Andrei Stanciu Gr.

29
Radu Nacu
Fieraru Adrian Catalin

Cvartalul
Vatra Luminoasa

Cvartalul este un fel de insula urbana,

compusa din imobile plurifamiliale de
medie sau mica inaltime care inchid
o curte comuna, si care poate include
eventul si anumite dotari urbane coti-
diene. Acest model de locuinta s-a
construit in anii 50, perioada in care,
in tara noastra, se impune noua ide-
ologie de creatie artistica numita re-
alism socialist.
Proiectul initial, din Vatra Luminoasa prevedea
realizarea unui astfel de ansamblu pe intregul
teren delimitat de strazile Maior Ion Coravu,Lt.
Victor Manu, Vatra Luminoasa si soseaua Mi-
hai Bravu. Dintre acestea, din cauza criticii
aduse de conducerea de atunci referitoare la
lipsa de economicitate a arhitecturii staliniste,
nu au fost realizate decat cele din jurul parcu-
lui Ciurea.

Astfel, proiectul propune o serie de fronturi

fragmentate, retrase de la strada pentru a per-
mite o fasie plantata suficient de lata pentru a
sublinia dominanta vegetala a strazilor si pen-
tru a evita o posibila insula prea rigida.

Se impune o amenajare hibrida ce combina

o compozitie axiala, subordonata arhitecturii
care se vrea monumentala prin elemente cla-
sicizante, cu o serie de circulatii mai libere ce
asigura legaturi functionale intre accesurile la
scarile blocurilor si intrarile in ansamblu pre-
cum si cu spatiile de joaca si de odihna din
parc.

Chiar daca locuintele colective erau mai de-

graba straine zonei ele nu i-au distrus atmos-
fera sau scara domestic chiar daca in deceniile
urmatoare zona a fost completata cu locuinte
plurifamiliale utilizand alte modele arhitectur-
ale.
Criterii extra-arhitecturale Criteriul referitor la
Statut: -locuinta populara, obisnuita, accesib- gradul de asociere/
ila izolare locuinte plurifa-
Cvartalul Vatra Luminoasa fost un proiect in- miliale asociate ca uni-
ovator in care s-a incercat “imbunatarirea tati omogene pe doua
conditiilor de locuire ale oamenilor muncii din laturi intr-o forma inchisa
tara noastra” printr-o locuinta accesibila si cu Criterii arhitecturale
standarde decente,dar si, urmarirea unei inalte Dupa pozitia nodului/
intentii arhitecturale prin folosirea elementelor dispozitivului de circu-
decorative clasicizante si a spatiului verde care latie vertical –Noduri-
impreuna cu aliniamentele si dotarile urbane le verticale de circulatie
confera un confort din sfera locuintelor privile- sunt pozitionate la fatada
giate. cladirii.
Finantare: Locuinta subventionata Dupa modalitatile de
Acestea au fost construite de conducerea comu- cuplare-Apartamentele
nista fiind destinate unei clase muncitoresti prin sunt cuplate la palier
vanzare sau inchiriere. fara sa existe o circulatie
Forma de proprietate : Locuinta co-propri- orizontala.
etate forme mixte de proprietate
In lipsa unor planuri presupunem ca locuintele
fac parte din aceasta categorie pentru ca, fiind
locuinte plurifamiliale, acestia impart accesul
in locuinta si curtea centrala, deasemenea, ar
trebui sa existe si spatii comune tuturor aparta-
mentelor.
Acesta se incadreaza si in locuintele private
deoarece urmeaza principile acesteia si benefi-
ciaza de comfortul locuirii individuale.
Criterii arhitectural-urbanistice
Criteriul referitor la densitate gradul de ocu-
pare a terenului-intensiv-POT-29%- CUT-1.15
Criteriul referitor la inaltime -mid-rise/ la
nivelul coroanei arborilor/locuinta medie
Criteriul privitor la tipul de acces -acces medi-
at printr-un spatiu comun inchis
Criterii tipo-morfologice
Cvartalul, sub forma sa de insula urbana compusa
din imobile plurifamiliale care inchid o curte comu-
na, a ajutat regimul comunist in lupta sa cu simtul
de propietate. A inlocuit parcelarea cu un singur
ansamblu unitar, dar care are si spatii comune/
semiprivate, ajutand simtul comunitatii vechilor car-
tiere bucurestene. S-a creat o anumita intimitate
prin adancimea frontului de la strada si prin accesul
mediat de curtea comuna.Oferind un front contin-
uu la strada, un gabarit cu o scara placuta pentru
pietoni si oras,care nu depaseste P+3, impreuna
cu cornisa, registrele de la intrari si spargerile prin
care vegetatia evadeaza spre strada, se creeaza
un asamblu al carui volume, sunt intr-un raport de
egalitate.
Accesul dinspre strada in locuinta este medi-
at de pasaje pietonale acoperite cu arcade
care anunta trecerea de la public la semipri-
vat, de alei care inconjoara si traverseaza
parcul conectand diferitele accesuri in incin-
ta si de intrarile in spatiile comune interioare
ale scarilor. Exista intrari pentru tronsoanele
care sunt mai indepartate de intrarile prin-
cipale din parc, aceste intrari sunt mediate
doar de spatiul exterioar comun, rezultat din
retragera de la strada a frontonului, si de
spatiul interior comun al casei scarii. Aceste
intrari sunt si pasaje catre curte, intrarea in
casa scarii se poate face si dinspre curtea
comuna.

Spatiile neconstruite din cadrul ansamblului sunt for-

mate din patura de vegetatie din fata frontoanelor,
curtea comuna interioara, zonele de circulatie si
amenajarile locurilor de joaca. Tronsoanele se re-
trag de la strada lasand loc unei zone de vegetatie
care integreaza frontul rigid in parcelarea plina de
vegetatie a cartierului. Spatiul verde din curtea co-
muna, impreuna cu aleile inguste si cu amenajarile
sale, este unul important pentru vecinatatea imedi-
ata si pentru oras prin perceptia sa dinspre strada si
prin faptul ca este accesibil si trecatorilor.

Parcelarea cvartalului din Vatra Luminoasa este una

diferita de vecinatatile sale. Acest model s-a contruit
in anii 50, in proiectul initial facand parte dintr-un
ansamblu care se intindea pe o zona mult mai mare
dar care nu s-a construit in intregime din cauza crit-
icilor aduse de conducerea de atunci asupra lipsei
de economicitate a arhitecturii sale.
Astfel tipologia sa a ramas unica in aceasta zona.
„Desi unitatea de baza este blocul, locuinta pluri-
familiala (nu cea individuala, utilizata prevalent
pentru locuintele populare dinainte de razboi),c-
vartalele nu reprezinta o ruptura radicala fata
de tesutul urban mostenit. Scara lor redusa,
arhitectura lor îngrijita, ornamentatia moderata,
executia lor atenta si materialele folosite le-a facut
sa se integreze.”(A.M. Zahariade,2007)
Criterii de utilizare si functionare
Parcul in proiectul initial prevedea doar alei pi-
etonale care au drept scop sa usureze circulatia
intre diferitele accesuri in incinta, cu un ax cen-
tral marcat de bazine cu apa tasnitoare, legat de
cele doua axe majore de compozitie. In prezent
in mijlocul marilor suprafete verzi este amena-
jat un loc de joaca pentru copii, asezat central
facilitat de alei pietonale cu banci iar pe aleile
mai spatioase se mai gasesc masini parcate. In
spatiul parcului sunt amplasate si constructiile
pentru centralele termice. Volumul din partea
de nord de pe strada Vatra Luminoasa fiind re-
tras usor fata de strada isi ofera parterul pentru
spatii comerciale sau socio-culturale, aceasta
retragere a permis si introducerea arcadelor
care imbogatesc in mod deosebit soclul.

Constructiile nu au suferit modificari majore,

tamplariile au fost inlocuite individual, de fie-
care locatar, in majoritatea locuintelor , pier-
dandu-se din caracterul unitar al fatadei, fiind
pastrate cele originale doar in anumite zone din
spatiile comune. Acoperisurile au fost schim-
bate in intregime fiind pastrata aceeasi tehnica
si neinfluentand aspectul fatadei.
Faptul ca ansamblul este localizat aproape de
zona de centru a orasului ii ofera un grad de
accesibilitate ridicat pentru deplasarile zilnice si
mai putin de 10 minute de mers pe jos pana la
cea mai apropiata statie de metrou.
Criterii de densitate
POT-ul parcelei este destul de mic, comparative
cu situatia actuala a zonei, de doar 30 %, iar
CUT-ul de aproximativ 1,1. Spatiu ramas liber
pe parcela este spatiu verde, atat in curtea in-
terioara ( Parcul Ciurea), cat si in jurul ansam-
blului.
Regimul de inaltime este P+3. Datorita acestuia
si a faptului ca distanta intre fatade este mare,
nu se pune problema lipsei luminii in cladire,
chiar unul dintre motivele retragerii volumului
din partea de nord este unul din considerentele
aportului de lumina a zonei..
Ansamblul este format din 4 constructii, cea
mai mica adapostind 27 de familii si 71 de lo-
catari, cele doua adiacente strazii Locotenent
Victor Manu, cate 51 de familii, respectiv 152
de locatari, iar cea mai mare, adiacenta strazii
Viorel Ciurea 91 de familii si 286 de personae..
Pentru a ne face o idee despre apartamente
putem privii planul unei locuinte din cvartal-
ul Panduri, construit prin aceeasi periaoda si
foarte asemanator cu exemplul nostru.
Daca privim ansamblul pe fondul tesutului
zonei, acesta are un character destul de aerisit
cu distante mari intre fatade si si multa vege-
tatie. Daca dam un zoom-in in curtea interio-
ara, perceptia fata de ansambulu nu se schim-
ba. In curte distantele mari intre fatade de
60 m N-S, 120 m E-V, impreuna cu vegetatia
abundenta permite crearea unui parc, a unui
spatiu cu un caracter foarte linistit. In schimb
in jurul ansamblului aceasta perceptive aerisita
este pertubata de masinile parcate haotic.
Una dintre calitatile principale ale tipologiei
si ale exemplului studiat este apartenenta si
participarea la o comunitate, care spre de-
osebire de locuintele plurifamiliale tipice iti
ofera o relatie mai stransa care presupune
si impartirea unui bun comun. Gruparea
locatarilor nu duce la constrangeri, ci din
contra, iti ofera o intinsa suprafata verde cu
diverse dotari urbane cotidiene, inaccesibile
in cazul locuintelor individuale din parcelar-
ile din cartier.Aceste lucruri impreuna cu
limbajul arhitectural folosit, materialele si
finisajele cu caracter pretios folosite, carac-
terul domestic al constructiei datorat inaltimii
moderate a cornisei, valoarea functionala a
cartierului prin prezenta si calitatea servici-
ilor publice, zonele pietonale cu trafic redus
si accesul claselor muncitoresti defavorizate
la standarde decente de locuire stimuleaza
mandria locatarilor pentru locuintele lor, se
creeaza ideea de „palat” pentru popor.
Despre cvartalul, facand parte din doctrina realismu- conditiile de igiena si de lumina, precum si de
lui socialist, nu se poate vorbi de apartenenta la unul raportul dintre spatiul construit si cel necon-
dintre modelele ideologice, nu s-ar fi acceptat ca acesta struit care ofera un amplu spatiu verde
sa fi fost influentat de occident, dar, se poate vorbi de - un fel de standardizare avand in vedere
existenta anumitor elemente comune cu ideologiile arhi- folosirea tipologiilor de aliniamente stradal, de
tectural urbanistice. incinte inchise care formeaza axe de compozi-
tie cat si de tronsoane si apartamente tip; toate
Trasaturi de factura culturalista: acestea putand duce la o anumita repetivitate si
- urmarirea ideii de comunitate care tine mai mult de rigiditate care, impreuna cu elementele prefab-
ideologia comunista care a urmarit slabirea simtului de ricate de la nivelul inchiderilor sau registrelor
propietate dar in acelasi timp intarirea spiritului de co- de elemente decorative, permite construirea
munitate prin folosirea spatiilor comune; in cazul cvar- unor cartiere intregi
talelor acest spirit comunitar e mult mai slab decat cel
intalnit in modele occidentale ale hof-urilor vieneze si
teoriei unitatii de vecinatate a lui Clarence Perry
- intentia de a crea o imagine care se vrea monumen-
tala prin folosirea regulilor impartirii fatadei in registre
prin ordinele de arhitectura si elementele clasicizante;
desi aceasta intoarcere catre trecut apartine tot ideolo-
giei staliniste care voia deschiderea clasei muncitoare ca-
tre aceasta arhitectura folosita in trecut exclusiv pentru
clasa instarita; aceasta ideologie are elemente comune cu
ideea „palatului pentru popor” desi aceasta linie de gan-
dire apartine modelului progresist
- impreuna cu limbajul arhitectural enuntat mai sus
putem adauga si folosirea sarpantei care priveste tot
catre trecut, arcadele care fac trecerea de la strada catre
parc amintesc de vechile garduri si porti ale parcelaru-
lui.

Trasaturi de factura progresista:

- disparitia parcelei, desi un ansamblu care urmar-
este strada, formeaza un font continuu, o insula interio-
ara sau o incinta, apartine
modelului de tesutului traditional de organizare a locu-
intelor plurifamiliale.
- stabilirea unor standarde mai mult decat decente
de locuire si un confort sporit prin suprafata locuibila,