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA CALITĂŢII


ÎNGRIJIRII ÎN INSTITUŢIILE CARE FURNIZEAZĂ
SERVICII DE ÎNGRIJIRE DE LUNGĂ DURATĂ
DESTINATE PERSOANELOR VÂRSTNICE

EDITURA UNIVERSITARĂ
Bucureşti, 2019
Colecția SOCIOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII

Referenţi ştiinţifici: Dr. Vasilica Ciucă, cercetător științific gradul I, director general INCSMPS
Dr. Speranța Pîrciog, cercetător științific gradul I, director științific INCSMPS

Redactor: Gheorghe Iovan


Tehnoredactor: Ameluţa Vişan
Coperta: Monica Balaban

Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.) şi inclusă de Consiliul


Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în
categoria editurilor de prestigiu recunoscut.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


MATEI, ANIELA
Monitorizarea şi evaluarea calităţii îngrijirii în instituţiile care
furnizează servicii de îngrijire de lungă durată destinate persoanelor
vârstnice / Aniela Matei (coord.), Mihaela Ghenţa, Luise Mladen-Macovei. -
Bucureşti : Editura Universitară, 2019
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-28-0964-5

I. Ghenţa, Mihaela
II. Mladen, Luise

36

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062809645

© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate, nicio parte din această lucrare nu poate fi
copiată fără acordul Editurii Universitare

Copyright © 2019
Editura Universitară
Editor: Vasile Muscalu
B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucureşti
Tel.: 021.315.32.47
www.editurauniversitara.ro
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro

Distribuţie: tel.: 021.315.32.47 / 07217 CARTE / 0745.200.357


comenzi@editurauniversitara.ro
O.P. 15, C.P. 35, Bucureşti
www.editurauniversitara.ro
Cuprins

1. Cuvânt înainte..................................................................................... 9
2. Bune practici la nivel european privind evaluarea calității
îngrijirii în serviciile de ÎLD .............................................................. 10
3. Calitatea îngrijirii în centrele rezidențiale cu regim permanent
și semi-permanent din România ....................................................... 21
3.1. Particularități ale sistemului de ÎLD destinat persoanelor
vârstnice în România ..................................................................... 21
3.2. Studiu de caz: calitatea îngrijirii în centrele rezidențiale de tip
cămine pentru persoane vârstnice, locuințe protejate, centre de
tip respiro/centre de criză din România ........................................ 39
3.2.1. Aspecte metodologice ....................................................... 39
3.2.2. Caracteristici ale căminelor pentru persoane vârstnice,
centrelor de tip respiro/de criză, locuințelor protejate ....... 41
3.2.3. Servicii de îngrijire personală ............................................ 50
3.2.4. Servicii de asistență pentru sănătate și de recuperare/
reabilitare funcțională ........................................................ 54
3.2.5. Procesul de integrare/reintegrare socială a beneficiarilor . 61
3.2.6. Factori care influențează calitatea îngrijirii ....................... 65
3.2.7. Concluzii cu privire la evalurea calității îngrijirii ............. 73
4. Măsuri necesare îmbunătățirii calității serviciilor de ÎLD ............. 77
Bibliografie .............................................................................................. 88

5
Abrevieri

ABVZ Activităţi de bază ale vieţii zilnice


AIVZ Activităţi instrumentale ale vieţii zilnice
ANPIS Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
CAWI Computer Assited Web Interview
INCSMPS Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și
Protecției Sociale
ÎLD Îngrijire de lungă durată
MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale
OECD The Organisation for Economic Co-operation and Development
(Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)
OMS Organizația Mondială a Sănătății
SPC Social Protection Committee (Comitetul de Protecție Socială)
TIC Tehnologia Informațiilor și Comunicației
UE Uniunea Europeană

6
Mulțumiri

Autorii aduc mulțumiri tuturor celor implicați în implementarea proiectului


Metodologie de monitorizare continuă a calității îngrijirii în instituțiile ce
furnizează servicii de îngrijire de lungă durată, proiect finanțat în cadrul Planului
Sectorial de cercetare-dezvoltare al MMJS pentru perioada 2018-2020 (contract nr.
3677/28.09.2018):

Ministerului Muncii și Justiției Sociale (MMJS), autoritate contractantă și


beneficiar al proiectului, cu mulțumiri speciale adresate Direcției Politici Servicii
Sociale pentru sprijinul și colaborarea permanentă pe perioada derulării proiectului

Partenerilor din consorțiu, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Partener
1 și S.C. Novel Research S.R.L., Partener 2

Experților în domeniul îngrijirii de lungă durată implicați în metodologia Delphi


dezvoltată în cadrul proiectului, experți ai următoarelor instituții/organizații:

Asociația Directorilor Instituțiilor pentru Vârstnici


Asociația Four Change
Asociația Habilitas - Centru de resurse și formare profesională
Clinica de Geriatrie, Gerontologie și Gerontopsihiatrie a Spitalului Clinic Elias
Căminul pentru persoane Vârstnice al Municipiului București "Academician
Nicolae Cajal"
Fundația Crucea Alb - Galbenă din România
Societatea Națională de Cruce Roșie din România
Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București - DGASMB
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău - DGASPC
Bacău
Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Servicii Sociale - FONSS
Fundația Ana Aslan International
Fundația GERON
Fundația Regală Margareta a României
Institutul de Antropologie "Francisc I. Rainer" al Academiei Romane
Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române
Institutul Regional de Oncologie Iași
Secretariatul Tehnic al Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice
Societatea Română de Gerontologie și Geriatrie
Universitatea de Medicina și Farmacie "Grigore T. Popa" Iași

7
8
1. Cuvânt înainte

Pe fondul creșterii speranței de viață la naștere, numărul cercetărilor


cu privire la efectele fenomenului de îmbătrânire a populaţiei la nivel
micro (individual), meso (organizaţional) şi macro (decidenţi politici) a
evoluat progresiv. Capacitatea persoanelor vârstnice de a duce o viaţă
independentă şi autonomă este afectată de prevalenţa patologiilor asociate
vârstei înaintate, cu efecte directe în planul creşterii nevoii de servicii
sociale şi socio-medicale destinate compensării reducerii capacităţilor fizice
şi mentale ale persoanelor.
Monitorizarea și evaluarea calității îngrijirii în instituțiile care
furnizează servicii de îngrijire de lungă durată destinate persoanelor
vârstnice prezintă o parte din rezultatele proiectului Metodologie de
monitorizare continuă a calității îngrijirii în instituțiile ce furnizează
servicii de îngrijire de lungă durată, proiect finanțat în cadrul Planului
Sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerul Muncii și Justiției Sociale -
MMJS pentru perioada 2018-2020, Aria prioritară II - Familie, asistență,
incluziune socială și reducerea sărăciei, Programul Politici de promovare a
îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice, contract nr.
3677/28.09.2018.
Proiectul a fost implementat în perioada 2018-2019 de către
Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei
Sociale - I.N.C.S.M.P.S. (coordonator) împreună cu Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza” din Iași (Partener 1) și S.C. Novel Research S.R.L. (Partener 2).
Lucrarea debutează cu o analiză de bune practici la nivel european
privind evaluarea calității îngrijirii în serviciile de îngrijire de lungă durată
urmată de identificarea și analiza particularităților sistemului de îngrijire de
lungă durată destinat persoanelor vârstnice în România. Sunt prezentate apoi
rezultatele evaluării calității îngrijirii în instituții care asigură îngrijire de
lungă durată pentru persoanele vârstnice (cămine pentru persoane vârstnice,
locuințe protejate, centre de tip respiro/centre de criză).
Această carte oferă dovezi și exemple de experiențe utile pentru a
ajuta factorii de decizie, furnizorii de servicii sociale și experții în domeniul
îngrijirii de lungă durată să măsoare și să îmbunătățească calitatea serviciilor
de îngrijire pe termen lung.

Dr. Aniela Matei

9
2. Bune practici la nivel european privind evaluarea
calității îngrijirii în serviciile de ÎLD

În contextul constrângerilor legate de bugetele publice și având în vedere


schimbările în așteptările beneficiarilor, dezvoltarea de metode și
instrumente de măsurare și evaluare a calității serviciilor sociale devine un
obiectiv prioritar. La nivel european (Eurodiaconia, 2013) se admite că
direcțiile de dezvoltare a serviciilor sociale trebuie să aibă în vedere:
- modernizarea sistemelor de servicii sociale, cu un accent deosebit pe
controlul calităţii în furnizarea acestora;
- dezvoltarea unor indicatori de măsurare a performanţei în domeniul
serviciilor sociale;
- implicarea activă a utilizatorilor în procesul de furnizare a serviciilor
sociale, concomitent cu asigurarea respectării drepturilor acestora;
- susținerea și promovarea inovării în serviciile sociale;
- îmbunătățirea aspectelor legate de formarea profesională, calificări,
competențe, condiții de muncă pentru personalul care lucrează în
serviciile sociale;
- creșterea gradului de accesibilitate a serviciilor sociale (reducerea
disparităților teritoriale) pentru categoriile de persoane aflate în
nevoie, ceea ce implică rezolvarea aspectelor legate de organizare,
finanțare și furnizare;
- susținerea și încurajarea inițiativelor private în crearea de locuri de
muncă decente în domeniul serviciilor sociale.

Evaluarea serviciilor de îngrijire de lungă durată impune un cadru de


analiză specific având în vedere faptul că aceasta se află la graniţa dintre
asistenţa socială şi îngrijirea medicală, rolul beneficiarilor fiind esențial în
acest proces. Sursa de finanțare impune la rândul său o serie de influențe în
dezvoltarea sistemului, majoritatea acestor servicii fiind finanțate din
resurse bugetare (van Beek, 2013; Dahler-Larsen, 2008; Osborne, 1992).
Serviciile sociale de care pot beneficia persoanele vârstnice sunt furnizate
fie la domiciliu, fie în sistem rezidențial (servicii sociale și socio-medicale
cu cazare care, în funcție de durata acordării, pot fi pe perioadă determinată

10
sau nedeterminată), fie în comunitate (servicii sociale de zi). Pentru o
persoană vârstnică, trecerea la îngrijirea rezidențială reprezintă o tranziție
uriașă și o perioadă de transformări de natură psihologică și emoțională,
întrucât presupune schimbarea condițiilor de viață (Kane, 2003). Influența
îngrijirii rezidențiale (instituționalizate) asupra vieții beneficiarilor are
repercusiuni directe (pozitive, dar și negative) deoarece sunt vizate nu
numai aspecte care privesc starea de sănătate a persoanei vârstnice, ci viața
individului în ansamblul ei. În literatura de specialitate se apreciază că,
deseori, calitatea îngrijirii în instituțiile de tip rezidențial a fost legată
primordial de aspecte care țin de condițiile materiale în care sunt furnizate
aceste servicii (Bond și Corner, 2004) și mai puțin de luarea în considerare a
unor aspecte care țin de stima de sine, sentimentul de control și bunăstare
spirituală a persoanelor vârstnice (Kane, 2003).
În funcţie de gradul de dependenţă, populaţia vârstnică poate avea
nevoie de servicii de îngrijire complexe, pe o perioadă mai lungă de timp,
respectiv de servicii de îngrijire de lungă durată. Calitatea îngrijirii în
serviciile de îngrijire de lungă durată este un concept complex şi
multidimensional care priveşte, în accepţiunea clasică (Donabedian, 1988),
trei aspecte:
1) structura serviciilor (resurse umane, resurse financiare, infra-
structură);
2) procesul de furnizare a serviciului (actorii principali implicaţi);
3) rezultatele măsurate prin indicatori cantitativi şi calitativi.
Conceptul de calitate a evoluat de la abordarea tradiţionalistă către
abordarea ştiinţifică, respectiv definirea calităţii prin raportare la standarde
de calitate stabilite de experţi (standardele de tip ISO) şi mai apoi către
abordarea spre excelenţă sau managerială, respectiv calitatea văzută ca
rezultat al unui proces ce poate fi îmbunătăţit continuu (Total Quality
Management – Managementul Calităţii Totale).
Calitatea serviciilor sociale depinde de contextul în care sunt
furnizate aceste servicii, de organizaţia care le furnizează şi de aşteptările
utilizatorilor. Analiza calităţii serviciilor sociale trebuie să aibă în vedere:
(1) organizarea serviciilor din perspectiva oferirii unui nivel optim de
asistenţă, (2) utilizarea eficientă a resurselor şi (3) nivelul de satisfacţie al
beneficiarilor de servicii. Din perspectiva furnizorilor, nivelul calităţii este
determinat de disponibilitatea unor structuri şi de implementarea de procese
care să permită măsurarea şi îmbunătăţirea calităţii, cu alte cuvinte de
dezvoltarea unei culturi a calităţii. Cunoştinţele, aptitudinile personalului
implicat direct în furnizarea serviciilor sociale, reprezintă un alt factor care
exercită o influenţă covârşitoare asupra nivelului calităţii. Cercetări recente
arată că există o legătură directă între nivelul de pregătire al specialiştilor

11
din domeniul asistenţei sociale şi calitatea îngrijirii furnizate în cadrul
instituțiilor de tip rezidențial destinate persoanelor vârstnice. Personalul din
asistenţă socială (Mizrahi și Davis, 2008) contribuie la îmbunătăţirea
nivelului de calitate a serviciilor sociale prin: (1) definirea criteriilor de
apreciere a calităţii în domeniul de activitate; (2) evaluarea activităţii
desfăşurate în raport cu standardele de calitate existente; (3) estimarea
progresului utilizatorilor; (4) obţinerea feed-back-ului din partea
utilizatorilor ca modalitate de optimizare a activităților; (5) dezvoltarea unor
planuri de îmbunătăţire a activităţii pe baza feed-back-ului beneficiarilor.
Dat fiind faptul că în societățile în curs de îmbătrânire un număr din
ce în ce mai mare de persoane în vârstă necesită îngrijire, furnizarea de
servicii de îngrijire pe termen lung de calitate - îngrijire care este sigură,
eficientă și corespunzătoare nevoilor – trebuie să fie o prioritate pentru
guvernele naționale (OECD, 2013). Contextul nu este însă unul tocmai
favorabil din punct de vedere al resurselor umane implicate în buna
funcționare a sistemului, fiind proiectat pe termen mediu și lung un deficit
de îngrijitori profesioniști și informali (Holm et al., 2016). Factorii de
decizie politică trebuie să anticipeze aceste tendințe și să pregătească
sistemele de îngrijire de lungă durată pentru a funcționa cât mai eficient
posibil. De asemenea, în ciuda progreselor înregistrate, sunt necesare
îmbunătățiri privind măsurarea bazată pe dovezi și îmbunătățirea calității
serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru țările Uniunii Europene
(OECD, 2013). Plecând de la modelul Donabedian (1988) satisfacția
beneficiarilor poate fi definită ca o măsură a rezultatelor raportate de
pacient, în timp ce structurile și procesele de îngrijire pot fi măsurate prin
experiențe raportate de beneficiari (Rubin et al., 2001; Mant, 2001). Există
dezbateri numeroase despre cele mai utile tipuri de indicatori utilizați în
evaluarea calității îngrijirii. Indicatorii de proces sunt măsuri directe de
calitate fiind considerați mai sensibili la diferențe în ceea ce privește
calitatea îngrijirii și pot fi mai ușor de interpretat. Pe de altă parte,
indicatorii de rezultat reflectă interacțiunea dintre o mare varietate de factori
și prezintă un interes intrinsec mai mare, întrucât ei evaluează efectul
serviciilor de îngrijire asupra rezultatelor dorite (Rubin et al., 2001;
Campbell et al. 2002).
Măsurarea calității îngrijirii pe termen lung este importantă pentru
stabilirea standardelor de îngrijire și pentru monitorizarea performanței
furnizorilor de servicii sociale, pe lângă îmbunătățirea procesului de alegere
a serviciilor în care sunt implicați direct consumatorii acestora. Informațiile
privind calitatea permit potențialilor utilizatori să ia decizii în cunoștință de
cauză cu privire la furnizori pe baza performanței acestora și să verifice dacă
sunt îndeplinite standardele. Raportarea publică a performanței furnizorilor

12
prin intermediul indicatorilor de calitate determină o mai mare participare a
furnizorilor la inițiativele naționale și regionale de îmbunătățire a calității
(Sorenson și Mossialos, 2007). În ceea ce privește alegerea consumatorului,
există dovezi că raportarea publică a performanței furnizorilor în cadrul
indicatorilor de calitate a condus la o decizie mai informată în rândul
consumatorilor (Lee și Wendling, 2004).
Măsurarea calității presupune colectarea de informații privind o
varietate de indicatori de calitate acceptați pentru a evalua îngrijirea
acordată persoanelor în vârstă într-o multitudine de instituții de îngrijire.
Calitatea îngrijirii este măsurată prin utilizarea indicatorilor de structură,
proces sau rezultat, atât la nivelul beneficiarilor, cât și al furnizorilor. Există
state care colectează acești indicatori de calitate utilizând sisteme
standardizate de evaluare (ex.: Finlanda). În timp ce dovezile existente
sugerează că adoptarea unor astfel de sisteme a dus la îmbunătățirea calității
serviciilor, există o serie de provocări metodologice importante care
limitează eficacitatea și beneficiile măsurării calității îngrijirii prin utilizarea
de instrumente standardizate. În trecut, instrumentele utilizate în vederea
măsurării calității îngrijirii persoanelor vârstnice s-au axat exclusiv pe
aspectele medicale ale îngrijirii fiind deficitare cu privire la furnizarea unei
imagini complete a calității îngrijirii și excluzând indicatori de calitate care
fac referire la integrarea și bunăstarea generală a beneficiarilor. Dar acest
lucru s-a schimbat în contextul privirii calității vieții ca un indicator cheie al
calității îngrijirii pe termen lung (Sorenson și Mossialos, 2007).
Calitatea îngrijirii poate fi mai dificil de măsurat pentru persoanele
în vârstă decât pentru persoanele mai tinere datorită faptului că adulții în
vârstă prezintă variații substanțiale în preferințele de îngrijire și pot fi mai
puțin capabili să se susțină pe ei înșiși (RAND, 2004).
Informațiile colectate prin instrumente de evaluare a calității
îngrijirii pe termen lung (Mor, 2005; Mor, 2004; OIM, 2001) sunt utilizate
în două scopuri principale:
1) reglementarea și monitorizarea sistemului;
2) diversificarea alegerilor consumatorilor de servicii de îngrijire de
lungă durată și implementarea unui mecanism concurențial pe piața
furnizorilor de astfel de servicii.
Monitorizarea calității este vitală pentru a asigura respectarea acestor
standarde. Măsurarea și raportarea calității îngrijirii pe termen funda-
mentează schimbările organizaționale conducând la reducerea apariției
evenimentelor clinice adverse și crescând rata îmbunătățirilor funcționale în
rândul pacienților (Mor, 2004). În plus, față de structura, procesele și

13
rezultatele care oferă fundamentul măsurării calității, calitatea îngrijirii ar
trebui evaluată și în ceea ce privește accesibilitatea și variația îngrijirii.
În România, în acord cu preocupările existente la nivel internaţional,
la nivel național a fost dezvoltată o legislație privind asigurarea calității în
domeniul serviciilor sociale (Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii
în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare) cu
rol în reglementarea procesului de evaluare, certificare, monitorizare și
control pentru asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale. Trebuie
menționat însă că legislația se bazează preponderent pe evaluarea calității cu
luarea în considerare a resurselor și a proceselor și nu acordă o atenție
deosebită efectelor acestora asupra calității îngrijirii beneficiarilor, de aceea
dezvoltarea unor instrumente care să aibă în vedere indicatori de evaluare a
calității îngrijirii prin centrarea pe beneficiar este extrem de utilă.
Intensificarea preocupărilor în domeniul calităţii, monitorizării şi
evaluării îngrijirii a condus la o creştere a interesului pentru analizele de tip
comparativ (benchmarking). În domeniul serviciilor sociale, bunele practici
(ca instrument de benchmarking) permit identificarea şi analiza
experienţelor care au relevat cele mai bune rezultate pentru activităţi sau
procese similare. Prezentăm în cele ce urmează cinci iniţiative care s-au
dovedit a fi bune practici în ceea ce priveşte indicatorii cantitativi şi
calitativi utilizaţi în procesul de evaluare şi monitorizare a calităţii îngrijirii
în serviciile de îngrijire de lungă durată destinate vârstnicilor din: Austria,
Finlanda, Germania, Italia, Slovenia, Regatul Unit al Marii Britanii și al
Irlandei de Nord. Selecţia a luat în considerare criterii precum validitatea
metodologică a modelelor și similaritatea contextului socio-cultural de
implementare.

1.
Proiectul FP 7 Health-2007-3.2.2, Grant no. 223483: Quality Assurance
Indicators of Long-Term Care in European Countries /Indicatori de asigurare
a calității în îngrijirea pe termen lung în țările europene
Indicatorii au fost dezvoltați în cadrul proiectului ANCIEN, pachet de
lucru 5 (WP 5) care a vizat analiza asigurării calității în sistemul de ÎLD prin
compararea politicilor de calitate a serviciilor sociale din diferite țări ale UE.
Țările care au furnizat indicatori de calitate, partenere în proiectul ANCIEN,
indicatori utilizați la nivel național sau care au fost recomandați a fi utilizați de
către o autoritate națională, au fost: Estonia, Finlanda, Franța, Germania,
Ungaria, Italia, Letonia, Olanda, Spania, Suedia şi Regatul Unit al Marii Britanii
și al Irlandei de Nord.
Servicii sociale acoperite:
Servicii socio-medicale de îngrijire de lungă durată

14
Metode de cercetare utilizate:
Evaluarea sistemelor de calitate existente în ÎLD din țările participante.
Anchetă privind politicile și indicatorii de calitate utilizați în țările participante.
Datele colectate au fost utilizate pentru a grupa țările în conformitate cu politicile
de calitate și pentru a compara aceste tipologii de calitate cu tipologii generale de
sistem ÎLD.

Domenii acoperite:

Clasificarea indicatorilor (care a avut în vedere dimensiunile de intrări, proces și


rezultate) a fost realizată după trei criterii majore:
(1) Tipul organizației;
(2) Dimensiuni de calitate (eficiența, siguranța, capacitatea de reacție a beneficia-
rilor);
(3) Dimensiuni ale sistemului.
Indicatori:
Indicatori de calitate după tipul organizației:
Indicatori pentru îngrijire instituțională formală;
Indicatori pentru îngrijire formală la domiciliu;
Indicatori pentru îngrijire medicală la domiciliu;
Indicatori pentru îngrijire informală la domiciliu.
Indicatori de calitate după dimensiunile de calitate:
Indicatori de calitate care privesc eficacitatea îngrijirii (măsura în care intervenția
produce efectele scontate);
Indicatori de calitate care privesc competența personalului;
Indicatori de calitate care privesc siguranța pacienților și a furnizorilor;
Indicatori de calitate care privesc valorizarea capacității de reacție a pacientului.
Indicatori de calitate care privesc dimensiunile sistemului:
Indicatori care privesc intrările sau structura (echipamente, medicamente, instalații,
personal etc.);
Indicatori care privesc calitatea proceselor sau utilizarea resurselor (gestionarea
listelor de așteptare, procesul de intervenție etc.);
Indicatori care privesc calitatea rezultatelor (mortalitate, calitatea vieții, capacitatea
funcțională etc.) pe tipuri de pacienți.
Sursa: http://www.ancien-longtermcare.eu/

2.
Proiect PROGRESS: Quality Management by Result‐oriented Indicators –
Towards Benchmarking in Residential Care for Older People/Gestionarea
calității prin indicatori orientați spre rezultate - către un benchmarking în
îngrijirea rezidențială destinată persoanelor vârstnice
Instituțiile participante: European Centre for Social Welfare Policy și
Research E-Qalin GmbH (Austria), Technische Universität Dortmund
Forschungsgesellschaft für Gerontologie (Germania), Medizinischer Dienst des

15
Spitzenverbandes Bund der Krankenkassen (Germania), Ministry of Health,
Equalities, Care and Ageing of the State of North Rhine-Westphalia (Germania),
City University (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord), Vilans
Knowledge Centre for Long-Term Care (Olanda)

Servicii sociale:
Îngrijire rezidenţială (persoane vârstnice)

Metode de cercetare:
Au fost analizate următoarele modele de calitate:
Germania: The Reference Models for the Promotion of Quality Development in
Nursing Homes
Olanda: Quality Framework for Responsible Care
Austria: The E‐Qalin Quality Management System
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord: National Minimum Standards
and Key Lines of Regulatory Assessment, Programul My Home Life

Etapele derulate în definirea seturilor de indicatori au fost: discuţii cu experţi din


fiecare ţară participantă şi grupuri de lucru cu practicieni şi manageri ai
organizaţiilor care furnizează servicii rezidenţiale către persoanele vârstnice.

Domenii acoperite:
Calitatea asistenței medicale în organizațiile care furnizează servicii sociale şi
socio-medicale destinate persoanelor vârstnice;
Calitatea vieții în organizațiile care furnizează servicii sociale şi socio-medicale
destinate persoanelor vârstnice;
Managementul și performanța economică a organizațiilor care furnizează servicii
sociale şi socio-medicale destinate persoanelor vârstnice;
Context.

Indicatori:
În cadrul proiectului au fost dezvoltaţi 94 de indicatori grupaţi pe cinci domenii,
astfel:
CALITATEA ÎNGRIJIRII 24 indicatori (1-24)
Calitatea și siguranța îngrijirii
Sănătatea fizică
Starea de bine
CALITATEA VIEȚII 45 indicatori (25-70)
Implicare socială
Menținerea demnității individuale
Sentimentul de siguranță
Autonomie
Alimentație
Apartenența la comunitate
Activități sociale

16
Participare la derularea activităţilor
Implicare în procesul decizional
Sănătate, sfârşitul vieţii şi asistenţă paliativă
Implicarea rudelor/prietenilor în activităţile de îngrijire
Formarea personalu ui
MANAGEMENT 17 indicatori (71-87)
Procesul de gestionare a sesizărilor și reclamaţiilor
Cultură organizațională (climat organizațional)
Calitatea condiţiilor de muncă
Competenţele personalului și procesul de formare
profesională continuă
Managementul activităţilor de îngrijire
Conformitatea cu standardele de calitate existente în
legislaţie
PERFORMANȚA ECONOMICĂ/CONTEXT 7 indicatori (88-94)
Sustenabilitate economică
Dezvoltare organizaţională
Sursa: http://myhomelife.org.uk/wp-content/uploads/2015/02/EU-Report-on-Quality-
Indicators-in-Care-Homes.pdf

3.
Proiect FP 7 Health-2007-3.2.2, Grant no. 223483: SHELTER: Services and
health for elderly in long term care – a European comparison of nursing
homes and residents/ Servicii și sănătate pentru persoanele în vârstă aflate în
îngrijire pe termen lung - o comparație europeană din perspectiva centrelor
rezidențiale și a beneficiarilor
Țări participante: Republica Cehă, Germania, Finlanda, Franța, Italia
Servicii sociale acoperite:
Servicii socio-medicale de îngrijire de lungă durată
Metode de cercetare utilizate:
A fost vizată implementarea instrumentului InterRAI pentru facilități de îngrijire pe
termen lung (InterRAI LTCF), ca instrument de evaluare și colectare a
informațiilor în manieră unitară privind beneficiarii (rezidenții) din sistemele de
îngrijire (socio-medicală).
Evaluările au fost efectuate în 57 de centre rezidențiale (studiu longitudinal cu o
durată de 12 luni).
Domenii acoperite:
Structura organizatorică a centrului rezidențial
Management și funcționare
Acordarea serviciilor
Indicatori:
Indicatori privind caracteristicile structurale și organizatorice ale centrului
rezidențial, inclusiv numărul paturilor și caracteristicile personalului;

17
Indicatori privind caracteristicile zonei, inclusiv caracteristicile demografice ale
zonei, numărul spațiilor de îngrijire spitalicească și/sau rezidențială la o mie de
persoane;
Indicatori privind sursele de finanțare, bugetul total și sistemul de alocare și co-
plată al centrului rezidențial;
Indicatori privind structurile de management, gama și organizarea serviciilor
furnizate, inclusiv interacțiunea cu serviciile primare și secundare de asistență
medicală și întâlnirile de echipă;
Indicatori privind prezența unor unități speciale de îngrijire, inclusiv unități
specifice bolilor asociate cu demență, dializă etc.;
Indicatori privind furnizarea de servicii, inclusiv criteriile de eligibilitate, sistemele
de referire, furnizarea de servicii integrate, personalul medical/voluntari și
personalul administrativ per pacient, numărul total al rezidenților pe an, durata
prestării serviciilor per pacient, disponibilitatea listelor de așteptare, utilizarea
instrumentelor de evaluare, evaluarea geriatrică completă, prezența managerilor de
caz, întâlnirile de echipă, planificarea îngrijirii și utilizarea abordării
multidisciplinare a echipei.
Sursa: https://cordis.europa.eu/project/rcn/90714_en.html

4.
Monitoring the well-being of old people according to The Act on Supporting
the Functional Capacity of the Older Population and on Social and Health
Services for Older Persons (Finland)/ Monitorizarea bunăstării persoanelor în
vârstă în conformitate cu Legea privind sprijinirea capacității funcționale a
populației în vârstă și a serviciilor sociale și de sănătate destinate persoanelor
vârstnice(Finlanda)

Legea privind sprijinirea capacității funcționale a populației în vârstă și cea privind


serviciile sociale și de sănătate pentru persoanele în vârstă obligă guvernul
finlandez să monitorizeze bunăstarea persoanelor în vârstă. Instituțiile responsabile
pentru acest lucru sunt: Institutului Național pentru Sănătate și Bunăstare (THL) și
Valvira, Autoritatea Națională de Supraveghere a Asistenței și Sănătății. THL a
efectuat o anchetă privind ÎLD în mai 2013. Ancheta a fost repetată în 2014 și
2016.
Servicii sociale acoperite:
Servicii socio-medicale de îngrijire de lungă durată

Metode de cercetare utilizate:


Evaluare pe bază de anchetă

Domenii acoperite:
Bunăstarea persoanelor vârstnice

18
Indicatori:
Indicatori de monitorizare a bunăstării persoanelor vârstnice;
Indicatori privind cooperarea cu diferite instituții (publice/private, ONG-uri,
biserică etc.);
Indicatori privind structura de personal (planificată și reală, proporția personalului
în diverse servicii);
Indicatori privind beneficiarii: număr și proporție în diverse servicii;
Indicatori privind distribuția automată a medicamentelor utilizate de majoritatea
clienților unității funcționale;
Indicatori privind siguranța utilizării tehnologiilor.

Sursa: ESPN Thematic Report on Challenges in long-term care Finland,


https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=19846&langId=en

5.
Model E-Qalin
Modelul a fost dezvoltat de manageri, personal implicat în furnizarea serviciilor
sociale şi socio-medicale, specialişti în managementul calităţii, alte categorii de
persoane interesate.
Servicii sociale acoperite:
Servicii de îngrijire la domiciliu sau în sistem rezidenţial

Metode de cercetare utilizate:


Modelul a fost preluat de organizaţiile din Slovenia care furnizează servicii sociale
în sistem rezidenţial pentru persoanele vârstnice, voluntar, începând cu anul 2004.
Modelul se aplică şi în serviciile rezidenţiale furnizate persoanelor cu dizabilităţi,
începând cu anul 2007. Din anul 2010 s-au dezvoltat indicatori şi pentru serviciile
de îngrijire la domiciliu destinate persoanelor cu dizabilităţi. Evaluarea calităţii în
cadrul modelului E-Qalin presupune aplicarea ciclului PDCA (Planifică,
Acţionează, Verifică, Implementează). Pentru fiecare indicator este alocat un
anumit număr de puncte care se însumează. Modelul este însoţit de o aplicaţie
informatică care calculează şi valorile individuale ale indicatorilor şi rezultatul
final, permițând efectuarea de analize pe baza rezultatelor. Modelul E-Qalin
permite fiecărei organizaţii să aplice indicatorii dezvoltaţi sau să îşi dezvolte
proprii indicatori pe fiecare aspect şi dimensiune din cadrul celor doi piloni.
Domenii acoperite:
Procese şi structuri (proceduri, instrumente şi valori organizaţionale);
Rezultate

19
Indicatori:
Procese și structuri Rezultate

Persoane vârstnice/ persoane cu Persoane vârstnice/ persoane cu


dizabilităţi dizabilităţi
Condiţii de accesare a serviciului; Calitatea îngrijirii;
Condiţii privind transferul în altă instituţie; Calitatea comunicării; Gradul de
Istoricul de viaţă; satisfacție.
Respectarea intimităţii; Comunicare;
Îngrijire şi asistenţă medicală, îngrijire
paliativă;
Acordarea serviciilor şi încetarea
serviciilor.

Angajați Angajaţi
Diviziunea muncii; Gradul de satisfacție;
Programul de lucru; Calitatea condiţiilor de muncă.
Participare, motivare/stimulare; Sănătatea
la locul de muncă; Procesul de
comunicare/informare.

Management Management
Politica organizaţiei; Aspectele legate de eficacitate și eficiență;
Structura organizatorică; Resursele Procesul de îmbunătățire continuă a
financiare; calității.
Managementul proceselor şi al resurselor
umane din cadrul organizaţiei;
Cultura organizaţională;
Formarea şi dezvoltarea resurselor umane;
Managementul infrastructurii.

Mediul în care operează organizaţia Impact social


Activități care implică relația cu rudele şi Gradul de satisfacție;
vizitatorii; Imaginea organizației.
Relația cu comunitatea în ansamblul ei;
Relația cu media şi administraţia publică.

Capacitatea de adaptare şi învăţare a Orientări viitoare


organizaţiei Procesul de dezvoltare;
Transferul tehnologic şi implementare de Asigurarea sustenabilității.
noi soluţii;
Capacitate de adaptare.
Sursa: Rupel, V.P., Ogorevc, M., Majcen, B. 2012. Quality assurance policies and
indicators for long-term care in the European Union. Country report: Slovenia. Online.
Disponibil: http://aei.pitt.edu/33807/.

20
3. Calitatea îngrijirii în centrele rezidențiale cu regim
permanent și semi-permanent din România

3.1. Particularități ale sistemului de ÎLD destinat persoanelor


vârstnice în România

Cele mai recente studii în domeniu admit caracterul complex al serviciilor


furnizate în cadrul îngrijirii de lungă durată şi definesc ÎLD, ca fiind un
domeniu specific de protecție socială şi sprijin social, la granița dintre
sănătate şi îngrijire socială (Lipsyzc, Saic şi Xavier, 2012; Schulmann şi
Leichsenring, 2014). Lipsyzc, Saic şi Xavier (2012) consideră că serviciile
de îngrijire de lungă durată fac referire la organizarea şi furnizarea de
asistență către persoanele care suferă de limitări ale capacității de a derula în
mod independent activități de viață zilnică, pe o perioadă îndelungată de
timp.
La nivel european se apreciază că îngrijirea de lungă durată constă
într-un ansamblu de servicii şi asistenţă furnizate acelor persoane care, ca
rezultat al fragilității sau dizabilității fizice sau mentale, pe o perioadă
extinsă de timp, depind de ajutor în realizarea activităților de zi cu zi şi/sau
au nevoie de îngrijire socială și medicală permanente (SPC, 2014).
Se admite de asemenea că cei mai mulți beneficiari de servicii de
îngrijire de lungă durată sunt, peste tot în lume, persoanele vârstnice
(OECD, 2005; SPC, 2014).
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (2000), ÎLD cuprinde
activitățile întreprinse de îngrijitori (formali sau informali) pentru a menține
calitatea vieții persoanelor dependente la cel mai înalt nivel, în timp ce
preferințele individuale, independența, autonomia, participarea acestora și
demnitatea umană sunt respectate. Serviciile de îngrijire de lungă durată pot
fi furnizate oricărei persoane care are o dependență funcțională de lungă
durată și necesită servicii pe termen lung pentru a compensa capacitatea
limitată de a desfășura activități ale vieții zilnice (Brodsky et al., 2003).
Dependența creează necesitatea asigurării accesului la o gamă de
servicii care să compenseze capacitatea redusă de a desfășura activități de
viață zilnică. În același timp, dependența conduce la dificultăți în accesarea
asistenței medicale, cu efecte negative asupra capacității individuale de a

21
menține un stil de viață sănătos și de prevenire a deteriorării stării de
sănătate și funcționale.
Din această perspectivă, se apreciază că îngrijirea de lungă durată
are în vedere şi implicarea persoanei în viața familiei și a comunității din
care face parte, adaptări ale mediului de viață și utilizarea de dispozitive
care să compenseze pierderea autonomiei, evaluări periodice ale situației
sociale și ale stării de sănătate, îngrijire adecvată în instituții sau în sistem
rezidențial, respectarea preferințelor de ordin cultural, spiritual și emoțional,
îngrijire paliativă, suport acordat membrilor familiei, prietenilor și altor
categorii de îngrijitori informali.
O semnificație similară a conceptului este oferită de Organizația
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) (2005, 2011), respectiv
îngrijirea de lungă durată reprezintă sprijinul de lungă durată acordat
persoanelor aflate în nevoie. Definiția OECD face o distincție clară a
serviciilor furnizate pentru îndeplinirea activităților de viață de zi cu zi
(ABVZ) și a celor asigurate pentru îndeplinirea activităților instrumentale de
viață zilnică (AIVZ)1.
Principiile care stau la baza ÎLD sunt (World Health Organisation,
2015):
 recunoașterea dreptului la o viață decentă şi demnă pentru toate
persoanele vârstnice care au nevoie de îngrijire, indiferent de
capacitatea funcțională a persoanei;
 importanța acțiunilor preventive care este necesar a fi derulate pe
tot parcursul vieții unei persoane;
 accesibilitatea serviciilor furnizate în cadrul ÎLD;
 centrarea ÎLD asupra persoanei;
 administrarea sistemelor de îngrijire de lungă durată de către
guvernele naționale.

Componentele sistemului de îngrijire de lungă durată

Sistemul îngrijirilor de lungă durată este un sistem complex care implică


executarea diverselor sarcini în relație directă cu nevoile de îngrijire ale
fiecărei persoane (Prince et al., 2013). Complexitatea sistemului este o
consecință a faptului că problemele fizice, mentale sau cognitive ale
persoanei și care conduc la pierderea independenței sunt de o asemenea
1
ABVZ include activități precum asigurarea igienei corporale, îmbrăcare și dezbrăcare,
hrănire și hidratare, asigurarea igienei eliminărilor, transfer și mobilizare, deplasare în
interiorul mediului de viață, comunicare, în timp ce AIVZ include activități ce privesc
prepararea hranei, efectuarea de cumpărături, menaj și spălătorie, facilitarea deplasării în
exterior și însoțire, administrarea și gestionarea bunurilor, acompaniere și socializare.

22
gravitate încât este probabil ca îngrijirea să fie necesară pentru o perioadă
extinsă de timp.
Când este adusă în discuție considerarea ÎLD ca un domeniu distinct,
separat de alte forme de îngrijire, argumentul aplicat este acela că ÎLD
acoperă un nou risc social, diferit de tipurile de risc social definite în
reglementările internaționale referitoare la protecția socială. Acest risc se
referă la necesitatea constantă de asistență din partea altei persoane pentru a
putea desfășura activități de bază ale vieții de zi cu zi, cu alte cuvinte,
răspunde unor nevoi care se suprapun peste riscuri sociale existente (de
exemplu riscul de boală, de bătrânețe, etc.), fără a se confunda în totalitate
cu acestea. La nivelul statelor membre, această realitate a generat măsuri
legislative destinate a oferi clarificări asupra tipurilor de servicii care pot fi
oferite sub această denumire beneficiarilor unor astfel de servicii, modalități
de acoperire a costurilor, responsabilități, etc. (Becker, Reinhard, 2018).
ÎLD implică deopotrivă asigurarea de servicii medicale și sociale pentru
persoanele care au nevoie de ajutor. În literatura de specialitate se face
distincție între componenta socială și cea medicală din serviciile de îngrijire
de lungă durată, fiecare dintre ele având caracteristici proprii (Leichsenring
et al., 2013) (vezi Figura 1.).
În cadrul sistemului ÎLD, persoanele vârstnice trebuie privite ca şi
„clienți”, „beneficiari”, „utilizatori” de servicii, întrucât ei nu pot fi
vindecați, ci doar îngrijiți, asistați, sprijiniți pentru a duce la îndeplinire
activități ale vieții zilnice, într-un mod demn (Leichsenring et al., 2013).
În viziunea OECD (2011); OECD, OMS, European Commission
(2011), pot apărea dificultăţi în delimitarea celor două componente ale ÎLD,
întrucât anumite țări raportează aceleași tipuri de costuri fie în categoria
cheltuielilor medicale, fie în categoria celor de asistență socială. Este deci
dificil de asigurat comparabilitatea unor indicatori precum ponderea
cheltuielilor cu îngrijirea medicală în produsul intern brut. Mai mult decât
atât, pentru a planifica serviciile asigurate în cadrul ÎLD și pentru a dezvolta
politici publice este nevoie de raportarea separată a celor două componente -
de asistență socială şi de îngrijire medicală. Cheltuielile totale pentru
îngrijirea de lungă durată sunt calculate ca sumă a costurilor ocazionate de
serviciile de îngrijire medicală de lungă durată și serviciile sociale de
îngrijire de lungă durată.
Primele, reprezentând costurile relaționate de îngrijirea medicală din
îngrijirea de lungă durată, acoperă:
 îngrijirile paliative;
 îngrijirile medicale de lungă durată;

23
 asistența personală și
 serviciile medicale de sprijinire a îngrijirii în cadrul familiei2.

Figura 1. Componentele sistemului îngrijirilor de lungă durată

Sursa: Interlinks Project (2013),


http://interlinks.euro.centre.org/sites/default/files/Positioning_integrated_ltc.png;
Leichsenring et al. (2013). Long-term care in Europe Improving policy and practice,
Palgrave McMillan, pp. 7

Celelalte acoperă costurile relaționate de serviciile sociale din cadrul


ÎLD, cuprinzând ajutorul oferit la domiciliu (de exemplu, diferite servicii
domestice, precum curățenie, sprijin pentru realizarea cumpărăturilor, etc.)
și asistență pentru îngrijire, servicii de îngrijire rezidențială și alte servicii
sociale (servicii comunitare de socializare şi petrecere a timpului liber).
Sintetizând, componenta medicală a cheltuielilor cu ÎLD include
costurile asociate sprijinului oferit pentru îngrijire, atunci când nevoia
principală a persoanei este fie de ordin medical, fie legată de acoperirea de
servicii de îngrijire personală (în principal acoperirea unor nevoi de ABVZ).
Componenta socială a ÎLD include costurile asociate realizării activităților
de AIVZ. OECD, OMS, European Commission (2011) recomandă ca
serviciile furnizate în cadrul ÎLD să ia în considerare caracteristicile
beneficiarului şi nivelul de dependenţă (fizică şi sau mentală).

2
Serviciile de îngrijire personală sunt acordate ca răspuns la scăderea capacităţii persoanei
de a se îngriji singură şi privesc realizarea activităţilor de bază ale vieţii zilnice. Costurile
asociate acestor servicii sunt incluse în cheltuielile medicale ale ÎLD întrucât se consideră
că ele sunt relaţionate de supravieţuirea persoanei şi menţinerea stării de sănătate.

24
Pentru a distinge între îngrijirea medicală şi serviciile sociale
furnizate în cadrul îngrijirii de lungă durată, Schumann şi Leichsenring
(2014) propun următoarele criterii specifice:
 luarea în considerare a continuității îngrijirii şi definirea de
mecanisme de depășire a barierelor aflate la interfața dintre
asistența socială și sănătate;
 situarea nevoilor beneficiarilor în centrul tuturor intervențiilor;
 abordarea multidisciplinară a intervențiilor;
 existenţa unor stimulente pentru îmbunătățirea cooperării între
organizațiile ce furnizează servicii de sănătate şi asistență socială,
sub forma avantajelor financiare, contractuale, etc.;
 informațiile relevante să fie transferate între servicii sau agenții
(de ex. prin intermediul unui plan comun de îngrijire bazat pe un
dialog cu beneficiarii/membrii familiei);
 nevoile individuale de îngrijire să fie evaluate de o echipă
multidisciplinară;
 capacitățile individuale ale beneficiarilor să fie activate și
consolidate;
 asigurarea calității să fie garantată în cadrul serviciilor medicale
și/sau sociale;
 acordurile dintre servicii și/sau organizaţii să se bazeze pe
contracte;
 TIC sunt utilizate pentru a facilita comunicarea între servicii și
între diferite grupuri profesionale (e-sănătate, e-îngrijire);
 să fie create condițiile de implicare și participare a beneficiarilor
și îngrijitorilor acestora în modul de organizare şi furnizare a
serviciilor;
 echipele multidisciplinare să fie create, susținute și instruite
permanent;
 încurajarea planificării integrate (în special pentru centrele
rezidențiale și/sau spitalicești);
 gestionarea cazurilor să fie efectuată de personal instruit și
specializat.
Alături de criteriul asigurării continuității îngrijirii, OECD, OMS,
European Commission (2011); Greve (2017) propun şi alte criterii de
delimitare între componenta medicală şi componenta socială a ÎLD, astfel:
 serviciile de îngrijire personală se acordă pe baza unei evaluări
medicale şi astfel costurile asociate sunt considerate ca făcând
parte din componenta medicală a ÎLD;

25
 în situațiile în care serviciile de îngrijire socială sunt acordate în
cadrul unui pachet împreună cu servicii de îngrijire medicală şi
personală, costurile asociate acestora sunt de asemenea incluse în
componenta medicală a ÎLD;
 în situația în care nu se poate realiza o distincție clară între
componenta medicală şi cea socială, întrucât nu se poate stabili
care este caracterul dominant al serviciilor oferite beneficiarului
(medicală sau de asistență socială), se recomandă includerea
costurilor în categoria costurilor aferente serviciilor sociale
relaționate de ÎLD.
În general, responsabilitățile şi costurile aferente ÎLD sunt gestionate
de o entitate centrală (minister sau agenție guvernamentală) sau entități
diferite de la nivel local gestionează furnizarea unor astfel de servicii şi, în
anumite cazuri, pot exercita autoritate şi asupra modului de alocare a
fondurilor. Îngrijirea oferită persoanelor vârstnice în cadrul acestui sistem
este una complexă, de lungă durată şi implică participarea îngrijitorilor
formali (lucrători din domeniul asistenței medicale, asistenței sociale),
informali (vecini, membri ai familiei, prieteni), voluntarilor.
Imposibilitatea sau dificultățile de asigurare a unor astfel de servicii,
pot genera (SPC, 2014):
 presiune financiară ridicată asupra familiilor și persoanelor care
asigură îngrijirea persoanei vârstnice;
 reducerea veniturilor disponibile pentru persoanele și familiile
care furnizează îngrijire şi care se confruntă astfel cu o reducere
substanțială a venitului disponibil;
 membrii familiei care plătesc servicii de îngrijire, dar și cei care
au grijă de un membru al familiei se află într-un risc mai ridicat
de sărăcie;
 reducerea numărului de ore de lucru pentru rudele care oferă
îngrijire informală poate avea un impact negativ asupra ofertei de
muncă și asupra economiei;
 îngrijitorii familiali pot fi expuși la un volum de muncă intens și
la izolarea socială;
 calitatea scăzută a serviciilor de îngrijire de lungă durată poate
cauza probleme precum, calitate scăzută a vieții pentru persoanele
vârstnice beneficiare, probleme de sănătate suplimentare, durere,
abuz sau maltratare, pierderea demnității și autonomiei,
instituționalizare timpurie.

26
Principalele provocări ale sistemului de ÎLD la nivel naţional

La nivel naţional, sistemul îngrijirilor de lungă durată este de dată relativ


recentă. Legea asistenţei sociale, în vigoare începând cu anul 2011,
defineşte îngrijirea de lungă durată şi tipurile de servicii care se acordă sub
această denumire.
ÎLD reprezintă îngrijirea care este acordată unei persoane pe o
perioadă mai mare de 60 de zile consecutive și care implică furnizarea de
sprijin beneficiarului în realizarea activităților de bază și instrumentale ale
vieții de zi cu zi3. Este impusă o condiţie de vârstă, întrucât serviciile ÎLD se
acordă persoanelor vârstnice4 şi o condiţie referitoare la existenţa unei stări
de dependenţă care să necesite acordarea unor astfel de servicii. Schimbările
introduse în anul 2011 au venit în completarea dispoziţiilor legislative
referitoare la asistenţa socială a persoanelor vârstnice şi asigurarea calităţii
în serviciile sociale5.
O serie de aspecte reprezintă provocări ale sistemului de ÎLD la nivel
național:

Figura 2. Provocări actuale ale sistemului ÎLD la nivel naţional

Îmbătrânirea Resursele umane


populației limitate

Provocări actuale ale


sistemului de ÎLD

Risc crescut de sărăcie Resursele financiare


în rândul vârstnicilor publice limitate

Diversificarea
nevoilor

Sursa: dezvoltat de autori

3
În conformitate cu Art. 32 alin (2) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu
modificările și completările ulterioare
4
Persoana vârstnică este, conform legislaţiei, persoana care a împlinit vârsta de 65 de ani.
5
Acestea au suferit modificări în anul 2019.

27
(a) Îmbătrânirea populaţiei şi riscul crescut de sărăcie şi excluziune
socială în rândul persoanelor vârstnice

Populaţia vârstnică este pe un trend ascendent, iar ponderea populaţiei de


sex feminin cu vârste de 65 de ani şi peste creşte într-o măsură mai
accentuată, comparativ cu populaţia vârstnică de sex masculin.
În prezent, aproximativ unul din cinci români are vârsta de 65 de ani
sau mai mare şi este de aşteptat ca acest ritm de îmbătrânire să se menţină,
în condiţiile în care sporul natural nu va înregistra valori pozitive pentru o
perioadă mai lungă de timp.
Tot mai multe persoane vârstnice trăiesc singure, au nivel scăzut al
veniturilor şi sunt mai expuse, comparativ cu alte categorii ale populației la
nevoia de servicii sociale şi medicale, inclusiv ÎLD (Ghenţa et al., 2018).
Avansarea în vârstă se asociază cu o deteriorare constantă (în cazul
anumitor boli ireversibilă) a stării de sănătate. Aşa se explică faptul că o
pondere semnificativă a vârstnicilor se confruntă cu limitări ale capacităţii
de a derula anumite activităţi ale vieţii zilnice, la nivel naţional. Rata
dizabilităţii înregistrează valori mai ridicate în cazul femeilor, comparativ cu
bărbaţii, iar rata dependenţei persoanelor vârstnice raportată la persoanele în
vârstă de muncă este pe un trend ascendent.
Toate aceste aspecte de ordin socio-demografic şi economic conduc
la o accentuare a riscului de a avea nevoie de îngrijire de lungă durată,
începând cu o anumită vârstă. Creșterea cererii de servicii de ÎLD nu a
antrenat însă şi o creștere/diversificare a serviciilor disponibile la nivel
național.

Tabel 1. Nevoi de îngrijire şi beneficiari de îngrijire de lungă durată, în România

Nevoi de îngrijire 2011 2018


Populaţia cu vârste de 65+
Total 3.256.361 3.350.261
(din care, femei) (1.944.905) (2.116. 909)
Ponderea populaţiei 65+ în total populaţie 16,1% 18,2%
Rata dizabilităţii6 65+
Total 23,9% 16,2%
Masculin/Feminin 19,5%/30,4% 12,3%/18,9%
Persoane 65+ care trăiesc singure
Total 33,2% 33,3%

6
Rata dizabilităţii are în vedere limitări de lungă durată, auto-percepute, în realizarea
activităţilor vieţii de zi cu zi, datorită problemelor de sănătate. Sunt luate în considerare
numai persoanele cu limitările severe de activitate.

28
Nevoi de îngrijire 2011 2018
Masculin/Feminin 23,3%/39,8% 22,6%/40,5%

Rata dependenţei (65+/15-64 ani) 23,7% 27,8%

Beneficiari 2013 2017


Beneficiari servicii de îngrijire la domiciliu şi 30.360 45.209*
îngrijiri paliative
Paturi pentru îngrijiri cronice/pe termen lung 114,46 99,61
la 100000 locuitori
* Notă: Ultimul an disponibil este 2016.
Sursa: Eurostat, coduri online: demo_pjangroup, hlth_silc_12, hlth_sha_ltc, ilc_lvps30,
demo_pjanind, hlth_rs_bds; Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Sinteza evaluării
activității desfășurată de furnizori pe tipuri de asistență medicală, 2013, 2016

Nevoile de sprijin în realizarea unor activităţi zilnice de îngrijire


personală continuă să rămână ridicate, iar acest fapt impune intensificarea
iniţiativelor şi eforturilor pentru găsirea unor soluţii adecvate, sustenabile şi
în acord cu prognozele privind evoluţia demografică de la nivel naţional.

Tabel 2. Nevoi de îngrijire neacoperite, în România

Nevoia de ajutor neacoperite în realizarea activităţilor de 2014


îngrijire personală
Total 53,5%
(Masculin/Feminin) (51,7%/54,5%)
Sursa: Eurostat, cod online: hlth_ehis_pchlpe

(b) Ponderea costurilor alocate ÎLD în produsul intern brut

Presiunea demografică va accentua dificultăţile de finanţare, deopotrivă


pentru cheltuielile legate de asistenţa socială, cât şi pe cele relaționate de
îngrijirea medicală (Ghenţa, 2016; European Commission, 2018), aspect
care se va răsfrânge asupra posibilităţilor de acoperire a nevoilor
persoanelor vârstnice, dar şi asupra ocupării în domeniul sănătate şi
asistenţă socială, la nivelul tuturor statelor europene, deci implicit şi în
România.

29
Tabel 3. Ponderea costurilor alocate ÎLD ca procent din PIB, în România

Ponderea costurilor alocate ÎLD ca procent 2011 2018


din PIB
Componenta medicală 0,24 0,32
Componenta socială 0,04 0,05
Sursa: Eurostat, cod online: hlth_sha11_hc

(c) Aspecte legate de ocuparea în cadrul sectorului. Fenomenul


migraţiei şi reducerea constantă a personalului din sistemul de sănătate şi
asistenţă socială

Îngrijirea oferită în cadrul sectorului rămâne în continuare un domeniu cu


ocupare preponderent feminină, indiferent că vorbim de ocuparea formală
sau cea informală.

Tabel 4. Ocuparea în sectorul sănătate şi asistență socială, în România

Ocuparea în cadrul sectorului sănătate şi 2011 2018


asistenţă socială
Total7 4,6% 4,9%
Masculin/Feminin 1,8%/8,1% 1,8%/9,1%
Sursa: Eurostat, cod online: lfsa_egan2

În ceea ce privește îngrijirea informală, femeile sunt considerate


principalul furnizor de îngrijire, aproximativ jumătate dintre români (47,9%)
apreciind că femeile ar trebui să renunțe la locul de muncă pentru binele
familiei. (European Social Survey, 2008)
De altfel şi cercetări calitative8 mai recente (Ghenţa, 2015) au arătat
că asumarea rolului de îngrijitor al unui membru dependent al familiei este
7
Pondere în total populaţie ocupată (15-64 ani).
8
Cercetarea a fost realizată în noiembrie 2015 în rândul femeilor căsătorite din Bucureşti
care aveau un loc de muncă stabil (femei angajate care lucrau în baza unui contract de
muncă cu normă întreagă sau parţială, având o vechime minimă la respectivul loc de muncă
de cel puţin 1 an de zile) şi care aveau în îngrijire cel puţin o persoană dependentă - copil
sau persoană vârstnică (cu dependenţă fizică sau psihică). Cele mai multe dintre
participante aveau vârste sub 44 de ani (N=7) şi 8 din cele 16 de femei aveau în îngrijire o
persoană vârstnică dependentă. Referitor la poziţia pe piaţa muncii, 14 dintre femei lucrau
în baza unui contract de muncă cu normă întreagă (ocupare cu normă întreagă) şi
majoritatea aveau funcţii de execuţie. Jumătate din respondente au declarat că au studii
liceale şi postliceale, cealaltă jumătate avea un nivel educaţional corespunzător studiilor
universitare. Puţin peste o treime dintre participante (N=6) obţineau venituri mai mari decât
soţul.

30
rezultatul unei negocieri între soţi, cel mai adesea femeile fiind în situaţia de
a prelua această activitate. Un alt factor important care afectează ocuparea în
domeniul ÎLD îl constituie tendința de migrație (Vlădescu şi Olsavsky,
2009; Ghenţa et al., 2016) a personalului medical şi din domeniul asistenței
sociale spre alte țări, în principal datorită condițiilor mai bune de muncă,
nivelului de salarizare superior celui din România și recunoașterii
profesionale. Un studiu9 realizat în anul 2016 în rândul furnizorilor de
servicii sociale şi socio-medicale acreditate (cu cazare şi fără cazare)
destinate persoanelor vârstnice (Ghenţa et al., 2016; Matei şi Ghenţa, 2017),
arăta că cea mai mare parte din personalul mediu de specialitate angajat la
nivelul furnizorilor de servicii sociale cu cazare era reprezentat de femei
(88,7%), iar jumătate din totalul personalului angajat în serviciile cu cazare
avea vârste de 45 de ani şi peste (50,1%). În cadrul studiului s-au colectat
informații inclusiv cu privire la numărul de locuri vacante şi distribuția pe
ocupațiile/funcțiile de specialitate pentru îngrijirea şi asistența beneficiarilor.
Ocupațiile de infirmieră, asistent social, asistent medical generalist,
psiholog, kinetoterapeut au fost printre cele mai nominalizate de către
participanții la cercetarea de teren atunci când au fost întrebați cu privire la
posturile vacante disponibile în cadrul unităților pe care le conduceau.
La nivel național, asistența socială și serviciile de asistență medicală
se confruntă cu o lipsă de resurse umane, în special în zonele rurale, cu
efecte negative în ceea ce privește posibilitatea de a asigura continuitatea
îngrijirii (Banca Mondială, 2015).

(d) Insuficienta dezvoltare a serviciilor de îngrijire pe termen lung

Furnizarea de servicii de îngrijire pe termen lung reprezintă o provocare


pentru sistemul social din România, prin prisma susținerii unor servicii
capabile să facă față presiunilor și procesului din ce în ce mai accentuat al
îmbătrânirii populației. Îngrijirea unei persoane vârstnice continuă să
rămână o responsabilitate asumată preponderent în cadrul familiei, întrucât
există o gamă limitată de servicii care pot fi accesate (Ghenţa, 2015).

9
Marja de eroare proiectată și atinsă în cadrul acestei cercetări a fost de +/-3,5% pentru
variabilele de eșantionare (mediul de rezidență și tipul de serviciu furnizat – la domiciliu
sau în sistem rezidențial).

31
Tabel 5. Contracte pentru servicii de îngrijiri medicale la domiciliu şi ponderea
cheltuielilor alocate

Număr contracte încheiate cu furnizori specializaţi 2013 2018


de servicii de îngrijiri medicale la
domiciliu/paliative
Îngrijiri medicale la domiciliu 362 489*
Îngrijiri paliative 2 1*
Îngrijiri paliative şi medicale la domiciliu 5 8*
Ponderea plăţilor efectuate în total FNUASS10 0,17 0,24
* Notă: Ultimul an disponibil este 2016.
Sursa: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Sinteza evaluării activității desfășurată de
furnizori pe tipuri de asistență medicală, 2013, 2016; Raportul de activitate al Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate, 2013, 2018

Arhitectura sistemului de ÎLD destinat persoanelor vârstnice

În prezent, sistemul de ÎLD este rezultatul reformei sistemului naţional de


asistenţă socială, reformă iniţiată în anul 2011, odată cu intrarea în vigoare a
noii legi a asistenţei sociale. Împreună cu legislaţia privitoare la măsurile de
asistenţă socială care pot fi luate în favoarea persoanelor vârstnice şi cea
referitoare la persoanele adulte cu handicap, actul normativ reglementează
accesul persoanelor cu nevoi de îngrijire de lungă durată la o serie de
servicii sociale şi socio-medicale.

Coordonarea, reglementarea, monitorizarea serviciilor asigurate în cadrul


sistemului de ÎLD

Serviciile acordate în cadrul sistemului îngrijirilor de lungă durată sunt


reglementate, coordonate şi monitorizate de două entităţi distincte ale
administraţiei publice centrale – Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale
(componenta socială) şi Ministerul Sănătății (componenta medicală). Atât
serviciile sociale, cât și cele medicale furnizate în cadrul îngrijirii de lungă
durată își propun să favorizeze integrarea socială, să îmbunătățească
calitatea vieții destinatarilor, să contribuie la creşterea autonomiei
funcţionale şi prezervarea capacităţii beneficiarilor de a duce o viață
independentă.
Activităţile de coordonare şi monitorizare a ÎLD sunt facilitate de
adoptarea, de către fiecare minister coordonator în parte, a două strategii
distincte, ale căror planuri de implementare prevăd adoptarea de măsuri
10
Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

32
corespunzătoare sferei de activitate, măsuri destinate a conduce la
dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală comunitară11, integrate şi
comprehensive, creșterea accesului la servicii de calitate de îngrijire de
lungă durată (inclusiv servicii de reabilitare şi paliative) şi îmbunătăţirea
infrastructurii disponibile.
În cadrul sistemului de ÎLD sunt definite (în diferite proporţii)
următoarele elemente: cadrul legislativ (legislaţie, proceduri, entităţi cu
atribuţii în coordonare, monitorizarea şi furnizarea de servicii de ÎLD),
principiile de acordare a serviciilor de ÎLD/eligibilitate, domeniul de
aplicabilitate, indicatori de monitorizare a celor două componente (socială şi
medicală), infrastructura, standardele de calitate aferente serviciilor
disponibile, mecanisme de colaborare şi coordonare între diferitele structuri
guvernamentale şi neguvernamentale.

Tabel 6. Obiective şi indicatori destinaţi dezvoltării, coordonării şi monitorizării


sistemului de ÎLD (componenta socială)

Obiectiv Indicatori de performanţă


Dezvoltarea serviciilor  Asigurarea unui cadru instituţional şi
comunitare integrate şi legislativ favorabil pentru dezvoltarea
comprehensive serviciilor de asistenţă medicală comunitară
Asigurarea de resurse  Număr de centre de zi, centre comunitare
financiare, umane și materiale integrate la nivel comunitar
suficiente pentru dezvoltarea  Număr de persoane vârstnice beneficiare de
sistemului de îngrijire de lungă aceste servicii sociale
durată
Crearea sistemului unificat de  Număr de programe de formare profe-
îngrijire de lungă durată sională a managerilor de caz și a perso-
nalului de îngrijire pentru serviciile de ÎLD
 Număr de proiecte privind înființarea,
dotarea și funcționarea serviciilor de
coordonare a ÎLD la nivelul spitalelor
 Sistem național de colectare, prelucrare și
analiză de date pentru domeniul ÎLD
Facilitarea accesului populației  Număr de campanii locale și/sau naționale
vârstnice la programele de de informare a populației vârstnice privind
sănătate publică și îngrijirea promovarea unui stil de viață sănătos și
sănătății prevenirea îmbolnăvirilor
 Număr de persoane vârstnice informate prin
aceste campanii

11
Coordonarea tehnică şi metodologică a activităţilor în domeniului asistenţei medicale
comunitare se realizează prin Unitatea de Incluziune Socială (Ministerul Sănătăţii).

33
Obiectiv Indicatori de performanţă
 Număr de cercetări și analize sociologice
realizate pe această temă
 Un portal cuprinzând harta serviciilor
sociale și infrastructura aferentă
Prevenirea abuzurilor asupra  Număr de campanii anuale de control având
populației vârstnice, inclusiv a ca temă intervenția în situațiile de abuz
persoanelor cu dizabilități, și a asupra persoanelor vârstnice derulate
excluziunii sociale a acestora  Număr de programe de instruire și educare
sau campanii de informare a populației
realizate
Sursa: Hotărârea nr. 566/2015

Tabel 7. Obiective şi indicatori destinaţi dezvoltării, coordonării şi monitorizării


sistemului de ÎLD (componenta medicală)

Obiectiv Indicatori de performanţă Indicatori de rezultat


Dezvoltarea  Asigurarea unui cadru insti-  Cadru normativ servicii de
serviciilor tuţional şi legislativ favorabil asistenţă comunitară revi-
comunitare pentru dezvoltarea serviciilor zuit12
integrate şi de asistență medicală comu-  Evaluarea/cartarea
comprehensive nitară nevoilor de servicii de
Dezvoltarea  Nr. de instrumente meto- asistenţă comunitară
capacității dologice dezvoltate (ghiduri,  Nr. întâlniri intersecto-
instituționale standarde şi/sau protocoale de riale/ documente elabo-
şi tehnice a practică) rate, inclusiv pentru facili-
furnizorilor de  Nr. personal format şi certi- tarea dezinstituționalizării
servicii ficat să ofere servicii com-  Nr. persoane din zonele
comunitare unitare rurale deservite de servicii
 Curriculum dezvoltat în vede- de asistenţă comunitară
rea formării şi certificării
Creşterea  Plan pe termen mediu şi lung  Număr persoane deservite
accesului la de dezvoltare a calităţii  Cheltuieli alocate îngri-
servicii de  Număr de personal format jirilor la domiciliu (% în
calitate  Nr. furnizori de servicii palia- FNUASS)
tive contractați de FNUASS  Cheltuieli alocate îngriji-
 Nr. unităţi reabilitate/echipate rilor de lungă durată (%
conform standardelor în PIB)

12
Grupul de lucru interministerial a colaborat la elaborarea actului normativ care
reglementează, începând cu anul 2017, asistența medicală comunitară şi a centrelor
comunitare integrate.

34
Obiectiv Indicatori de performanţă Indicatori de rezultat
 Paturi pentru îngrijiri
cronice/pe termen lung la
100000 locuitor
Îmbunătăţirea  Nr. centre de îngrijiri pe
infrastructurii termen lung reabilitate
disponibile  Nr. centre de îngrijiri
paliative dezvoltate
Sursa: Ministerul Sănătăţii, 2015. Raport anual privind stadiul implementării

Principii de acordare

ÎLD se finanţează prin sume alocate de la bugetele locale şi bugetul de stat.


Bugetul de stat acoperă costurile investiţiilor şi reparaţiilor pentru diferite
unități de asistență socială din zonele defavorizate, dar și programe
naționale destinate creșterii calității serviciilor destinate persoanelor
vârstnice. Bugetele locale acoperă cheltuieli de funcționare pentru căminele
destinate persoanelor vârstnice aflate în subordinea lor, cheltuielile aferente
serviciilor comunitare și îngrijirilor la domiciliu. Persoanele în vârstă care
au venituri proprii trebuie să acopere o parte din costul asociat îngrijirii, în
funcţie de tipul de serviciu de care beneficiază (îngrijire la domiciliu sau în
sistem rezidențial) şi de valoarea veniturilor de care dispun. Pentru
îngrijitorii informali sunt prevăzute anumite tipuri de beneficii.
Acordarea serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru persoanele
vârstnice este condiționată de îndeplinirea a două criterii (MISSOC, 2019):
 vârsta persoanei care solicită astfel de servicii, respectiv
persoana trebuie să aibă vârsta de 65 de ani și peste;
 gradul de dependență, respectiv solicitantul se găsește în
imposibilitatea de a realiza activități de bază ale vieții zilnice, în
absența unui sprijin.
Încadrarea persoanei vârstnice în diferite grade de dependență13
presupune evaluarea statusului funcțional, senzorial și psihoafectiv al
13
Gradele de dependență în care poate fi încadrată o persoană sunt: gradul IA - persoanele
care și-au pierdut autonomia mentală, corporală, locomotorie, socială și pentru care este
necesară prezența continuă a personalului de îngrijire; gradul IB - persoanele grabatare,
lucide sau ale căror funcții mentale nu sunt în totalitate alterate și care necesită
supraveghere și îngrijire medicală pentru marea majoritate a activităților vieții curente,
noapte și zi. gradul IC - persoanele cu tulburări mentale grave (demențe), care și-au
conservat în totalitate sau în mod semnificativ facultățile locomotorii, precum și unele
gesturi cotidiene pe care le efectuează numai stimulate. Necesită o supraveghere
permanentă și îngrijiri regulate pentru unele dintre activitățile de igienă corporală. gradul

35
persoanei vârstnice14, de către o echipă mixtă formată din medici specialiști
în geriatrie-gerontologie (sau medicul angajat în organizația care furnizează
servicii sociale și socio-medicale cu cazare) și asistenți sociali. Această
evaluare de ordin medical este completată cu o anchetă socială care
stabilește condițiile socio-economice în care trăiește persoana care solicită
serviciile. Consiliile locale organizează servicii sociale și socio-medicale,
stabilesc tipurile de servicii și costul acestora.

Infrastructura

Serviciile de îngrijire de lungă durată se acordă de către furnizori acreditați


publici sau privați (organizații non-guvernamentale, unități aparținând
agenților economici) la domiciliul persoanei vârstnice, de către îngrijitori
formali sau informali, la domiciliul persoanei care acordă serviciul, dar și în
centre de zi și centre rezidențiale. În funcție de gradul de dependență al
persoanei, acordarea serviciilor poate fi temporară sau permanentă.
Dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice se face prin
consultarea de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale a
organismelor reprezentative ale persoanelor vârstnice15. Furnizorii publici şi
privaţi care acordă servicii sociale persoanelor vârstnice au obligaţia de a
implica persoana vârstnică, precum şi familia sau reprezentantul legal al
acesteia în procesul de acordare a serviciilor sociale şi de a promova
intervenţia membrilor comunităţii şi a voluntarilor în acest proces.
Îngrijirea la domiciliu se realizează de îngrijitori formali sau
informali. Îngrijitorul formal este o persoană calificată și certificată pentru a
furniza îngrijirea personală, respectiv ajutorul pentru efectuarea activităților
de bază și instrumentale ale vieții zilnice, persoanei vârstnice. Îngrijitorii
informali (membrii ai familiei care au în grijă o persoană vârstnică prieteni,

IIA - persoanele care și-au conservat autonomia mentală și parțial autonomia locomotorie,
dar care necesită ajutor zilnic pentru unele dintre activitățile de bază ale vieții de zi cu zi.
gradul IIB - persoanele care nu se pot mobiliza singure, dar care, o dată ridicate, se pot
deplasa în interiorul camerei de locuit și necesită ajutor parțial pentru unele dintre
activitățile de bază ale vieții de zi cu zi; gradul IIC - persoanele care nu au probleme
locomotorii, dar care trebuie să fie ajutate pentru activitățile de igienă corporală și pentru
activitățile instrumentale; gradul IIIA - persoanele care se deplasează singure în interiorul
locuinței, se alimentează și se îmbracă singure, dar care necesită un ajutor regulat pentru
activitățile instrumentale ale vieții de zi cu zi; gradul IIIB - persoanele care nu și-au pierdut
autonomia și pot efectua singure activitățile vieții cotidiene. (Hotărârea de Guvern nr.
886/2000).
14
Existența fișei geriatrice a persoanei reprezintă una dintre condițiile necesare pentru
acordarea îngrijirilor la domiciliu sau în sistem rezidențial.
15
Consiliul național al persoanelor vârstnice și consiliile județene ale persoanelor vârstnice.

36
vecini) pot lucra cu jumătate de normă, suportarea drepturilor salariale
pentru cealaltă jumătate de normă asigurându-se din bugetele locale, la un
nivel corespunzător salariului brut lunar al îngrijitorului la domiciliu plătit
din fonduri publice16. În plus, membrii familiei beneficiază și de concediu
plătit. Potrivit legislației în vigoare, îngrijitorii informali și formali
beneficiază și de facilități și servicii de suport, indemnizații, servicii de
consiliere, servicii de tip respiro și concediu de îngrijire. În realitate însă,
accesarea unor astfel de facilități este mult diminuată datorită
indisponibilității acestora.
Îngrijirea rezidențială a persoanei vârstnice se poate realiza în centre
de îngrijire temporară; centre de îngrijire pe perioadă nedeterminată,
respectiv cămine pentru persoane vârstnice; locuințe protejate, complex de
servicii și alte tipuri de centre. Din datele statistice raportate de Ministerul
Muncii și Justiției Sociale, putem concluziona că centrele de îngrijire şi
asistenţă şi centrele rezidenţiale pentru vârstnici se caracterizează prin
capacitatea scăzută şi liste lungi de aşteptare.
Serviciile comunitare acordate persoanelor vârstnice la domiciliu,
sunt:
 servicii sociale privind îngrijirea persoanei, prevenirea
marginalizării sociale și sprijinirea pentru reintegrarea socială,
consiliere juridică și administrativă, sprijin pentru plata unor
servicii și obligații curente, îngrijirea locuinței și gospodăriei,
ajutor pentru menaj, prepararea hranei;
 servicii socio-medicale privind ajutorul pentru realizarea igienei
personale, readaptarea capacităților fizice și psihice, adaptarea
locuinței la nevoile persoanei vârstnice și antrenarea la activități
economice, sociale și culturale, precum și îngrijirea temporară în
centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;
 servicii medicale, sub forma consultațiilor și îngrijirilor medicale
la domiciliu sau în instituții de sănătate, consultații și îngrijiri
stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de
materiale sanitare și de dispozitive medicale.

16
În conformitate cu art.13 alin (2) din Legea nr.17/2000, soţul şi rudele care au în îngrijire
o persoană vârstnică dependentă pot beneficia de program lunar redus de lucru, de o
jumătate de normă, cu suportarea drepturilor salariale pentru cealaltă jumătate de normă din
bugetul local, corespunzător salariului brut lunar al îngrijitorului la domiciliu. Timpul cât
soţul şi rudele au fost încadrate în aceste condiţii se consideră, la calculul vechimii în
muncă, timp lucrat cu normă întreagă.

37
Serviciile comunitare acordate în centre rezidențiale, sunt:
 servicii sociale (ajutor pentru menaj, consiliere juridică și
administrativă, modalități de prevenire a marginalizării sociale și
de reintegrare socială în raport cu capacitatea psihoafectivă);
 servicii socio-medicale (ajutor pentru menținerea capacităților
fizice ori intelectuale, programe de ergoterapie, sprijin pentru
realizarea igienei corporale);
 servicii medicale (consultații și tratamente la cabinetul medical, în
instituții medicale de profil sau la patul persoanei în cazul în care
aceasta este imobilizată la pat, servicii de îngrijire-infirmerie,
medicamentelor, dispozitive medicale, consultații și îngrijiri
stomatologice).
Pentru serviciile de care beneficiază în centrele rezidențiale,
persoanele vârstnice trebuie să plătească o contribuție lunară de întreținere,
stabilită în funcție de standardul minim de cost și venitul lunar al persoanei.
Standardul minim de cost stă la baza stabilirii costului mediu lunar de
întreținere în centrele de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice17 și
este de asemenea utilizat pentru estimarea valorii contractului în cadrul
procedurii de contractare a serviciilor sociale cu furnizorii privaţi sau alţi
furnizori publici.
Standardul minim de cost reprezintă costul minim aferent
cheltuielilor anuale necesare furnizării serviciilor sociale, calculat la nivel
naţional pentru un beneficiar/tip de serviciu social, potrivit standardelor
minime de calitate în vigoare pentru serviciul social respectiv.
În prezent, standardul de cost minim pentru căminele rezidențiale
este 23.784 lei/an/beneficiar. În cazul serviciilor de îngrijire la domiciliu,
standardul de cost este diferit în funcție de gradul de dependență al
persoanei.

17
Stabilirea acestui cost mediu lunar de întreținere se face de către consiliile locale
și/județene și nu poate fi mai mic decât standardul minim de cost stabilit prin legislație.
Costul mediu lunar de întreținere are în vedere totalitatea cheltuielilor curente anuale ale
căminului pentru persoane vârstnice, diminuate cu sumele primite din Fondul național unic
de asigurări de sănătate, pentru finanțarea drepturilor de personal ale personalului medical
și a medicamentelor (Legea 17/2000).

38
Tabel 8. Standard minim de cost pentru serviciile sociale oferite în cadrul
centrelor rezidențiale și la domiciliu

Gradul de Standard minim de cost


dependență
IA, IB, IC 15.600 lei/an, cel puțin 20 de ore pe săptămână, 15 lei/oră
IIA, IIB, IIC 11.700 lei/an, cel puțin 10 ore pe săptămână, însă mai puțin
de 20 de ore, 15 lei/oră
IIIA 7.800 lei/an, mai puțin de 10 de ore pe săptămână, 15 lei/oră
Sursa: Hotărârea nr. 978/2015

Venitului lunar pe membru de familie de la care persoana vârstnică


aflată într-un cămin/membrii familiei acesteia au obligaţia să plătească
diferenţa până la concurenţa valorii contribuţiei lunare de întreţinere, este
de 782 lei. Pentru îngrijirea primită în cadrul unui centru rezidențial,
persoana vârstnică va plăti maxim 60% din venitul său, restul până la
concurența costului lunar de întreținere urmând a fi acoperită de către
membrii familiei (dacă realizează venit lunar pe membru de familie în
cuantum mai mare decât valoarea netă a salariului de bază minim brut pe
țară garantat în plată). Standardul minim de cost/an pentru servicii acordate
în unitățile medico-sociale este de 59.677 lei/an18.

3.2. Studiu de caz: calitatea îngrijirii în centrele rezidențiale


de tip cămine pentru persoane vârstnice, locuințe protejate,
centre de tip respiro/centre de criză din România

3.2.1. Aspecte metodologice

Procesul de evaluare a calității îngrijirii în centrele rezidențiale este intrinsec


legat de procesul de licențiere a serviciilor sociale și de respectarea
standardelor minime de calitate impuse prin legislație. În vederea evaluării
calității serviciilor de îngrijire din centrele rezidențiale (cămine pentru
persoane vârstnice: cod serviciu social 8730 CR-V-I, centre de tip
respiro/centre de criză: cod serviciu social 8730 CR-V-II, locuinţe protejate:
cod serviciu social 8730 CR-V-III), pornind de la standardele minime de
calitate pentru aceste tipuri de servicii valabile la momentul elaborării
metodologiei de cercetare (decembrie 2018)19, echipa de proiect a dezvoltat
18
Hotărârea nr. 981/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 459/2010
19
Ordin nr. 2126 din 5 noiembrie 2014 privind aprobarea Standardelor minime de calitate
pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără

39
un set de 89 indicatori de evaluare și monitorizare (indicatori cantitativi și
calitativi) care au făcut obiectul testării în cadrul a 8 focus grupuri regionale.
Acestea au fost organizate în perioada 11.03.2019-18.03.2019. Instrumentul
utilizat (ghid de focus grup) a abordat următoarele teme: (1) Calitatea
îngrijirii în centrele rezidențiale; (2) Procesul de integrare/reintegrare
socială; (3) Factori care influențează calitatea îngrijirii. Prelucrarea
rezultatelor obținute pentru testarea indicatorilor s-a făcut la nivel național,
statisticile înregistrate conducând la menținerea în evaluare a 88 din cei 89
de indicatori testați. Situația participării furnizorilor de servicii sociale din
cele trei tipologii (cod serviciu social 8730 CR-V-I, cod serviciu social 8730
CR-V-II, cod serviciu social 8730 CR-V-III) la focus grupurile regionale
este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel 1. Situația furnizorilor/reprezentanților furnizorilor participanți la focus


grupurile regionale
Reprezentanți Furnizori
Regiune furnizori
BUCURESTI-ILFOV (București) 8 5
CENTRU (județul Brașov)
Brașov, Hălchiu, Săcele 7 9
NORD EST (județul Bacău)
Bacău, Moinești, Onești, Răchitoasa 8 11
NORD VEST (județul Bihor) Oradea 9 9
SUD-EST (județul Buzău)
Buzău, Berca, Costești, Năeni, Pietroasele, Râmnicu Sărat,
Smeeni, Tisău 8 10
SUD MUNTENIA (județul Dâmbovița) Bucșani,
Conțești, Crângurile, Răzvad, Târgoviște, Mătăsaru, Uliești 8 12
SUD VEST-OLTENIA (județul Dolj)
Bistreț, Craiova, Malu Mare 7 7
VEST (județul Timiș)
Comloșu Mare, Jimbolia, Timișoara 7 10

TOTAL 62 73

adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi altor categorii de


persoane adulte aflate în dificultate, precum şi pentru serviciile acordate în comunitate,
serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinelor sociale. Ordinul a fost abrogat ulterior, la
data editării lucrării fiind în vigoare Ordinul nr. 29/2019 pentru aprobarea Standardelor
minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice,
persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecție a copilului și altor
categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum și pentru serviciile acordate în
comunitate, serviciile acordate în sistem integrat și cantinele sociale.

40
Metodologia de cercetare utilizată în vederea calculării indicatorilor privind
calitatea îngrijirii (anchetă pe bază de chestionar aplicat CAWI –Computer
Asisisted Web Interviewing) are la bază sistemul indicatori definiți și testați
în cadrul celor 8 focus grupuri regionale. Furnizorii publici și privați care au
participat la anchetă au fost cei înregistraţi în Registrul electronic unic al
furnizorilor și serviciilor sociale pus la dispoziție de MMJS în luna ianuarie
2019 pentru tipurile de servicii sociale anterior menționate. Perioada de
implementare a anchetei a fost 8.04.2019 – 26.04.2019, iar rata de
participare la anchetă a fost de 93,7% (253 furnizori de servicii sociale).
Situația participării la anchetă a furnizorilor care acordau servicii sociale de
tip cămine pentru persoane vârstnice, centre de tip respiro/centre de criză,
locuințe protejate este prezentată în cele ce urmează:

Cămine pentru persoane vârstnice – cod serviciu social 8730 CR-V-I:


 Populația de bază: 260 furnizori;
 Număr furnizori care au participat la anchetă: 243;
 Rată de răspuns: 93,5%
Centre respiro/centre de criză – cod serviciu social 8730 CR-V-II:
 Populația de bază: 3 furnizori;
 Număr furnizori care au participat la anchetă: 3;
 Rată de răspuns: 100 %
Locuinţe protejate – cod serviciu social 8730 CR-V-III:
 Populația de bază: 7 furnizori;
 Număr furnizori care au participat la anchetă: 7;
 Rată de răspuns: 100%
Datele au fost prelucrate în IBM SPSS 20 de echipa de proiect a INCSMPS.

3.2.2. Caracteristici ale căminelor pentru persoane vârstnice, centrelor


de tip respiro/de criză, locuințelor protejate

Așa după cum precizam în partea metodologică, în cadrul anchetei de teren


au fost investigate 243 cămine pentru persoane vârstnice, 3 centre de tip
respiro/centre de criză şi 7 locuinţe protejate. Din totalul unităţilor
investigate, 59,5% erau organizaţii private, 34,4% organizaţii publice şi
restul organizaţii constituite în baza unui parteneriat public privat.

Numărul de beneficiari de servicii sociale

Numărul total de beneficiari de servicii sociale în cadrul instituțiilor


investigate prin ancheta CAWI (cămine pentru persoane vârstnice, centre de

41
tip respiro/centre de criză, locuințe protejate) era de 10.441 de persoane
vârstnice. La nivel regional, se remarcă regiunile de dezvoltare Centru (2004
persoane vârstnice) şi Nord-Vest (1992 persoane vârstnice) cazuri în care
furnizorii au declarat cei mai mulți beneficiari de servicii sociale.

Harta 1. Număr total de beneficiari la data anchetei

Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 3677

Cel mai mare număr de beneficiari s-a înregistrat la nivelul căminelor pentru
persoane vârstnice, respectiv 10.223 de persoane. În cazul centrelor de tip
respiro/centrelor de criză, numărul de beneficiari a fost foarte redus, un
număr ceva mai ridicat de beneficiari fiind înregistraţi în cazul locuinţelor
protejate, acest lucru fiind cauzat în principal de slaba dezvoltare a
serviciilor licențiate de tip centre respiro/centre de criză (N: 3) şi locuinţe
protejate (N: 7) în România.

Tabel 2. Număr total de beneficiari la data anchetei, după tipul de serviciu

Tip serviciu Număr total de beneficiari


Cămin pentru persoane 10.233
vârstnice
Centru de tip 28
respiro/centru de criză
Locuință protejată 180
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 3677

42
Beneficiari care se pot îngriji singuri

Din totalul beneficiarilor de servicii rezidenţiale, doar 3.160 de persoane se


puteau îngriji singure. La nivel regional, remarcăm regiunea Bucureşti-Ilfov
cu cel mai mic număr de persoane vârstnice care se puteau îngriji singure
(191 persoane), în timp ce la polul opus se află regiuni precum Centru şi
Nord-Est, pentru care furnizorii au declarat cel mai mare număr de persoane
vârstnice care nu necesită asistare din partea personalului specializat: 656 de
persoane, respectiv 546 de vârstnici.
Din totalul beneficiarilor care se puteau îngriji singuri la data
anchetei, cele mai multe persoane vârstnice se aflau în instituții private
(52,1%), urmate de instituțiile publice în care se aflau 42,7% vârstnici care
se puteau îngriji singuri la data anchetei. Restul beneficiarilor se aflau în
organizații constituite în baza unui parteneriat public privat.

Harta 2. Număr total de beneficiari care se puteau îngriji singuri, la data anchetei

Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

După tipul de serviciu, un număr de 3.065 de beneficiari rezidenți în


cadrul căminelor pentru persoane vârstnice se puteau îngriji singuri,
comparativ cu doar 10 persoane în cazul centrelor de tip respiro/centrelor de
criză şi 68 de persoane în cazul locuințelor protejate. Majoritatea
persoanelor care se puteau îngriji singure şi care beneficiau de servicii
sociale se aflau în unități private (52,6%), 43,1% se aflau în instituţii publice
şi restul se aflau în organizaţii constituite în baza unui parteneriat public
privat.
43
Tabel 3. Număr total de beneficiari care se puteau îngriji singuri, după tipul de
serviciu
Tip serviciu Număr de beneficiari care se puteau îngriji singuri
(nu necesită asistare din partea personalului specializat)
Cămin pentru 3.065
persoane vârstnice
Centru de tip 10
respiro/centru de criză
Locuință protejată 68
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 3677

Beneficiari care nu se pot îngriji singuri


Din totalul beneficiarilor pe care i-au declarat la data anchetei, furnizorii de
servicii au menționat că 6.360 de persoane vârstnice nu se puteau îngriji
singure. Dintre acestea, peste jumătate (55,9%) se aflau în instituții private
(organizație neguvernamentală, organizație aparținând unui cult religios
recunoscut de lege, filială sau sucursală a unui ONG internațional, operator
economic în condițiile legii), peste o treime (39,3%) în instituții publice şi
restul în organizații constituite pe baza unui parteneriat public privat.
Regiunile Nord-Vest şi Centru sunt regiunile cu cel mai mare număr de
beneficiari care au nevoie de asistenţă din partea personalului: 1.483,
respectiv 1.348 persoane. În regiunea Sud-Vest Oltenia existau un număr de
509 persoane vârstnice aflate în centre rezidențiale care nu se puteau
îngrijiri singure (Harta 3).
Harta 3. Număr total de beneficiari care nu se puteau îngriji singuri, la data
anchetei

Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

44
După tipul instituției, răspunsurile furnizorilor arată că în cazul
căminelor pentru persoane vârstnice, 7.168 de persoane vârstnice din totalul
beneficiarilor nu se puteau îngriji singuri şi aveau nevoie de asistență din
partea personalului, 18 persoane rezidente aflate în centre de tip
respiro/centre de criză din totalul beneficiarilor de astfel de servicii erau în
situaţia de a nu se putea îngriji singure, în timp ce în cazul locuinţelor
protejate, furnizorii au declarat că 112 de persoane vârstnice nu se puteau
îngriji singure.

Tabel 4. Număr total de beneficiari care nu se puteau îngriji singuri, după tipul de
serviciu
Tip serviciu Număr de beneficiari care nu se puteau îngriji
singuri (necesită asistare din partea personalului
specializat)
Cămin pentru persoane 7.168
vârstnice
Centru de tip 18
respiro/centru de criză
Locuință protejată 112
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 367

Din totalul beneficiarilor care nu se puteau îngriji singuri şi care se


aflau în cămine destinate persoanelor vârstnice, peste jumătate (58,1%) se
aflau în instituții private.

Beneficiari imobilizați la pat

La data desfășurării anchetei 2.489 de persoane vârstnice erau imobilizate la


pat la nivelul tuturor furnizorilor participanți la cercetare. Dintre acestea, la
nivel regional, se remarcă regiunea Nord-Vest, cu cea mai ridicată pondere a
persoanelor imobilizate la pat (20,9%), urmată de regiunea Centru (17,3%),
Nord-Est (14,7%) și Sud-Est (12,7%).
Regiunile Vest (10%), București-Ilfov (8,7%), Sud Muntenia (7,8%)
și Sud-Vest Oltenia (7,8%) au înregistrat cele mai mici ponderi ale
persoanelor vârstnice imobilizate la pat.
Numărul total de decese în anul 2018, la nivelul tuturor furnizorilor
investigaţi a fost de 3.785 de persoane, respectiv 3.753 de decese
înregistrate la nivelul căminelor, 1 deces înregistrat în cadrul centrelor de tip
respiro/centrelor de criză şi 31 de decese înregistrate în cadrul locuinţelor
protejate.

45
Tabel 5. Număr de decese, după tipul de serviciu

Tip serviciu Număr total de decese în 2018


Cămin pentru persoane 3.753
vârstnice
Centru de tip 1
respiro/centru de criză
Locuință protejată 31
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 3677

În regiunea Sud-Vest, furnizorii au declarat cel mai mic număr de


decese, respectiv 225, în timp ce pentru regiunea Nord-Vest s-a înregistrat
cel mai ridicat număr de decese, respectiv 819 persoane.

Harta 4. Număr total de decese în anul 2018

Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

Cereri în așteptare

A existat un număr de 5.472 de cereri în așteptare, la nivelul tuturor


furnizorilor investigați în anul 2018. Cele mai multe cereri în așteptare se
înregistrat la nivelul instituțiilor private – 69%, în timp ce ponderea cererilor
în așteptare la nivelul instituţiilor publice a reprezentat 26,5%. Potrivit
datelor Institutului Naţional de Statistică, numărul cererilor în aşteptare
pentru căminele de bătrâni au fost în scădere în 2017 comparativ cu anul

46
2016, de la 1017 cereri în anul 2016 la 627 cereri în anul 2017.20 Numărul
cererilor în aşteptare în anul 2018 a fost ridicat în regiunile Nord-Est (1.256
de cereri în aşteptare), Centru (1.005 cereri în aşteptare) şi Nord-Vest (992
cereri), în timp ce furnizorii din regiunea Sud-Vest au înregistrat cel mai
redus număr de cereri în aşteptare - 317 cereri în așteptare.

Harta 5. Număr total de cereri în așteptare, anul 2018

Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

La momentul anchetei a fost înregistrat un număr de 5.447 de cereri


în așteptare la nivelul căminelor, 5 cereri în aşteptare la nivelul centrelor de
tip respiro/centrelor de criză şi 20 de cereri în aşteptare la nivelul locuinţelor
protejate.
Tabel 6. Număr cereri în așteptare, după tipul de serviciu
Tip serviciu Număr total de cereri în aşteptare în 2018
Cămin pentru persoane 5.447
vârstnice
Centru de tip 5
respiro/centru de criză
Locuință protejată 20
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 3677

20
Sunt incluse aici, potrivit datelor statistice unitățile specializate pentru ocrotirea unor
categorii de persoane adulte (bolnavi cronici, adulți handicapaţi, bătrâni, pensionari), centre
de recuperare şi reabilitare neuropsihică, centre de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu
handicap, centre de zi de îngrijire, existente la sfârşitul anului. Indicator ASS113B.

47
Cu privire la evoluţia numărului de decese în anul 2018 comparativ
cu anul 2017, peste o treime (32%) dintre respondenţi au declarat că
numărul acestora a crescut, iar aproximativ o treime (28,9%) au declarat că
numărul deceselor a scăzut în anul 2018 comparativ cu anul 2017. 0,4%
dintre furnizori nu au oferit un răspuns la această întrebare, iar pentru 38,7%
dintre furnizori, numărul beneficiarilor care au decedat a rămas similar cu
anul anterior anchetei.
44,7% dintre furnizorii din regiunea Centru, respectiv 37% dintre
furnizorii din regiunea Sud-Muntenia au menţionat o creştere a numărului
de decese în anul 2018, comparativ cu anul 2017 şi doar 13% dintre
furnizorii din regiunea Bucureşti-Ilfov au oferit un răspuns similar. După
tipul de serviciu, remarcăm că evoluţia numărului de decese a rămas în
proporţie de peste trei sferturi, similară în anul 2018 comparativ cu anul
2017, în cazul locuinţelor protejate. Cea mai mare creştere a numărului de
decese în anul 2018 comparativ cu anul 2017 s-a înregistrat în cazul
căminelor.

Tabel 7. Număr de decese (%), după tipul de serviciu

Tip serviciu A crescut A scăzut A rămas Nu ştiu/


la fel Nu răspund
Cămine pentru persoane 33,4 28,8 37,4 0,4
vârstnice
Centru de tip 33,3 66,7
respiro/centru de criză
Locuință protejată 28,6 71,4
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

Cu privire la evoluţia cererilor în aşteptare în anul 2018 comparativ


cu anul 2017, remarcăm o creştere a numărului acestora, peste jumătate
(56,1%) dintre furnizori declarând că au înregistrat mai multe cereri care
aşteaptă să fie soluţionate pozitiv în anul 2018, prin comparație cu anul
precedent. Pentru 34% dintre furnizori, numărul de cereri în așteptare a
rămas similar anului anterior anchetei și 9,5% au înregistrat o scădere a
numărului de solicitări din partea potențialilor beneficiari. 0,4% nu au
răspuns la această întrebare.
Furnizorii din regiunile Nord-Est şi Sud-Vest Oltenia au înregistrat
cele mai mari creşteri ale numărului cererilor în aşteptare în anul 2018
comparativ cu anul 2017, de 67,9%, respectiv 66,7%, în timp ce în regiunile
Bucureşti-Ilfov şi Sud-Est s-au înregistrat cele mai mici creşteri ale cererilor
în aşteptare: 43,5%, respectiv 39,1%. După tipul de serviciu remarcăm
căminele la nivelul cărora s-a înregistrat cea mai accentuată dinamică a
evoluţiei numărului de cereri în aşteptare. La polul opus se remarcă

48
locuinţele protejate şi centrele de tip respiro/centrele de criză care au
înregistrat o staţionare a evoluţiei numărului de cereri în aşteptare în anul
2018, comparativ cu anul 2017.

Tabel 8. Cereri în așteptare (%), după tipul de serviciu

Tip serviciu A A scăzut A rămas la fel Nu ştiu/


crescut Nu răspund
Cămin pentru persoane 58 9,9 31,7 0,4
vârstnice
Centru de tip 33,3 66,7
respiro/centru de criză
Locuință protejată 100
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

Puţin peste jumătate (52,6%) dintre furnizorii investigaţi cunoşteau


dacă în proximitatea centrului există şi alţi furnizori de servicii rezidenţiale
pentru persoanele vârstnice. 13,8% dintre furnizori nu cunoșteau dacă există
organizații similare în apropiere, iar 33,2% au declarat că nu există furnizori
de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice în apropiere. Restul de
0,4% nu au oferit un răspuns la această întrebare.
Cei mai bine informaţi cu privire la existenţa altor furnizori se aflau
în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Vest, peste jumătate dintre respondenţii din
aceste regiuni declarând că au cunoştinţă despre existenţa altor furnizori de
servicii similare, în proximitatea organizaţiei (69,6%, respectiv 62,5%). Cel
mai scăzut grad de cunoaştere l-au exprimat furnizorii din regiunea Sud-Est
– 26,1%.
După tipul de serviciu, observăm că cel mai ridicat grad de
cunoaştere cu privire la rețeaua de organizații similare din apropiere se
înregistrează în rândul furnizorilor de servicii sociale din cadrul căminelor
(53,9%) comparativ cu furnizorii care acordau servicii de tip locuințe
protejate (28,6%).
Aproximativ jumătate (46,6%) dintre furnizorii care aveau
cunoştinţă de existenţa altor furnizori în proximitatea centrului pe care îl
reprezentau la data anchetei au indicat 1-2 furnizori care oferă servicii
similare, iar 17,3% au indicat 3-4 furnizori cu servicii similare.
Doar 6% dintre respondenţi au indicat mai mult de cinci furnizori în
apropierea centrului. O treime (30,1%) nu au putut aprecia numărul
furnizorilor care oferă servicii similare şi care se aflau la data centrului în
proximitate.
La nivel regional, peste jumătate dintre furnizorii din regiunile Nord-
Est (56,3%), Vest (55%) şi Centru (57,1%) au indicat 1-2 furnizori aflaţi în

49
proximitatea organizaţiei pe care o reprezentau şi care ofereau servicii
similare. În schimb, 33,3% dintre furnizorii din regiunea Sud-Est, respectiv
10% dintre cei din regiunea Vest cunoşteau în apropierea centrului lor 5-7
furnizori similari din punct de vedere al serviciilor oferite.
Furnizorii de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice care
dețineau cămine pentru persoane vârstnice au indicat cel mai mare număr de
furnizori similari aflaţi în proximitatea organizaţiei lor.

Tabel 9. Gradul de cunoaștere cu privire la existența unor furnizori cu activitate


similară, după tipul de serviciu

Tip serviciu 1-2 3-4 furnizori 5-7 furnizori Nu pot


furnizori aprecia
Cămin pentru 47,3 16,8 6,1 29,8
persoane vârstnice
Locuință protejată 50 50
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

3.2.3. Servicii de îngrijire personală

În legislația națională, serviciile de îngrijire personală sunt definite ca fiind


servicii destinate persoanelor vârstnice dependente, care și-au pierdut
autonomia funcțională și necesită sprijin din partea altor persoane pentru a
realiza activitățile zilnice uzuale.
Serviciile de îngrijire personală sunt acordate în funcție de gradul de
dependență în care se află persoana vârstnică și de nevoile sale individuale,
precum și în funcție de situația familială și de venituri (Legea asistenței
sociale nr. 292/2011). Autoritățile administrației publice locale trebuie să
asigure serviciile de îngrijire personală la domiciliu sau în centre
rezidențiale pentru persoanele vârstnice dependente singure ori a căror
familie nu poate să le asigure îngrijirea. Evaluarea autonomiei funcționale a
persoanelor dependente și stabilirea gradelor de dependență se realizează în
baza unor criterii standard, aprobate prin hotărâre de guvern. Îngrijirea în
centre rezidențiale a persoanelor vârstnice dependente poate fi dispusă
numai în cazul în care îngrijirea la domiciliu a acestora nu este posibilă.
Activitățile zilnice uzuale se referă la două categorii de activităţi:
a) activităţi de bază ale vieţii zilnice (ABVZ): asigurarea igienei corporale,
îmbrăcarea şi dezbrăcarea, hrănirea şi hidratarea, asigurarea igienei
eliminărilor, transferul şi mobilizarea, deplasarea în interior, comunicarea;
b) activităţi instrumentale ale vieţii zilnice (AIVZ): prepararea hranei,
efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj şi spălătorie, facilitarea

50
deplasării în exterior şi însoţirea, activităţi de administrare şi gestionare a
bunurilor, de acompaniere şi socializare.
Persoanele care necesită ajutor pentru îndeplinirea activităţilor de
bază şi instrumentale ale vieţii zilnice pentru o perioadă mai lungă de 60 de
zile sunt îndreptățite să beneficieze de îngrijire de lungă durată. Activitățile
de bază ale vieții zilnice sunt esențiale pentru îngrijirea personală a
individului, în timp ce activitățile instrumentale ale vieții zilnice sunt cele
care privesc funcționarea de sine stătătoare într-un mediu dat.
Experimentarea dificultăților în realizarea activităților de bază ale vieții
zilnice (ABVZ) reprezintă o formă mai severă și mai târzie de dizabilitate
decât cea a dificultăților în realizarea activităților instrumentale ale vieții
zilnice (AIVZ) (Wong et al., 2010), având ca rezultat o proporție mai mică a
persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește ABVZ comparativ cu cea
persoanelor cu probleme în executarea AIVZ (Akosile et al., 2018, Chatterji
et al., 2015).
Studiile în domeniu (Gobbens, 2018) arătată că experimentarea
dificultăților în realizarea activităților de bază și instrumentale ale vieții
zilnice se corelează invers proporțional cu indicele calității vieții
persoanelor vârstnice. Așadar, este important pentru profesioniștii din
domeniul serviciilor socio-medicale să realizeze intervenții menite să
prevină și să diminueze dizabilitatea și efectele sale adverse precum o
calitate a vieții redusă. Intervențiile vor trebui să fie de natură
multidisciplinară și multifactorială și vor trebui precedate de o evaluare
individuală. Acestea ar trebui să implice managementul de caz și
continuitatea pe termen lung. Intervențiile în ceea ce privește stilul de viață
care vizează exercițiul fizic, nutriția și cunoașterea par a fi eficiente în lupta
împotriva declinului în capacitatea de a realiza activitățile uzuale ale vieții
zilnice. Pentru ca aceste intervenții să fie eficiente ar trebui să nu implice
resurse financiare importante, să fie fezabile și să fie ușor de implementat
(Fougère et al., 2018). Funcționalitatea, măsurată prin capacitatea de a
realiza activitățile de bază ale vieții zilnice, este cel mai important predictor
privind costul îngrijirii în căminele pentru persoanele vârstnice deoarece
limitările în realizarea acestor activități sunt determinanții principali ai
utilizării resurselor centrelor, (pentru că determină costul serviciului
respectiv) (Williams et al., 1994).
Potrivit datelor anchetei CAWI, în ceea ce privește serviciile de
îngrijire personală oferite de către furnizori pentru beneficiarii care nu se pot
îngriji singuri, procentul celor care au declarat că sunt mulțumiți și foarte
mulțumiți a fost de 97,3% (Tabelul 10). Ponderea celor mulțumiți a fost cea
mai ridicată în cazul centrelor de tip respiro/centrelor de criză (100%, N:3),
apoi în cazul căminelor pentru persoane vârstnice (97,6%) și puțin mai
redusă pentru locuințele protejate (85,8%, N:7).

51
Tabelul 10. Gradul de mulțumire cu privire la serviciile de îngrijire personală
oferite pentru beneficiarii care nu se pot îngriji singuri

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 54,8
Mulțumit 42,5
Nici mulțumit, nici nemulțumit 2,7
Destul de nemulțumit -
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 3677

În cazul beneficiarilor imobilizați la pat, ponderea furnizorilor care


au declarat că sunt mulțumiți cu privire la serviciile de îngrijire personală
oferite de către cămine pentru persoane vârstnice/centre de tip
respiro/locuințe protejate este ușor mai scăzută (94,5%) comparativ cu ceea
ce s-a înregistrat în cazul beneficiarilor care nu se pot îngriji singuri,
fenomen care era totuși de așteptat în condițiile unei complexități mai mari a
serviciilor necesare acestora (Tabelul 11). Pentru locuințele protejate,
ponderea celor care s-au declarat mulțumiți și foarte mulțumiți este mai
redusă (71,5%, N:7) decât pentru căminele destinate persoanelor vârstnice
(95,1%) sau pentru centrele de tip respiro/centrele de criză (100%, N:3).

Tabelul 11. Gradul de mulțumire cu privire la serviciile de îngrijire personală


oferite pentru beneficiarii imobilizați la pat

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 51,6
Mulțumit 42,9
Nici mulțumit, nici nemulțumit 5,5
Destul de nemulțumit -
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

Interesant este că furnizorii intervievați consideră într-o măsură mai


mare că beneficiarii sunt mulțumiți sau foarte mulțumiții de serviciile de
îngrijire personală oferite de către instituțiile lor. Procentul atinge 99,2% în
cazul beneficiarilor care nu se pot îngriji singuri (Tabelul 12) și 97,2% în
cazul beneficiarilor imobilizați la pat (Tabelul 13). În ambele cazuri,
furnizorii de servicii care dețineau locuințe protejate se declară în proporție
mai mică mulțumiți sau foarte mulțumiți (85,7% și respectiv 71,5%, N:7).

52
Urmează apoi căminele pentru persoane vârstnice cu 99,6% și 98%, iar în
cazul centrelor de tip respiro/centrelor de criză procentul este maxim (100%,
N:3) în ambele situații. Datele sunt în acord cu informațiile culese prin
interviurile semi-structurate cu beneficiari de unde a reieșit că aceștia
apreciază în majoritatea cazurilor pozitiv calitatea serviciilor oferite, această
apreciere pozitivă fiind relaționată de gradul lor de independență/dependență
și implicit de nevoile lor de bază.

Tabelul 12. Percepția gradului de mulțumire a beneficiarilor față de serviciile de


îngrijire personală oferite pentru beneficiarii care nu se pot îngriji singuri (%)

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 57,5
Mulțumit 41,7
Nici mulțumit, nici nemulțumit 0,8
Destul de nemulțumit -
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

Tabelul 13. Percepția gradului de mulțumire a beneficiarilor față de serviciile de


îngrijire personală oferite pentru beneficiarii imobilizați la pat (%)

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 53,0
Mulțumit 44,2
Nici mulțumit, nici 2,8
nemulțumit
Destul de nemulțumit -
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

Creșterea calității îngrijirii în căminele pentru persoane vârstnice,


centre de tip respiro/centre de criză, locuințe protejate necesită o serie de
îmbunătățiri, 49,6% dintre furnizorii intervievați considerând că
îmbunătățirile referitoare la dotările necesare realizării serviciilor de
îngrijire sunt necesare în centrele rezidențiale pe care le coordonează
(Tabelul 14). Deși au înregistrat un procent de menționare în cazul a
aproximativ o treime dintre furnizorii intervievați, îmbunătățirile cu privire
la spațiile igienico-sanitare se situează pe ultimul loc ca procent de

53
menționare atunci când sunt evaluate îmbunătățirile necesare în vederea
creșterii calității îngrijirii la nivelul centrelor rezidențiale: 31,7%.

Tabelul 14. Îmbunătățiri necesare în vederea creșterii calității îngrijirii la nivelul


căminului pentru persoane vârstnice/centrului de tip respiro/centrului de
criză/locuinței protejate
Domenii de intervenție % furnizorilor care au declarat
că sunt necesare îmbunătățiri
Dotările necesare pentru realizarea îngrijirii 49,6
personale
Asigurarea asistenței calificate pentru 39,7
menținerea igienei persoanele a beneficiarilor
aflați în situație de dependență
Asigurarea asistenței necesare beneficiarilor 39,3
aflați în situație de dependență pentru
realizarea activităților zilnice
Spațiile igienico-sanitare 31,7
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

În cazul furnizorilor care dețineau cămine pentru persoane vârstnice


varianta de răspuns care a atins procentul maximal de menționare a fost cea
privind îmbunătățirile cu privire la dotările necesare pentru realizarea
îngrijirii personale: 50,4%. Pentru furnizorii care aveau locuințe protejate
asigurarea asistenței calificate pentru menținerea igienei persoanele a
beneficiarilor aflați în situație de dependență constituie o prioritate, în timp
ce pentru furnizorii care dețineau centre respiro/centre de criză (N: 3) toate
variantele de mai sus au obținut aceleași frecvențe de menționare ca
necesitate pentru furnizori.

3.2.4. Servicii de asistență pentru sănătate și de recuperare/reabilitare


funcțională

Alături de serviciile de îngrijire personală, în România se organizează și se


acordă integrat servicii de îngrijire medicală, precum și servicii de
recuperare/reabilitare (kinetoterapie, fizioterapie, gimnastică medicală,
terapie ocupaţională, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie, podologie şi
altele asemenea).
În ceea ce privește serviciile de asistență pentru sănătate oferite de
către căminele pentru persoanele vârstnice și centrele de tip respiro/centrele
de criză ponderea furnizorilor care au declarat că sunt mulțumiți și foarte
mulțumiți este, de asemenea, foarte ridicată, însă se reduce ușor pe măsură
ce gradul de dependență al beneficiarilor crește. Astfel, pentru beneficiarii

54
care se pot îngriji singuri ponderea celor mulțumiți și foarte mulțumiți a
fost de 97,2% (Tabelul 15), pentru beneficiarii care nu se pot îngriji singuri
s-a înregistrat un procent de 96,3% (Tabelul 16), iar pentru beneficiarii
imobilizați la pat acest procent a fost de 93,9% (Tabelul 17).

Tabelul 15. Gradul de mulțumire cu privire la serviciile de asistență pentru


sănătate oferite pentru beneficiarii care se pot îngriji singuri (%)

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 59,6
Mulțumit 37,6
Nici mulțumit, nici nemulțumit 2,4
Destul de nemulțumit 0,4
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

Tabelul 16. Gradul de mulțumire cu privire la serviciile de asistență pentru


sănătate oferite pentru beneficiarii care nu se pot îngriji singuri (%)
Categoria de răspuns % furnizorilor
Foarte mulțumit 55,1
Mulțumit 41,2
Nici mulțumit, nici nemulțumit 3,3
Destul de nemulțumit 0,4
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

Tabelul 17. Gradul de mulțumire cu privire la serviciile de asistență pentru


sănătate oferite pentru beneficiarii imobilizați la pat (%)
Categoria de răspuns % furnizorilor
Foarte mulțumit 48,2
Mulțumit 45,7
Nici mulțumit, nici nemulțumit 5,3
Destul de nemulțumit 0,8
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

Analizând percepția furnizorilor cu privire la gradul de mulțumire al


beneficiarilor de servicii de asistență pentru sănătate se observă procente
ceva mai ridicate, respectiv 98,4 % în cazul beneficiarilor care se pot îngriji
singuri (Tabelul 18), 97,5% pentru cei care nu se pot îngriji singuri (Tabelul

55
19) și 95% pentru beneficiarii imobilizați la pat (Tabelul 20). De această
dată, ponderea celor care consideră că beneficiarii sunt mulțumiți și foarte
mulțumiți este mai ridicată în cazul centrelor de tip respiro/centrelor de criză
(98,7%, 97,9% și respectiv 95,4%, N:3) comparativ cu situația căminelor
pentru persoane vârstnice (66,7% în toate cazurile).

Tabelul 18. Percepția gradului de mulțumire a beneficiarilor față de serviciile de


asistență pentru sănătate oferite beneficiarilor care se pot îngriji singuri (%)

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 58,6
Mulțumit 39,8
Nici mulțumit, nici nemulțumit 0,8
Destul de nemulțumit 0,8
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

Tabelul 19. Percepția gradului de mulțumire a beneficiarilor față de serviciile de


asistență pentru sănătate oferite beneficiarilor care nu se pot îngriji singuri (%)

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 57,2
Mulțumit 40,3
Nici mulțumit, nici nemulțumit 1,7
Destul de nemulțumit 0,8
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

Tabelul 20. Percepția gradului de mulțumire a beneficiarilor față de serviciile de


asistență pentru sănătate oferite beneficiarilor imobilizați la pat(%)

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 51,2
Mulțumit 43,8
Nici mulțumit, nici nemulțumit 4,2
Destul de nemulțumit 0,8
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 3677

56
România, ca și alte țări membre ale Uniunii Europene, se confruntă
cu o provocare majoră în recrutarea, instruirea și păstrarea personalului
necesar furnizării de servicii adecvate în domeniul asistenței persoanelor
vârstnice (Strategia națională pentru promovarea îmbătrânirii active și
protecției persoanelor vârstnice 2015-2020). Sistemul de asistență socio-
medicală pentru persoane vârstnice se confruntă de mulți ani cu lipsa
specialiștilor (asistenți sociali, medici geriatri etc.), care trebuie să evalueze
persoanele vârstnice și să facă recomandări pentru întocmirea unui plan
individual de intervenție (CNPV, 2018).
Necesarul de personal calificat pentru asigurarea serviciilor de
asistență pentru sănătate reprezintă o prioritate pentru furnizori. 72,3%
dintre furnizori (care acordau servicii de tip cămine pentru persoane
vârstnice și centre respiro/de criză) au indicat că numărul total de asistenți
medicali existent este în acord cu cel prevăzut prin structura de personal,
deficit de personal fiind înregistrat în cazul a 16,8% dintre furnizori. Pentru
categoria de personal infirmiere, 65,7% dintre furnizori au indicat că
numărul total de infirmiere existent este în acord cu cel prevăzut prin
structura de personal, deficit de personal fiind înregistrat în cazul a 25,1%
dintre furnizori. În cazul medicilor, 77,3% dintre furnizori au indicat că
numărul total de medici existent este în acord cu cel prevăzut prin structura
de personal, deficit de personal fiind înregistrat în cazul a 6,2% dintre
furnizori. Personalul cel mai numeros este cel din categoria de personal
infirmiere, iar cel mai puțin numeros este reprezentat de către medici.

Tabelul 21. Număr personal implicat în asigurarea serviciilor de asistență pentru


sănătate la nivelul căminului/centrului respiro

Număr total indicat


de toți furnizorii
Numărul total de asistenți medicali existent 831
Numărul total de asistenți medicali prevăzut în structura 976
de personal
Numărul total de infirmiere existent 1954
Numărul total de infirmiere prevăzut în structura de 2026
personal
Numărul total de medici existent 279
Numărul total de medici prevăzut în structura de 427
personal (în cazul în care sunt prevăzute servicii
medicale furnizate de medici)

Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

57
Numărul de beneficiari/reprezentanți legali informați în anul 2018 cu
privire la asistența medicală asigurată de centru (conform Registrului de
evidență privind informarea beneficiarilor) declarat de furnizorii participanți
la anchetă a fost de 8957 beneficiari /reprezentanți legali (ceea ce înseamnă
aproximativ 87% dintre beneficiarii căminelor pentru persoane vârstnice și
centrelor respiro/de criză investigate prin anchetă).
Creșterea calității serviciilor de asistență pentru sănătate în centrele
rezidențiale de tip cămine pentru persoane vârstnice și centre de tip
respiro/centre de criză necesită, de asemenea, o serie de îmbunătățiri, 50,8%
dintre furnizorii intervievați considerând că îmbunătățirile referitoare la
monitorizarea în scop preventiv a stării psihice a beneficiarilor sunt
necesare în centrele rezidențiale pe care le coordonează (Tabelul 22). Deși
au înregistrat un procent de menționare în cazul a mai bine de o pătrime
dintre furnizorii intervievați, îmbunătățirile cu privire la monitorizarea
procesului de acordare a medicației se situează pe ultimul loc ca procent de
menționare atunci când sunt evaluate îmbunătățirile necesare în vederea
creșterii calității serviciilor de asistență pentru sănătate în centrele
rezidențiale de tip cămine pentru persoane vârstnice și centre de tip
respiro/centre de criză: 28,3%.

Tabelul 22. Îmbunătățiri necesare în vederea creșterii calității serviciilor de


asistență pentru sănătate la nivelul căminului pentru persoane vârstnice/centrului
respiro/centrului de criză

% furnizorilor
care au declarat
că sunt necesare
îmbunătățiri
Monitorizarea în scop preventiv a stării psihice a benefi-
ciarilor 50,8
Monitorizarea în scop preventiv și terapeutic a stării de
sănătate a beneficiarului 45,5
Monitorizarea în scop preventiv a stării fizice a beneficiarilor 42,6
Monitorizarea regimului igienico-dietetic recomandat 38,5
Efectuarea îngrijirilor medicale de bază 30,3
Monitorizarea procesului de acordare a medicației 28,3
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

În cazul furnizorilor care dețineau cămine pentru persoane vârstnice


varianta de răspuns care a atins procentul maximal de menționare a fost cea
privind îmbunătățirile cu privire monitorizarea în scop preventiv a stării
psihice a beneficiarilor: 50,6%. Pentru furnizorii care aveau centre

58
respiro/centre de criză (N: 3), exceptând îmbunătățirea referitoare la
monitorizarea regimului igienico-dietetic recomandat, toate celelalte
îmbunătățiri necesare creșterii calității serviciilor de asistență pentru
sănătate au obținut aceleași frecvențe de menționare printre furnizori
(66,7%).

Servicii de recuperare/reabilitare funcțională

Serviciile de reabilitare pentru prevenirea dizabilității prezintă o importanță


specială pentru sănătatea publică în societățile afectate de îmbătrânirea
demografică. Adaptate nevoilor persoanelor vârstnice, aceste servicii le pot
îmbunătăți performanța funcțională și calitatea vieții, sporindu-le totodată
participarea socială (Szybalska et al., 2018).
Cercetătorii evidențiază importanța angajării în procesul de
reabilitare a unei echipe multidisciplinare formate din specialiști, dar și a
pacienților și a membrilor familiilor acestora pentru ca procesul să fie
eficient (Stott și Qiunn, 2017).
Potrivit datelor anchetei CAWI, 77% dintre furnizori s-au declarat
mulțumiți și foarte mulțumiți cu privire la serviciile de recuperare/reabilitare
funcțională asigurate de instituția în care își desfășoară activitatea (Tabelul
23). Gradul de mulțumire este ceva mai ridicat atunci când se investighează
percepția furnizorilor de astfel de servicii cu privire la satisfacția
beneficiarilor, respectiv 81,1% (Tabelul 24). În cazul căminelor pentru
persoane vârstnice procentele sunt mai mici (76,6% și respectiv 80,8%)
comparativ cu cazul centrelor respiro/centrelor de criză (unde procentul este
de 100% în ambele situații, N:3).

Tabelul 23. Gradul de mulțumire cu privire la serviciile de recuperare/reabilitare


funcțională oferite (%)

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 31,3
Mulțumit 45,7
Nici mulțumit, nici 15,6
nemulțumit
Destul de nemulțumit 4,1
Nemulțumit 3,3
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 3677

59
Tabelul 24. Percepția gradului de mulțumire a beneficiarilor față de serviciile de
recuperare/reabilitare funcțională oferite (%)

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 32,4
Mulțumit 48,7
Nici mulțumit, nici 13,0
nemulțumit
Destul de nemulțumit 4,2
Nemulțumit 1,7
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 3677

Dintre furnizorii care aveau cămine pentru persoane vârstnice și


centre respiro/de criză participanți la anchetă, 15,2% au declarat că nu au
avut nici un beneficiar de terapii de recuperare/reabilitare funcțională
conform planului individualizat de asistență și îngrijire în 2018. 30,6%
dintre furnizorii investigați au declarat că nu aveau cabinete/săli de
gimnastică la momentul anchetei, iar 28,9% au menționat că nu aveau
camere cu destinație specială pentru terapii de recuperare/reabilitare
funcţională. Datele culese arată că 65,4% dintre persoanele vârstnice
beneficiaseră în 2018 de terapii de recuperare/reabilitare funcțională
conform planului individualizat de asistență și îngrijire.

Tabelul 25. Situația înregistrată pentru indicatorii privind


recuperarea/reabilitarea funcțională a beneficiarilor

Număr total
indicat de
toți furnizorii
Numărul total de beneficiari de terapii de recuperare/ 6833
reabilitare funcțională conform planului individualizat de
asistență și îngrijire în 2018 (psihoterapie, kinetoterapie,
terapie prin masaj, hidroterapie, termoterapie, balneoterapie,
fizioterapie, terapii de expresie şi ocupaţionale, terapii
speciale pentru diverse deficienţe motorii şi senzoriale,
terapii de relaxare etc.)
Numărul total cabinete/săli gimnastică la momentul anchetei 222
Numărul total camere cu destinație specială pentru terapii de 248
recuperare/reabilitare funcţională oferite la momentul
anchetei
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

60
Creșterea calității îngrijirii relaționată de realizarea serviciilor/
terapiilor de recuperare/reabilitare funcțională în centrele rezidențiale de tip
cămine pentru persoane vârstnice și centre de tip respiro/centre de criză
necesită, de asemenea, o serie de îmbunătățiri, 75,3% dintre furnizorii
intervievați considerând că îmbunătățirile referitoare la dotările necesare
pentru realizarea serviciilor/terapiilor de recuperare/reabilitare funcțională
sunt necesare în centrele rezidențiale pe care le coordonează (Tabelul 26).
Îmbunătățirile cu privire la personalul implicat în realizarea serviciilor
terapiilor de recuperare/reabilitare funcțională a obținut, de asemenea, un
procent de menționare ridicat: 61,7%.

Tabelul 26. Îmbunătățiri necesare în vederea creșterii calității îngrijirii la nivelul


căminului pentru persoane vârstnice/centrului respiro/criză relaționate de
serviciile de asistență pentru sănătate și recuperare/reabilitare funcțională

% furnizorilor
care au declarat
că sunt necesare
îmbunătățiri
Dotările necesare pentru realizarea serviciilor/terapiilor de 75,3
recuperare/reabilitare funcțională
Personalul implicat în realizarea serviciilor terapiilor de 61,7
recuperare/reabilitare funcțională
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

În cazul furnizorilor care aveau cămine pentru persoane vârstnice


varianta de răspuns care a atins procentul maximal de menționare a fost cea
privind îmbunătățirile cu privire la dotările necesare pentru realizarea
serviciilor/terapiilor de recuperare/reabilitare funcțională: 75,0%. Pentru
furnizorii care dețineau centre respiro/centre de criză (N: 3) toate variantele
specificate mai sus au obținut aceleași frecvențe de menționare ca necesitate
pentru furnizori (100%).

3.2.5. Procesul de integrare/reintegrare socială a beneficiarilor

Potrivit standardelor minime de calitate procesul de integrare/reintegrare


socială are în vedere modul în care beneficiarii sunt încurajaţi şi sprijiniţi
să-şi menţină contactele sociale sau, după caz, să revină în familie şi în
comunitate. Datele calitative culese prin focus grupurile regionale au indicat
că acest proces este condiționat de activitatea de recuperare/reabilitare
funcțională. De asemenea, furnizorii participanți la focus grupurile regionale
au relaționat integrarea/reintegrarea socială a beneficiarilor în accepțiune

61
mai largă cu menținerea unui vieți independente, rolul activităților de
socializare și de implicare în activități gospodărești fiind unul extrem de
important. De aceea beneficiarii cu un grad relativ de independență ar trebui
menținuți în servicii de îngrijire la domiciliu sau în locuințe protejate pentru
a asigura o mai bună integrare socială a acestora. Acest lucru este susținut
și prin literatura de specialitate în domeniu (Bond și Corner, 2018; Gobbens,
2018; OECD/EU, 2013).
Datele culese în cadrul anchetei arată că, dintre furnizorii care au
răspuns la chestionar, doar 12,7% au declarat că nu au avut colaborări cu
alte instituții în vederea derulării de activități de socializare în care au fost
implicați beneficiarii în anul 2018. Numărul sesiunilor de informare cu
privire la menținerea unui stil de viață sănătos (consemnat în registrul de
evidență privind informarea beneficiarilor) a fost de 3061, iar numărul
activităților de socializare organizate cu membrii comunității (conform
planului de activități de socializare) a fost 6245 (Tabelul 27).

Tabel 27. Indicatori privind menținerea unui stil de viață sănătos și a unei vieți
active a beneficiarilor

Număr total indicat


de toți furnizorii
Numărul sesiunilor de informare cu privire la menținerea 3061
unui stil de viață sănătos (consemnat în registrul de
evidență privind informarea beneficiarilor)
Numărul activităților de socializare cu membrii 6245
comunității organizate (conform planului de activități de
socializare)
Numărul de beneficiari implicați în activități de 7405
socializare cu membrii comunității
Numărul de colaborări cu alte instituții în vederea 1213
derulării de activități de socializare în care sunt implicați
beneficiarii
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

Existența și menținerea unei vieți sociale a beneficiarilor constituie


un obiectiv important care se răsfrânge direct asupra vieții beneficiarilor
(Greve, 2017). 66,3% dintre furnizorii intervievați considerau că
îmbunătățirile referitoare la activitățile de socializare la nivelul comunității
sunt necesare în centrele rezidențiale pe care le coordonau. Îmbunătățirile
cu privire la activitățile de menținere a relației cu familia au obținut, de
asemenea, un procent de menționare ridicat: 49,8%.

62
Tabel 28. Îmbunătățiri necesare în vederea existenței unei vieți sociale a
beneficiarilor la nivelul căminului pentru persoane vârstnice/centrului de tip
respiro/locuinței protejate
Domenii de intervenție % furnizorilor
care au declarat
că sunt necesare
îmbunătățiri
Activități de socializare la nivelul comunității 66,3
Activități de menținere a relației cu familia 49,8
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

În cazul furnizorilor care dețineau cămine pentru persoane vârstnice


indicatorul care a atins procentul maximal de menționare a fost cel privind
îmbunătățirile cu privire la activități de socializare la nivelul comunității:
66,7%. Pentru furnizorii care aveau locuințe protejate ((N: 7) ambii
indicatori menționați constituiau o prioritate (57,1%), în timp ce pentru
furnizorii care dețineau centre respiro/centre de criză (N: 3) activitățile de
socializare la nivelul comunității au obținut procentul de menționare cel mai
ridicat (100%).
Datele din cercetarea calitativă derulată (focus grupuri regionale)
indicau faptul că procesul de integrare/reintegrare socială este condiționat în
opinia majorității furnizorilor participanți la focus grupuri de procesul de
recuperare/reabilitare funcțională. În acest context, datele obținute prin
anchetă reflectă situația descrisă prin rezultatele calitative de cercetare,
dintre furnizorii participanți la anchetă, 17,6% declarând că nu au avut
activități de facilitare a integrării/reintegrării în familie în anul 2018, iar
22,9% că nu au avut activități de facilitare a integrării/reintegrării în
comunitate în general în anul 2018.
Prin raportare la numărul total de beneficiari declarat de către
furnizorii participanții la anchetă (10.441 de beneficiari), doar 27% dintre
beneficiari au fost implicați în activități de facilitare a integrării/reintegrării
în familie și 28% în activitățile de facilitare a integrării/reintegrării în
comunitate în general.

Tabel 29. Indicatori privind integrarea/reintegrarea în familie/comunitate


Număr total indicat
de toți furnizorii
Numărul de activități de facilitare a integrării/ 2331
reintegrării în familie
Numărul de beneficiari implicați în activități de facilitare 2763
a integrării/reintegrării în familie

63
Număr total indicat
de toți furnizorii
Numărul activități de facilitare a integrării/reintegrării în 2196
comunitate în general
Numărul de beneficiari implicați în activitățile de 2931
facilitare a integrării/reintegrării în comunitate în
general
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

41,5% dintre furnizorii intervievați considerau că îmbunătățirile


referitoare la activitățile de facilitare a integrării/reintegrării în familie și
în comunitate în general sunt necesare în centrele rezidențiale pe care le
coordonează. Îmbunătățirile cu privire la activitățile de facilitare a
integrării/reintegrării în familie au obținut un procent de menționare mai
diminuat: 33,5%. Potrivit datelor culese prin cercetarea calitativă (8 focus
grupuri regionale) procesul de integrare/reintegrare socială și activitățile de
socializare în care sunt implicați beneficiarii unui centru rezidențial au o
specificitate aparte dată atât de particularitățile beneficiarilor, cât și
specificul unităților de rezidență ale acestora. Datele calitative culese prin
focus grupuri susțin necesitatea dezvoltării unor servicii comunitare de
socializare.

Tabel 30. Îmbunătățiri necesare în vederea integrării/reintegrării sociale a


beneficiarilor

Domenii de intervenție % furnizorilor


care au declarat
că sunt necesare
îmbunătățiri
Activități de facilitare a integrării/reintegrării în familie și în 41,5
comunitate în general
Activități de facilitare a integrării/reintegrării în familie 33,5
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

În cazul furnizorilor care dețineau cămine pentru persoane vârstnice


indicatorul care a atins procentul maximal de menționare a fost cel privind
îmbunătățirile cu privire la activitățile de facilitare a integrării/reintegrării
în familie și în comunitate în general: 42,4%. Pentru furnizorii care aveau
locuințe protejate (N: 7) ambii indicatori menționați nu constituiau o
prioritate decât într-un procent mic, 13,7%, în timp ce pentru furnizorii care
dețineau centre respiro/centre de criză (N: 3) activitățile de facilitare a
integrării/reintegrării în familie, cât și în comunitate în general au fost
declarate ca necesare în procent de 33,3%.

64
3.2.6. Factori care influențează calitatea îngrijirii

Literatura de specialitate (Institute of Medicine, 1986) indică faptul că o


reglementare eficientă a domeniului îngrijirii de lungă durată este esențială,
dar aceasta nu este suficientă pentru a asigura o calitate înaltă a îngrijirii și o
calitate a vieții crescută în instituțiile care furnizează servicii de acest tip.
Alți factori sunt importanți: (1) implicarea activă a beneficiarilor și
consultarea eficientă a acestora; (2) interesul și implicarea activă a
comunității în centrele care asigură îngrijire de lungă durată și (3) motivația
pozitivă din partea proprietarilor/ managerilor instituțiilor de îngrijire de
lungă durată, precum și un personal bine instruit, bine supravegheat și
motivat corespunzător. Primii doi factori sunt necesari pentru a contribui la
îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor și influențează interesul și
performanțele autorităților de reglementare, precum și atitudinile și
comportamentul conducerii și al personalului instituțiilor de îngrijire de
lungă durată. Al treilea factor este esențial pentru îngrijirea de înaltă calitate.
Presiunile din partea autorităților de reglementare și din partea
beneficiarilor pot influența, în mod cert, atitudinea și comportamentul
personalului de conducere și al personalului din astfel de centre, dar aceste
presiuni nu sunt suficiente pentru a determina schimbarea atitudinii
conducerii și a personalului și pentru a atrage personal calificat în vederea
oferirii de îngrijire înalt calitativă beneficiarilor. Dorința de performanțe
excelente și capacitatea de a crea climatul care va atrage profesioniști
extrem de motivați și bine calificați să lucreze în centrele de îngrijire de
lungă durată trebuie să fie alimentată din interior și de instituțiile de
învățământ care formează și influenţează valorile, atitudinile și standarde
etice specifice acestui tip de personal (Institute of Medicine, 1986).
Datele calitative culese prin focus grupurile regionale indică faptul
că fluctuația de personal, dar și calitatea resursei umane care lucrează în
domeniul serviciilor sociale furnizate în sistem rezidențial persoanelor
vârstnice reprezintă factori importanți care influențează major calitatea
îngrijirii persoanelor vârstnice, aceasta având de suferit atunci când în
centrele rezidențiale există o fluctuație de personal crescută. Este pusă în
discuție chiar și existența unor deductibilități fiscale pentru personalul care
lucrează în astfel de servicii pentru a asigura menținerea personalului.
Datorită specificului activităților centrelor de acest tip și tipului de
beneficiari cu care vin în contact angajații unui centru rezidențial pentru
vârstnici este necesară participarea periodică la cursuri de formare/
perfecționare care să îi ajute în gestionarea situațiilor cu care se confruntă.
Prezentăm în acest sub-capitol valorile indicatorilor construiți pe
baza standardelor minime de calitate existente în domeniul licențierii

65
serviciilor sociale cu privire la factorii care pot influența calitatea îngrijirii
în centrele rezidențiale de îngrijire de lungă durată destinate persoanelor
vârstnice.
Spațiile în aer liber sunt importante pentru beneficiarii unui centru
rezidențial pentru că asigură infrastructura necesară facilitării activităților de
odihnă și socializare. Dintre furnizorii participanți la anchetă, 12,6% au
declarat că nu au terase/balcoane care să permită repausul în aer liber în
cadrul căminelor pentru persoane vârstnice/centrelor respiro/locuințelor
protejate, iar 1,7% dintre furnizorii investigați au declarat că nu au spații pe
teren exterior destinate relaxării sau desfășurării activităților în aer liber.

Tabel 31. Indicatori privind infrastructura necesară activităților de


odihnă/socializare
Număr total indicat
de toți furnizorii
Numărul de camere de odihnă/socializare 1480
Numărul de terase/balcoane care permit repausul în aer 1223
liber
Numărul de spații pe teren exterior destinate relaxării sau 508
desfășurării activităților în aer liber
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

Nevoia amenajării spațiilor de relaxare exterioare (bănci, foișoare,


spații verzi, spații pentru gospodărirea proprie etc.) era resimțită de 49%
dintre furnizorii participanți la anchetă, urmată de necesitatea îmbunătățirii
spațiilor în aer liber destinate relaxării sau desfășurării activităților, cu un
procent de menționare printre furnizori de 36,8% (Tabelul 32).

Tabel 32. Îmbunătățiri necesare la nivelul căminului pentru persoane


vârstnice/centrului de tip respiro/locuinței protejate care influențează calitatea
îngrijirii

Domenii de intervenție % furnizorilor


care au declarat
că sunt necesare
îmbunătățiri
Amenajarea spațiilor exterioare (bănci, foișoare, spații verzi,
spații pentru gospodărirea proprie etc.) 49,0
Spațiile în aer liber destinate relaxării sau desfășurării
activităților 36,8
Amenajarea dormitoarelor 32,0
Implicarea beneficiarilor în stabilirea meniurilor, prepararea
alimentelor și servirea meselor 28,7

66
Domenii de intervenție % furnizorilor
care au declarat
că sunt necesare
îmbunătățiri
Camerele de odihnă/socializare 26,3
Siguranța spațiilor igienico-sanitare pentru beneficiari 26,3
Facilitarea accesului în spațiile exterioare 24,7
Igienizarea dotărilor și echipamentelor centrului 18,2
Accesibilitatea spațiilor igienico-sanitare pentru beneficiari 17,8
Dotarea cu echipamente și instalații care asigură lumină și o
ventilație naturală 16,6
Igienizarea spațiilor centrului 16,6
Facilitarea accesului în spațiile comune 16,2
Spațiile destinate preparării și păstrării alimentelor 15,4
Spațiile de servire a meselor 14,6
Spaţii igienico-sanitare pentru beneficiari 14,2
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

În cazul furnizorilor care dețineau cămine pentru vârstnici


indicatorul care a atins procentul maximal de menționare a fost cel privind
îmbunătățirile referitoare la amenajarea spațiilor exterioare (bănci, foișoare,
spații verzi, spații pentru gospodărirea proprie etc.): 48,9%. Pentru furnizorii
care aveau centre respiro/centre de criză (N: 3), spațiile în aer liber destinate
relaxării sau desfășurării activităților sunt cele care necesită cele mai multe
îmbunătățiri. În cazul furnizorilor care dețineau locuințe protejate, atât
îmbunătățirile referitoare la amenajarea spațiilor exterioare (bănci, foișoare,
spații verzi, spații pentru gospodărirea proprie etc.), cât și îmbunătățirile
care trebuiau aduse spațiilor în aer liber destinate relaxării sau desfășurării
activităților au obținut frecvențe de menționare maximale (100%).
O bună integrarea a beneficiarilor poate fi realizată și prin antrenarea
acestora în activitățile gospodărești ale centrelor rezidențiale, în cazul acelor
beneficiari care pot desfășura astfel de activități. Deși doar 16,1% dintre
furnizorii participanți la anchetă au declarat că nu au avut beneficiari
implicați în stabilirea meniurilor, prepararea alimentelor și servirea meselor
în anul 2018, prin raportare la numărul total de beneficiari declarat de către
furnizori, datele arată că doar 31,1% dintre beneficiari au fost implicați în
stabilirea meniurilor, prepararea alimentelor și servirea meselor în anul
2018.
Analizând gradul de mulțumire al furnizorilor de servicii de îngrijire
privind capacitatea instituției lor de a realiza evaluarea nevoilor
beneficiarilor s-a constatat că 95,6% dintre aceștia erau mulțumiți și foarte

67
mulțumiți (Tabelul 33). Gradul de mulțumire a fost cel mai ridicat în cazul
centrelor de tip respiro/centrelor de criză (N:3, 100,0%), apoi în cazul
căminelor pentru persoane vârstnice (95,8%) și cel mai redus în cazul
locuințelor protejate (N: 7, 85,7%).

Tabelul 33. Gradul de mulțumire cu privire la capacitatea centrelor rezidenţiale


de a realiza evaluarea nevoilor beneficiarilor (%)
Categoria de răspuns % furnizorilor
Foarte mulțumit 47,8
Mulțumit 47,8
Nici mulțumit, nici nemulțumit 3,6
Destul de nemulțumit 0,8
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

91,5% din furnizori au afirmat că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți


cu privire la capacitatea centrului de a implica beneficiarii în procesul de
evaluare/reevaluare a nevoilor acestora (Tabelul 34). Proporția celor
mulțumiți și foarte mulțumiți este ușor mai redusă în cazul locuințelor
protejate (N: 7, 85,8%) față de procentul înregistrat în cazul căminelor
pentru persoane vârstnice (91,6%) și centrelor de tip respiro/criză (N. 3,
100%).

Tabelul 34. Gradul de mulțumire cu privire la capacitatea centrelor rezidenţiale


de a implica beneficiarii în procesul de evaluare/reevaluare a nevoilor acestora
(%)

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 38,1
Mulțumit 53,4
Nici mulțumit, nici nemulțumit 7,7
Destul de nemulțumit 0,8
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 3677

În proporție și mai mare (96,8%) furnizorii de servicii s-au declarat


mulțumiți și foarte mulțumiți cu privire la capacitatea lor de a rezolva
cazurile interne de abuz și de neglijare a beneficiarilor (Tabelul 35).
Procentajul celor mulțumiți atinge chiar și 100% în cazul centrelor de tip
respiro/centrelor de criză și locuințelor protejate.

68
Tabel 35. Gradul de mulțumire cu privire la capacitatea centrelor rezidenţiale de
a rezolva cazurile interne de abuz și neglijare a beneficiarilor (%)

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 57,5
Mulțumit 39,3
Nici mulțumit, nici nemulțumit 3,2
Destul de nemulțumit -
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

Într-o proporție ceva mai mică (81,4%) furnizorii de servicii se


declară mulțumiți și foarte mulțumiți cu privire la capacitatea centrului de a
monitoriza activitățile întreprinse de beneficiari pe perioada în care nu se
află în incinta centrului (Tabel 36). În cazul centrelor de tip respiro/centrelor
de criză furnizorii s-au declarat în procent mai mic mulțumiți (66,7%),
comparativ cu procentul înregistrat în cazul căminelor pentru persoane
vârstnice (81,9%) și locuințelor protejate (71,5%).

Tabel 36. Gradul de mulțumire cu privire la capacitatea centrelor rezidențiale de


a monitoriza activitățile întreprinse de beneficiari pe perioada în care nu se află în
incinta centrului (%)

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 33,6
Mulțumit 47,8
Nici mulțumit, nici nemulțumit 15,4
Destul de nemulțumit 3,2
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr.3677

89% din furnizori au declarat că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți


cu privire la capacitatea centrului de a facilita participarea beneficiarilor la
stabilirea obiectivelor și priorităților de dezvoltare a centrului în vederea
creșterii calității serviciilor (Tabel 37). Gradul de mulțumire este mai ridicat
în cazul căminelor pentru persoane vârstnice (89,5%) și locuințelor protejate
(85,7%) și mai redus în cazul centrelor de tip respiro/centrelor de criză
(66,7%).

69
Tabel 37. Gradul de mulțumire cu privire la capacitatea centrului de a facilita
participarea beneficiarilor la stabilirea obiectivelor și priorităților de dezvoltare a
centrului rezidențial în vederea creșterii calității serviciilor (%)

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 37,2
Mulțumit 51,8
Nici mulțumit, nici nemulțumit 8,9
Destul de nemulțumit 2,1
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 3677

Cu privire la capacitatea centrului rezidențial de a facilita


participarea personalului la stabilirea obiectivelor și priorităților de
dezvoltare a centrului în vederea creșterii calității serviciilor 94,4% din
furnizori au declarat că erau mulțumiți și foarte mulțumiți cu privire la acest
aspect (Tabel 38). Gradul de mulțumire este ridicat în cazul căminelor
pentru persoane vârstnice (94,9%), ceva mai redus în cazul locuințelor
protejate (85,8%) și mult mai scăzut în cazul centrelor de tip
respiro/centrelor de criză (66,7%).

Tabel 38. Gradul de mulțumire cu privire la capacitatea centrelor rezidenţiale de


a facilita participarea personalului la stabilirea obiectivelor și priorităților de
dezvoltare ale centrului rezidențial în vederea creșterii calității serviciilor (%)

Categoria de răspuns % furnizorilor


Foarte mulțumit 46,2
Mulțumit 48,2
Nici mulțumit, nici nemulțumit 4,9
Destul de nemulțumit 0,7
Nemulțumit -
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 3677

Potrivit datelor calitative culese prin focus grupurile regionale


fluctuația de personal, dar și calitatea resursei umane care lucrează în
domeniul serviciilor sociale furnizate în sistem rezidențial persoanelor
vârstnice, reprezintă unul dintre factorii care influențează major calitatea
îngrijirii persoanelor vârstnice dependente. Există un deficit major al forței
de muncă din acest sector, iar menținerea personalului presupune mai mult
decât plata unor drepturi salariale atractive în contextul salarizării mult mai

70
avantajoase a aceleiași categorii de personal în alte domenii de activitate. De
aceea, formarea continuă a personalului din acest sector este foarte
importantă. Potrivit datelor culese, 53,8% dintre furnizorii participanți la
ancheta CAWI au declarat că personalul de specialitate de îngrijire şi
asistenţă al centrelor rezidențiale a fost implicat în cursuri de
formare/perfecționare care să dezvolte competențe tehnice și tehnologice
specifice postului în anul 2018, 40,5% au declarat că au avut personal
implicat în cursuri de formare/perfecționare care au avut în vedere
îmbunătățirea comunicării în relația cu vârstnicii și doar 27,5% au declarat
că personalul a fost implicat în cursuri axate pe gestionarea stresului
emoțional în relația cu vârstnicii

Tabel 39. Participarea la cursuri de formare/perfecționare în anul 2018 a


personalului de specialitate de îngrijire şi asistenţă (personal de specialitate şi
personal auxiliar)
% furnizorilor
care au
menționat tipul
de curs
Cursuri de formare care să dezvolte competențe tehnice și
tehnologice specifice postului 53,8
Cursuri de formare care să aibă în vedere îmbunătățirea
comunicării în relația cu vârstnicii 40,5
Cursuri de formare care să aibă în vedere gestionarea
stresului emoțional în relația cu vârstnicii 27,5
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 3677

În cazul furnizorilor care dețineau cămine pentru persoane vârstnice,


cei mai mulți au menționat cursurile de formare menite a dezvolta
competențele tehnice și tehnologice specifice postului care au înregistrat
54,9% menționări. În cazul locuințelor protejate (N: 7), toate cele trei tipuri
de cursuri au obținut 28,6% procent de menționare, iar în cazul centrelor
respiro/de criză (N: 3) cursurile de formare care au în vedere gestionarea
stresului emoțional în relația cu vârstnicii au obținut procent maximal de
menționare: 66,7%.
Ca urmare a participării personalului de specialitate de îngrijire şi
asistenţă la cursuri de formare în anul 2018 a crescut calitatea serviciilor de
îngrijire oferite în cadrul centrelor în cazul a 69,6% dintre furnizori, potrivit
declarațiilor acestora. Deși doar 27,5% din cursuri au fost axate pe
gestionarea stresului emoțional în relația cu vârstnicii, ca urmare a
participării personalului de specialitate de îngrijire şi asistenţă la cursuri de
formare în anul 2018 a crescut capacitatea personalului de a gestiona

71
situațiile stresante din punct de vedere profesional în cazul a 59,5% dintre
furnizori și a scăzut numărul de personal care s-a plâns de o suprasolicitare
fizică/emoțională la locul de muncă în cazul a 50,2% dintre furnizorii
intervievați (Tabelul 40).

Tabel 40. Efecte ale participării la cursuri de instruire și formare în anul 2018

% furnizorilor
care au
menționat tipul
de curs
A crescut calitatea serviciilor de îngrijire oferite în cadrul
centrului 69,6
A crescut calitatea vieții beneficiarilor din cadrul centrului 67,6
A crescut capacitatea personalului de a gestiona situațiile
stresante din punct de vedere profesional 59,5
A scăzut numărul de personal care s-a plâns de o
suprasolicitare fizică/emoțională la locul de muncă 50,2
Sursa datelor: Anchetă CAWI proiect PSCD nr. 3677

Pentru furnizorii care dețineau cămine pentru persoane vârstnice


ierarhia menționată se menține, indicatorul care a atins procentul maximal
de menționare fiind cel care a vizat creșterea calității serviciilor de îngrijire
oferite în cadrul centrului rezidențial ca urmare a participării personalului la
cursuri de formare profesională: 68,4%. În cazul furnizorilor care aveau
locuințe protejate (N: 7) și centre respiro/de criză (N:3) nu a putut fi
identificată o ierarhie a consecințelor pozitive ale participării la cursuri,
efectele obținute înregistrând valori aproximativ egale, exceptând valoarea
mai scăzută pentru indicatorul scăderea numărului de personal care s-a
plâns de o suprasolicitare fizică/emoțională la locul de muncă înregistrată
pentru centrele respiro/criză.
Necesitatea participării periodice a personalului de specialitate la
cursuri de formare profesională este susținută și prin datele calitative
obținute în cadrul celor 8 focus grupuri regionale. Datorită specificului
activităților centrelor rezidențiale și tipului de beneficiari cu care vin în
contact, pentru angajații unui centru rezidențial pentru vârstnici este
necesară participarea periodică la cursuri de formare/perfecționare care să îi
ajute în gestionarea situațiilor cu care se confruntă.

72
3.2.7. Concluzii cu privire la evalurea calității îngrijirii

Rezultatele anchetei care a avut în vedere calcularea indicatorilor privind


calitatea îngrijirii la nivelul căminelor pentru persoane vârstnice, centrelor
de tip respiro/centrelor de criză și locuințelor protejate arată faptul că
serviciile oferite în aceste unități sunt adaptate gradului de dependență a
beneficiarilor, grad de dependență generat în principal de nevoile de
îngrijire specifice pe care aceștia le au. Datele înregistrate indică faptul că
ponderea beneficiarilor care nu se pot îngrijiri singuri este mult superioară
celor se pot îngrijiri singuri: 69,9% beneficiari care au nevoie de asistare
din partea personalului specializat (pentru activități care privesc spălat
parțial sau total, bărbierit, pieptănat, îmbrăcat/dezbrăcat, încălțat/descălțat,
transfer în fotoliu, deplasare în interiorul camerei etc.), comparativ cu 30,1%
beneficiari care nu necesită asistare din partea personalului de specializate.
Sistemul de servicii de îngrijire de lungă durată pare a fi depășit din
perspectiva cererilor de preluare a tuturor beneficiarilor cu nevoi, un
indicator în acest sens fiind numărul cererilor în așteptare, din ce în ce mai
mare de la un an la altul. Datele anchetei arată că numărul cererilor în
așteptare a crescut în cazul a 56% dintre furnizorii participanți la anchetă în
anul 2018, comparativ cu anul 2017. Conform datelor cercetării calitative
vârstnicii beneficiari ajung în astfel de centre ca urmare a unor situații
familiale care fac imposibilă gestionarea activităților zilnice cotidiene, dar și
a celor instrumentale, de aici necesitatea pentru servicii de îngrijire
personală și servicii de asistență pentru sănătate. Ajutorul oferit de către
căminele pentru persoane vârstnice, centrele de tip respiro/centrele de criză,
locuințele protejate se dovedește a fi esențial pentru acești beneficiari, de
aceea modul în care sunt oferite serviciile capătă valențe importante pentru
crearea unui mediu socio-familial care să compenseze casa (familia) pe care
nu o mai au sau care i-a uitat.
Majoritatea furnizorilor intervievați (peste 97%) se declară foarte
mulțumiți și mulțumiți de serviciile de îngrijire personală oferite în cazul
beneficiarilor care necesită asistență din partea personalului de specialitate.
Procentul de mulțumire înregistrat cu privire la serviciile de îngrijire
personală rămâne ridicat și în cazul beneficiarilor imobilizați la pat (94%),
dar ușor diminuat față de cel înregistrat în cazul beneficiarilor care necesită
asistență din partea personalului de specialitate. Creșterea calității îngrijirii
în centrele rezidențiale de tip cămine pentru persoane vârstnice, centre de tip
respiro/centre de criză, locuințe protejate necesită însă o serie de
îmbunătățiri, 49,9% dintre furnizorii intervievați considerând că dotările
necesare realizării serviciilor de îngrijire trebuie îmbunătățite. De asemenea,
asigurarea asistenței calificate pentru menținerea igienei personale a

73
beneficiarilor aflați în situația de dependență este necesar a fi îmbunătățită
(procent de menționare 39,7%), precum și asigurarea asistenței necesare
beneficiarilor aflați în situație de dependență pentru realizarea activităților
zilnice (procent de menționare 39,3%).
Serviciile de asistență pentru sănătate oferite de către căminele
pentru persoane vârstnice și centrele de tip respiro/centrele de criză sunt, de
asemenea, evaluate pozitiv de majoritatea furnizorilor de astfel de servicii,
dar indicatorul scade în valoare ușor, pe măsură ce gradul de dependență al
beneficiarilor crește, acest lucru arătând o nevoie de îmbunătățire a
serviciilor în cazul beneficiarilor imobilizați la pat. Astfel, pentru
beneficiarii care se pot îngriji singuri ponderea celor care se declară foarte
mulțumiți și mulțumiți de aceste servicii este de 97,1%, pentru beneficiarii
care nu se pot îngriji singuri procentul înregistrat este de 96,3%, iar pentru
beneficiarii imobilizați la pat cei mulțumiți și foarte mulțumiți înregistrează
un procent de 93,9%. Necesarul de personal calificat pentru asigurarea
serviciilor de asistență pentru sănătate reprezintă o prioritate pentru
furnizori. Există un deficit de personal mai ales pentru categoria de personal
infirmiere, unde deficitul de personal înregistrat la nivel furnizorilor a fost
de 25,1%, urmat îndeaproape de deficitul de personal pentru categoria
asistenți medicali, unde procentul înregistrat a fost calculat la 16,8%.
Calitatea profesională a personalului de îngrijire este un domeniu în care
schimbările sunt încă necesare, criza de personal pe acest palier de servicii
sociale fiind una acutizată de-a lungul anilor și care se răsfrânge direct
asupra calității îngrijirii și, în final, asupra calității vieții beneficiarilor. Pe
acest deficit al forței de muncă din acest sector intervine și problema
menținerii personalului, proces influențat de o multitudine de factori.
Nivelul scăzut de salarizare a personalului din aceste servicii reprezintă o
problemă importantă care se răsfrânge direct asupra calității serviciilor
sociale furnizate beneficiarilor. Deficitul de personal se resimte și în zona de
monitorizare a activităților întreprinse de beneficiari în perioada când nu
se află în incinta centrului, doar 81,4% dintre furnizorii de servicii
declarându-se mulțumiți și foarte mulțumiți cu privire la capacitatea de
monitorizare pe acest aspect.
În acord cu standardele minime de calitate pentru aceste servicii
sociale procesul de integrare/reintegrare socială are în vedere modul în care
beneficiarii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să-şi menţină contactele sociale sau,
după caz, să revină în familie şi în comunitate. Acest proces este condiționat
însă de activitățile de recuperare/reabilitare funcțională. Existența și
menținerea unei vieți sociale a beneficiarilor constituie un obiectiv
important care se răsfrânge direct asupra vieții acestora. De aceea, 66,3%
dintre furnizorii intervievați consideră că îmbunătățirile referitoare la

74
activitățile de socializare la nivelul comunității sunt necesare în centrele
rezidențiale pe care le coordonează. Îmbunătățirile cu privire la activitățile
de menținere a relației cu familia au obținut, de asemenea, un procent de
menționare ridicat: 49,8%. Conform datelor cercetării calitative vârstnicii
consideră aspectele legate de socializare ca fiind importante, dar implicarea
în aceste activități depinde de vârsta și de gradul de dependență. Datele
culese arată însă că mai sunt încă furnizori care nu au colaborări cu alte
instituții în vederea derulării de activități de socializare în care să fie
implicați beneficiarii (12,7% dintre furnizori au declarat că nu au avut
colaborări cu alte instituții în vederea derulării de activități de socializare în
care să fi fost implicați beneficiarii în anul 2018).
Crearea unui mediu ambiental care să permită ieșiri în spații verzi,
special amenajate este valorizată pozitiv de beneficiarii de astfel de servicii.
Nevoia amenajării spațiilor de relaxare exterioare (bănci, foișoare, spații
verzi, spații pentru gospodărirea proprie etc.) este resimțită de 49% dintre
furnizorii participanți la anchetă, urmată de necesitatea îmbunătățirii
spațiilor în aer liber destinate relaxării sau desfășurării activităților, cu un
procent de menționare printre furnizori de 36,8%.
Datorită specificului activităților centrelor rezidenţiale și tipului de
beneficiari cu care vin în contact, pentru angajații unui centru rezidențial
destinat vârstnicilor este necesară participarea periodică la cursuri de
formare/perfecționare care să îi ajute în gestionarea situațiilor cu care se
confruntă. Pe fondul deficitului de personal în sectorul îngrijirii de lungă
durată a persoanelor vârstnice, formarea continuă a personalului din acest
sector reprezintă o necesitate exprimată și susținută de furnizorii
participanți la anchetă. Potrivit datelor culese, 53,8% dintre furnizori au
declarat că personalul de specialitate de îngrijire şi asistenţă a fost implicat
în cursuri de formare care au avut în vedere competențe tehnice și
tehnologice specifice postului în anul 2018, 40,5% au declarat că personalul
a participat la cursuri de formare axate pe îmbunătățirea comunicării în
relația cu vârstnicii și doar 27,5% dintre furnizori au declarat că au avut
personal participant la cursuri axate pe gestionarea stresului emoțional în
relația cu vârstnicii.
Pornind de la testarea indicatorilor construiți pentru centrele
rezidențiale în regim permanent/temporar care furnizează servicii de tip
cămine pentru persoane vârstnice - cod serviciu social 8730 CR-V-I, centre
de tip respiro/centre de criză - cod serviciu social 8730 CR-V-II, locuinţe
protejate - cod serviciu social 8730 CR-V-III și analizând rezultatele
anchetei CAWI care permit calcularea indicatorilor privind calitatea
îngrijirii în centrele rezidențiale anterior menționate, echipa de
implementare a proiectului din partea INCSMPS a construit un sistem de

75
indicatori care definesc calitatea îngrijirii în unitățile medico-sociale (centre
rezidențiale medico-sociale, centre rezidențiale de îngrijiri paleative). Ca și
în cazul centrelor rezidențiale în regim permanent/temporar care furnizează
servicii de tip cămine pentru persoane vârstnice - cod serviciu social 8730
CR-V-I, centre de tip respiro/centre de criză - cod serviciu social 8730 CR-
V-II, locuinţe protejate - cod serviciu social 8730 CR-V-III și în cazul
unităților medico-sociale (centre rezidențiale medico-sociale - cod serviciu
social 8710 CRMS-I, centre rezidențiale de îngrijiri paleative - cod serviciu
social 8710 CRMS-II), pornind de la cei 89 de indicatori definiți, a fost
elaborat un instrument de cercetare de tip chestionar aplicat CAWI
(Computer Assited Web Interviewing). Metodologia dezvoltată poate fi
utilizată periodic de către beneficiarul proiectului, Ministerul Muncii și
Justiției Sociale, în vederea evaluării calității îngrijirii în centrele rezidențiale
din sistemul de ÎLD din România.

76
4. Măsuri necesare îmbunătățirii calității serviciilor
de ÎLD

În contextul în care societățile îmbătrânite determină un număr tot mai mare


de persoane în vârstă, cu o fragilitate crescută, să apeleze la servicii de
îngrijire de lungă durată, furnizarea de servicii de îngrijire pe termen lung de
calitate - îngrijire sigură, eficientă și care să răspundă nevoilor - a devenit o
prioritate pentru guvernele naționale. Proiectarea serviciilor de îngrijire de
lungă durată este crucială pentru beneficiarii actuali și viitori din statele
membre UE. Cum pot însă guvernele naționale să reformeze sistemele de
îngrijire și să îmbunătățească viața beneficiarilor într-o perioadă de
schimbări radicale și reduceri financiare pentru sectorul public? Pentru a
asigura calitatea și eficiența în practica de îngrijire, guvernele naționale
necesită sprijinul cercetărilor și analizelor bazate pe dovezi. Dar la acest
moment mai rămân încă multe de făcut pentru a îmbunătăți măsurarea
bazată pe dovezi și îmbunătățirea calității serviciilor de îngrijire de lungă
durată în țările UE, inclusiv în România.
În sprijinul cercetărilor și analizelor bazate pe dovezi pentru
fundamentarea de propuneri de măsuri de politică în vederea îmbunătățirii
calității serviciilor de ÎLD echipa de proiect a INCSMPS a dezvoltat și
aplicat o metodologie de cercetare de tip Delphi care a permis identificarea
de acțiuni/programe menite a îmbunătăți calitatea serviciilor de ÎLD.

Aspecte metodologice

Metodologia de tip Delphi se bazează pe principii de evaluare și consens a


informațiilor colectate în runde succesive de intervievare on-line și, atunci
când este posibil, față în față (grupuri mini-Delphi). Metodologia dezvoltată
a avut în vedere implementarea în 4 faze succesive:

Faza 1 Chestionar auto-administrat CAWI (culegere informații,


analiză, generare chestionar pentru faza 2)
Perioada implementare: 24 iulie – 22 august 2019
Faza 2 Chestionar auto-administrat CAWI (culegere informații,
analiză, generare ghid de discuție pentru grupuri mini-Delphi
implementate în faza 3);
Perioada implementare: 29 august – 6 septembrie 2019

77
Faza 3 Organizare mini-grupuri Delphi (culegere informații, analiză,
generare chestionar pentru faza 4);
Perioada implementare: 11 septembrie 2019
Faza 4 Chestionar auto-administrat CAWI (culegere informații,
definitivare măsuri)
Perioada implementare: 16 septembrie – 20 septembrie 2019

Selecția experților participanți la implementarea metodologiei Delphi s-a


făcut în baza următoarelor criterii:

(1) Activitate în servicii de îngrijire de lungă durată destinate


persoanelor vârstnice sau în coordonarea activităților de asistență socială
specifice domeniului;
sau/și
(2) Cercetări și proiecte naționale/internaționale în domeniul serviciilor
de îngrijire de lungă durată.

Procesul de contactare a experților s-a desfășurat în perioada 17 iunie - 20


iulie 2019. Au fost transmise 30 de invitații de participare, rata de acceptare
fiind de 50%.
La metodologia de tip Delphi au colaborat 18 experți în domeniul
îngrijirii de lungă durată care au întrunit criteriile de selecție menționate,
afiliați la următoarele instituții/organizații: Asociația Directorilor
Instituțiilor pentru Vârstnici, Asociația Four Change, Asociația Habilitas -
Centru de resurse și formare profesională, Clinica de Geriatrie,
Gerontologie și Gerontopsihiatrie a Spitalului Clinic Elias, Căminul pentru
persoane Vârstnice al Municipiului București "Academician Nicolae Cajal",
Fundația Crucea Alb - Galbenă din România, Societatea Națională de
Cruce Roșie din România, Direcția Generală de Asistență Socială a
Municipiului București - DGASMB, Direcția Generală de Asistență Socială
și Protecția Copilului Bacău - DGASPC Bacău, Federația Organizațiilor
Nonguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS, Fundația Ana Aslan
International, Fundația Regală Margareta a României, Institutul de
Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Romane, Institutul de
Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române, Institutul Regional de
Oncologie Iași, Secretariatul Tehnic al Consiliului Național al Persoanelor
Vârstnice, Societatea Română de Gerontologie și Geriatrie, Universitatea
de Medicina și Farmacie "Grigore T. Popa" Iași.

78
Aspecte pozitive cu privire la modul de funcționare a serviciilor sociale de
ÎLD oferite persoanele vârstnice din România în sistemul rezidențial

Experții în ÎLD participanți la metodologia Delphi au identificat o serie de


aspecte pozitive cu privire la modul de funcționare a serviciilor sociale de
ÎLD oferite persoanele vârstnice din România în sistemul rezidențial care
pot fi arondate următoarelor categorii de aspecte: numărul și structura
serviciilor, calitatea serviciilor oferite și resursele umane implicate.
Astfel, în legătură cu prima direcție experții în ÎLD participanți rețin
ca aspecte pozitive creșterea în ultimii ani a numărului de centre rezidențiale
pentru persoane vârstnice, paleta mare de servicii oferite (mergând de la
acoperirea nevoilor de bază și până la stimularea socializării și implicării
beneficiarilor în diverse activități), condițiile bune de locuit în noile centre
etc. Este specificată ca element pozitiv și tendința de scădere a capacității
centrelor rezidențiale în paralel cu modularizarea serviciilor. Calitatea
serviciilor de îngrijire în sistem rezidențial pentru vârstnici este un aspect
menționat de un număr mare de respondenți. Faptul că există standarde
minime de calitate pentru aceste servicii și că acestea sunt adaptate la
standardele și cerințele UE în materie este văzut ca un element pozitiv. Se
amintește de asemenea calitatea bună a serviciilor de îngrijire, a serviciilor
de asistență medicală și a celor de recuperare/reabilitare oferite în sistem
rezidențial. Este deosebit de important faptul că centrele rezidențiale permit
urmărirea unui plan coerent de îngrijire pentru vârstnicii dependenți, precum
și identificarea nevoilor într-o continuă schimbare, dar și adaptarea
metodelor de îngrijire la respectivele nevoi. Permanența sprijinului pentru
beneficiari este un alt aspect pozitiv care a fost menționat. Personalul
implicat în serviciile de ÎLD oferite în sistem rezidențial este considerat în
mare parte bine pregătit și cu dorință de perfecționare prin cursuri de
formare profesională. Un alt aspect pozitiv menționat este existența ANPIS
care asigură vigilența în furnizarea serviciilor, descurajând furnizorii
neacreditați sau acordarea de servicii nelicențiate.

Aspecte negative cu privire la modul de funcționare a serviciilor sociale de


ÎLD oferite persoanele vârstnice din România în sistemul rezidențial

Aspectele negative care pot fi asociate funcționării serviciilor de ÎLD în


sistem rezidențial au făcut referire la trei categorii: finanțarea sistemului,
numărul și calitatea serviciilor acordate în sistem rezidențial și resursele
umane implicate în sistem.
Așa cum era de așteptat, mai mulți experți ÎLD au invocat ca aspect
negativ subfinanțarea sectorului (atât din surse publice – buget central și

79
bugete locale – cât și din surse private), având ca rezultat dotări precare,
spații neadecvate nevoilor persoanelor cărora li se acordă îngrijire, spații
insuficiente pentru socializare și petrecerea timpului liber în multe centre
rezidențiale etc. Experții în domeniul ÎLD au indicat ca aspect negativ și
numărul redus de locuri disponibile în centrele rezidențiale în raport cu
cererea de servicii de ÎLD, fapt ce conduce la liste lungi de așteptare și, de
asemenea, la suprapopularea centrelor. Tot un aspect negativ reținut este
distribuția inegală a centrelor rezidențiale pe teritoriul României și absența
acestora mai cu seamă în mediul rural. Conform informațiilor colectate
calitatea serviciilor lasă și ea uneori de dorit, iar monitorizarea acesteia se
face cu dificultate. Resursele umane implicate în sistem sunt considerate
insuficiente în raport cu cererea, greu de recrutat și de păstrat. Personalul
medical este insuficient, medicii geriatri sunt rari, lipsesc medicii specialiști
în nutriție etc. Personalul de îngrijire uneori are o pregătire deficitară și
există puține oportunități de formare continuă a personalului. Lipsa
obligativității obținerii unui atestat profesional în domeniul îngrijirii de
lungă durată pentru personalul centrelor rezidențiale este un alt aspect
negativ privind modul de funcționare a sistemului de ÎLD pe care experții
participanți la metodologia Delphi l-au identificat.

Măsuri/acțiuni cu rol în creșterea calității îngrijirii în centrele rezidențiale


cu regim permanent și semi-permanent din România

Experții în ÎLD participanți la metodologia Delphi au fost rugați să


identifice și să detalieze cinci măsuri pe care aceștia le consideră necesar a fi
implementate în următorii 3 ani în vederea creșterii calității îngrijirii în
centrele rezidențiale cu regim permanent și semi-permanent din România
destinate persoanelor vârstnice. În baza analizei răspunsurilor primite la
primul chestionar auto-administrat CAWI au fost identificate patru mari
tipologii de măsuri:

a) măsuri care țin de finanțarea sistemului:


- crearea unui mecanism de finanțare special destinat serviciilor
sociale pentru persoanele vârstnice;
- cofinanțare semnificativă a serviciilor de la nivelul bugetului de stat;
- investirea în tehnologii suportive special destinate persoanelor în
vârstă în așa fel încât acestea să fie accesibile grupurilor de vârstnici
din centrele rezidențiale;
- crearea pârghiilor legislative care să permită finanțarea
infrastructurii pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire – construcții,

80
renovări - care nu pot fi acoperite în prezent din procentul permis de
programele de finanțare europene.

b) măsuri care țin de modul de organizare a sistemului și de calitatea


serviciilor:
- integrarea serviciilor la nivel local, servicii relevante pentru o bună
calitate a vieții persoanelor vârstnice, dar și pentru o participare mai
activă la viața comunității;
- implicarea societății civile în activitățile centrelor rezidențiale;
- revizuirea periodică a standardelor de calitate prin consultarea
furnizorilor de servicii sociale și a altor actori implicați (organizații
care reprezintă interesele persoanelor vârstnice, organizații ale
beneficiarilor, organizații ale aparținătorilor);
- diversificarea serviciilor oferite în centrele rezidențiale, în special a
celor care vizează aparținătorii (consiliere psihologică, medierea
menținerii relației cu familia);
- implementarea unui sistem de monitorizare și evaluare a procesului
de furnizare a serviciilor sociale (sistem de raportare, operaționa-
lizare unitară de indicatori de monitorizare și evaluare etc.);
- înființarea unei structuri la nivel național care să gestioneze
domeniul ÎLD, similar cu structurile pentru persoanele cu dizabilități
și copii.

c) măsuri care privesc resursele umane implicate în implementarea


sistemului de ÎLD:
- creșterea numărului personalului din sistemul de ÎLD;
- măsuri de creștere a atractivității sectorului pentru forța de muncă
din domeniul social și conex;
- îmbunătățirea procesului de formare/perfecționare profesională a
personalului prin pregătirea continuă a acestuia;
- dezvoltarea unui program național de pregătire a resurselor umane
necesare furnizării de servicii pentru persoanele vârstnice;
- instruirea personalului în domeniul prevenirii abuzului;
- pregătirea continuă a personalului cu privire la modalități de
comunicare, relaționare cu persoanele vârstnice, managementul
timpului și al stresului;
- dezvoltarea unei rețele de voluntari pe componenta serviciilor de
îngrijire de lungă durată;
- stimularea revenirii în țară a persoanelor care lucrează în alte state ca
îngrijitori la domiciliu pentru persoane vârstnice.

81
d) alte tipuri de măsuri.
- verificarea modului în care autoritățile locale își îndeplinesc
obligația de a realiza analize sociale locale de nevoi în rândul
persoanelor vârstnice și de a dezvolta servicii în raport cu aceste
nevoi, cât mai aproape de domiciliul vârstnicilor;
- creșterea gradului de reprezentare a vârstnicilor în cadrul structurilor
care vizează acordarea serviciilor sociale la nivel local și județean
(comitete consultative pe lângă consiliile județene/locale);
- crearea unor fonduri speciale de cercetare științifică pentru a derula
programe de cercetare care sa aibă ca scop evaluarea periodică a
calității serviciilor de îngrijire de lungă durată;
- necesitatea implementării de noi tehnologii care să contribuie la
creșterea calității vieții vârstnicilor instituționalizați;
- dezvoltarea unui sistem de evidență electronică a tuturor persoanelor
care au beneficiat de servicii de ÎLD, cu toate informațiile necesare
trecute în acest sistem informatizat pentru ca, pe viitor, să se poată
culege date pentru diferite studii care să îmbunătățească procesul de
furnizare a serviciilor de ÎLD.
Pornind de la măsurile propuse, în faza doi a metodologiei Delphi au fost
definite 16 măsuri care au fost testate prin chestionar auto-administrat
CAWI:

Măsura 1: Crearea unei unităţi de coordonare (agenţie centrală) a


serviciilor de îngrijire de lungă durată (ÎLD) care să poată gestiona
problematica ÎLD şi monitoriza atât partea socială, cât şi cea medicală
(similar cu structurile existente pentru persoanele cu dizabilități și copii);

Măsura 2: Dezvoltarea de strategii locale specifice serviciilor de ÎLD (cu


obiective/măsuri/acțiuni/actori implicați) și monitorizarea implementării
acestor strategii;

Măsura 3: Dezvoltarea la nivel local de protocoale de colaborare


interinstituționale care să asigure coordonarea serviciilor sociale şi socio-
medicale acordate prin sistemul de ÎLD;

Măsura 4: Implementarea unui sistem electronic de monitorizare a


procesului de furnizare a serviciilor sociale și socio-medicale și a calității
acestor servicii (cu indicatori definiți prin metodologie aplicabilă în mod
unitar la nivel național);

82
Măsura 5: Stimularea participării personalului de specialitate de îngrijire și
asistență la cursuri axate pe gestionarea stresului emoțional în relația cu
vârstnicii și îmbunătățirea comunicării în relația cu aceștia;

Măsura 6. Implementarea unor programe de revenire în țară a persoanelor


care lucrează în afara țării ca îngrijitori persoane vârstnice la domiciliu;

Măsura 7: Elaborarea la nivel de instituții centrale a unor ghiduri care să


cuprindă măsuri de igienă de bază, măsuri preventive de contactare a unor
boli contagioase care să fie respectate de către toate instituțiile
publice/private (măsura există fiind în responsabilitatea Ministerului
Sănătății, dar este necesară evaluarea periodică a implementării eficienței
acestei măsuri);

Măsura 8: Dezvoltarea unui sistem de evidență electronică a tuturor


persoanelor care au primit/primesc servicii de ÎLD (sociale și socio-
medicale) care să constituie o bază pentru derularea de cercetări specifice
domeniului;

Măsura 9: Dezvoltarea de mecanisme specifice de finanțare a serviciilor de


ÎLD în mediul rural prin utilizarea unor surse de finanțare combinate: buget
național, bugete județene/locale, fonduri structurale;

Măsura 10: Derularea unor programe educaționale în comunități și a unor


campanii naționale de informare și conștientizare privind importanța
îngrijirii pe tot parcursul vieții în vederea asigurării unei îmbătrâniri active a
persoanelor;

Măsura 11: Diversificarea serviciilor de ÎLD acordate în sistem rezidențial


și semi-rezidențial (sociale și socio-medicale);

Măsura 12: Creșterea numărului se servicii de ÎLD acordate la domiciliu


pentru o mai bună acoperire a nevoilor (sociale și socio-medicale);

Măsura 13: Crearea unei asigurări de îngrijire pe termen lung (diferită de


asigurarea de sănătate) care să recunoască incidenţa bolilor neuro-
degenerative în generarea nevoii de îngrijire de lungă durată;

Măsura 14: Creșterea gradului de reprezentare a vârstnicilor la nivelul local


(comitete consultative pe lângă consiliile județene/locale);

83
Măsura 15: Creștere atractivității sectorului de servicii de ÎLD pentru forța
de muncă din domeniul social și medical prin acordarea de facilități fiscale;

Măsura 16: Implicarea voluntarilor în identificarea nevoilor de îngrijire de


lungă durată în comunități.

Toate aceste măsuri au fost testate în mini-grupurile Delphi organizate în


prima parte a lunii septembrie 2019, consensul experților în servicii de ÎLD
participanți la metodologia Delphi generând o taxonomie de 4 categorii de
măsuri/acțiuni necesar a fi dezvoltate în vederea creșterii calității serviciilor
de ÎLD (Figura 3)

Figura 3. Tipologia măsurilor/acțiunilor necesar a fi dezvoltate în vederea


creșterii calității serviciilor de ÎLD

Organizarea sistemului ÎLD: Îngrijirea de lungă durată


coordonare, implementare, bazată pe dovezi, digitalizare
monitorizare

Resurse umane Finanțare

Sursa datelor: Metodologie Delphi, proiect PSCD 3677

Prezentăm în cele ce urmează o detaliere a măsurilor pe fiecare domeniu.

Domeniu de măsuri/acțiuni 1 - Organizarea sistemului: coordonare,


implementare, monitorizare

- Dezvoltarea de strategii locale specifice serviciilor de ÎLD (cu


obiective/măsuri/acțiuni/actori implicați) și monitorizarea imple-
mentării acestor strategii;
- Dezvoltarea la nivel local de protocoale de colaborare
interinstituționale care să asigure coordonarea serviciilor sociale şi
socio-medicale acordate prin sistemul de ÎLD;
- Implementarea unui sistem electronic de monitorizare a procesului
de furnizare a serviciilor sociale și socio-medicale și a calității
acestor servicii (cu indicatori definiți prin metodologie națională).

84
Domeniu de măsuri/acțiuni 2 - Îngrijirea de lungă durată bazată pe
dovezi, digitalizare

- Fundamentarea deciziei politice pe studii de evaluare/impact cu


privire la programele/măsurile/strategiile în domeniul îngrijirii de
lungă durată (ÎLD);
- Dezvoltarea unui sistem de evidență electronică a tuturor persoanelor
care au primit/primesc servicii de ÎLD (sociale și socio-medicale)
care să constituie o bază statistică națională de date pentru derularea
de cercetări specifice domeniului;
- Implicarea voluntarilor în identificarea nevoilor de îngrijire de lungă
durată în comunități;
- Digitalizarea și intercorelarea sistemelor de sănătate și de asistență
socială care să permită implementarea eficientă a managementului
de caz pentru persoanele vârstnice dependente.

Domeniu de măsuri/acțiuni 3 – Resurse umane


- Scutirea de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor
pentru lucrătorii din servicii de îngrijire de lungă durată (ÎLD);
- Crearea unui program „Start up carer” după modelul „Start up
diaspora” care să sprijine şi să încurajeze reîntoarcerea (chiar şi
temporară) a celor care au plecat din țară și sunt angajați în servicii
de îngrijire destinate vârstnicilor
- Stimularea participării personalului de specialitate de îngrijire și
asistență la cursuri axate pe gestionarea stresului emoțional în relația
cu vârstnicii și îmbunătățirea comunicării în relația cu vârstnicii.

Domeniu de măsuri/acțiuni 3 – Finanţare


- Dezvoltarea de mecanisme specifice de finanțare a serviciilor de ÎLD
în mediul rural prin utilizarea unor surse de finanțare combinate:
buget național, bugete județene/locale, fonduri structurale;
- Finanțarea/implementarea unui program național care să stimuleze
angajarea medicilor geriatrii în spitale;
- Dezvoltarea serviciilor de ÎLD acordate la domiciliu (sociale și
socio-medicale);
- Crearea unei asigurări de îngrijire pe termen lung (diferită de
asigurarea de sănătate) care să recunoscută incidenţa bolilor neuro-
degenerative în generarea nevoii de îngrijire de lungă durată.

85
O serie de factori pot influența pozitiv implementarea măsurilor. În
primul rând, la momentul actual, se poate observa o voinţă politică în
favoarea dezvoltării unui sistem de monitorizare a procesului de furnizare a
serviciilor sociale şi socio-medicale. Există, de asemenea, o preocupare
constantă în favoarea dezvoltării de acțiuni locale de sprijinire a dezvoltării
serviciilor de îngrijire de lungă durată. Extinderea serviciilor de ÎLD la
domiciliu poate asigura sprijinul necesar pentru dezvoltarea serviciilor în
domeniul rural.
Cu privire la necesitatea digitalizării sistemului de îngrijire de lungă
durată, România beneficiază de know-how-ul necesar dezvoltării unui
sistem electronic de monitorizare a procesului de furnizare a serviciilor
sociale şi socio-medicale în acord cu nevoile naţionale, dar o strategie de
acțiune pe termen mediu de creare a infrastructurii necesare ține de decizia
politică și de cooperarea tuturor instituțiilor implicate în procesul de
furnizare a serviciilor de îngrijire de lungă durată din România.
România beneficiază, de asemenea, de specialiști bine pregătiți în
domeniul serviciilor sociale şi socio-medicale care pot contribui într-un mod
valoros la crearea unor rețele de specialiști care să susțină colaborarea
interinstituțională, legislația în domeniu sprijinind definirea unor protocoale
de colaborare interinstituţionale.
O serie de facilități fiscale acordate angajaților din diverse domenii
de activitate (IT, cercetare) și-au dovedit deja eficiența în menținerea
personalului în aceste sectoare, aceste modele putând fi replicate și în cazul
angajaților din domeniul serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru a
favoriza menţinerea personalului și îmbunătăţirea statutului profesional al
acestora. Problemele stresului emoţional, epuizării la locul de muncă sunt
cunoscute în sectorul serviciilor de îngrijire de lungă durată, fiind necesară
definirea unor măsuri prin care acestea să poată fi contracarate sau reduse.
Dintre factorii care pot influența negativ implementarea măsurilor,
experții în servicii de îngrijire de lungă durată participanți la metodologia
Delphi au menționat: existența unei descentralizări a responsabilităților
fără a exista o descentralizare eficientă de fonduri de la bugetul de stat,
percepția publică negativă a vârstnicului (acesta nu e perceput ca o resursă,
ci ca o povară), alocarea de fonduri insuficiente de la bugetul de stat pentru
finanțarea sistemului de servicii de îngrijire de lungă durată, lipsă de
predictibilitate a dezvoltării sistemului, reducerea ponderii specialiștilor în
structurile decizionale publice, deschiderea destul de redusă a factorilor
decizionali cu privire la utilizarea TIC, slaba implicare a autorităţilor
publice locale în identificarea nevoilor de îngrijire de lungă durată la nivelul
comunităţii, birocratizarea excesivă a domeniului, lipsa unei certificări a
persoanelor care au lucrat ca îngrijitori pentru persoane vârstnice în

86
străinătate (eventuale probleme de echivalare a formării de care au
beneficiat peste hotare), număr insuficient de specialişti care să poată derula
activităţi de supervizare, lipsa unor formatori în problematica gestionării
stresului emoţional.
Pentru contracararea efectelor factorilor care pot influența negativ
implementarea măsurilor necesar a fi dezvoltate în vederea creșterii calității
serviciilor de îngrijire de lungă durată sunt necesare mecanisme specifice
care trebuie să aibă în vedere, în principal, asigurarea predictibilității pe
termen mediu și lung a dezvoltării sistemului. Asigurarea colectării
periodice de date necesare monitorizării calității serviciilor de îngrijire de
lungă durată contribuie la dezvoltarea colecțiilor de date statistice necesare
elaborării scenariilor de prognoză privind cererea de servicii de îngrijire de
lungă durată, scenarii pe care să se fundamenteze arhitectura sistemului și
pregătirea resurselor umane în domeniu ÎLD.
Este necesară, de asemenea, o educație civică riguroasă pe tot
parcursul vieții cu privire la sprijinul inter-generațional și menținerea
solidarității familiilor în contextul fenomenului de îmbătrânire a populației
și a presiunilor ridicate pe domeniul protecției sociale a vârstnicilor.
O bună guvernanță a domeniului îngrijirii de lungă durată, bazată pe
dovezi în fundamentarea de propuneri de măsuri de politică trebuie să
constituie o prioritate în strategiile de dezvoltare ale domeniului pentru a
face față provocărilor prezente, dar mai ales viitoare care au în vedere
persoanele vârstnice.

87
Bibliografie

Akosile C.O., Mgbeojedo U.G., Maruf FA, Okoye E.C., Umeonwuka I.C.,
Ogunniyi A., 2018. Depression, functional disability and quality of life
among Nigerian older adults: prevalences and relationships. Archives of
Gerontology and Geriatrics. 2018;74:39–43.

Banca Mondială, 2015. Servicii de consultanţă privind furnizarea de


contribuţii pentru elaborarea unui proiect de strategie naţională şi plan de
acţiuni privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2014-2020).
Document de referinţă – Volumul II. [pdf]. Disponibil la:
<http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2015-DPS/2015-
DocS_sn-is-rs.pdf>, [Accesat în august 2019].

Becker U., Reinhard H.J., 2018. Long-term care in Europe A juridical


approach, Springer.

Bond J., Corner L., 2004. Quality Of Life And Older People. Oxford
University Press.

Brodsky J., Habib J., Hirschfeld M., Siegel B., 2003. Introduction. În:
World Health Organization, 2003. Long-term care in developing countries:
ten case studies. [pdf]. Disponibil la: <https://apps.who.int/
iris/bitstream/handle/10665/42769/9241562498.pdf?sequence=1&isAllowed
=y>, [Accesat în august 2019].

Campbell S.M., Braspenning J., Hutchinson A., Marshall M., 2002.


Research methods used in developing and applying quality indicators in
primary care. Qual Saf Health Care 11(4):358–64.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Sinteza evaluării activității


desfășurată de furnizori pe tipuri de asistență medicală, 2013, 2016. [pdf].
Disponibil la: <http://www.cnas.ro/page/rapoarte-si-situatii.html>, [Accesat
în septembrie 2019].

88
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Raportul de activitate al Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate, 2013, 2016, 2018. [pdf]. Disponibil la:
<http://www.cnas.ro/page/rapoarte-de-activitate.html>, [Accesat în
septembrie 2019].

Chatterji S., Byles J., Cutler D., Seeman T., Verdes E., 2015. Health,
functioning, and disability in older adults–present status and future
implications. Lancet. 2015;385(9967):563–575.

Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, 2018. Asistența socială a


peroanelor vârstnice. [pdf]. Disponibil la < https://www.cnpv.ro/pdf/
analize2018/studiu-Asistenta-SocialaMP.pdf>[Accesat în septembrie 2019].

Dahler-Larsen P., 2006. Evaluation after Disenchatment? Five issues


shaping the role of evaluation in society, 141-160. În: Shaw, I.F., Greene,
J.C., Mark, M.M. (editori). The Sage Handbook of Evaluation, 2006, Sage
Publication Ltd.

Donabedian A., 1980. Methods for deriving criteria for assessing the quality
of medical care. Medical Care Review, 37(7): 653-98.

ESS Round 4: European Social Survey Round 4 Data, 2008. Data file
edition 4.1. Norwegian Social Science Data Services, Norway – Data
Archive and distributor of ESS data.

Eurodiaconia, 2013. Social Innovation: The Role of social Service


Providers. [online] Disponibil la: <http://www.eurodiaconia.org/files/other_
soc_policies/Social_Services_Europe_062012_Briefing_on_Social_Innovati
on.pdf>, Accesat în Octombrie 2018.

European Commission, 2018. The 2018 Ageing Report Economic &


Budgetary Projections for the 28 EU Member States (2016-2070)
INSTITUTIONAL PAPER 079|MAY 2018. [pdf]. Disponibil la:
<https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip079_en.pdf>,
[Accesat în septembrie 2019].

Fougère B., Morley J.E., Little M.O., De Souto Barreto P., Cesari M.,
Vellas B., 2018. Interventions against disability in frail older adults: lessons
learned from clinical trials. Journal of Nutrition Health and
Aging. 2018;22(6):676–688.

89
Ghenţa M., 2015. Îngrijirea persoanelor vârstnice în cadrul familiei –
negocierea rolului de îngrijitor. În: Sănduleasa Bertha (coord.), Matei
Aniela, Ghenţa Mihaela, Bădoi Delia, 2015. Roluri de gen şi implicaţii în
realizarea echilibrului între viaţa profesională şi viaţa de familie, Editura
Universitară, pp.131-186.

Ghenţa M., Bădoi D., Sănduleasa B., Matei A., 2016. Raport de cercetare
aferent Fazei 2 a proiectului „Forţa de muncă din sectorul de activitate
economică sănătate şi asistenţă socială: gradul de ocupare şi adecvare
prezent şi estimarea evoluţiei viitoare” (PN 16440107).

Ghenţa M., Matei A., Mladen-Macovei L., Stroe Ş.C., 2018. Raport de
cercetare aferent proiectului Măsuri destinate creșterii incluziunii sociale a
persoanelor vârstnice. [pdf]. Disponibil la: <http://www.mmuncii.
ro/j33/images/Documente/MMJS/Transparenta/2019/01022019_Raport_stii
nt_masuri_incluz_pers_varstnice.pdf. >, [Accesat în august 2019].

Gobbens R.J., 2018. Associations of ADL and IADL disability with


physical and mental dimensions of quality of life in people aged 75 years
and older. PeerJ. 2018 Aug 9;6:e5425. doi: 10.7717/peerj.5425. eCollection
2018.

Greve B., 2017. The long-term care landscape. [pdf]. Disponibil la:
<http://sprint-project.eu/wp-content/uploads/2015/12/SPRINT_D.2.4_LTC_
Resourcing_Landscape.pdf>, [Accesat în august 2019].

Holm A.L., Berland A.K., Severinsson E., 2016. Managing the needs of
older patients with multimorbidity. A systematic review of the challenges
faced by the healthcare services. Open Journal of Nursing. (10):10.

Institute of Medicine (US), 1986. Improving the Quality of Care in Nursing


Homes, Committee on Nursing Home Regulation. Washington (DC):
National Academies Press (US); Disponibil la: <
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK217545/ >, [Accesat în august
2019].

Interlinks Project. Disponibil la: <http://interlinks.euro.centre.org/sites/


default/files/Positioning_integrated_ltc.png>, [Accesat în august 2019].

Kane R.A., Kling K.C., Bershadsky B., Kane R.B., Giles K., Degenholtz
H.B., Liu J., Cutler L.J., 2003. Quality of Life Measures for Nursing Home

90
Residents. The Journals of Gerontology: Series A, Volume 58, Issue 3, 240–
248.

Kane R.A., 2003. Definition, Measurement, and Correlates of Quality of


Life in Nursing Homes: Toward a Reasonable Practice, Research, and
Policy Agenda. The Gerontologist, Volume 43, Issue suppl_2, 28–36.

Lee R.H., and Wendling L., 2004. The Extent of Quality Improvement
Activities in Nursing Homes. American Journal of Medical Quality, 19(6):
255–65.

Leichsenring K., Billings J., Nies H. (Eds.), 2013. Long-Term Care in


Europe: Improving Policy and Practice, Palgrave McMillan.

Lipscyz B., Sail E., Xavier A., 2012. Long-term care: need, use and
expenditure in the EU-27. [pdf]. European Commission. Disponibil la:
<http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/economic_paper/2012/p
df/ecp469_en.pdf>, [Accesat în august 2019].

Matei A., Ghenţa M., 2017. Challenges and Demand for Workers in Social
Care for Older People. Strategii Manageriale, an X, nr. IV(38), pp. 76-83.
[pdf]. Disponibil la: <http://www.strategiimanageriale.ro/images/images_
site/categorii_articole/pdf_categorie_49ff66fc8a92339c3e1a08142ec9b18a.
pdf>, [Accesat în august 2019].

Ministerul Sănătăţii, 2014. Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.


[pdf]. Disponibil la: <http://www.ms.ro/strategia-nationala-de-sanatate-
2014-2020>, [Accesat în septembrie 2019].

Ministerul Sănătăţii, 2015. Raport anual privind stadiul implementării.


[pdf]. Disponibil la: <http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2016/10/
Raport-Implementare-SNS-2015.pdf>, [Accesat în septembrie 2019].

Mizrahi T., Davis L.E. (Eds.), 2008. The Enciclopedia of Social Work,
Quality of care, a douăzecea ediţie, Editura Oxford University Press.

Mor V., Sinn J., Teno J., & Miller S., 2004. Driven to tiers: Socioeconomic
and racial disparities in the quality of nursing home care. Milbank
Quarterly, 82(2): 227-56.

91
Mor V., 2004. A Comprehensive Clinical Assessment Tool to Inform Policy
and Practice: Applications of the Minimum Data Set. Medical Care, 42(4,
suppl.): I50–59.

Mor V., 2005. Improving the quality of long-term care with better
information. Milbank Quarterly, 83(3): 333-64.

Mutual Information System on Social Protection, MISSOC, 2019.


Disponibil la: <https://www.missoc.org/>, [Accesat în august 2019].

OECD, 2005. The OECD Health Project - Long-term Care for Older
People. Paris: OECD Publishing.

OECD, 2005. Long-Term Care for Older People, OECD Publishing.

OECD, 2011. Long-term Care: Growing Sector, Multifaceted Systems. În:


Help Wanted? Providing and Paying for Long-Term Care. [pdf].
https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/oecd_helpwanted_en.
pdf>, [Accesat în august 2019].

OECD/EU, 2013. A Good Life in Old Age?: Monitoring and Improving


Quality in Long-term Care, OECD Health Policy Studies, OECD
Publishing, Paris.

OECD, OMS, European Commission, 2011. A System of Health Accounts


2011 REVISED EDITION. [pdf]. Disponibil la: <https://ec.europa.eu/
eurostat/documents/3859598/7985806/KS-05-19-103-EN-N.pdf/60aa44b0-
2738-4c4d-be4b-48b6590be1b0>, [Accesat în august 2019].

Osborne S.P., 1992. The Quality Dimension. Evaluating Quality of Service


and Quality of Life in Human Services. British Journal of Social Work, vol.
22, nr. 4, 437-453.

Prince M., Prina M., Guerchet M., 2013. World Alzheimer Report, Journey
of Caring. An analysis of long-term care for dementia, Great Britain. [pdf].
Disponibil la: <https://www.alz.co.uk/research/WorldAlzheimer
Report2013.pdf>, [Accesat în august 2019].

RAND, 2004. Developing Quality of Care Indicators for the Vulnerable


Elderly: The ACOVE Project. Santa Monica, CA: RAND Corporation, RB-
4545.

92
Rubin H.R., Pronovost P., Diette G.B., 2001. The advantages and
disadvantages of process-based measures of health care quality. Int J Qual
Health Care. 13(6):469–74.

Schulmann K., Leichsenring K. with contributions by Georgia Casanova,


Vasilica Ciucă, Lăcrămioara Corcheş, Mihaela Ghenta, Žana Grigaliūnienė,
Csaba Kucsera, Aniela Matei, Niku Määttänen, Gerhard Naegele, Gerli
Paat-Ahi, Speranţa Pîrciog, Andrea Principi, Leonor Rodrigues, Ricardo
Rodrigues, Bertha Sănduleasa, Sandra Schulze, Monika Reichert, Zsuzsa
Szeman, Karin Wall, 2014. Social support and long-term care in EU care
regimes. Framework conditions and initiatives of social innovation in an
active ageing perspective. (MOPACT Report, #8.1).

Social Protection Committee and European Commision, 2014. Adequate


social protection for long-term care needs in an ageing society. Report
jointly prepared by the Social Protection Committee and the European
Commission. [pdf]. European Commission. Disponibil la:
<ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=12808&langId=en>, [Accesat în
august 2019].

Sorenson C., Mossialos E., 2007. Measuring quality and standards of long-
term care for older people, European Commission Directorate-General
"Employment, Social Affairs and Equal Opportunities" Unit E1 - Social and
Demographic Analysis. Disponibil la: < https://pdfs.semanticscholar.org/
9207/2b98a62e7ddaf586770db3611df1cd943a57.pdf>, Accesat în
Octombrie 2018.

Stott D.J., Qiunn T.J., 2017. Principles of rehabilitation of older


people. Medicine. 2017;45(1):1–5

Szybalska A., Broczek K., Slusarczyk P., Kozdron E., Chudek J.,
Puzianowska-Kuznicka M., Skalska A., Mossakowska M., 2018. Utilization
of medical rehabilitation services among older Poles: results of the
PolSenior study, Eur Geriatr Med. 2018; 9(5): 669–677.

Van Beek G., 2013. New trends in quality and management – need for a
paradigm shift?. online] Disponibil la: <https://www.eaq.ee/
quality2013/sites/www.quality2013.eu/files/webform/full-
papers/The%20illusion%20of%20quality%20management%20in%20social
%20services.pdf>, Accesat în Noiembrie 2018.

93
Vlădescu C., Olsavsky V., 2009. Migration of nurses: The case of Romania.
Management in Health, Romania, 4, pp 12-16.

Williams B.C., Fries B. E., Foley W. J., Schneider D, Gavazzi M., 1994.
Activities of Daily Living and Costs in Nursing Homes, Health care
financing review 15(4):117-35.

Wong C.H., Weiss D., Sourial N., Karunananthan S., Quail J.M., Wolfson
C., Bergman H., 2010. Frailty and its association with disability and
comorbidity in a community-dwelling sample of seniors in Montreal: a
cross-sectional study. Aging Clinical and Experimental Research.
2010;22(1):54–62.

World Health Organization, 2015. World Report on Ageing and Health.


[pdf]. Disponibil la: <https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/
186463/9789240694811_eng.pdf;jsessionid=14EFBF7B49CD9501E7DB9F
F07D84208F?sequence=1>, [Accesat în august 2019].

Legislația consultată:

***Hotărârea de Guvern nr. 886 din 16 octombrie 2000 pentru aprobarea


Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, Monitorul
Oficial Nr. 507 din 16 octombrie 2000.

***Hotărârea nr. 459 din 21 mai 2010 pentru aprobarea standardului de


cost/an pentru servicii acordate în unitățile de asistență medico-sociale și a
unor normative privind personalul din unitățile de asistență medico-socială
și personalul care desfășoară activități de asistență medicală comunitară.
Monitorul Oficial, Partea I nr. 340 din 21 mai 2010.

***Hotărârea de Guvern nr. 867 din 14 octombrie 2015 pentru aprobarea


Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de
organizare și funcționare a serviciilor sociale. Monitorul Oficial nr. 834 din
9 noiembrie 2015.

***Hotărârea Guvernului nr. 978 din 16 decembrie 2015 privind aprobarea


standardelor minime de cost pentru serviciile sociale și a nivelului venitului
lunar pe membru de familie în baza căruia se stabilește contribuția lunară de
întreținere datorată de către susținătorii legali ai persoanelor vârstnice din
centrele rezidențiale. Monitorul Oficial nr. 959 din 24 decembrie 2015.

94
***Hotărârea nr. 566 din data de 14 august 2015 privind aprobarea Strategiei
naționale pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor
vârstnice pentru perioada 2015-2020, a Planului operațional de acțiuni
pentru perioada 2016-2020, precum și a Mecanismului de monitorizare și
evaluare integrată a acestora. Monitorul Oficial, Partea I nr. 619 din 14
august 2015.

***Hotărârea de Guvern nr. 797 din 8 noiembrie 2017 pentru aprobarea


regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de
asistență socială și a structurii orientative de personal, cu modificările și
completările ulterioare. Monitorul Oficial nr. 920 din 23 noiembrie 2017.

***Hotărârea nr. 981 din 14 decembrie 2018 privind modificarea Hotărârii


Guvernului nr. 459/2010 pentru aprobarea standardului de cost/an pentru
servicii acordate în unitățile de asistență medico-sociale și a unor normative
privind personalul din unitățile de asistență medico-socială și personalul
care desfășoară activități de asistență medicală comunitară. Monitorul
Oficial, Partea I nr. 1061 din 14 decembrie 2018.

***Hotărârea nr. 476 din 16 iulie 2019 pentru modificarea și completarea


Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012
privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 118/2014, și a Hotărârii Guvernului nr. 867/2015
pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a
regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale.
Monitorul Oficial, Partea I nr. 581 din 16 iulie 2019.

***Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011 a asistenţei sociale, cu modificările


și completările ulterioare. Monitorul Oficial al României, nr. 905 din 20
decembrie 2011.

***Legea nr. 17 din 6 martie 2000 privind asistența socială a persoanelor


vârstnice, republicată în Monitorul Oficial, nr. 157 din 6 martie.2007.

***Legea nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea


drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial, nr. 1
din 3 ianuarie 2008.

95