PREFAŢĂ

Protetica dentară a ocupat întotdeauna un loc de frunte în pregătirea universitară a

medicilor stomatologi. Cu timpul, ea s-a divizat în mai multe discipline şi ramuri. Divizarea
diferă de la o ţară la alta, existând uneori deosebiri de la o facultate la alta.
Disciplinei de protetică i s-au ataşat şi alte domenii de studiu ca; ocluzologie
materialele dentare, implantologia şi estetica dentară. Complexitatea conţinutului, alături de
progresele ştiinţifice şi tehnologice, au făcut ca în ultimul timp unele dintre aceste domenii să
necesite chiar o abordare separată. Protezarea fixă a rămas însă o entitate bine definită a
disciplinei de bază.
în decursul anilor s-au schimbat şi o serie de concepţii; paradigme care erau folosite ca
dogme au fost puse sub semnul întrebării. Una dintre ele este „sindromul celor 28 de dinţi"
(Levin). In ce măsură este necesară intervenţia protetică şi cât compensează organismul
individului lipsa unor dinţi?
Necesităţile de tratament protetic depind mult de factori geografici, culturali şi socio-
economici. In societăţile cu economie subdezvoltată, doleanţele pacienţilor tind să se
focalizeze spre masticaţie şi absenţa durerii. în ţările industrializate aspectul social al
comunicării stă pe prim plan. Infăţişarea, aspectul plăcut, gustul devin opţiuni mai importante.
Ele contribuie în mod pozitiv la calitatea vieţii în contextul unei dentaţii funcţionale şi nu
neapărat integre din punct de vedere morfologic.
Şi în sistemul de învăţământ internaţional au apărut tendinţe noi. Educarea studenţilor
se face prin prisma unei practici orientate spre pacient şi nu spre dinte, în cadrul unei
discipline integrative care este stomatologia restauratoare. Dar aceasta presupune restrângerea
activităţii protetice ca urmare a rezultatelor deosebite obţinute în special în profilaxia cariei şi a
parodontopatiilor marginale.
Unde ne aflăm noi? Sintagma perioadei de tranziţie devine un eufemism al rămânerii în
urmă.
În aceste condiţii protetica dentară va continua să contribuie la sănătatea buco-dentară a
individului şi a colectivităţii. Credem că asigurarea unui nivel corespunzător protezărilor
fixe este un pas înainte care va restrânge aria protezărilor mobilizabile. Nivel corespunzător
înseamnă profesionalism care se bazează pe o informare la zi.
Prezentul tratat, rod al colaborării unor colective din UMF „Victor Babeş" Timişoara
năzuieşte a oferi cititorului sugestii şi îndrumări actuale în protezarea fixă care a evoluat şi s-
a perfecţionat continuu. El conţine 25 capitole şi un volum mare de informaţii. 0 parte din ele
sunt abordate pentru prima dată în ţara noastră.

23
 Intenţionat am renunţat la unele canoane tradiţionale ale protezării fixe, cum ar fi
prezentarea preparării convenţionale a dinţilor. Credem că trecutul are merite incontestabile
istorice, dar nu are ce căuta într-o carte care se doreşte a fi un ajutor în formarea tinerei
generaţii şi perfecţionarea celor care doresc să ţină pasul, cel puţin, cu prezentul.
Sursele de inspiraţie menţionate în bibliografie reflectă faptul că sunt prezentate concepte
şi tehnici modeme, trecute prin filtrul autorilor, care au în spate decenii de învăţământ,
activitate clinică şi chiar de cercetare.
Am căutat să ne integrăm în tendinţele actuale, să prezentăm ultimele achiziţii
terapeutice şi o terminologie recunoscută, dar în acelaşi timp să rămânem cu picioarele pe
pământ, pentru a putea n utili medicilor în formare şi practicienilor din ţara noastră care
vor să se menţină în actualitate. Adeseori aceste două dorinţe sunt greu de împăcat şi este mai
greu să menţii echilibrul, de vreme ce însăşi receptarea se face la nivele diferite.
Gândurile înşirate au animat şi frământat autorii pe parcursul redactării prezentului tratat.
Cât de bine au reuşit acest lucru, vor răspunde cei care consultă lucrarea.
Ne cerem scuze cititorilor pentru calitatea unor imagini alb-negru, care ar fi trebuit să fie
colorate. De vină sunt doar condiţiile noastre materiale.
Nu putem încheia această prefaţă fără să ne îndreptăm gândurile de recunoştinţă spre
conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş" din Timişoara, care ne-a
susţinut permanent. Mulţumim de asemenea familiilor noastre, private adeseori de prezenţa şi
dragostea noastră cât şi studenţilor Topală Florin, Caragea Marius şi Karancsi L. Olimpiu,
care şi-au sacrificat multe nopţi pentru ca această carte să poată vedea lumina tiparului.
Toată gratitudinea Editurii Signata cât şi Imprimeriei de Vest, Oradea, care s-a
străduit ca lucrarea să aibă o ţinută corespunzătoare.

Autorii

24