Zara Diploma Gata

INTRODUCERE
Ascensoarele au devenit o parte integrantă a unui mediu uman creat în mod

artificial al unei civilizații tehnocratice. Practic de un secol s-a reușit să se creeze un
transport intern complet automatizat de pasageri și de mărfuri în clădiri, care
funcționează în mod fiabil, fără a necesita cunoștințe și pregătire specială.În prezent
operează cu succes o mare gamă de ascensoare de diferite construcții, care satisfac
nevoile de utilizare pentru instalațiile industriale și a structurilor sociale complexe cu
scop special.Nevoile de expansiune ale dezvoltării sociale necesită o îmbunătățire
continuă a clădirilor de transport intern și a structurilor pe baza realizărilor științifice
și tehnologice moderne.Odată cu creșterea numărului ascensoarelor și a alte mijloace
de transport necesită o îmbunătățire continuă în apropierea instalării și întreținerii
acestor mașini echipamente, în scopul de a crește fiabilitatea și siguranța utilizării.
Prezentul proiectul de diplomă este dedicat calculului unui motor asincron
trifazat cu rotorul scurtcircuitat pentru acționarea unui ascensor de mărfuri cu scopul
transportului automobilelor.
Maşina asincronă, numită si transformator generalizat, este o masina electrica
rotativa de curent alternativ care, la frecvenţa dată a reţelei, functionează cu o turaţie
variabilă cu sarcina.
Denumirea de asincronă provine de la faptul că viteza rotorului diferă de viteza
câmpului magnetic inductor creat de stator: altfel, cuplul motor la arborele maşinii nu
poate exista, căci dacă vitezele ar fie egale, ar însemna ca între cele doua armături
viteza relativă ar fi nulă, deci nu ar exista condiţii pentru fenomenul de inducţie prin
mişcare.
Coala
Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 7
Fig. 1.1. Motor asincron trifazat
Motorul asincron este compus din armătura statornică (stator) şi armătură rotorică
(rotor).
Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestături o
înfăşurare monofazată sau trifazată care se conectează la reţea şi formează inductorul
motorului.
Rotorul este format tot din pachete de tole, dar în crestături poate avea o
înfăşurare trifazată concentrată în formă de stea cu capetele scoase la trei intrări sau o
înfăşurare în scurtcircuit de tipul unei colivii.
În ziua de astăzi este imposibil de închipuit vre-o activitate omenească în care nu
este utilizată energia electromagnetică.Chiar şi în cazul antrenării acţionării cu un
mo-tor cu ardere internă,alături de acesta se cuplează generatoarele electrice pentru a
sa-tisface în mod autonom necesitatea în energie electromagnetică.Energia
electromag-netică este cea mai comodă formă de energie care relativ simplu şi cu un
randament destul de înalt poate fi transformată în altă formă de
energie(mecanică,termică,galva-nică,etc.) în funcţie de necesitate.Anume din această
cauză la momentul actual aceasta este forma dominantă de energie utilizată în sfera
de producţie şi deservire în econo-mia naţională a oricărei ţări.
Coala

Rolul maşinii electrice în sistemul energetic naţoinal şi mondial este de o mare
am-ploare.Aceasta se foloseşte pe larg în aproape toate ramurile economiei
cuprinzând aproape toate domeniile de activitate ale omului în diverse ramuri cum ar
fi:industria, agricultura,comerţul, transportul,aparatele de uz casnic,medicina,etc.
Aceasta se explică prin faptul că majoritatea surselor de energie electromagnetică

le prezintă maşinile electrice(turbogeneratoare şi hidrogeneratoare),iar ponderea
energiei produse de celulele fotovoltaice,elementele galvanice.etc în sistemul
electroenergetic mondial este relativ mică.Deasemenea ca un argument „pro” maşinii
electrice îl ser-veşte faptul că aceasta este reversibilă,adică unul şi acela-şi agregat
poate consuma (motor) sau recupera(generator) energia în funcţie de condiţiile de
funcţionare.
Deasemenea maşinile electrice au o construcţie simplă care asigură funcţionarea

lor în cele mai grele condiţii şi că însuşirile lor electromecanice satisfac cerinţele de
dez-voltare ale tehnicii moderne. Maşinile asincrone fiind utilizate deseori în calitate
de motor,ca regulă pentru acţionarea diferitor sisteme mecanice care nu necesită o
regla-re fină sau într-un diapazon larg a vitezei.
Masini asincrone se utilizează aproape în exclusivitate ca motor în acţionările cu

turaţie practic constantă şi mai rar la turaţii variabile, din cauza instalaţiilor de
alimentare costisitoare. Motoarele asincrone trifazate formează cea mai mare
categorie de consumatori de energie electrică din sistemul energetic fiind utilizate în
toate domeniile de activitate(ascensoare, macarale, pompe, ventilatoare, etc.).
Coala

1.DETERMINAREA PARAMETRILOR MOTORULUI DE FUNCȚIONARE
Gnom=2000 [kg]=2000∙9,8=19600[N], capacitatea de ridicare a ascensorului .
Determinăm forța de tracțiune a ascensorului de la ridicarea cabinei de la primul

etaj ,cu sarcina nominală
F=Gcab-Gnom+4qct∙(H-h∙H)+qce[0.5(N-1)∙h]-Gcg,
Unde :Gcab-greutatea cabinei,N;
qec-greutatea, 1 m a cabinei de tracțiune ,N;
H-înălțimea puțului ,m;
h-înălțimea de la pardosală pînă la tavanul cabinei de echilibru,N;
Gcq-greutatea contragreutații,Gcg=Gcab+0,4∙Gnom, N.
F=0,6∙19600+4∙3,9∙(15-3∙1)+22∙0,5(1-1)∙3=11945 , N
Determinăm forța de tracțiune la coborțrea cabinei goale
F’=4qct(H-h∙N)+qce[0.5[N-1)∙h]-0.4∙Gnom=4∙3.9(15-3∙4)+22[0.5(4-1)∙3]-19600∙0.4=
=-7694 ,N
Determinăm cuplul static la arborele motorului la ridicarea cabinei încărcate.
F ∙d
M= ,
2∙ i∙ η
Unde:d-diametrul tamburului,m;
i-raportul de transmisie a reductorului;
𝝶-randamentul reductorului(0,75);
Coala

11947 ∙ 0,65
M s 1= =172,5 , N ∙ m
2 ∙30 ∙ 0,75
Determinăm cuplul static la arborele motorului la coborîrea cabinei goale
−F ' ∙ d 7694 ∙ 0.65
M S 2= = =111.13, N ∙ m
2 ∙iη 2 ∙30 ∙ 0.75
Determinăm timpul de deplasare a cabinei de la 1 la etajul 4.
2 ∙ Hk t
t d= ,
vc
Unde:H-înălțimea puțului, m;
Vc-viteza de deplasare a cabinei, m/s,
Kt-coeficientul care ia în considerație pierderi suplimentare de timp.
2∙ 15
t d=1,2 =36 , s
1
Determinăm timpul unui ciclu
T=td+2∙N0∙t’+2∙N0∙t’’ ,
Unde N0-numărul de opriri;
t’-timpul necesar pentru deschiderea și închiderea ușilor , s;
t’’-timpul necesar pentru eliberarea cabinei, s;
td-timpul de deplasare a cabinei, s;
T=36+2∙4∙7+2∙4∙30=332, s
Determinăm cuplul echivalent
M S 12 + M S 22 172,52 +111,132
M e=
√ 2 √
=
2
=145 , Nm
Determinăm în prim aproximație puterea motorului

M e ∙n 145 ∙750
M e= = 11,4 ,kW
9550 9550
Din catalog alegem provizoriu un motor asincron cu rotorul în scurtcircuit

4AP 180 M843, Pnom=15 kW, nnom=750, rot/min
Mmax/Mnom=2, jm=0,25, kg∙m2.
Coala

P n ∙ 9550 15∙ 9550
M nom = = =191 N ∙m
nn 750
Mnom=1,2∙jm=2∙191=328, Nm
Cuplul de pornire
M p=0,6 ∙ M max =0,6 ∙382 , Nm
Determinăm momentul de inerție a instalației.

vc 2
j ∑ 1=1,2 ∙ j m +m( ) ,
Ωm
Unde: j ∑ 1−¿momentul de inerție a momentului , kgm2;

Jm-masa cabinei încărcate, N.
Vc-viteza de deplasare a cabinei, m/ s2;
Ωm −¿viteza unghiulară a motorului, rad/s;
M=F/9,8=19600/9,8=2000 kg,
n rad
Ωm = =78,53 ,
955 s
1 2 2
j ∑ 1=1,2 ∙ 0,25+ 2000( ) =0,5 , kg m
78,53
Determinăm timpul de pornire a motorului cu cabina încărcată,tp
j ∑ 1 ∙ nn 0,5 ∙ 750
t p= = 0,69 , s ;
9,55 ∙( M p ∙ M s ) 9,55(229,2−172)
Determinăm cuplul dinamic

Mj=( j ∑ 1∙Ωm ¿/tp=0,5∙78,53/0,69=56,9 N∙m,
Determinăm cuplul motor la ridicarea cabinei încărcate.
M1=MS1+Mj=172,5+56,9=229,4 N∙m,
Determinăm cuplul motor la coborîrea cabine goale
M2=MS2+Mj=-111,13+229,4=118,27 N∙m,
Determinăm cuplul echivalent precizat

M 12 + M 22 229,42 +118,27 2
M e=
√ 2
=
M e ∙ nn 182,4 ∙ 750
√ 2
=182,4 N ∙ m,
Pe = = =14,33 kW ,
9550 9550
Coala

Din catalog alegem un motor asincron cu rotorul în s.c. cu puterea nominală Pn=18,5
kW>Pe și turațiea 750 rot/min, 2p=8.
2. DIMENSIONAREA MOTORULUI ASINCRON
2.1. Datele iniţiale:
Pn  18,5 103 kw ; p  4 ; U nf  220 V ; m=3; f =50 Hz
Coala

Datele motorului. Tabelul 2.1
# Parametru Nota U.r. Valoarea
1 Diametrul statorului exter. Da mm 349
2 Diametrul interior a D mm 250
statorului
3 Lungimea întreferului l mm 150
4 Numărul de dinți a Z1 mm 72
statorului
5 Numărul crestaturilor Z2 mm 58
rotorului
6 Valoarea întreferului  mm 0,5
2.2. Alegerea dimensiunilor principale:

2.2.1Viteza de rotatie sincrona:
60  f 60  50
n   750
p 4
2.2.2.Inaltimea axei de rotație se alege din fig. 6.7(prealabil) h=200

diametrul statorului exterior din tab. 2.1:
Da  349 mm
2.2.3. Diametrul interior a statorului din tab. 2.1:

D=250mm
2.2.4. Pasul polar
  D 3.14  250
   98.2 mm
2 p 24
2.2.5.Primim prealabil coeficientul de tensiunea electromotoare

ke=0.94
Primim prealabil randamentul şi coeficientul de putere:
Coala

cos   0.84   0.885
ke 0,94
P  Pn  18,5  23.39kW
cos   0.84  0.885 103
2.2.6. Sarcina liniară a inducţiei magnetice se alege din fig-6.11 prealabil pentru
Da=349mm
A  37,9 103 A / m B n  0.83T
2.2.7. Coeficientul înfăşurării (primim înfăşurarea indusului în două straturi)

kob=0.902
2.2.8. Lungimea de calcul a întreferului din tab. 2.1:
l   150mm
2.2.9. coeficientul formei.

k B  1.11
2.2.10. Viteza de rotație unghiulară sincrona.

2    f 2  3,14  50
   78,5
p 4
2.2.11. Numărul de dinți a statorului din tab. 2.1:

Z1  72
Z1 72
q  3
2 p m 243
2.2.12. Pasul dentar

 D 3.14  250
t1    10.91mm
2  p  m q 2 433
2.2.13 Curentul statorului nominal (prealabil)

Pn 103 18.5 103
I1n    37.71 A
m  U nf  cos   3  220  0.84  0.885
2.2.14. Numarul conductoarelor efective în crestătură. Primim numarul căilor paralele

a înfăşurării statorului. a=2;
  D 103  A  a 3.14  250  37.9  2
Uc    21.9
I1n  Z1 37.71 72
Coala

Rotungim şi primim:Uc=22
2.2.15. Nmarul spirelor fazei în crestătură .
U c  Z1 22  72
W1    132 spire
2a m 2 23
Apreciem
2  I1n  W1  m 2  37.71 132  3
A   3.80 104 A / m
  D 103 3.14  250 103
2.2.16. Pasul înfăşurării
Pasul polar pe crestaturi
 c  m  q  3  3  9 mm
Alegem înfășurarea în două straturi și primim pasul înfășurării

Y 1  7 mm
Y1 7
   0.778
Atunci scurtarea înfășurării: c 9
2.2.17. Factorul de scurtare

   3.14 
k s  sin      sin  0.778    0.94
 2  2 
2.2.18. Factorul de repartizare

0.5 0.5
kr    0.96
    3.14 
q  sin   3  sin  6  3 
 6q 
2.2.19. Factorul înfăşurării
kob  ks  kr  0.94  0.96  0.902
2.2.20. Fluxul magnetic şi inducţia întreferului nominale

k E  U nf 0.94  220
n    0.00782Wb
4  k B W1  kob  f 4 1.11 132  0.902  50
n  p 0.00782  4
B  6
  0.835T
D  l 10 250 150 106
2.2.21 .Densitatea curentului în înfăşurarea statorică
Coala

Din fig. 6-16 [1] pentru p=4,Da=349 mm
AJ1  230 109 A / m3
AJ1 230 109

J1    6.05 A / m 2
A 10 3.80 10
6 6
2.2.22. Secţiunea transversală a conductorului efectiv (prealabil).

I1n 37.71
qef    3.117 mm 2
a  J1 2  6.05
Alegem conductorul de marca PETV

nel=4
del=1.0 mm
diz=1.08 mm
qel=0.785 mm2
qef  qel  nel  0.785  4  3.14 mm 2
2.2.23. Densitatea curentului în înfăşurarea statorică

I1n 37.71
J1    6.0 A / m 2
a  qef 2  3.14
2.3. Calculul dimensiunilor zonei de dantura si a intrefierului

Alegem crestătura statorului după fig. 6-19b[1]
2.3.1. Lăţimea dintelui şi înălţimea jugului statoric (pealabil)
Alegem prealabil din tab.6-10 inducţiile magnetice:
Bamin=1.2T;
Bamax=1.6T;
BZ1min=1.7T;
Coala

BZ1max=1.9T;
=0.97 atunci dacă l fe=l δ :l 1=l δ

Din tab.6-11 [1] kfe
B n  t1  l 0.835 10.91 150
bz1min    4.94 mm
Bz1max  l fe  K fe 1.9 150  0.94
B n  t1  l 0.835 10.91 150

b1max    5.52 mm
Bz1min l fe  K fe 1.7 150  0.94
Primim bZ1=4.9 mm
 n 106 0.00782 106
ha min    16.8 mm
2  Ba max l fe  k fe 2 1.6 150  0.94
 n 106 0.00782 106

ha max    22.4 mm
2  Ba min l fe  k fe 2 1.2 150  0.94
2.3.2. Dimensiunile crestăturii în matriţă

Alegem dimensiunile şliţului
hs=0.5 mm bs=3.5 mm
hc min  0.5  ( Da  D )  ha max  0.5  (349  250)  22.4  27.1 mm
hc max  0.5  ( Da  D)  ha min  0.5  (349  250)  16.8  32.7 mm
hc  24.7
Primim
   D  2  hc  3.14  (250  2  24.7)
b1   bz1   4.9  8.16 mm
Z1 72
Acceptam b1=8.3
   D  2  hs   Z1  bz1 3.14  (250  2  0.5)  72  4.9

b2    6.33 mm
Z1   72  3.14
Acceptam b2=6.3
h1  hc  0.5  b2  hs  24.7  0.5  6.33  0.5  21.1 mm
2.3.3. Dimensiunile crestăturii cu luare în considerare adaose la asamblarea miezului
Coala

Δh p=0.1 mm
Luăm adaos la asamblare
Δb p=0.1 mm
b1  b  bp  8.3  0.1  8.2 mm
b2  b2  bp  6.3  0.1  6.2 mm
h1  h1  hp  21.1  0.1  20.9 mm
2.3.4. Aria crestăturii ,ocupată cu izolaţie .Grosimea izolaţiei ,conform tab.3-8 [1]
 iz  0.25 mm
Grosimea izolaţie
Siz  biz   2  h1  b1  b2   0.25   2  21.1  8.3  6.3  14.2 mm 2
Aria garneturilor
S g  0.4  b1  0.9  b2  0.4  8.3  0.9  6.3  9.0 mm 2
  b2 2 3.14  6.32
S 'c  0.5  (b1'  b2' ) h'1  r  Siz  S g  0.5  (8.2  6.2)  20.9   14.2  9.0 
8 8
 143.3 mm 2
2.3.5. Înălţimea jugului statoric

ha  0.5  ( Da  D)  hc  0.5  (349  250)  24.7  24.8 mm
2.3.6. Coeficientul de umplere a crestăturii statorice
diz2  U c  nel 1.082  21.9  4

kum    0.716
Sc' 143.3
2.4. Сalculul rotorului.
2.4.1. Valoarea întreferului acceptam .

  0.5 mm
Coala

2.4.2. Numarul crestaturilor rotorului din tab. 2.1: Z 2  58 mm
2.4.3. Diametrul exterior a miezului roturului (diametrul exterior a tălpilor polare )
D2  D  2    250  2  0.5  249 mm
l2  l1  150
2.4.4. Lungimea rotorului
2.4.5. Pasul dentar a rotorului
  D2 3.14  249
t2    13.5
Z2 58
2.4.6.Calculul diametrului interior al rotorului.
Diametrului este egal cu diametrul arborelui, (pachet rotorului este așezat direct pe
arbore) Din tab. 6-16 pentru h=200 și p=4 kb  0.23
D j  kb  Da  80.27mm
Rotungim și primim dupa tab. 9-1 diametru arborelui standard D j  80mm.
2.4.7. Curentul în bara rotorului. Din 6-22
cos   0.84 alegem: kin  0.87 -conform fig.1.22[1]
Atunci coeficientul reducirii curentului rotoric

2  m1  W1  kob1 2  3 132  0.902
1    12.3
z2 58
I 2 n  kin  I1n  1 I 2 n  0.87 12.3  37.71  404, A.

Si curentul rotoric
Coala

2.4.8.Aria suprafeței transversale a barei înfașurării rotorice
I2n
qb 
J2
J 2  3.5 106 A
unde: mm 2 -densitatea curentului în bara
404
qb   115.4, mm 2 .
3.5
2.4.9.Alegem crestatura rotorului dupa 6-27a.Dimensiunile slitului.

bs 2  1.5, mm, hs 2  0.7, mm
Inducția admisibila în dinții rotorului dupa tab.6-10

Lațimea dintelui (prealabil)
Bz 2min  1.75, mm Bz 2max  1.8, mm
B  t2  l 0.835 13.5 150

bz 2max    6.63, mm
Bz 2min  lFe  k Fe 1.75 150  0.94
B  t2  l 0.835 13.5 150

bz 2min    6.27, mm
Bz 2max  lFe  k Fe 1.8 150  0.94
Alegem bz 2  6.4, mm atunci dimensiunile crestaturii

   D2  2  hs  2  hs 2   z2  bz 2    249  2  0.5  2  0.7   58  6.4
b21    6.65, mm
  z2   58
Acceptam b21  6.8, mm
z   58  
b212   2    4  (qb  hs 2  bs 2 ) 6.82      4  (115.4  0.7 1.5)
b22   2    2  5.27, mm
z2  58 
 
 2  2
b22  5.3, mm
Acceptam
z2 58
h21   b21  b22     6.8  5.3   13.8, mm.
2  2  Acceptam h21  14.3, mm
Coala

hc 2  hs 2  h21  0.5  (b21  b22 )  0.7  13.8  0.5  (6.8  5.3)  21.1, mm -înălţimea totală a
crestăturii.
Aria secțiunei transversale a barei.
 h  13.8
qb    b212  b222   21   b21  b22   hs 2  bs 2    6.82  5.32     6.8  5.3  0.7 1.5  116.8, mm 2
8 2 8 2
2.4.10.Determinarea densitatăţii curentului din bară.
I2n 404
J2    2.941106 A .
qb 116.8 10 6
mm2
2.4.11.Inelele de scurtcircuit a înfășurării rotorice. Densitatea curentului în inelele

primim.
bis  1.25  hc 2  1.25  21.1  26.3, mm Primim bis  26.5, mm ais  12.0, mm
qis  ais  bis  12.0  26.5  318.0, mm 2
Diametru medie a inelului de scurtcircuit

Dism  D2  bis  1  249  26.3  1  221.5  221.5, mm.
2.5. Calculul curentului de magnetizare.
2.5.1.Determinarea valorilor inducţiei.
Bb  t1  lb 0.835 10.91 150

Bz1    1.92, T
bz1  lFe1  k Fe 4.9 150  0.97 -inducţia în dinţii statorici.
Bb  t2  lb 0.835 13.5 150

Bz 2    1.81, T
bz 2  lFe1  k Fe 6.4 103  150  0.97 -inducţia în dinţii rotorici.
 7.82 103
Ba    1.08, T
2  ha  lFe1  k Fe 2  24.8  0.15  0.97 -inducţia în jugul statoric.
Coala

 n 106
Bj 
2  h j  l2  k Fe
-inducţia în jugul rotoric
D2  D j 249  80.27
hj   hc 2   21.1  63.5, mm
unde: 2 2 -înălţimea de calcul a jugului
rotoric în conformitate cu relaţia 1.109.[1]
7.82 103
Bj   0.42, T .
2  0.0635  0.15  0.97
2.5.2.Determinarea tensiunii magnetice a întrefierului.
6
F δ =1. 59⋅10 ⋅Bδ⋅k δ⋅δ
t1
k δ=
unde: t 1−γ⋅δ -coeficientul Karter
2 1 2
b   b   3.5   3.5 
1   s    5  s     5   4.083
unde:       0.5   0.5 
2 1 2
b   b   1.5   1.5 
 2   s2    5  s2     5    1.125
       0.5   0.5 
t1 10.91
k 1    1.23
t1     10.91  4.083  0.5
t2 13.5
k 2    1.044
t2   2   13.5  1.125  0.5
k  k 1  k 2  1.284
F  1.59 103  B    k  1.59 103  0.835  0.5 1.284  851.834, A
2.5.3.Determinarea tensiunii magnetice a zonei de dantură.
2.5.4.Determinarea tensiunii magnetice a zonei de dantură pentru stator.
F z 1=2⋅h z1⋅H z 1
Coala

H z1  2191, A
unde: mm -pentru oţelul 2013 din tab.A.II.7.[1]
hz1  hc1  24.7, mm
Fz1  2  24.7 103  2191  108.3, A.
2.5.5.Determinarea tensiunii magnetice a zonei de dantură pentru rotor.
F z 2=2⋅h z2⋅H z 2
H z 2  1581, A
unde: mm -pentru oţelul 2013 din tab.A.II.7.[1]
hz 2  hc 2  0.1 b2  21.1  0.1  5.3  20.5, mm
Fz 2  2  20.5 103 1581  64.9, A.
2.5.6.Calculul factorului de saturaţie a zonei de dantură.
Fz1  Fz 2 108.3  64.9

k zn  1   1  1.20.
Fb 851.834
2.5.7.Determinarea tensiunii magnetice a jugului statoric.
F a=L a⋅H a
H a  214.9 A
unde: mm -conform tab.A.II.6[1]
   Da  ha     349  24.8 
La    127.3, mm
2 p 24
Fa  La  H a  127.3 103  214.9  27.4, A.
2.5.8.Determinarea tensiunii magnetice a jugului rotoric.
F j =L j⋅H j
H j  54.5, A
unde: m -conform tab.A.II.6[1]
Coala

π⋅( D j +h j )    80  63.5 
Lj= Lj   56.3, mm
2⋅p 24
Fj  56.3 103  54.5  3.1, A.
2.5.9.Calculul tensiunii magnetice pentru o pereche de poli.
F  Fb  Fz1  Fz 2  Fa  Fj  851.834  108.3  64.9  27.4  3.1  1055.534, A.  1.055 10 3
2.5.10Calculul factorului de saturaţie a circuitului magnetic.
F 1055.534
k    1.239.
Fb 851.834
2.5.11.Calculul curentului de magnetizare.
p  F 4 1055.534
I    13.13, A
0.9  m W1  kob1 0.9  3 132  0.902
2.5.12.Determinarea curentului de magnetizare în unităţi relative.
I 13.13
I     0.34.
I1n 37.71
2.6.Parametrii infasurarii statorice.
2.6.1.Rezistența fazei înfășurării statorice

K f  1.50 K ies  0.50
Dimensiunile secției: B=8 Din tab. 6-19
Latimea medie a bobinei
bb   
 D  hc     3.14   250  24.7   0.778  83.9
2 p 24
Lungimea părților frontale

l f  K f  bb  2  B  1.50  83.9  2  8  141.9mm
Coala

lm1  2  (l1  l f ) 103  2  (150  141.9) 10 3  0.584mm
Lungimea conductoarelor a fazei înfășurării statorului

L1  lm1 W1  0.584 132  77.5mm
2.6.2. Rezistivitatea și rezistenţa fazei înfăşurării statoricela temperatura de douăzeci

de grade celsius
L1 1 77.05 1
r20   20    0.215   20 
qef  a 57 3.14  2 57
2.6.3. Rezistenţa înfăşurării statorice pentru clasa de izolație F

kt  1.38
Coeficientul de temperatura
r1  kt  r20  1.38  0.215  0.297 
Lungimea ieșirii părților frontale a înfășurării statorului

lies  K ies  bb  B  0.50  83.9  8  50 mm
Valoarea raportată rezistenței a înfășurării statorice

I1n 37.71
r1''  r1  0.297  0.0509 
U nf 220
2.6.4Reactanța fazei a înfășurării statorice. Dimensiunile crestaturii statorice

Înălțimea crestaturii statorice,ocupată cu izolația și coeficienții adiționale
h 'c  hc  hs  0.5  b2  2  biz  24.7  0.5  0.5  6.3  2  0.25  20.6 mm
k '   0.25  (1  3   )  0.25  (1  3  0.778)  0.833
k   0.25  (1  3  k ' )  0.25  (1  3  0.833)  0.875
2.6.5.Determinarea reactanţei de fază a înfăşurării statorice.
2
f1 W1 lδ
x 1=15 . 8⋅ ( )( )
⋅ ⋅ ⋅( λc 1 + λ f 1 + λd 1 )
100 100 p⋅q
unde: a) permeanţa specifică de dispersie de crestătură
Coala

h 'c  b b h  ' 20.6  3.5 0.25 0.5 
c1   k   0.785  s  iz  s   K   0.875   0.785      0.833  1.53
3  b2  2  b2 b2 bs  3  6.3  2  6.3 6.3 3.5 
b) permeanţa specifică a dispersiei capetelor frontale ale înfăşurării
q
 f 1  0.34    l f  0.64      f 1  0.34 
3
  141.9  0.64  0.778  98.2   0.63
l 150
c) coeficientul conductibilităţii magnetice de dispersie diferențială
2
t1 2t 
λd 1 = ⋅ξ   2  k  k  kob1   2 
'
ck
12⋅δ⋅k b unde:  t1 
t2 13.5
  1.236
unde: ck  0 t1 10.9 kck  1.25 -conform fig.1.39.(c).[1]
  2 1.25  0.875  0.902 2   1.236   0.944

2
10.9
d 1   0.944  1.337
12  0.5 1.284
2
 50   132  150
x1  15.8        1.53  0.63  1.337   0.601, .
 100   100  4  3
2.6.6.Determinarea reactanţei de fază a înfăşurării statorice în unităţi relative
I1n 37.71
x1''  x1   0.601   0.1031.
U nf 220
2.7.Parametrii infasurarii rotorice.
2.7.1.Rezistența înfășurării rotorice la temperatura 20 grade Celsius

Rezistivitatea înfăşurării rotorice pentru temperatura de douăzeci de grade Celsius
1
 A20 
30
Rezistența barei și inelului de scurtcircuit pentru temperatura de 20 grade Celsius
Coala

l2 103 1 150
rb 20   A20    4.282 105
qb 30 115.4
  Dism 103 1 3.14  221.5 103

ris 20   A 20    1.258 106
Z 2  qis 30 58  319.5
Atunci rezistența înfășurării rotorice la temperatura 20 grade Celsius

2  ris 20 2 1.258 103
r220  b 20   4.285  10 5
  5.643 105
 2
0.43 2
2.7.2Rezistența înfășurării rotorice la temperatura 115 grade Celsius

rb  kt  rb 20  1.38  4.282 105  5.91105
ris  kt  ris 20  1.38 1.258 10 6  1.736 10 6
r2  kt  r220  1.38  5.643 105  7.788 105
Rezistența redusă a înfășurării rotorice

4  m  (W1  kob1 ) 2 4  3(132  0.902)
r2'  r2  7.788 105  0.228 
Z2 58
Valoarea raportată rezistenții a înfășurării rotorice

I1n 37.71
r2''  r '2  0.228  0.0391
U nf 220
2.7.3.Determinarea reactanţei a înfăşurării rotorice.
x2  7.9  f  l   c 2   f 2  d 2  10 9
unde:
a) permeanţa specifică de dispersie de crestătură
 h  0.4  b    b 2 2 bs 2 hs 2 
c 2   21 22
 1  21
  0.66   
 3  b21  8  qb  2  b21 bs 2 

14.3  0.4  5.3  3.14  6.82  1.5 0.7
  1    0.66    1.590
3  6.8  8 116.8  2  6.8 1.5
b) conductibilitatea magnetică de dispersie a părţilor laterale
2.35  Dism 4.7  Dism 2.35  221.5 4.7  221.5

f 2  log  log  0.425
Z 2  l2   2
2  ais  bis 58 150  0.43 2
2 12  26.3 -
Coala

c) permeanţa specifică a dispersiei diferenţiale
t2
d 2   r
12    k
2
  p  z  3.14  4  0.02
 r  1  0.2      1  0.2  
2  2
 0.989
 Z2   p  58   4 
1  
1  
z
 2  58 
unde:
bs 2 1.5 bs 2 1.5 13.5

  0.111  3 d 2   0.989  1.732
t2 13.5 și  0.5  z  0.02 12  0.5 1.284
x2  7.9  50 150   1.590  0.425  1.732  10 9  2.221 10 4 , .
2.7.4.Determinarea reactanţei de fază a înfăşurării rotorice în unităţi relative.
Reactanţa x 2 se raportează la numărul de spire ale statorului:
4  m1   W1  kob1  4  3   132  0.902 

2 2
x2  x2   2.221 104   0.651

Z2 58
valoarea relativă raportata reactanței a înfășurării rotorice:
I1n 37.71
x2*  x2   0.651  0.1116.
U 1n 220
2.8.Calculul regimului de mers în gol ideal.
2.8.1..Masa jugului și dintelor statorului

ma  7.8 106    Da  ha   ha  l fe  k fe  7.8 10 6  3.14(349  24.8)  24.8 150  0.97  28.67, kg
mz1  7.8 106  hz1  bz1  Z  l fe k fe  7.8 106  24.7  4.9  58 150  0.97  9.89, kg
2.8.2Pierderile specifice și coeficienții pierderilor conform tab. 6-24

150  2.5 W kg
-pierderile specifice conform tab.1.24.[1] pentru oţelul de marca 2013
  1.5 kda  1.6 kdz  1.8
Coala

2.8.3.Determinarea pierderilor principale în dinții statorului.
 1.5
 f   50 
Pz1  150     kdz  B 2 z1  mz1  2.5     1.8 1.92 29.89  163.3
 50   50 
2.8.4.Determinarea pierderilor principale în jugul statoric.
 1.5
 f   50 
Pa1  150     kda  B 2 a  m 2 a  2.5     1.6  1.082  28.67 2  134.8
 50   50 
2.8.5.Determinarea pierderilor principale din oțelul statorului.
Pfep  Pz1  Pa1  163.3  134.8  298.1
2.8.6.Determinarea pierderilor de suprafaţă.

bs 3.5 bs 1.5
 7  3
Din fig.6-41 pentru  0.5  0.5
Se gasesc coeficienții
 01  0.35  02  0.22
Atunci amplitudine pulsației inducției în întrefierul

B01   01  k  B  0.35 1.284  0.835  0.375, T
B02  02  k  B  0.22 1.284  0.835  0.236, T
Coeficienții k01  1.5 k02  1.5 factorul ce consideră influenţa de prelucrare a

suprafeţei
coroanelor dinţilor rotorului asupra pierderilor specifice luate conform
recomandărilor de la pag.87.[1]
Pierderile de suprafața specifice
1.5 1.5
 z  60  f   58  60  50 
   B01  t2   0.5 1.5      0.375 13.5   174.1, m 2
 spr1  0.5  k01   2
2 2
W
 10000  p   10000  4 
1.5 1.5
 z  60  f   72  60  50 
   B02  t1   0.5 1.5      0.236 10.91  62.2, m 2
 spr 2  0.5  k02   1
2 2
W
 10000  p   10000  4 
Pierderile de suprafața
Pspr 1  Pspr1   t1  bs   Z1  lFe 106  174.1 (10.91  3.5)  72  150  106  13.9,W
Pspr 2  Pspr 2   t2  bs 2   Z 2  lFe 106  62.2  (13.5  1.5)  58 150 10 6  6.5, W
Coala

2.8.7.Determinarea pierderilor prin pulsaţie în dinţii statorului și rotorului.
În dinții statorului
2
 0.06  z2  f 
Ppul1  0.11   Bpul1   mz1
 p 
În dinții rotorului
2
 0.06  z1  f 
Ppul1  0.11    B pul 2   mz 2
 p 
unde:
 2  1.125  0.5 103
B pul1   Bz1  1.92  0.049, T
2  t1 2 10.91 10 3 -amplitudinea pulsaţiei inducţiei din
secţiunea de mijloc a dintelui din stator
1  4.083  0.5 103
B pul 2   Bz 2  1.81  0.137, T
2  t2 2 13.5 103 - amplitudinea pulsaţiei inducţiei din
secţiunea de mijloc a dintelui din rotor
mz 2  7.8 106  hz 2  bz 2  Z 2  l fe  k fe  7.8 106  20.5  6.4  58 150  0.97  8.64, kg

-masa
oţelului dinţilor rotorici
2
 0.06  58  50 
Ppul1  0.11    0.049   9.89  5, W
 4  - pierderile pulsatorii în dinții statorului
2
 0.06  72  50 
Ppul 2  0.11   0.137   8.64  52.2, W
 4  - pierderile pulsatorii în dinții rotorului
2.8.8.Determinarea pierderilor suplimentare sumare în oţel.
PFes  Pspr1  Pspr 2  Ppul1  Ppul 2  13.9  6.5  5  52.2  77.7,W .
2.8.9.Determinarea pierderilor totale în oţel.

PFe  PFep  PFes  298.1  77.7  375.7,W .
2.8.10.Determinarea pierderilor mecanice.

2 2
n   750 
     0.001  Da   
4
  (0.001  349)  83.4
4
Pmec 0
 10   10 
2.8.11.Determinarea pierderilor electrice în înfășurarea statorică la mers în gol.
Coala

I 2 mg  13.166, A
Primim prealabil
Pemg  m  I 2 mg  r1  3 13.1662  0.297  154.5, W
2.8.12 Tensiunea electromotoara la mers în gol.

Emg  U nf  I mg r12  x12  220  13.166 0.297 2  0.6012  211.2,W
2.8.13.Coeficientul tensiunii electromotoare.

Emg 211.2
ke    0.960
U nf 220
2.8.14. Partea activă la mers în gol.

PFe  Pmec 0  Pemg 375.7  83.4  154.5
I mga    0.93, A
m U nf 3  220
2.8.15. Curentul total la mers în gol

I mg  I mga
2
 I 2 I mg  0.932  13.132  13.166, A.
2.8.16.Calculul factorului de putere la mers în gol.

I mga 0.93
cos 0    0.071.
I mg 13.166
2.9.Calculul parametrilor schemei echivalente.
2.9.1Reactanța de magnetizare corespunde cu conectarea în paralel elementelor

circuitului de magnetizare a schemei echivalente.
Emg 211.2
x    16.1.
I 13.13
2.9.2.Rezistența pierderilor magnetice care corespunde cu conectarea în paralel

elementelor circuitului de magnetizare a schemei echivalente.
3  E 2 mg 3  211.22
rfe    448.798, .
Pfep 298.1
Coala

2.9.3.Rezistența circuitului de magnetizare care corespunde cu conectarea în serie
rfe  x 2  448.798 16.12
r12    0.58, .
r 2 fe  x2 448.7982  16.12
2.9.4.Reactanța circuitului de magnetizare care corespunde cu conectarea în serie

r 2 fe  x
448.7982 16.1
x12    16.1, .
rfe  x2 448.798  16.12
2.9.5.Unghiul coeficientului de corectare.

180 r1  x12  r12  x1 180 0.297 16.1  0.58  0.601
 a tan  a tan  0.946
 r12   r1  r12   x12   x1  x12   0.58   0.297  0.58   16.1  0.601  16.1
2.9.6 Coeficientul de corectare

Partea reală
r12  (r1  r12 )  x12  ( x1  x12 ) 0.58  (0.297  0.58)  16.1 (0.601  16.1)
c1a     1.038
 r122  x122   0.582  16.12 
Partea imaginară
( x1  r12 )  (r1  x12 ) (0.601  0.58)  (0.297  16.1)
c1r     0.017
 r12 2  x12 2   0.582  16.12 
Atunci c1  c1a  c1r  1.038  (0.017)  1.038

2 2 2 2
R1  c1  r1  1.038  0.297  0.308 R2  c12  r '2  1.0382  0.228  0.246
X 1  c1  x1  1.038  0.601  0.624 X 2  c12  x '2  1.0382  0.651  0.702
X sc  X 1  X 2  1.326
2.9.7.Calculul coeficienților schemei echivalente.

a '  c12a  c12r  1.0382  (0.017) 2  1.077
b'  2  c1a  c1r  2 1.038  (0.017)  0.036
aa  c1a  r1  c1r  x1  b ' x '2  1.038  0.297  (0.017  0.601)  (0.036  0.651)  0.34
b  c1a  x1  c1r  r1  a ' x '2  1.038  0.601  (0.017  0.297)  (1.077  0.651)  1.32
Coala

2.10.Calculul caracteristicilor de functionare
S n  0.03744
2.10.1.Alunecarea nominala. Aceptam prealabil alunecarea nominala
2.10.2.Pierderile la frecare rotorului pe lichid in regimul nominal.
Pmecn  Pmec.0   1  Sn   83.4   1  0.03744   77.3

2 2
2.10.3.Pierderile suplimentare pentru regimul nominal

2 2
P   18.5 
Pspn  10   n   10     209
 n   0.885 
2.10.4.Pierderile electrice in infasurarea rotorica in regimul nominal

Pe 2 n  m  I 2'' n 2  R2  3  31.432  0, 246 103  729.3
2.10.5.Puterea electromagnetica nominala a motorului(prealabil)
Coala

Pen  Pn 103  Pspn  Pmecn  Pe 2 n  18.5 103  209  77.3  729.3  1.952 103
2.10.6.Tensiunea electromotoara pentru regimul de sarcina nominal

En  4.44   n  f  W1  kob1  4.44  7.82 10 3  50 132  0.902  206.8
Calculăm manual caracteristicile de funcţionare pentru S = 0.03744.

coeficienţii folosiţi în calcule sunt următorii:
P2 n  18.5kW ; U1n  220V ;
I1n  37.71A; I mga  0.93 A;
I   13.13 kW ; r1  0.297 
r2'  0, 228 ; C1  1, 038; a '  1, 077; a  0.34; b '  0.036; b  1.32
r2' 0, 228
Rn  aa  a   0.34  1, 077 
'
 6.91 
1. Sn 0, 03744
2. xn  b  b '  r2' / S n  1.32  0.036  0, 228 / 0, 03744  1.1 
zn  Rn 2  xn 2  6.912  1.12  7.00 

3.
U nf 220
I 2" n    31.43 A
4. zn 7
Rn 6.91
cos 2' n    0,987
5. zn 7
xn 1.1
sin 2' n    0,158
6. zn 7
I1an  I mga  I 2"  cos  2' n  0.93  31.43  0,987  31.96 A

7.
I1rn  I   I 2"  sin 2'  13.13  31.43  0,158  18.09 A
8.
I1n  I12an  I12rn  31.962  18.092  36.727 A
9.
10. I 2 n  C1  I 2 n  1, 038  31.43  32.628 A

' "
3 3
11. P1n  3 U1n  I1an 10  3  220  31.96 10  2.1096 10
4
12. Pel1  3  I1n  r1  3  36.727  0.297  1.2 10

2 2 3
13. Pspn  0.010  P1n  0.010  2.1096 10  210.96

4
Coala

14.
P n
 PFe  Pmecn  Pe1n  Pe 2 n  Ps pn.  375.7  77.3  1.2 103  729.3  210.96  2.595  103
15. P2 n  P1n   P  2.1096 10  2.595 10  1.850110 kW

4 3 4
n  1   n  1 
P 2.595 103
 0,877
16. P1n 2.1096  10 4
I1an 31.96
cos n    0,870
I1n 36.727
2.10.7.Viteza de rotatie pentru regimul nominal

60  f 60  50
nn   (1  S n )  (1  0.03744)  721.92
p 4
2.10.8.Cuplu pe arbore nominal
60  P2 n 60 1.8501 104
Mn    244.72
2    nn 2  3.14  721.92
2.11.Calculul caracteristicii mecanice.
2.11.1Caracteristica mecanica statica a motorului

S=0,0.001..1
Pentru s=1
m U nf2  R2 3  2202  0.246
M e( s )    220.35
 R2 
2
  0.246 
2

  s   R 1    ( X 1  X 2 ) 2  78.5 1   0.308    (0.624  0.702) 
2
 s    1  
2.11.2Viteza de rotatie unghiulara sincrona
2    f 2  3.14  50
   78.5
p 4
2.11.3.Alunecarea critica a motorului
Coala

R2 0.246
sm    0.181
R12  X sc2 0.3082  1.3262
2.11.4.Cuplu electromagnetic maximal a motorului
m  U nf2  R2 3  2202  0.246
M em    553.5
 R2 
2
  0.246 
2

  sm    R 1    ( X 1  X 2 ) 2  78.5  0.181    0.308    (0.624  0.702) 
2
 sm    0.181  
2.11.5.Cuplu de pornire dupa caracteristica mecanica statica

m  U nf2  R2 2  3 1102  0.685
M ep    220.2
   R 1  R2   X sc2  78.5   0.308  0.246   1.3262 
2 2
   
Tabelul 1 pentru caracteristica mecanica statica
S 0.001 0.005 0.025 0.05 0.075 0.1 0.17 0.181 0.25 0.29
M e(s ) 0.674 3.365 16.55 300 423 478.6 548 553.5 528.7 502.7
S 0.35 0.43 0.5 0.58 0.65 0.73 0.82 0.9 0.97 1
M e(s ) 468.7 423.3 378.6 338.9 314.2 283.2 263.8 243.7 228.6 220.3
600
550
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 0.75 0.8 0.85 0.9 0.95 1
Fig. 2.1. Caracteristica mecanica static Roșu- M e ( s )
Coala

60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Fig. 2.2. Caracteristicile de funcționare

I1 negru - s Roz - I 2' Roșu - P1
Albastru -
Datele calculelor manuale şi a celor automate efectuate de calculator sunt date în

tab.2.pentru caracteristicile de functionare:
s % I1 I '2 P1 P2 n  cos 
0.01 13.17 0.09 0.673 0.038 749.925 0.056 0.077

0.5 14.16 4.61 3.544 2.866 746.250 0.809 0.379
1 16.5 9.16 6.432 5.637 742.500 0.876 0.591
1.5 19.65 13.63 9.267 8.283 738.750 0.894 0.715
2 23.23 18.02 12.039 10.798 735.000 0.897 0.785
2.5 27.03 22.32 14.738 13.179 731.250 0.894 0.826
3 30.92 26.54 17.358 15.422 727.500 0.888 0.851
3.5 34.83 30.66 19.892 17.525 723.750 0.881 0.865
3.744 36.73 32.63 21.096 18.501 721.920 0.877 0.87
4 38.71 34.67 22.335 19.489 720.000 0.873 0.874
4.5 42.55 38.58 24.683 21.313 716.250 0.863 0.879
Coala

5 46.32 42.39 26.932 23.001 712.500 0.854 0.881
5.5 50 46.09 29.081 24.553 708.750 0.844 0.881
1
0.95
0.9
0.85
0.8
0.75
0.7
0.65
0.6
0.55
0.5
0.45
0.4
0.35
0.3
0.25
0.2
0.15
0.1
0.05
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Fig. 2.3. Caracteristicile de funcționare (prelungire)

Rosu -
roz - cos 
Coala

2.12 Calculul caracteristicilor de pornire.
.Inaltimea redusa a barei rotorului pentru alunecarea initiala s p  1

2.12.1
 p  2    (hc 2  hs 2 ) 103 2.15  f  s p  2  3.14  (21.1  0.5) 10 3 2.15  50 1  1.326.
Pentru ca înălțimea redusă a barei rotorului este mai mare decît unu,vom considera
refularea curentului
2.12.2.Acceptam diapazonul variatiei alunicarii s  1, 0.999..0.001 .

2.12.3Inaltimea redusa a barei rotorului
 p  2    (hc 2  hs 2 ) 103 2.15  f  s
2.12.4 Coeficienții refulării curentului
-Coeficientul de mărirea a rezistenței

sinh(2  ( s ) )  sin(2   ( s ) )
K r ( s )  ( s )
cosh(2  ( s ) )  cos(2  ( s ) )
-Coeficientul de micșorarea a reactanței
2 sinh(2  ( s ) )  sin(2   ( s ) )
K x( s ) 
2  ( s ) cosh(2  ( s ) )  cos(2  ( s ) )
2.12.5. Rezistența înfășurării rotorice cu considerarea refulării curentului
 2  ris 20  4  m  ( w1  kob1 ) 2
r '2( s )   rb 20  K r ( s )   kt
  2  Z2
2.12.6 Reactanța înfășurării rotorice cu considerarea refulării curentului
4  m  ( w1  kob1 ) 2
r '2( s )  7.9  f  l  c 2  K x ( s )   f 2  d 2  10  9
Z2
2.12.7.Impedanta curentului statoric in procesul de pornire se determina dupa formula
Coala

U1n
I1( s ) 
( r12  i  x12 ) 2
r1  r12  i  ( x1  x12 ) 
1 s
r '2  r12  i ( x '2  x12 )  r '2 
s
2.12.8.Impendanta curentului redus rotoric in procesul de pornire se determina dupa

formula
r12  ix12
I '2( s )   I1( s )
1 s
r '2  r12  i  ( x '2  x12 )  r '2 
s
2.12.9.Modula curentului statoric in procesul de pornire
I1 p ( s )  I1( s )
2.12.10.Modula curentului rotoric redus in procesul de pornire.
I '2 p ( s )  I '2( s )
2.12.11.Variatia cuplului electromagnetic in procesul de pornire se determina dupa

formula.
pm r'
M p(s)   I '2 p ( s )2  2
f s
2.12.12.Valoarea relative a curentului de pornire.
I1 p ( s )
I 'p(s) 
I1n
2.12.13.Valoarea relativa a cuplului de pornire.
M p(s)
M ' p(s) 
Mn
Coala

5
4.75
4.5
4.25
4
3.75
3.5
3.25
3
2.75
2.5
2.25
2
1.75
1.5
1.25
1
0.75
0.5
0.25
0
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 0.75 0.8 0.85 0.9 0.95 1
Fig. 2.4. Caracteristicile de pornire.
Ip
Rosu -
Mp
Negru -
2.12.14.Valoarea relativa a curentului de pornire pentru momentul initial.
I ' p (1)  4.50
2.12.15.Valoarea relativa a cuplului de pornire pentru momentul initial.
M ' p (1)  1.07
Coala

2.13.Compararea rezultatelor variantelor de calcul.
Rezultatele de baza sunt aduse in tabelul de mai jos.

N0 Parametru Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3
1 Curentul I1n 36,727 36,78 36,82
2 0,877 0,872 0,866
Randamentul

3 Factorul de putere cos  0,870 0,874 0,880
4 Alunecarea sn 0,03744 0,04277 0,04849
5 Alunecarea critică a 0,181 0,199 0,185
motorului sm
6 Cuplul electromagnetic max. 553,5 540,1 468,2
a motorului M em
7 M ep 220,2 232,5 187,5
Cuplu de pornire după
[U.r.]
8 Viteza de rotație nn 721,92 717,923 713,632
9 I 'p 4,50 4,33 3,72
Curentul de pornire
[U.r]
10 M 'p 1,07 1,09 0,87
Cuplul de pornire
[U.r.]
Coala

Varianta 1 Datele initiale standarde. Numarul conductoarelor efective în crestătură
Wc=22 Pn  18,5 103 kw ; p  4 ; U nf  220 V ; m=3; f =50 Hz
Varianta 2 Numarul conductoarelor efective în crestătură Wc=22. A fost schimbată

zona de dantura am micșorat inducția magnetica în dinte , am majorat rezistența
activa a rotorului pentru a primi M p >Mn
Varianta 3 Numarul conductoarelor efective în crestătură Wc=24 nu poate fi
efectuat din cauza ca marimea B  0.92T e prea mare
Din tabelul de mai sus observam clar ca Varianta 1 are caracteristici mult mai bune
decit variantele 2 şi 3.
Fig. 2.5. Caracteristica mecanica statică
Coala

Fig. 2.6. Caracteristica de funcționare
Fig. 2.7. Caracteristica de pornire
Coala

11. CALCULUL ECONOMIC
11.1 Calculul cheltuielilor materiale

11.1.1 Calculul cheltuielilor pentru materie primă și materiale
Pentru calculul cheltuielilor pentru materie primă și material sa iau în
considerație materialele folosite pentru proiectarea motorului și cheltuielile pentru
materialele ajutătoare folosite în scopuri tehnologice.
Tabelul 10.1- Materie primă și materiale cu considerarea deșeurilor recuperabile.

Nr. Denumirea Unitatea de Preţul unei Suma
Cantitatea
materialului măsură unităţi (lei) (lei)
1 Cupru kg 20 297 5950
2
2 Carton izolator m 10 100 1000
3 Lac kg 6 50 300
4 Aţă m 10 5 50
5 Solidol kg 12 200 2400
6 Vopsea kg 5 100 500
7 Buloane buc 20 50 1000
8 Conductoare buc 20 100 2000
9 Total 13200
Deci preţul materialelor prime este de 477.6 lei. Deşeurile recuperabile constituie 1%
din preţul total al materialelor.
Deş.rec .=13200⋅0,01=132lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile se
calculează prin relaţia:
C h . mat .=Pr . mat −Deş. rec .=13200−9,6=13068 lei
11.1.2. Determinarea prețului pieselor și semifabricatelor.
Coala

La proiectarea motorului sunt utilizate următoarele tipuri de pise și semifabricate care
vor fi prezentate în tabelul 11.2.
Tabelul 11.2-Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea Preţul unei Suma

N.r. Un.de măsură Cantit.
semifabricatului unităţi (lei) (lei)
1 Stator buc 1 2500 2500

2 Rotor buc 1 1500 1500
3 Capace buc 2 750 1500
Rulmenţi buc 2 600 1200
5 Cutia cu borne buc 1 300 300
6 Total 7000
Deci, preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 336 lei.

11.1.3 Cheltuieli de transport:
Se calculează ca 3...5% din costul materialelor şi pieselor.
Ch. tr .=( Ch . mat +cos t . piese )⋅4 %=(13200+7000 )⋅0 , 04=279 , 92lei
11.2 Calculul fondului de remunerare a muncii

11.2.1 Salariul de bază al muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrate. Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă.
La început se calculează salariul direct al muncitorilor după tabelul 11.3:
Tabelul 11.3- Determinarea salariului direct al muncitorilor.
Nr. Norma Sal.tarifar Suma
Denumirea operaţiei Categoria
Ord (ore) (lei) (lei)
1 Asamblarea miez. magn. I 0.5 60 30
2 Instal. carton. iz. în stator III 0.5 50 25
3 Bobinarea statorului IV 3 60 180
4 Coaserea înfăşurării II 0.15 20 3
5 Lăcuirea şi uscarea înfăş. II 0.3 10 3
6 Lipirea conductoarelor II 0.03 30 0,9
7 Montarea rulmenţilor III 0.5 40 2
8 Instalarea rotorului în st. III 0.02 30 0,6
9 Montarea capacelor II 0.07 30 2,1
10 Vopsirea motorului II 0.5 30 15
11 Total 4.52 381
Coala

Din cauză că plata salarilui la întrepridere este în acord, se calculează salariul
premial al muncitorilor care constituie 25% din salariul direct.
Sp .=S d⋅25 %=381⋅0 , 25=95 , 25lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial.
Sb .=S d +S p =381+95 , 25=428 , 65lei
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce sunt legate de
îndeplinirea lucrului. El constituie 8…10% din suma salariului de bază.
Ss.=428,25⋅0,09=42,86lei
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariul suplimentar.
Stot .=428,25+42,28=471,51lei
11.2.2. Contribuţii la asigurări sociale:
Contribuţii la asigurări sociale constituie 38% din fondul de remunerare a muncii.
As.=471 , 51⋅0 ,38=174 , 45lei
11.3 Calculul cheltuielilor de secție

11.3.1 Cheltuieli cu pregătirea și însușirea producției
Cheltuieli pentru pregătirea şi însuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2...3% din suma articolelor de la 11.1.1 pînă la
11.2.2
Ch. preg . şi . îns. prod .=(Ch .m .+Ch. tr .+Ch. p.+Sb .+ As. )⋅2 %=
=( 13200+279 , 92+362+95 , 25+428 ,25+174 , 45 )⋅0 , 02=283 ,35 lei
11.3.2.Cheltueli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajului.
Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuieli pentru
energia electrică, amortizarea utilajului, cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă:
T max⋅Cmo 4,5⋅0 . 8
Ch. într .rep .ut .= = =2 , 88
Kdes⋅Kn 1⋅1 .25 lei ;
unde: Tmax - timpul tuturor operaţiilor, ore;
Coala

Cmo – costul producţiei normative maşină / oră a exploatării utilajului, lei;
Cmo = 0,8
Kdes. – coeficientul de deservire a utilajului; Kdes. = 1
Kn. – coeficientul de îndeplinire a normelor; Kn = 1,25
11.3.3.Cheltuieli generale ale secţiei.
Cheltuieli generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru întreţinerea aparatului
de conducere a secţiei, întreţinerea clădirilor, efectuarea cercetărilor, experimentelor
şi alcătuiesc 90% din suma salariului de bază.
Ch.s.=Sb⋅90%=283,35⋅0,09=255lei
11.3.4.Costul secţiei.
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 10.1.1 pînă la 10.3.3.
Cost .s.=Ch .m.+Ch.tr .+Ch. p.+Sb.+ As.+Ch. preg . prod .+Ch .într .ut .+Ch.s.=
=13200+279,92+95,25+428,65+476,25+174 ,45+283 ,35+2,88+255=14719 ,5lei
11.3.5. Cheltuieli generale gospodăreşti.
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor, cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină, uzura
fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65% din salariul de bază.
Ch. gen. gosp.=Sb⋅65 %=14719 ,5⋅0,65=278,62lei
11.4 Calculul costului motorului
11.4.1. Costul pe uzină.
Costul pe uzină se obţine adăugînd la costul secţiei cheltuielile generale gospodăreşti.
Cost .uz .=Cost .s.+Ch .gen.gosp.=14719,5+278,62=14998lei
11.4.2. Cheltuieli de desfacere.
Cheltuieli de desfacere includ cheltuielile pentru procurarea ambalajului,
ambalarea producţiei, încărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15% din costul pe uzină.
Ch.desf .=Cost .uz.⋅15 %=14998 ,12⋅0 ,15=2249,71lei
11.4.3.Costul complet al motorului.
Coala

Costul complet se determină prin însumarea costului pe uzină cu cheltuielile de
desfacere.
Cost .complet .=Cost .uz.+Ch .desf .=14998 ,12+2249,71=17247,83lei
11.4.4. Beneficiul planificat.
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15% din costul complet al
motorului.
Pr of . plan.=Cost .complet .⋅15 %=17247 ,83⋅0,15=2587,17lei
11.4.5. Preţul de livrare a motorului.
Preţul de livrare a motorului se determină ca suma costului complet şi profitul
planificat.
Pr eţ ..livr .=Cost .complet +Pr of . plan.=17247 ,83+2587 ,17=19835 lei
Tabelul 11.4-Determinarea preţului de livrare.
Suma
Nr. d/o Articole de calculaţie
(lei)
1. Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 13200
2. Piese şi semifabricate de completare 7000
3. Cheltuieli de transport 279,92
4. Salariul de bază al muncitorilor 428,65
5. Salariul suplimentar 42,86
6. Contribuţii la asigurări sociale 174,45
7. Cheltuieli pentru pregătirea şi însuşirea producţiei 283,35
8. Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajului 2,88
9. Cheltuieli generale ale secţiei 255
10. Costul secţiei 14719,5
11. Cheltuieli generale gospodăreşti 278,62
12. Costul pe uzină 14998,12
13. Cheltuieli desfacere 2249,71
14. Costul complet 17248,83
15. Profitul planificat 2587,17
16. Preţul de livrare 19835
Coala

12. SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
12.1 Analiza condiţiilor de muncă
Coala

La fiecare întreprindere, instituţie sau organizaţie, există un număr concret
de factori, care acţionează dăunător sau chiar şi periculos asupra organismului
uman. In incinta întreprinderii sunt depistaţi factori periculoşi si novici in urma
unor procese tehnologice. Dintre aceşti factori fac parte: temperaturi ridicate,
zgomotul, umiditatea relativa scăzută sau ridicata in dependenţă de procesul
tehnologic, iluminatul locului de munca.
Analiza condiţiilor de muncă în secţia mecanică are ca scop aprecierea
condiţiilor de activitate reale ale lucrătorilor întreprinderii. Pentru aceasta se
evidenţiază factorii de producţie periculoşi şi nocivi: fizici, chimici, biologici şi
psihofiziologici.
Acţiuni şi îmbunătăţiri a condiţiilor microclimaterice. Către acţiunea
îmbunătăţirea condiţiilor micro climaterici şi supraîncălzirea organismului se atârnă:
mecanizarea lucrărilor grele , care uşurează munca , micşorează producerea căldurii
în organism, apărarea de iradiere ; ventilaţia, măsuri de profilaxie personală (repaus
scurte în timpul lucrului, folosirea îmbrăcămintei speciale, regimul raţional de
folosire a apei potabile de către organism, folosirea apei în componenţa căreia se
adaugă anumite proporţii de săruri de natriu, kaliu şi vitamine ).
Pentru înlăturarea aerului încălzit se foloseşte aeraţia organizată. Pentru
preîntâmpinarea supraîncălzirii organismului se folosesc duşuri de aer - o porţiune de
aer îndreptată nemijlocit spre lucrător. Micşorarea iradierii termice se obţine prin
folosirea ecranului ce absoarbe iradierea termică pe suprafeţele lui, care sînt dintr-un
material de izolare termică. Pentru a aprecia condiţiile de muncă trebuie de analizat
factorii dăunători şi periculoşi şi de comparat cu normativele în procesul de muncă
asupra omului periodic sau permanent influenţată un şir de factori nefavorabili, praf,
gaze, pori, zgomot, vibraţie, temperaturi sporite sau joase.
Umiditatea exesivă, câmpuri electromagnetice, iradieri termice, radiaţie omul
în timpul activităţii sale se găseşte permanent într-o interacţiune de căldură cu mediul
înconjurător, deci căldură degajat din organism uman se elimină complect în mediu,
atunci omul se află în condiţii de confort.
Coala

Dacă omul se găseşte timp îndelungat în condiţii termice nefavorabile
(temperatura aerului depăşeşte limitele admisibile) poate avea loc supraîncălzirea
sau răcirea corpului însoţită de anumite efecte negative.
Pentru a menţine igiena muncii la un nivel optimal e necesar de a sigura toţi
factorii dăunători şi periculoşi în limitele normelor. Cu acest scop se petrece
certificarea locurilor de muncă, secţiei principale întreprinderii special unde are
loc reacţii de desalinizare, oxidare.
Prin certificarea locului de muncă din punct de vedere a protecţiei muncii se
înţelege evaluarea complexă a locurilor de muncă sub aspectul corespunderii
acestor prevederi ale actelor normative de securitate în muncă certificarea
locurilor de muncă se face periodic, la intervale de cel mult 3 ani.
12.2 Sanitaria în producţie
Zgomotul. Zgomotul acţionînd asupra sistemului nervos central, provoacă
oboseală, insomnie, incapacitatea de a se concentra, ele condiţionînd micşorarea
productivităţii muncii şi accidente. În caz de acţiune iritantă permanentă a
zgomotului pot apărea dereglări psihice, maladii cardiovasculare…
Zgomotul poate acţiona asupra auzului în mod diferit: poate provoca surditatea
bruscă sau afecţiunea organului auditiv; în caz de acţiune îndelungată poate micşora
brusc pe un timp limitat sensibilitatea. Cele mai nocive pentru auz sînt perioadele de
acţiune continuă a zgomotului de intensitate mare. Zgomotul reprezintă ansamblu
haotic de sunete neplăcute, de frecvenţă şi intensitate diferite.
Drept surse de zgomot de producţie la S.A. „REUT” servesc instalaţiile de
ventilaţie, utilajul mecanic, unele operaţii tehnologice, mijloace de transport etc.
Pentru a aprecia zgomotul din punct de vedere igienic, trebuie să cunoaştem
parametrii lui. Pentru măsurarea nivelurilor de zgomot sînt folosite sonometrele.
Pentru combaterea zgomotului se folosesc diferite mijloace individuale: bucşe, căşti,
coifuri antizgomot.
Vibraţia. Oscilaţiile mecanice ale corpurilor cu frecvenţa mai mică de 16 Hz
sînt sesizate de către organismul omului doar ca vibraţie. Deseori vibraţia este
Coala

însoţită şi de zgomot. Vibraţia se transmite de la sursă prin construcţia maşinilor,
podea şi sol.
În cazul unor amplitudini de oscilaţii destul de mari ale maşinilor dinamic
neechilibrate ce au loc în caz de frecvenţe joase, la om apare senzaţia de vibraţie sau
zguduituri. Plus la faptul că vibraţia podelei lîngă utilaj, vibraţia instrumentelor
electrice manuale şi celor pneumatice, zguduirile de transport provoacă senzaţii
neplăcute, ele mai acţionează nefavorabil asupra sănătăţii, provocînd vibromaladia.
Sub acţiunea vibraţiei au loc schimbări în sistemul nervos, creşterea tensiunii
arteriale, dereglarea funcţiei văzului, reducerea forţei musculare şi masei corpului.
Vibraţia poate provoca defectarea maşinilor, acesta provocînd accidente şi
traumatisme. Vibraţia în limitele frecvenţelor sonore este măsurată cu ajutorul
vibrometrelor.
Pentru a reduce acţiunea vibraţiilor generale asupra organismului uman este
perfecţionată construcţia utilajului ce provoacă vibraţie, este micşorat gradul de
transmitere a oscilaţiilor vibraţiei la podea şi acoperişuri, este aplicată comanda la
distanţă a utilajului, ce oferă posibilitatea de a exclude omul din zona primejdioasă.
În cazul cînd utilajul mecanic creează la locurile de muncă o vibraţie ce
depăşeşte limitele admisibile sau este cauza apariţiei zgomotului în încăperile unde
nu există utilaj care ar produce zgomot, este necesar de a monta acest utilaj pe
fundamente sau amortizoare speciale.
Drept mijloc de protecţie individuală contra vibraţiei ce se transmite omului
prin intermediul picioarelor se recomandă folosirea încălţămintei cu talpă de pîslă
sau cu talpă groasă de cauciuc, încălţăminte ce amortizează vibraţia.
Ventilaţia şi condiţionarea aerului. Pentru ameliorarea mediului aerian al
încăperilor de producţie şi crearea unor condiţii normale de muncă, prevăzute de
cerinţele sanitare, toate încăperile trebuie ventilate, adică să se asigure un schimb de
aer organizat şi regulat.
Ventilaţia presupune schimbul de aer, efectuat cu scopul de înlătura din
încăpere aerul impurificat şi schimbarea lui cu aer proaspăt şi curat.
Coala

Cea mai bună stare a aerului în încăperile de producţie este asigurată de
sistemul de condiţionare a aerului. Aparat de condiţionare a aerului este numită
instalaţia ce menţine în mod automat în zona de lucru condiţiile necesare ale aerului.
Condiţionarea aerului ameliorează condiţiile de muncă, sporeşte
productivitatea ei şi contribuie al menţinerea sănătăţii lucrătorilor.
Iluminarea de producţie. Crearea celor mai favorabile condiţii pentru văz
contribuie nu numai la creşterea capacităţii de muncă, dar şi la prevenirea
traumatismului de producţie. Lumina şi iluminarea raţională au o mare însemnătate
pentru sănătate şi organizarea corectă a muncii. Sub acţiunea luminii se accelerează
procesele de activitate nervoasă superioară, se facilitează starea personală. Se
măreşte activitatea generală şi activitatea organelor de respiraţie. Insuficienţa de
lumină provoacă încordarea ochilor, dificultează percepţia obiectelor, încetineşte
tempoul de muncă şi oprimează activitatea vitală generală a organismului uman.
Pentru iluminarea încăperilor de producţie şi a suprafeţelor de producţie se
foloseşte lumina naturală şi cea artificială. În dependenţă de particularităţile
procesului tehnologic şi procesului de muncă pentru iluminarea raţională se folosesc
următoarele sisteme de bază: general, local, combinat. Cu lumina naturală se asigură
mai ales iluminarea generală, cu cea artificială - iluminarea generală, locală şi
combinată.
Iluminarea generală se asigură prin plasarea uniformă a corpurilor de iluminat
de acelaşi tip şi de capacitate egală în toată încăperea; prin plasarea corpurilor de
iluminat corespunzător sectoarelor de lucru, suprafeţelor de lucru.
Iluminarea locală se creează prin plasarea corpurilor de iluminat nemijlocit
deasupra suprafeţelor de lucru. Combinarea în una şi aceeaşi încăpere a sistemelor de
iluminare generală şi locală creează încă un sistem de iluminare - combinat. În cazul
acestui sistem iluminarea locală este destinată creării unui grad înalt de iluminare pe
suprafeţele de lucru, cel general - pentru asigurarea unei iluminări uniforme a
diferitor sectoare ale încăperii de producţie.
Iluminarea organizată raţional trebuie să asigure iluminarea suficientă a
Coala

suprafeţelor de lucru, să fie uniformă, să posede o direcţie corectă a fluxului de
lumină, să evite acţiunea orbitoare a luminii şi apariţia unor umbre dense şi reliefate.
Drept surse de iluminare artificială servesc lămpile cu incandescenţă şi
tuburile luminiscente. În caz de iluminare artificială nu se recomandă folosirea
becurilor deschise, întrucît în acest caz aproximativ jumătate din fluxul de lumină nu
se foloseşte pentru iluminarea suprafeţelor de producţie. Plus la aceasta, lămpile cu
incadescenţă se caracterizează printr-o strălucire considerabilă şi exercită o acţiune
orbitoare, determinată de unghiul de cădere în ochi a razelor de la bec şi direcţia
văzului.
O răspîndire din ce în ce mai mare capătă tuburile luminiscente. Ele se
deosebesc de lămpile cu incandescenţă printr-o intensitate mai mică în domeniul
portocaliu-roşu al spectrului, printr-o reproducere a culorilor şi o difuzate a fluxului
de lumină mai bune, printr-o strălucire de cîteva ori mai mică.
Conform destinaţiei iluminarea artificială se divizează în iluminarea de lucru şi
de avarie. Iluminarea de lucru este obligatorie pentru toate încăperile şi este destinată
pentru asigurarea muncii normale în ele. Iluminarea de avarie are două destinaţii:
pentru continuarea lucrului în caz de întrerupere bruscă a iluminării de lucru şi pentru
evacuarea oamenilor în caz de accident sau incendiu.
Lămpile de siguranţă sînt cuplate la o sursă de alimentare cu energie electrică
independentă, iar pentru evacuarea oamenilor şi bunurilor materiale la reţeaua
nelegată cu iluminarea de lucru.
12.3 Securitatea electrică
Electrosecuritatea (securitatea electrică) prezintă un sistem de măsuri
organizatorice şi mijloace tehnice, care asigură protecţia organismului uman
contra acţiunilor dăunătoare şi periculoase ale curentului electric, arcului electric.
Pericolul curentului electric se agravează în comparaţie cu alţi factori
periculoşi, deoarece omul nu poate să verifice fără aparate speciale, dacă pe
conductor există tensiune (să comparăm cu părţile mobile, fîntîni deschise, obiecte
încălzite la roşu etc.). Pericolul se depistează foarte tîrziu, cînd omul este deja
Coala

electrocutat.
Pentru a evita cazurile de electrocutare, e necesar de a cunoaşte acţiunea
curentului electric asupra organismului uman, cauzele electrotraumatismului,
factorii care determină gravitatea lor.
Cauzele electrocutării
Cauzele principale ale electrotraumatismului în instalaţiile electrice sînt:
 apariţia unor tensiuni accidentale pe părţile metalice ale instalaţiilor electrice
datorită unui defect de izolaţie;
 atingerea omului în mod direct de conductorii aflaţii sub tensiune;
 atingerea simultană a două puncte de pe sol sau de pe pardoseală care au potenţiale
diferite, datorită unor scurgeri de curent electric;
 funcţionarea instalaţiilor trifazate cu punct neutru legat la pămînt în regim de
dezechilibru (apariţia unei tensiune accidentale a punctului neutru faţă de
pămînt);
 apropierea omului la o distanţă periculoasă de elementele sub tensiune înaltă (mai
mare de 1 kV) nemijlocit sau prin intermediului unui obiect mobil, conductor bun de
electricitate;
 încălcarea normelor de protecţie a muncii în instalaţiile electrice.
Acţiunea curentului electric asupra organismului omului
Principalele acţiuni ale curenţilor electrici care afectează direct corpul omului
sînt: termică, mecanică, electrolitică, biologică sau şocul electric.
Ca rezultat al acţiunii curentului electric asupra organismului uman pot fi
provocate traume locale şi cutarea totală a organismului (şocul electric). Traumele
locale se divizează în: arsuri, semne electrice, electrometalizarea pielei,
electrooftalmie, traume mecanic.
Factorii care determină gravitatea efectelor electrocutării
După cum s-a stabilit, pericolul electrocutării depinde într-o mare măsură de
intensitatea curentului electric, ce se scurge prin organismul uman, şi de durata
acţiunii lui. Gravitatea electrocutării depinde şi de alţi factori, care în majoritatea lor
Coala

determină intensitatea curentului electric:
 rezistenţa electrică a organismului uman;
 tensiunea aplicată;
 tipul de curent şi frecvenţa lui;
 mediul înconjurător;
 calea de scurgere a curentului prin organismul uman;
 modul de atingere;
 tipul reţelei şi alţi factori.
Mijloace de protecţie
Mijloacele pentru evitarea accidentelor prin atingere directă sînt următoarele:
 folosirea unor tensiuni de alimentare cît mai reduse;
 construcţia instalaţiilor şi echipamentelor electrice să fie executată astfel încît
elementele bune conducătoare, care fac parte din circuitele curenţilor de lucru, să fie
inaccesibile atingerii întămplătoare, iar producerea unor arcuri electrice să nu poată
da loc la arsuri;
 folosirea unor pardoseli din materiale izolante sau acoperirea pardoselii sau a
solului cu materiale izolante;
 limitarea la sursă a influenţii electrostatice sau electromagnetice.
Pentru protejarea personalului care, prin atribuţiile lor, trebuie să lucreze direct
la elementele bune conducătoare de electricitate, care fac parte din circuitele
curenţilor de lucru, cum sînt electricienii, la mijloacele expuse mai sus se mai adaugă:
 folosirea mijloacelor individuale de protecţie;
 egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pămînt;
 organizarea lucrului şi eşalonarea operaţiilor astfel încît munca să se desfăşoare
fără pericole de accidentare, atît pentru cei care execută operaţiile cît şi pentru
persoanele străine.
Prima măsură enumerată mai sus s-ar părea că este cea mai importantă în ceea ce
priveşte eficacitatea ei. În modul acesta s-ar reduce direct pericolul de accidentare. În
Coala

practică însă, aplicarea acestei măsuri este cea mai dificilă, deoarece în multe cazuri
ar duce la dificultăţi de ordin constructiv şi economic, care nu ar putea fi soluţionate
practic.
La stabilirea tensiunilor de alimentare se ţine seama de puterea instalaţiiei sau
echipamentului electric respectiv şi de posibilităţile asigurării unei protecţii radicale
cu alte mijloace din cele expuse mai sus. De exemplu, tensiunea de alimentare a
sculelor electrice portative, care au puteri mici şi sînt deosebit de periculoase, trebuie
să fie 24 V. Trebuie menţionat că această tensiune nu poate fi numită tensiune
nepericuloasă, ci doar valoare maximă admisă. Totdeauna, pe lîngă aplicarea măsurii
„tensiune redusă”, trebuie să se aplice şi alte măsuri de protecţie din două motive: în
primul rînd chiar tensiunea de 12 V sau 24 V, în anumite condiţii nefavorabile, pot
produce electrocutări grave, iar – în al doilea rînd, există pericolul apariţiei în reţeaua
de tensiune redusă a unor tensiuni mai înalte datorită unor defecte în reţea (de
exemplu trecerea tensiunii înalte în circuitul de joasă tensiune).
Deoarece tensiunea redusă nu poate fi aplicată în general în orice instalaţie sau
echipament electric, trebuie să se aplice mijlocul de protecţie care urmează în ordinea
importanţei şi anume construcţia instalaţiilor şi echipamentelor electrice să fie astfel
executată încît elementele bune conducătoare de electricitate, care fac parte din
circuitele curenţilor de lucru, să fie inaccesibile unei atingeri nedorite. Această
măsură se realizează prin:
 izolarea electrică a elementelor bune conducătoare, care fac parte din circuitele
curenţilor de lucru, numită izolare de lucru, deoarece împiedică şi pierderile de
energie electrică prin scurgeri de curent inutile;
 carcasă de protecţie, care au ca scop atît evitarea atingerilor directe, cît şi a
producerii arsurilor; carcasele au de asemenea un rol deosebit de important în
protejarea împotriva solicitărilor mecanice ale echipamentelor electrice;
 amplasări de înălţimi inaccesibile;
 îngrădiri care să nu permită trecerea persoanelor spre elementele aflate sub
tensiune;
Coala

 blocări electrice şi mecanice.
Pentru izolarea electrică de lucru, este necesar ca elementele instalaţiilor sau a
echipamentelor electrice, aflate sub tensiune în timpul lucrului, să fie izolate pe
întregul lor parcurs sau să fie protejate în raza de manipulare împotriva atingerii
întîmplătoare, prin însăşi construcţia lor, prin poziţie şi prin amplasare, sau cu
ajutorul unor dispozitive speciale. Acoperirea lor cu lac, vopsea sau email, straturi de
oxizi, cămăşi din material fibros chiar şi în cazul cînd ele sînt impregnate, nu se
consideră ca izolaţie în sensul protecţiei împotriva atingerii directe.
În apropierea instalaţiilor şi echipamentelor electrice, trebuie să se prevadă
distanţe şi spaţii suficient de mari, astfel încît deservirea lor să se poată face fără
pericol de atingere a unor elemente aflate sub tensiune.
În cazul reţelelor de joasă tensiune legate la pămînt (cu tensiunea de lucru pînă
la 250 V faţă de pămînt) legarea la pămîntpoate asigura o protecţie condiţionată de
anumite împrejurări, ceea ce determină ca în aceste reţele să se prefere din ce în ce
mai mult legarea la nul, care poate asigura o protecţie foarte bună. În schimb
protecţia prin legare la nul nu poate fi aplicată în reţelele izolate faţă de pămînt şi nici
în reţelele cu tensiunea de lucru peste 1000 V. Protecţia prin legare la pămînt poate fi
folosită ca măsură de protecţie suplimentară în cadrul protecţiei prin legare la nul.
Atît protecţia prin legare la pămînt, cît şi protecţia prin legare la nul prezintă şi
anumite dezavantaje care fac ca să nu poată fi folosite cu succes drept protecţii
principale în cazul utilajelor electrice portative, alimentate din reţele legate la pămînt.
Protecţia prin izolare suplimentară
Izolarea suplimentară de protecţie poate fi realizată prin două mijloace
principale:
 prin izolare de protecţie a echipamentului, care constă în prevederea unei
izolări suplimentale a elementului echipamentului sau instalaţiei electrice, astfel
încît în cazul deteriorării izolaţiei obişnuite de lucru, omul să nu poată veni în
atingere cu elementul sub tensiune;
 prin izolarea amplasamentului care constă în prevederea unei izolări între om şi
Coala

pămînt sau elemente bune conducătoare de electricitate în contact cu pămîntul.
Izolarea de protecţie a echipamentului electric
Acest mijloc de protecţie poate fi realizat în trei moduri:
 printr-un înveliş izolat de protecţie, care reprezintă acoperirea cu un material
izolant, rezistent şi durabil, a tuturor elementelor metalice accesibile unei atingeri,
care în cazul unui defect ar putea intra direct sau indirect sub tensiune;
printr-o izolaţie intermediară de protecţie, care reprezintă separarea elementelor
metalice, accesibile unei atingeri, de elementele care în cazul unui defect ar putea
intra direct sau indirect sub tensiune.
CONCLUZII
În acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea un motor asincron cu rotorul

în scurtcircuit pentru acționarea unei ascensor pentru mărfuri (auto) cu puterea de
Coala

18.5 kW.
Acest motor este destinat să funcţioneze la tensiunea nominală de 380/220 V.
Pe parcursul elaborării proiectului au fost determinate turaţia nominală şi
viteza unghiulară care pentru 2p =8 constituie n = 750 rot/min şi respectiv Ώ = 78,5
rad/s.
De asemenea au fost alese dimensiunile constructive de bază cum ar fi:
înălţimea axei de rotaţie h =200 mm şi respectiv după STAS a fost ales pentru această
înălţime diametrul statoric Da =349 mm. În conformitate cu aceste valori
au fost determinate diametrul interior statoric D = 250 mm, diametrul exterior
rotoric D2 = 249 mm; întrefierul δ = 0.5 mm; lungimea pachetului statoric lδ = 150
mm precum şi diametrul interior rotoric D j =80 mm.

Numărul de crestături statorice pentru stator Z1 = 72, şi respectiv pentru rotor Z2 =
58 care a fost alese din şirul standard în dependenţă de Z1 .
Curentul nominal I1 n =37,71 A care a fost obţinut în calcule diferă de cel obţinut
la calculul caracteristicilor de funcţionare analitic I1 = 38A ceea ce este admisibil.

Randamentul η = 88% şi factorul de putere cosφ = 0.84 alese iniţial din
agenda tehnică , la verificare sau obţinut cu o eroare 0 %.
Puterea nominală obţinută P2n =3,07 kW diferă de cea dată în condiţiile iniţiale
cu o eroare de 4% . Pierderile obţinute pentru regimul nominal de funcţionare sunt:
pierderile în fier PFe = 375,7W ; pierderile mecanice Pmec = 77,3W.
BIBLIOGRAFIE
1. Proiectarea masinilor electrice asincrone. Sub redactia prof. Kopilov I.P. Traducere
din l. rusa de prof. T.Ambros. - Chişinău: Universitate, 1994. - 211 p
Coala

2. Проектирование электрических машин: Под редакцией И. П. Копылова. -
Москва: Энергия, 1980, - 495 с.
3. Асинхронные двигатели серии 4А, Справочник, Москва, Энергоиздат, 1982.
4. Игнатов В. А., Вилбанов К.Я., Асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления. М. Энергоиздат, 1988 – 301 с.
5. Alexandru Fransua, Măgureanu Răzvan, Maşini electrice şi acţionări electrice;
elemente de execuţie. Editura tehnică. Bucureşti , 1986 – 545 p.
6. Cioc, I., Nica C.: Proiectarea masinilor electrice. Bucuresti, EDP, 1992.
7. Ambros T., Proiectarea maşinilor asincrone . Ch., Universitas, 1992. 211 p.
8. Ambros T., Maşini electrice. V.1., Universitas, Chişinău, 1992, p. 478
9. Ambros T., Maşini electrice. V.2., Universitas, Chişinău, 1994, p. 337
10.Bălă C., Maşini electrice. Editura didactică şi pedagogică, B., 1979, p 467
11.Boţan N., Maşini şi acţionîri elctrice. Editura tehnică, Bucureţti, 1992, p. 134
12.Dicţionar politehnic rus moldovenesc. Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti, 1983, p.704
13. Livinţ P., Electrotehnică şi maşini electrice. Editura tehnică, Ch., 2003, p. 331
14. Александров К. К., Электротехнические чертежы и схемы. Энергоатомиздат,
Москва, 1990, с. 287
15. Атабеков В. Б., Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования. Высшая Школа, Москва, 1977, с. 332
16. Васин В. М., Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок. Высшая
Школа, Москва, 1977, с. 139
Coala


Zara Diploma Gata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zara Diploma Gata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE

Ascensoarele au devenit o parte integrantă a unui mediu uman creat în mod

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Aceasta se explică prin faptul că majoritatea surselor de energie electromagnetică

Deasemenea maşinile electrice au o construcţie simplă care asigură funcţionarea

Masini asincrone se utilizează aproape în exclusivitate ca motor în acţionările cu

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Gnom=2000 [kg]=2000∙9,8=19600[N], capacitatea de ridicare a ascensorului .

Determinăm forța de tracțiune a ascensorului de la ridicarea cabinei de la primul

Unde :Gcab-greutatea cabinei,N;

qec-greutatea, 1 m a cabinei de tracțiune ,N;

H-înălțimea puțului ,m;

h-înălțimea de la pardosală pînă la tavanul cabinei de echilibru,N;

Determinăm forța de tracțiune la coborțrea cabinei goale

Determinăm cuplul static la arborele motorului la ridicarea cabinei încărcate.

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Determinăm în prim aproximație puterea motorului

Din catalog alegem provizoriu un motor asincron cu rotorul în scurtcircuit

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Determinăm momentul de inerție a instalației.

Unde: j ∑ 1−¿momentul de inerție a momentului , kgm2;

Determinăm cuplul dinamic

Determinăm cuplul echivalent precizat

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

2. DIMENSIONAREA MOTORULUI ASINCRON

2.1. Datele iniţiale:

Pn  18,5 103 kw ; p  4 ; U nf  220 V ; m=3; f =50 Hz

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

2.2. Alegerea dimensiunilor principale:

2.2.2.Inaltimea axei de rotație se alege din fig. 6.7(prealabil) h=200

2.2.3. Diametrul interior a statorului din tab. 2.1:

2.2.5.Primim prealabil coeficientul de tensiunea electromotoare

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

2.2.7. Coeficientul înfăşurării (primim înfăşurarea indusului în două straturi)

2.2.9. coeficientul formei.

2.2.10. Viteza de rotație unghiulară sincrona.

2.2.11. Numărul de dinți a statorului din tab. 2.1:

2.2.12. Pasul dentar

2.2.13 Curentul statorului nominal (prealabil)

2.2.14. Numarul conductoarelor efective în crestătură. Primim numarul căilor paralele

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Alegem înfășurarea în două straturi și primim pasul înfășurării

2.2.17. Factorul de scurtare

2.2.18. Factorul de repartizare

2.2.20. Fluxul magnetic şi inducţia întreferului nominale

2.2.21 .Densitatea curentului în înfăşurarea statorică

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

AJ1 230 109

2.2.22. Secţiunea transversală a conductorului efectiv (prealabil).

Alegem conductorul de marca PETV

2.2.23. Densitatea curentului în înfăşurarea statorică

2.3. Calculul dimensiunilor zonei de dantura si a intrefierului

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

=0.97 atunci dacă l fe=l δ :l 1=l δ

B n  t1  l 0.835 10.91 150

 n 106 0.00782 106

2.3.2. Dimensiunile crestăturii în matriţă

hc max  0.5  ( Da  D)  ha min  0.5  (349  250)  16.8  32.7 mm

   D  2  hs   Z1  bz1 3.14  (250  2  0.5)  72  4.9

h1  hc  0.5  b2  hs  24.7  0.5  6.33  0.5  21.1 mm

2.3.3. Dimensiunile crestăturii cu luare în considerare adaose la asamblarea miezului

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data