Proiect de Diploma Gata Paduret Gata

INTRODUCERE
Omul este singura fiinta vie care creeaza si intrebuinteaza mijloace de munca, cu
ajutorul carora actioneaza asupra obiectelor muncii pe care i le pune la dispozitie
natura, pentru a le transforma potrivit propriilor sale necesitati de viata.
Friedrich Engles arata ca munca omului incepe o data cu faruirea uneltelor de
munca. Cu fiecare mijloc de munca nou, cu fiecare unealta de productie perfectionata
pe care o nascoceste mintea sa, omul cucereste o noua pozitie pentru stapinirea
fortelor naturii.
O data cu evolutia omului, el sa invatat de la folosirea propriei puteri musculare ca
energie, la folosirea sursele de energie pe care le punea la dispozitie natura. In felul
acesta in diferite perioade istorice omul sa invatat sa foloseasca ca energie animalele
domestice, vintul si apa. Printre cele mai insemnate inventii prin sec. IV a fost
mentionata moara de apa, moara de vant se. XII, diferite ciocane, pietre de moara,
fierastraie, etc. Actionate de vint si apa.
O data cu dezvoltarea productiei capitale, in munca omului se face o continua
importanta, prin trecerea de la diferitor unelte, la masina. Spre deosebire de unelte si
instrumente, masina indeplineste o serie de functii care inainte le indeplinea omul.
Introducerea masinii de lucru in procesul de productie duce la diferentierea,
instalatiilor mecanice in trei parti componente: motoare, mecanismul de transmisiune
si masina de lucru.
Motorul forta motoare a intregii instalatii. El poate fi hidraulic, termic, sau electric
Mecanismul de transmisiune constituie legatura diintre motor si masina de lucru.
El poate fi alcatuit din arbori de transmisiune cu curele, roti dintate, mufe de cuplare
etc.
Motorul si mecanismul de transmisiune formeaza impreuna dispozitivul de
actionare al masinii de lucru.
Actionarea individuala a masinii de lucru a fost favorizata in special de
introducereamotorului electric, datorita avantaajelor incontestabile pe care le prezinta
Coala
Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 7
aceasta fata de motoarelehidraulice sau termice. Mentionam printre aceste avantaje ,
in mod special, posibilitatea de a transporta energia electrica la distante foarte mari de
la locul de producere si in cantitati oricat de mari, posibilitatea de a putea dispune de
motoare electrice, cu o gama larga de puteri, - de la zeci de wati pana la sute si chiar
mii de kilowatisi, in special, posibilitateade reglaj a vitezei motoarelor electrice.
Productivitatea masinilor incepe sa creasca, o data cucu aceasta inbunatatindu-se
calitatea produselor finite obtinute cu ajutorulacestor masini. Dar actionarea
electricaa permis omeniriisa faca un pas inainte. Astfel prin perfectionarea continua a
constructiei masinii de lucru , s-a ajuns c timpul ca actionarea individuala a unor
masini sa fie inlocuita cu actionarea multipla. Diferite mecanisme ale aceleasi masini
de lucru au inceput sa actionatede motoare separate, aste]fel incat o singura masina
de lucru este actionata de 2-3 sau chiar de mai multe motoare electrice. Se cunosc
astazi masini-unelte ale caror mecanisme sant actionate de 25-30 de motoare
electricediferite.Actionaarea multipla a insemnat primul pas spre automatizarea unor
masini de lucru , sau a unor procese de productie.
Astfel introducerea automatizarii a dus la cresterea productivitatii muncii si ca
consecintaa acesteia, la cresterea bunastarii tuturor oamenilor muncitori.
Introducerea pe scara tot mai mare a mecanizarii complexe si a automatizarii in
proceselede producie reclama un numar tot mai mare de ingineri si tehnicieni bine
pregatiti si cu o calificare superioara, care sa fie capabili de a rezolva si cele mai
dificile probleme care de proiectare si de exploatare a agregatelor complexe. El
trebuie sa cunoasca principiile care stau la baza alegerii masinilor si agregatelor celor
mai potrivite, sa fie inarmati cu ultimele cuceriri ale stiintei si tehnicii, sa stie sa le
aplice in practica.
Coala

1.DESCRIEREA PARȚII MECANICE
Prin denumirea de poduri rulante se intelege macarale pe patru roti, actionate

electric, care circula pe o cale de rulare, la o inaltime oarecare deasupra solului(STAS
800-49). Podurile rulante executa urmatoarele miscari: o miscare de translatie a
intregului pod de-a lungul caii (a halei respective), o miscare de translatie a
caruciorului pe podul propriu-zis, in directia caii, o miscare de ridicare si coorire a
cirligului.
Podul propriu-zis este format din doua grinzi legate intre ele la cele doua capete
prin grinzi de capat, care se sprijina pe rotile de rulare. De-a lungul podului propriu-
zis sant mintate sinele, care formeaza calea de rulare a caruciorului/ Caruciorul este
format dintr-un cadru metalic pe care se gasesc: mecanismul de deplasare a
caruciorului, mecanismul de ridicare a sarcinii, cu ajutorul cirligului. Podul rulant se
deplaseaza dea lungul halei pe care o deserveshte, pe calea de rulare formata din
sinele, montate pe grinzi orespunzatoare. Atit deplasarea poduluii cat si a caruciorului
se realizeaza cu ajutorul unui motor electric care prin intermediul unui reductor
roteste rotile motoare respective.
La capetele celor doua cai de rulare se instaleaza dispozitive pentru limitarea
cursei respective. Acestea prin deschiderea contactelor unui limitator de cursa ,
produc deconectarea de la retea a motorului de actionare a mecanismului respectiv si
deci oprirea lui.
Mecanismul de ridicare a sarcinii, fixaat pe platforma caruciorului, consta si el
dintr-un motor electric, care, prin intermediul unui reductor, roteste toba pe care see
infasoara cablul de ridicare a sarcinilor. Pentru transmiterea fortei de la toba la carlig,
la podurile rulante electrice se folosesc palane duble, care in principiu sint formate
din doua palane simple. Capetele libere ale cablului celor doua palane simple se
infasoara pe cele doua jumatati ale tobei. Capetele fixe sint legate intre ele si sint
trecute peste o roata de egalizare E, care serveste pentru egalizarea tensiunilor in
Coala

toate ramurilor cablului. Raportul de transmisie al palanului este egal cu jumatate din
numarul de ramuri de cablu sau cu numarul de scripeti la cirlig.
Limitarea cursei de ridicare a sarcinii este obligatorie si se realizeaza cu ajutorul
unui limitator de cursa montat pe carucior. Limitarea cursei de coborire este
facultativa, aceasta considerind ca la coborire atentia manipulantului este stimulata de
necesitatea asezarii corecte a sarcinii. Toate trei mecanisme prevad obligatoriu cu
frane electromecanice, care blocheaza mecanismul respectiv atunci cand motorul lei
nu mai este sub curent. Ofunctionare absolut sigura trebuie sa ofere in special frina
mecanismului de ridicare-coborire. Alimentarea cu curent a intreii instalatii electrice
a unui pod rulatn se realizeaza cu ajutorul unor culegatoare de curent, fixate pe pod ,
care luneca pe niste conductoare montate in lungul halei si conectate la reteaua de
forta respectiva. Aceste conductoare formeaza asa zisa linie principala de contact.
Alimentarea de curent a motoarelor si aparatelor de pe caruciorul mobil se face cu
ajutorul altor culegatoare de curent care luneca pe niste conductoare fixate izolant de-
a lungul podului si care constituie linia secundara de contact. Cateodata, in locul
podurilor rulante, ca si a altor masini de ridicat, o constituie capacitatea efectiva de
ridicare. Prin aceasta se intelege sarcina utila plus greutatea dispozitivului respectiv
de prindere (carlig, magnet, graifer etc.).
Functie de felul dispozitivului de pridnere a sarcinii, podurile rulante sint de mai
multe feluri:
- Poduri rulante normale, cu un carlig sau cu doua carlige;
- Poduri rulante ce electromagneti de ridicare;
- Poduri rulante cu grafiere sau gheare;
- Poduri rulante cu electromagneti si cu grafiere.
Coala

2.DIMENSIONAREA PUTERII MOTOARELOR DE ACȚIONARE A
MECANISMELOR PODULUI
2.1Mecanismul de ridicare
Date inițiale suplimentare:
-G-capacitatea de ridicare,în kgf.
Admitem G=10000kgf.
-Q- productivitatea pe schimb,în t.
Admitem Q=750 t.
-Gor- greutatea dipozitivului de prindere a sarcini, în Kgf.

Admitem Gor= 710kgf.
-Rt- raza tobei pe care se înfășoară organul de tracțiune,în m.

Admitem Rt=0,25m.
Reductorul conține doua perechi de roți dințate, în baie de ulei, palanul are patru
ramuri de cablu.
-(GD2)r- momentul de volant al pieselor cuplate pe același arbore cu motorul (rotor,
roți de frina ect.), în kgf∙m2.
Admitem (GD2)r=8,5 kgf∙m2
- v r- viteza mecanismului de ridicare, în m/min:
Admitem v r=11 m/min.
-H-înalțimea medie de ridicare,în m.
Admitem H=16 m.
Motorul de acționare a mecanismului unui pod rulant funcționează în regim
intermitent.
Determinarea puterii lui se face pe baza graficului respectiv de încărcare.
Pentru mecanismul de ridicare este valabil graficul din figura de mai jos care
corespunde celor patru operații ale acestui mecanism: ridicarea sarcinii RS,
coborîrea ei CS, ridicarea dispozitivului de prindere a sarcinii, fără sarcină RC și
coborîrea lui CS.
Coala

M M M M
M a1 a3 a4 a1
M 1
M 1
M M
RS M f1
3 4
RS
RC
CC
t
CS
M a2 M f3
M f4
M 2
M
t 1 t p1 t2
f2
t p2 t 3 t p3 t 4 t p4
t a1 t f1 t a2
t f2 t a3 t f3 t a4
t f4
fig.2.1.1 Graficul de încărcare a mecanismului de ridicare

Fiecare din operațiile i indicate în grafic cuprinde perioada de pornire (tai) în
timpul căreia cuplul dezvoltat de motor Mai este egal cu cuplul rezistent Mi plus cel
dinamic Mji, perioada de funcționare în regim staționar (ti) cînd Mji este nul și
perioada de oprire
(tfi) cînd cuplul dezvoltat de motor Mfi este egal cu cuplul static minus cel dinamic.
Preventiv vom accepta turația motorului n=960 rot/min.
Atunci raportul de transmisie
6,28 ·n · Rt
i= ,
vr
unde:-n turația motorului rot/min;

Rt- raza tobei , m;
Vr- viteza de ridicare a sarcinii.
6,28· 960 · 0.25

i=¿
11
=137.018
Din [L1, tab. 5, p.13], pentru planul cu 4 ramuri raportul de transmisie ip= ,
randamentul planului ηp=094, randamentul tobei ηt=0,96-0,98, randamentul
reductorului cu roti dințate in ulei, ηr=0,97.
Randamentul total al transmisiei la ridicarea sarcinii:
Coala

η1=η2r · ηt · η p=¿ 0.97❑2 · 0.96 ·0.94 =0.84
Randamentul la coborirea sarcinii

1
η2=2− =¿ 0.80
0.84
Sarcina procentuală la ridicarea cîrligului gol
G¿ 710
K=
G+Goc
=¿ =0.04
17000+ 710
Din figura de mai jos determinăm randamentul η3 a trasmisiei, la ridicarea cîrligului

gol:
η3=0,36.
Vom determina puterea motorului, în prima aproximație, neglijînd procesele

tranzitorii.
Determinăm cuplurile M1, M2, M3 cu relațiile:
G+ G ¿ 17000+710
M 1= · Rt =¿ ·0.25 =38.47[ kg · m ] ,
i· η1 137.01· 0.84
G+ G ¿ 17710
M 2= · Rt · η2=¿ ·0.25 · 0.80 =25.85[ kg · m ] ,
i 137.01
G¿ 710
M 3= · Rt =¿ · 0.25 =3.59[ kg · m ] ,
i· η3 137.01· 0.36
Pentru determinarea cuplului M4 de coborîre a cîrligului gol, se ține seamă ca

greutatea G0 a dispozitivelor de prindere produce (neglijîndu-se pierderile în
transmisie) nu cuplu static negativ (motor) de valoare:
Coala

−G ¿ · R t
M S 4= =−1.29 [ kg · m ]
i
iar pierderile în transmisie produc un cuplu pozitiv (rezistent) Mp4 a cărui valoare
poate fi considerată aproximativ egală cu valoarea cuplului de pierderi Mp3 la
ridicarea in gol
M p 4 M p 3=( 1−η3 ) · M 3=( 1−0.36 ) · 3.59 =2.29[ kg · m ] ,
Cuplul rezultant la arborele motor la coborîrea cîrligului gol

M 4 =M S 4 + M p 4 =−1.29+2.29=−2.95 [ kg ·m ] ,
Înlocuind cu datele necesare, vom obține:

M S 4=−¿ 1.29[ kg · m ] ,
M p 4 =¿ 2.29)[ kg · m ] ,
M 4 =¿ -2.95[ kg · m ] ,
Determinăm cuplul echivalent Me.

Pentru o diagramă cu patru operații pe ciclu:
M 21 + M 22+ M 23 + M 24 1479.94 +668.22+12.88+6.70
M e=
√ 4
=¿
√ 4
=¿ 23.27[ kg · m ] ,
Puterea nominală a motorului, în prima aproximație, se determină cu relația:

Me·n 23.27 ·960
Pe = =¿ = 22.91kW
975 975
Determinăm numărul de cicluri pe schimb:

Q 600
N=
G
=¿
17
= 35.29
Durata unui ciclu:

8· 3600 8 ·3600
T c=
n
=¿
35.29
= 816.09[ s ] ,
unde 8- numărul de ore pe schimb.

Timpii activi într-o operație a ciclului:
60 · H
T 1=T 2 =T 3 =T 4 =¿ 60· 16 = 87.27[ s ] ,
vr 11
Durata relativă de lucru

m· T x 4 · 87.27
DA= =¿ = 42%
Tc 816.09
Coala

Din catalog [L3,tab. П2-6p297] alegem un motor asincron cu rotor bobinat
pentru macarale de tipul МТКВ312-6 cu DAM= 40%, Pn%= 30kW, λ %= 3.14.
La durata activă DA=40 %, acest motor poate fi încărcat cu puterea :
D AM 40
P2 n=P50 %=P 40 %
√ DA
=¿ 30
√
42
= 0.97 kW
Determinăm cuplul nominal al motorului la DAM=40%.

975 · P 40 % 975 ·0.97
M n 40 %= =¿ = 0.98[ kgf· m2 ] ,
n 960
Cuplul critic al motorului:

M k =λ 40 % · M n 40 %=¿ 95.10[ kgf· m2 ] ,
Cuplul mediu de pornire maxim posibil

M pm=0,6 · M k =¿ 57.06[ kgf· m2 ] ,
Vom alege accelerația liniară în regim tranzitoriu a=0,2m/s2 .

Atunci accelerația unghiulară va avea valoarea:
d n 30 · a ·i 30· 0.2 ·137.01
= =¿ = 1053.92r ot/min
dt π· Rt 3.14 · 0.25
Momentul de girație corespunzător ridicării sarcinii, se determină din relația

(GD)2=k ·¿
în care: k=1,15, coeficient de rezervă
G t =G+Goc =17000+710=17710 (kg)
(GD)2M =(GD)2r +(GD)2m =8.5+26.48 =34.98kgf· m2],
2 17710 · 112
(GD) =¿ 1.15 ·26.48+ 0,101· 2 = 84.31kgf· m2],
960 · 0.84
Determinăm cuplurile produse de motor în regimurile tranzitorii (la porniri și opriri).
GD 2 d n
M ax =M x + ·
375 d t
GD2 d n 84.31
Termenul 375 · d = 375 · 1047.27=113.80
t
Coala

GD 2 d n
M a 1=M 1+ · = 38.47+113.80= 152.27¿ ¿],
375 d t
M a 2=¿ 87.95¿ ¿],
M a 3=¿ 117.39¿ ¿],
M a 4 =¿ 110.85¿ ¿],
M f 1=¿ -75.33¿ ¿],
M f 2 =¿ -139.65¿ ¿],
M f 3 =¿ -110.21¿ ¿],
M f 4=¿ -116.65¿ ¿],
Deoarece toate cuplurile sunt în valoare absolută mai mari decît cuplul mediu de
pornire
Mpm= 57.06 cu excepția lui Mf, și Ma2, rezultă că nu se vor putea realiza toate
procesele
tranzitorii cu accelerația propusă a=0,2m/s2 (cu excepțiile menționate). Timpii în
regim tranzitoriu se determină din relașiile:
GD 2 n
t ax = · [s],
375 M pm−M ax
GD 2 n
t fx = · [s],;
375 M pm + M fx
GD 2 n 84.31 970
t a 1= · = · = 1.01[ s ] ,
375 M pm−M a 1 375 57.06−38.47
t a 2=¿2.14[ s ] ,
t a 3=¿1.60[ s ] ,
t a 4=¿1.80[ s ] ,
t f 1=¿ 0.46[ s ] ,
t f 2=¿0.66[ s ] ,
t f 3=¿0.55[ s ] ,
t f 4 =¿0.57[ s ] ,
Coala

Deoarece nici unul dintre timpii de mai sus nu depașesc 6s, nu este necesar sa
se aleagă un motor mai mare. Cuplurile la arborele motor, în regim tranzitoriu, sînt:
Timpii corespunzători deplasării cu viteză uniformă se determină cu relația:
m m
T c · D A−∑ t ax −∑ t fx
x=1 x=1
t x=
m
deci: t 1=t 2=t 3 =t 4=¿ 83[ s ] ,

cuplul echivalent pentru diagrama exactă, va fi:
m m m
√
2
· t ax + ∑ M · t x +∑ M 2fx · t fx
2
∑M ax x
=¿ 23.95¿]
x=1 x=1 x=1
M e= m m m
∑ t ax +∑ t x +∑ t fx
x=1 x=1 x=1
Rezultă că:
Me·n
Pe = =23.58kW
975
deci motorul ales corespunde și din punct de vedere al încălzirii.
Coala

2.2.Mecanismul de deplasare a podului rulant

-Gop- greutatea totală a podului,în kgf.
Admitem Gop =27000 kgf.
-Rdp - raza roții de deplasare a podului pe calea de rulare, in m.
Admitem Rdp=30cm=0,3m.
-rdp - raza fusului roții de deplasare a podului, in m.
Admitem rdp=7,5cm=0,075m.
-f-coeficientul de frecare la rostogolire al roții pe calea de rulare, în m.
f= 0,1cm= 0,001m.
-μ- coeficientul de frecare între fusul roții de deplasare și lagăr, μ=0,01.
-c- coeficient care ține seamă de frecările suplimentare între bordura roților și calea
de rulare, c=1,4.
Se impune ca timpul de pornire să nu depășească aproximativ 6s.
-(GD)2p-momentul devolant al pieselor cuplate la arborele motorului,în kgf·m2.
Admitem (GD)2p=4.7 kgf·m2.
- v dp-viteza de deplasare a podului,în m/min.
Admitem v dp=90m/min
Provizoriu, admitem turația motorului n=960 rot/min.
Pentru mecanismul de deplasare a podului rulant este caracteristic diagrama de
încărcare cu două operații: deplasarea cu sarcină și deplasarea podului în gol.
Coala

M
M a1 M a2 M a1
M 1
M 1 M 2
DS DG
t
M f1
M f2
t a1 t 1 t p1 t a2 t 2 t p2
t f1 T c
t f2
fig.2.2.1 diagrama de sarcină pentru mecanismul de deplasare a podului

Determinăm raportul de transmisie
6,28 ·n · Rdp 6,28· 960 · 0.3
i= =¿ = 20.09
v dp 90
Transmisia conține două perechi de roți dințate în ulei cu randamentul 0,9 al lagărilor
arborelui de transmisie, randamentul total la deplasarea cu sarcină este:
η1=¿ 0.76
Pentru mersul în gol rapotul k este:

G op 27
K= =¿ = 0.61
G+G op 17+27
Folosindu-se de diagramele din [L1. fig.7,p.14] , rezultă randamentul la deplasarea

podului în gol η2=0,73.
Determinăm forța rezistentă cu sarcină la înaintare F, la periferia roții de
deplasare și
F2- forța rezistentă la inaintare, la periferia roții de deplasare la mers in gol, in kgf
G+ G op 17000+ 27000
F 1=c · · ( μ· r dp + f )=1.4 · · ( 0.01· 0.075+0.001 ) = 359.33[ kgf ] ,
R dp 0.3
Gop 27000
F 2=c · · ( μ· r dp + f )=¿ 1.4 · · ( 0.01 · 0.075+0.001 ) = 220.5[ kgf ] ,
Rdp 0.3
Coala

Cuplurile produse de motor pentru a înfrînge forțele rezistente, vor fi :
F 1 · Rdp 359.33· 0.3
M 1= =¿ =¿ 5.96[ kgf·m ] ,
i · η1 20.09· 0.76
F2 · R dp 220.5· 0.3
M 2= =¿ =¿ 3.69[ kgf·m ] ,
i · η2 20.09· 0.73
Cuplul echivalent și puterea echivalentă în prima aproximație

M 21 + M 22 5.96 2+3.69 2
M e=
√ 2
=¿
√
2
=¿ 4.95[ kgf·m ] ,
Me·n 4.95 · 960

Pe = =¿ = 4.87[ KW ] ,
975 975
Deoarece s-au neglijat sarcinile dinamice se va alege un motor de putere mai

mare.
Din catalog [L3, tab. П2-5,p296] se allege motorul asincron cu inele pentru macarale
de tipul МТК211-6 cu Pn=7 kw; nn=920 rot/min; DAM=40 %; j=0.115 kgf·m2;
λ=2.69;
Cuplul nominal al motorului la DAM=40 %
Pn ·975 7 ·975
M n 40 %= =¿ =¿ 7.41[ kgf · m ] ,
nn 920
Cuplul mediu de pornire :

M pm=0,6 · λ· M n =¿ 0,6 · 2.69· 7.41 = 11.95[ kgf · m ] ,
O prima verificare arată că timpul de pornire în sarcină este mai mare decît 6s.
Întradevăr momentul de girație la pornirea în sarcină este:
2 2 G t · v 2dp 17710 · 9025
(GD) =k ·(GD)M +0,101 · 2
=¿ 1.15 · 9.2+ 0,101· =¿
n n · η1 864300· 0.76
=57.83[ kgf · m ] ,
Deci:
GD 2 nn 57.83 920
t a 1= · = · = 28.68[ s ]
375 M pm−M n 375 11.95−7.41
Coala

Se alege un motor mai mare Pn=30 kw, nn=970 rot/min; DAM=40 %; j=0.675kgf·m2;
λ=3.14 , pentru care:
30 · 975
M n 40 %= = 30.25 kgf·m2
970
M pm=¿ 0,6 · 3.14 ·30.25 = 56.99 kgf·m2
Momentul de girație la pornire și frînare în sarcină:

17710· 9025
(GD)2a =¿ 1.15 ·31.16+ 0,101· =¿ 78.33 kgf·m2
846400· 0.76
17710 · 9025
(GD)2f =¿ 1.15 ·31.16+ 0,101· =¿ 74.08kgf·m2
846400
Momentul de girație la pornire și frînare iin gol:
710 · 9025
(GD)2oa=¿ 1.15 ·31.16+ 0,101· =¿ 54.43 kgf·m2
846400· 0.73
710 · 9025
(GD)2of =¿ 1.15 ·31.16+ 0,101· =¿ 50.61 kgf·m2
846400
Admițînd ca motorul va lua în regim tranzitoriu cu cuplul mediu maxim posibil,
timpii de pornire și frînare sunt:
(GD)2a nn 78.33 920
t a 1= · = · =¿ 3.8[s ]
375 M pm −M 1 375 56.99−5.96
(GD )2f nn
t f 1= · =¿ 2.9[ s ]
375 M pm+ M 1
(GD)2oa nn
t a 2= · =¿ 2.5[ s ]
375 M pm−M 2
( GD)2of nn
t f 2= · =¿ 2.07[s ]
375 M pm + M 2
Trebuie verificat dacă accelerațiile nu depașesc valorile admise.

vd 90
a a 1= =¿ =¿ 0.3 m/s2
60 · t a 1 60· 3.8
Accelerația maximă are loc la frînarea in gol,

vd 90
a f 2= = = 0.72m/s2
60 ·t f 2 60 ·2.07
Coala

ceea ce poate fi considerat admisibil în cazul greutății aderente de 100%[L1, tab.6
,p17].
Timpul de funcționare cu viteză de regim se determină din relația:

T c · D A −(t a 1 +t f 1 +t a2 +t f 2 ) 816.09· 0.42−(3.8+2.9+2.5+ 2.07)
t 1=t 2= =¿ =¿82.87[ s ]
m 4
Cuplul echivalent al motorului pentru diagrama de încărcare:

M 2pm · ( t a 1 +t f 1+ t a 2 +t f 2 ) +(M 21+ M 22 )· t 1
M e=
√ T c· DA
=¿
2
(35.52 ¿ ¿ 2+ 13.61 )· 82.87 = -=4.91[ kgf · m ] .
√ 2
56.99 · ( 3.8+2.9+2.5+2.07 )+
342.75
¿
ceea ce este mai mic decît cuplul nominal al motorului ales.

Graficul de încărcare a mecanismului de deplasare a podului rulant este identic cu cel
al mecanismului de deplasare a căruciorului.
Coala

2.3.Mecanismul de deplasare a căruciorului

-Goc-greutatea totală a căruciorului,în t ;
Acceptăm Goc=16 t.
-Rdc-raza roții de deplasare a căruciorului pe calea de rulare, în m.
Acceptăm Rdc=15cm=0,15m.
-rdc-raza fusului roții de deplasare a caruciorului, in m.
Acceptăm rdc=3,6cm=0,036m.
Se impune ca timpul de pornire să nu depășeasca aproximatix 6s.
-(GD)2c-momentul devolant al pieselor cuplate la arborele motorului,în kgf·m2.
Acceptăm (GD)2c=2.45 kgf·m2.
- v dc-viteza de deplasare a caruciorului,în m/min.
Acceptăm v dc =38 m/min
Provizoriu, acceptăm viteza motorului n= 960 rot/min.
Coala

M
M a1 M a2 M a1
M 1
M 1 M 2
DS DG
t
M f1
M f2
t a1 t 1 t p1 t a2 t 2 t p2
t f1 T c
t f2
fig.2.3.1 diagrama de sarcină pentru mecanismul de deplasare a căruciorului

Determinăm raportul de transmisie
6,28 ·n· Rdc 6,28 · 965 · 0.15
i= = = 23.92
v dc 38
Transmisia conține doua prechi de roți dințate, in ulei cu randamentul 0,9 al legărilor
arborelui de trasmisie, randamentul total la deplasarea cu sarcină este :
η1=¿ 0.76
Pentru mersul în gol raportul k este:

Goc 9.3
K= =¿ = 35.6
G+Goc 17+9.3
Folodindu-se diagramele din [L1, fig.7, p.14], rezultă randamentul la deplasarea

podului in gol η2=0,63.
Determinăm forța rezistentă cu sarcină la înaintare F1, la periferia roții de
deplasare a căruciorului și F2- forța rezistentă la înaintare, la periferia roții de
deplasare a căruciorului la mers în gol, kgf.
G+G oc 26300+ 9300
F 1=c· · ( μ·r dc + f )=¿ 1.4 · · ( 0.01· 0.036+0.001 ) =¿451.88[kg f]
R dc 0.15
G oc 9300
F 2=c· · ( μ·r dc + f )=¿ 1.4 · · ( 0.01· 0.036+0.001 ) =¿ 118.04[kg f]
Rdc 0.15
Cuplurile produse de motor pentru a învinge forțele rezistente, vot fi:
Coala

F 1 · Rdc 451.88 · 0.15
M 1= =¿ =¿ 2.47[kgf m]
i· η 1 23.92· 0.76
F2 · R dc 118.04 · 0.15
M 2= =¿ =¿ 1.18[kgf m]
i· η 2 23.92· 0.63
Cuplul echivalent și puterea echivalentă în prima aproximație

M 21 + M 22 2.47 2+ 1.182 = 1.93[kgf m]
M e=
√ 2
=¿
√
2
Me·n 1.93· 960
Pe = =¿ =¿ 1.90[ KW ]
975 975
Deoarece sau neglijat sarcinile dinamice se va alege un motor de putere mai

mare.
Din catalog [L2. Vol.2, p 341] se alege motorul asincron cu rotor bobinat pentru
macarale de tipul МТН112-6 cu Pn=11 kw, nn=945 rot/min, DAM=40%,
(GD)m2=8.82kgf·m2,λ=2.8 .
Cuplul nominal al motorului la DAM=40 %,
Pn ·975 11 ·975
M n 40 %= =¿ =¿ 11.34[kgf m]
nn 945
Cuplul mediu de pornire:

M pm=0,6 · λ· M n =¿ 0,6 · 2.82· 11.34 = 19.18[kgf m]
Determinăm momentul de girație la pornirea în sarcină, Dacă el depaseste 6s il

schimbam pe un motor mai mare.
G t · v 2dc 26300· 8100
(GD)2=k·(GD)2M + 0,101· 2
=¿ 1.15 ·11.42+ 0,101· =¿17.9¿]
nn · η1 893025· 0.9
Timpul de pornire în prima aproximație

(GD)2 nn 17.9 945
t a 1= · =¿ · =¿ 4.8[s]
375 M pm−M n 375 19.18−11.34
30 · 975
M n 40 %= = 30.25 [kgf m]
970
M pm=¿ 0,6 · 3.14 ·30.25 = 56.99[kgf m]
Momentul de girație la pornire și frînare în sarcină:

26300· 8100
(GD)2a =¿ 1.15 ·11.42+ 0,101· =¿44.83¿]
9452 ·0.76
Coala

26300· 8100
(GD)2f =¿ 1.15 ·11.42+ 0,101· =¿37.22¿]
9452
Momentul de girație la pornire și frînare iin gol:
17000 · 8100
(GD)2oa=¿ 1.15 ·11.42+ 0,101· =¿ 56.38¿]
9452 ·0.63
17000 · 8100
(GD)2of =¿ 1.15 ·11.42+ 0,101· =¿ 28.7¿]
9452
Admițînd că motorul va lucre în regim tranzitoriu cu cuplul mediu maxim posibil,
timpii de pornire și frînare sînt:
(GD )2a nn 44.83 945
t a 1= · = · =¿ 3.8[s]
375 M pm− M 1 375 19.18−2.47
(GD )2f nn 37.22 945

t f 1= · =¿ · =¿ 2.3[s]
375 M pm+ M 1 375 19.18+2.47
(GD)2oa nn 56.38 945

t a 2= · =¿ · =¿ 5.06[s]
375 M pm−M 2 375 19.18−1.18
( GD)2of nn 28.7 945

t f 2= · =¿ · =¿ 2.17[s]
375 M pm + M 2 375 19.18+1.18
Trebuie verificat dacă accelerațiile nu depășesc valorile admise.

Accelerațiile maxime vor avea loc la frînarea în sarcină, pornire și frînarea în gol.
vd 38
a f 2= =¿ =0.267m/s2
60 ·t f 2 60· 2.37
ceea ce poate fi considerat admisibil în cazul greutății aderente de 100%[L1, tab.6

,p17].
Timpul de funcționare cu viteză de regim se determină din relația:
T c · D A −(t a 1 +t f 1 +t a2 +t f 2 ) 816.09· 0.42−(3.8+2.3+5.06+ 2.17)
t 1=t 2= =¿ =¿ 82.35[s]
m 4
Cuplul echivalent al motorului pentru diagrama de încărcare exactă:

M 2pm · ( t a 1 +t f 1+ t a 2 +t f 2 ) +( M 21+ M 22 )· t 1 19.182 · ( 13.33 ) +(2.47 2+ 1.182) ·82.35
M e=
√ T c·DA √
[kgf m]
=
342.75
=¿ 4.01
ceea ce este mai mic decît cuplul nominal al motorului ales.
Coala

3.DETERMINAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU ENERGIE
ELECTRICĂ A PODULUI
3.1Calculul coloanei de alimentare cu energie electrică

3.1.1Calculul colanei de alimentare la încălzire
În practică deseori de la aceeași coloană se alimentează un pod rulant. Vom
examina acest caz luînd arbitrar datele penru un alt pod Nr.2 cu DA2….. %. Datele
nominle pentru podul Nr.1 proiectat sic el suplimentar sint prezentate în tabelul de
mai jos.
Tbelul3.1.1 Datele nominle pentru podul
Motor pentru Pod Nr.1 cu DA1=51% Pod Nr.2 cu DA2=25%
Coala

Pod Pn=15 In1=38 Pn=21 In1=45
Cîrlig Pn=7 In2=12.5 Pn=16.5 In2=35
Cărucior Pn=2.2 In3=7.6 Pn=5 In3=12
Tensiunea de alimentare 3x380V, 50 Hz lungimea cablului de alimentare

105m.Linia principală de contact, avînd o lungime totală de 80m, este alimentată la
mijloc. Lungimea liniei de contact pentru carucior 25m. Determinăm curentul de
calcul la încălzire. În calculul conductorilor la încălzire, se ține seamă atît de regimul
de funcționare cît și de numărul motoarelor, care se pot afla simultan în funcțiune.
Curentul de calcul se determină din relația
n
I c =S s · ∑ I nom
1
în care: Inom este curentul nominal al diferitelor motoare (1……n)din instalație;

Ss=coeficientul de simultanietate
n
∑ I nom=I n 1+ I n 2 + I n3 + I ,n 1+ I ,n 2 + I ,n 3=38+22.5+7.6+ 45+35+12=160.1 A

1
Determinăm durata medie relative de lucru DAmed.

∑ · I n + DA 2 · ∑ · I n+ ¿ …+ DA p · ∑ · I n
1 2 p
DA med =DA 1 · ¿
∑ In
În care ∑ · I n , ∑ · I n , … , ∑ · I n reprezintă suma curenților nominali corespunzători
1 2 p
motoarelor cu duratele de acționare DA 1, DA 2,…, DA p iar ∑ I n –suma curenților

nominali ai tuturor motoarelor instalației
DA 1 · ( I n 1+ I n 2+ I n 3 ) + DA 2 ·( I ,n 1+ I ,n 2+ I ,n 3 )
DA med = =¿ 51 ( 68.1 ) +25 × 92
n
= 36.05%
∑ In 160.1
1
Determinăm numărul efectiv de motoare. Prin număr efectiv de motoare se

înțelege numărul Nef. al motoarelor de putere egală care, funcționînd cu durata
relativă de lucru medie DA med , produc aceeași încălzire ca și numărul real de motoare
funcționînd cu duratele relative de lucru DA respective.
Coala

2
DA med ·(100−DA med )·(∑ I n)
N ef = =
DA 1 ·(100−DA 1)· ∑ I 2n + DA 2 ·(100−DA 2) · ∑ I 2n
1 2
36.05 ·(100−36.05) ·160.12

= 5.19
51· ( 100−51 ) · ( 1444 +506.25+57.76 ) +25 ×75 ·(2025+1225+144)
Din curba Ss=f(Nef.) pentru DA=…36.05…% și Nef.=…519..., [L1, fig.59 ,p78] se

găsește
Determinăm curentul de calcul
n
I c =S s · ∑ I nom=¿ 0.49*160.1=78.449[A]
1
A doua metoda, curentul de calcul se determină din relația

I c =I med · p · K 2
În care I med · p , este curentul mediu pătratic.

1 2
I med · p=
100 √
DA 1 · ( 100−DA 1 ) · ∑ I 2n + DA 2 · ( 100−DA 2 ) · ∑ I 2n +…+( ∑ I n · DA ) =
1 2
1
100
√ 51· 49 · ( 1444+506.25+57.76 ) +75 · 25 (3334 ) +¿ ¿ ¿= 66.36[A]
Am obținut aproximativ aceeași valoare a curentului de calcul.
Din catalog alegem un cablu de tipul AБ cu secțiunea 3x16mm2 1x10
3.1.2Verificarea pierderii de tensiune în coloana de alimentare
Se consideră momentul cel mai nefavorabil cînd motoarele cele mai mari sunt în
perioada de pornire și un motor este în funcționarea de regim permanent. Pentru o
instalație cu două poduri funcționînd simultan, curentul maxim se va calcula cu
relația
I max= λ´ · I I 1 n + I I 2 n+ λ´ ´ · I II 1 n = 3.1 ·38+22.5+ 45 ·2.9 [A]
În care: λ ´ este raportul dintre curentul de pornire și curentul nominal;

I I 1 n ș i I I 2 n sunt curenții nominali absorbiți de două sin motoarele podului, cu puterea
cea mai mare, instalată pe primul pod, iar I II 1 n reprezintă curentul nominal absorbit de
cel mai mare motor al podului al doilea.
λ ´ =3.1; λ ´´ =2.9
Coala

I max=¿ 117.8+130.5+22.5=270.8[A]
Se adaugă 98A, curentul absorbit de electromagneții frînelor, contactoare și

relee(valori luate din catalog) și rezultă curentul maxim absorbit:
I ´max= 270.8+98=368.8 A
Se admite ca pierderea de tensiune în coloana de alimentare sa fie de 4%, din

următoarea relație se deduce sectiunea cablului
173 · I ´max · l· ρ·cos φ 173· 105 ·0.65 · 368.8
S= = = 40.2[mm2]
U ·∆U % 380 · 4 ·57
În care:
l—lungimea conductei de alimentare,m;
ρ—rezistivitatea materialului, Ω·mm2/m;
cosφ~0,65;
U—tensiunea de linie a rețelei, în V.
Rezultă că secțiunea de 25mm2 adoptată din punctul de vedere al încălzirii nu este
suficientă și că trebuie adoptat un cablu de 3x50mm2 pentru a nu depăși pierderea
admisibilă de tensiune.
3.2.1 Linia principală de contact
Se consideră partea cea mai încărcată a liniei de contact, corespunzătoare podului

Mr.2
´´ ´´ ´´
Rezultă ∑ ¿=I n 1+ I n 2 + I n3 =¿92[A]
II
N ef =DA 2 · ( 100−DA 2 ) ·¿ ¿ 2.49
Din diagrama Ss=f(Nef.) pentru DA=25% și Nef.=2.49, [L1 ,p78], pentu DA=25%și
Nef=2.49, rezultă Ss=0.5
Curentul de calcul are valoarea
I c =S s · ∑ ¿=¿ 41[A]
II
Se allege o linie de contact din oțel cornier de 50x50x5 [L1,tab.24 ,p81].

Curentul maxim absorbit de podul Nr.2 are valoarea
Coala

I max´ ´ =λ ´´ · I 1 n´´ + I 2 n´´ =¿ 165.5[A]
Se adaugă 52A, curentul absorbit de electromagneții frînelor, contactoare și relee ale

acestui pod, și rezultă curentul maxim
I max´ ´ =¿ 217.5
Din [L1,tab.19 ,p80] pentru conductoeul din oțel cornier de 60x60x8, la un current de
350A, rezultă o pierdere de tensiune de 56,2V pentru 100m lungime.
80
l= −8=¿ 32
2
(8m zona moartă, capetele liniei și distanța dintre ambele poduri)
Pentu 321A rezultă o pierdere de tensiune
217.5 A · 32 m
∆U= · 46.5 V =¿ 16.12 V
200 A · 100 m
16,12V
Sau ∆ U %= 380 ·100 %=¿ 4.12 %
3.2.2 Linia secundară de contact

I c=…..A
Se alege din punctual de vedere al încălzirii, conductor masivi de cupru cu

secțiunea de 25mm2.
Pentru determinarea pierderii de tensiune se calculează curentul maxim la pornire,
´´ ´´ ´´ ´´
I max =λ · I 2 n + I 3 n =¿ 113.5[A]
Se adaugă ( 95-58=37A ), curentul absorbit de electromagneți și contactoare

I max=¿ 150.5[A]
I 'max = 190[A]
S=30 [mm2]
Pierderea de tensiune în linia secundară de contact a podului Nr.2, va fi :
173 · 190 ·20 · 0.65
∆U= =¿ 0.65[%]
380 · 53· 30
Coala

Determinăm pierderea totală de tensiune în instalațiea de alimentare
∆ U tot=¿ ∆ U %c +∆ U %pc +∆ U %sc =4 +4.12+ 0.65=8.77 [ %] ¿
Conform NAIE pierderea de tensiune admisibilă este de 10%
4.CALCULUL ECONOMIC
Cheltuielile reprezintă toate cheltuielile şi pierderile perioadei care se
scad din venit la calcularea profitului
Cheltuielile materiale includ:

- materii prime şi materiale achiziţionate ;
- semifabricate, care vor fi supuse prelucrării;
- energie de toate felurile folosită în scopuri tehnologice ca: forţa motrică.
În cazul costului dispozitivului este necesar calcularea costului de producţie, a
cărui problematică ţine de nivelul microeconomiei deoarece întreprinderile ca centre
de decizie combină într-un fel factorii de producţie şi efectuează cheltuielile de
resurse şi obţine diferite rezultate.
Tabelul 4.1Calculul costului transportului specificațiile echipamentului electric.
Coala

Nr. Canti- Prețul Suma, lei
ord. Denumirea Tipul Datele tehnice tatea unei
elementelor unități,
lei
n=970rot/min;
1. Motorul mec. MTB-412-8 P=30Kw, 1 21500 21500
Ridicare DA=42%
2. Motoarul n=970rot/min,
mecanismul dep pod MT-210-6 P=30Kw, 5 9400 48300
DA=42%
3. Motorul pentru МТН112-6 n=945rot/min, 1 9800 9800
mecanismul de P=11Kw,
deplasare a DA=42%
carucirului
4. Panou de comandă ШОК5906 Dulapuri Rittal cu 1 15000 15000

principal placă de montare
Frînă Mf=40Nm
5. electromagnetică TKT-100 D=160mm 1 2000 2000
m=11Kg
6. Frîne
electrohidraulice AOL-012-2 5 1100 15500
7. Echipamentul -Condiționer
cabinei - Iluminat în
cabina de pilotaj
- Armatura de
semnal
- Operator al
panoului tactil.
- O unitate
centrală de 1 20000 20000
procesare
- Întrerupătoare
de circuit;
Total 52680
Deci, preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 336 lei.

4.1 Cheltuieli de transport:
Se calculează ca 3...5% din costul materialelor şi pieselor.
Ch. tr .=( Ch . mat + cost . piese )⋅4 %=(52153 , 2+132100)⋅0 , 04=7370 , 12lei
4.2 Calculul fondului de remunerare a muncii

4.2.1 Salariul de bază al muncitorilor
Coala

Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrate. Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă.
La început se calculează salariul direct al muncitorilor după tabelul 11.3:
Tabelul 11.3- Determinarea salariului direct al muncitorilor.
Nr. Norma Sal.tarifar Suma

Denumirea operaţiei
Ord (ore) (lei) (lei)
1 Sudare 4 90 360
2 Vopsire 5 50 250
3 Asamblare 10 100 1000
4 Conectare 4 85 340
5 Găurire 2 50 100
6 Testare 2 55 110
7 Montarea 10 50 100
8 Total 2260
Din cauză că plata salarilui la întrepridere este în acord, se calculează salariul premial
al muncitorilor care constituie 25% din salariul direct.
Sp .=S d⋅25 %=2260⋅0 ,25=565 lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial.
Sb .=S d +S p =2260+565=2825 lei
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce sunt legate de
îndeplinirea lucrului. El constituie 8…10% din suma salariului de bază.
Ss.=2825⋅0 , 09=254 , 25 lei
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariul suplimentar.
Stot .=254 ,25+2825=3079 , 25lei
4.2.2. Contribuţii la asigurări sociale:
Contribuţii la asigurări sociale constituie 38% din fondul de remunerare a muncii.
As.=3079 ,25⋅0, 38=1170,11lei
4.3 Calculul cheltuielilor de secție

4.3.1 Cheltuieli cu pregătirea și însușirea producției
Coala

Cheltuieli pentru pregătirea şi însuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2...3% din suma articolelor de la 4.1.1 pînă la 4.2.2
Ch. preg . şi . îns. prod .=(Ch .m .+Ch. tr .+Ch. p.+Sb .+ As. )⋅2 %=
=( 52153 , 2+7370 ,12+565+2825+1170 ,11 )⋅0, 02=1281 , 6lei
4.3.2.Cheltueli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajului.
Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuieli pentru
energia electrică, amortizarea utilajului, cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă:
T max⋅Cmo 37⋅0. 8
Ch. într .rep .ut .= = =23 , 68
Kdes⋅Kn 1⋅1 .25 lei ;
unde: Tmax - timpul tuturor operaţiilor, ore;
Cmo – costul producţiei normative maşină / oră a exploatării utilajului, lei;
Cmo = 0,8
Kdes. – coeficientul de deservire a utilajului; Kdes. = 1
Kn. – coeficientul de îndeplinire a normelor; Kn = 1,25
4.3.3.Cheltuieli generale ale secţiei.
Cheltuieli generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru întreţinerea aparatului
de conducere a secţiei, întreţinerea clădirilor, efectuarea cercetărilor, experimentelor
şi alcătuiesc 90% din suma salariului de bază.
Ch. s.=Sb⋅90%=2825⋅0, 09=254 , 25 lei
4.3.4.Costul secţiei.
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 10.1.1 pînă la 10.3.3.
Cost .s.=Ch .m.+Ch.tr .+Ch. p.+Sb.+ As.+Ch. preg . prod .+Ch .într .ut .+Ch.s.=
=52153 ,2+7370 ,12+565+2825+1170,11+1281 ,6+23,68+254,25=165642 ,96lei
4.3.5. Cheltuieli generale gospodăreşti.
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor, cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină, uzura
fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65% din salariul de bază.
Ch. gen. gosp.=Sb⋅65 %=2825⋅0 , 65=1836 , 25 lei
4.4 Calculul costului motorului
Coala

4.4.1. Costul pe uzină.
Costul pe uzină se obţine adăugînd la costul secţiei cheltuielile generale gospodăreşti.
Cost .uz .=Cost .s.+Ch .gen.gosp.=165642,96+1836 ,25=167479 ,21lei
4.4.2. Cheltuieli de desfacere.
Cheltuieli de desfacere includ cheltuielile pentru procurarea ambalajului,
ambalarea producţiei, încărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15% din costul pe uzină.
Ch.desf .=Cost .uz.⋅15 %=167479 ,21⋅0,15=25121,88lei
4.4.3.Costul complet al motorului.
Costul complet se determină prin însumarea costului pe uzină cu cheltuielile de
desfacere.
Cost . complet .=Cost . uz.+Ch .desf .=167479 ,21+25121 ,88=192601 ,09 lei
4.4.4. Beneficiul planificat.
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15% din costul complet al
motorului.
Pr of . plan.=Cost . complet .⋅15 %=192601⋅0 ,15=28890, 15lei
4.4.5. Preţul de livrare a motorului.
Preţul de livrare a motorului se determină ca suma costului complet şi profitul
planificat.
Pr eţ . .livr .=Cost . complet +Pr of . plan.=192601 , 09+28890 , 15=221491 , 24 lei
Tabelul 4.3.1-Determinarea preţului de livrare.
Suma
Nr. d/o Articole de calculaţie
(lei)
1. Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 52680
2. Piese şi semifabricate de completare 52680
3. Cheltuieli de transport 7370,12
4. Salariul de bază al muncitorilor 2825
5. Salariul suplimentar 254,25
6. Contribuţii la asigurări sociale 1170,11
7. Cheltuieli pentru pregătirea şi însuşirea producţiei 1281,6
8. Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajului 23,68
9. Cheltuieli generale ale secţiei 1836,35
Coala

10. Costul secţiei 165462,96
11. Cheltuieli generale gospodăreşti 1836,25
12. Costul pe uzină 167469,21
13. Cheltuieli desfacere 25121,88
14. Costul complet 192601,09
15. Profitul planificat 28890,15
16. Preţul de livrare 221491,24
5. TEHNICA SECURITĂȚII
Pentru a evita orice posibilitare de pericol se iau urmiroarele măsuri
organizatorice şi tehnice: prezicerea condiţiilor în care urmează să se lucreze;
pregătirea şi admiterea la lucru, supravegerea în timpul lucrărilor; încheierea lucărilor
repunerea în funcţiune a instalaţiilor.
Cea mai utilizată măsură este acea a precizării tuturor conditiilor de pregătire a
lucrărilor şi de execuţie a lor printr-un act scris. Acesta cuprinde componenţa şi
calificarea echipei de lucru, instalaţiile în care trebuie să se lucreze, data şi ora
începerii şi terminării lucrărilor, ce lucrări trebuie executate şi ce măsuri de protecţie
a muncii trebuie luate.
După întocmirea actului se instruieşte echipa şi se începe lucrul.
Esenţial este întotdeauna respectarea unei discipline perfecte cu privire la modul
de pregătire şi de execuţie a lucrărilor.
Fazele principale sunt:
 Scoaterea din funcţiune a instalaţiilor respective, în care caz trebuie respectat
principiul separării vizibile a instalaţiilor care rămîn în funcţie faţă de cele la
care urmează a se lucra;
 Verificarea lipsei de tensiune, obligatorie în orice condiţii, cu ajutorul
indicatoarelor de tensiune;
Coala

 Scurtcircuitarea instalaţiilor şi legarea lor la pămînt. O instalaţie se poate
considera ca fiind scoasă de sub tensiune, numai atunci cînd este
scurcircuitată şi legată la pămînt cu toate fazele, barele sau conductoarele de
care dispune;
 Delimitarea zonelor de lucru faţă de zonele protejate prin mijloacele de
protecţie constînd în îngrădiri împrejmuiri semnalizări şi utilizarea
mijloacelor de protecţie cu rol de avertizare şi semnalizare vizuală cu scop de
interdicţie, admitere, reamintire sau marcare a locurilor periculoase;
 Utilizarea mijloacelor de protecţie electroizolante sau a protecţie,
corespunzătoare operaţiilor care urmează a fi efectuate. Mijloacele de
protecţie electroizolante au rolul de a evita contractul direct dintre persoana
care acţionează şi instalaţia electrică aflată sau considerată tensiune;
 Aceste mijloace de protecţie sînt: prăjinile izolante, cleşte electroizolanţi,
cismele şi şoşonii electroizolanţi, platformele covoraşele electroizolante,
precum sculele cu minere izolante;
 Respectarea unei tehnologii de execuţie vin definită asigură condiţiile maxime
pentru înlăturarea posobilotăţilor de accidentare în timpul lucrului propriu-zis.
5.1Principii de integrare a securitații
5.1.1 Prin construcție podurile rulante trebuie să fie apte de a-și asigura funcția, să
fie reglate și intreținute fară ca persoanele să fie expuse riscului atunci cand aceste
operații sunt efectuate.
Măsurile adoptate trebuie să asigure eliminarea riscurilor de accidentare pe
intreaga durata de viata previzibila a podului, inclusiv fazele de montare și
demontare, chiar daca aceste riscuri de accidentare rezulta din situatii anormale
previzibile.
5.1.2 La alegerea celei mai corespunzatoare solutii producatorul trebuie să aplice
urmatoarele principii:
Coala

- eliminarea sau reducerea riscurilor într-o măsura maxim posibilă
(integrarea elementelor de securitate inca din faza de proiectare si de
execuție a podului);
- adoptarea masurilor de protecție necesare pentru riscurile care nu au
putut fi eliminate;
- informarea utilizatorilor despre riscurile reziduale datorate eficacitații
incomplete a masurilor de protecție adoptate.
5.1.3 La proiectarea si construcția podurilor rulante, precum si la elaborarea carții
tehnice, producatorul trebuie sa ia în considerare nu numai utilizarea sa normală, ci și
alte situații rezonabil previzibile.
Podul rulant trebuie să fie astfel proiectata încat să se evite utilizarea sa
anormala, dacă aceasta comportă un risc. Eventual, cartea tehnică trebuie sa atragă
atenția utilizatorului asupra contraindicațiilor privind folosirea podului.
5.1.4 În condițiile de utilizare prevazute ale macaralei trebuie să fie reduse la
minimum disconfortul, oboseală și tensiunile psihice ale personalului manevrant,
aplicand principiile ergonomiei.
5.2 Postul de manevrare
Postul de manevrare al macaralei trebuie să fie proiectat ținand seama de

principiile ergonomice.
Vizibilitatea de la postul de conducere trebuie sa permita manevrantului

operarea in condiții de securitate atat pentru el, cat si pentru persoanele expuse.
În caz de necesitate macaraua trebuie să fie prevazută cu dispozitive adecvate

care sa prevină riscurile datorate insuficienței vizibilitații directe.
Podul rulant trebuie să fie proiectat și construit astfel încat, la postul de

manevrare să nu poată să apară riscuri datorate contactului involuntar al
manevrantului cu roțile podului.
Coala

Postul de manevrare trebuie sa fie proiectat și construit astfel încat să se evite
riscurile pentru sanătate datorate gazelor de eșapament sau lipsei de oxigen.
5.3 Organe de comanda
Organele de comandă trebuie să fie :
- vizibile, usor de identificat și, cand este necesar, să fie marcate

corespunzator;
- dispuse astfel încat să se garanteze o manevra sigură, univocă și rapidă;
- proiectate astfel încat sensul de mișcare al organului de comandă să

corespunda cu sensul miscarii organului sau mecanismului comandat;
- amplasate in afara zonelor periculoase dispuse astfel încat acționarea

lor sa nu provoace riscuri suplimentare;
- proiectate sau protejate astfel incat acționarea lor, daca poate provoca
un risc, să nu se poata produce fara o manevra intenționata;
- executate astfel încat să reziste la eforturi previzibile.
5.4 Pornirea
Podurile rulante trebuie să fie prevazute cu mijloace care să nu permită

pornirea de catre persoane neautorizate.
Pornirea podului trebuie să fie posibilă numai printr-o acțiune voluntară a

organului de comandă prevazut special pentru acest scop.
Aceasta cerința este obligatorie:
Coala

- in cazul repunerii în funcțiune a podului dupa o oprire, independent de
cauza ei;
- pentru comandarea oricărei modificări semnificative a condițiilor de

funcționare.
5.5 Oprirea normala
Orice pod rulant trebuie să fie prevazută cu un organ de comandă care să
permită oprirea completă in condiții de securitate.
Orice post de lucru trebuie să fie prevazut cu un organ de comandă care să
permită oprirea, in funcție de riscurile existente, a tuturor elementelor mobile ale
podului sau a unei parți dintre acestea, astfel încat podul să fie adusă in stare de
securitate.
Comanda de oprire a macaralei trebuie sa fie prioritara in comparație cu
comanda de pornire.
5.6 Oprirea de urgenta
Orice pod rulant trebuie să fie prevazut cu unul sau mai multe dispozitive de
oprire de urgență care permit evitarea situațiilor periculoase, care riscă să se producă
iminent sau care sunt in curs de producere.
După ce înceteaza acționarea comenzii de oprire de urgența, după ce s-a

declanșat un ordin de oprire, acest ordin trebuie să fie menținut prin blocarea
dispozitivului de oprire de urgență pană la deblocarea acestuia.
5.7 Defectarea alimentarii cu energie
Întreruperea, restabilirea după o intrerupere, sau variația, oricare ar fi sensul,

alimentarii cu energie a podului nu trebuie sa creeze situatii periculoase.
In mod special se va evita :
Coala

- pornirea neașteptata;
- impiedicarea opririi podului, în cazul în care comanda a fost deja dată;
- caderea sarcinii din electromagnet;
- împiedicarea opririi elementelor mobile de orice tip;
- ineficacitatea dispozitivelor de protectie
5.CONCLUZIE
În cadrul acestui proiect de diplomă am proiectat acționarea electrice a podului

rulant cu capacitatea de ridicare 17 t pentru secțiea de compresoare a fabricii de
sticlă ,cu deschiderea podului de 20 m,înălțimea de ridicare de 16m ,viteza
mecanismului de ridicare a podului de 11m/min,viteza de deplasare a podului de
90m/min,și viteza de deplasare a căruciorului de 38 m/min.În comformitate cu aceste
date am determinat puterea fiecărui mecanism a podului în parte astfel încît am
obținut puterea mecanismului de ridicare de 30 kW,puterea mecanismului de
deplasare a podului de 30kW și puterea de deplasare a căruciorului de 11 kW.
Apoi am determinat pierderile totale de tensiune în instalațiea de alimentare
În urma carea am obținut pierderi de tensiune 8,77[%] care sunt satisfăcătoare din
punct de vedere a cerințelor NAIE∆ U tot <10 %
În capitolul economic a proiectului s-a tras atențiea la cheltuelile pentru materie
primă,cheltuelile pentru piese și semifabricare și cheltuelile pentru reparațiea podului
în urma căruea s-a obținut costul complet al podului rulant de 221491,24 lei.
Coala

În ultimul capitol s-a tras atenția la securitatea și sănătatea în muncă,aici s-a pus
accentul pe cerințele pe care trebuie să le satisfacă un pod rulant pentru a nu avea loc
diferite accidente nedorite în momentul lucrărilor.
6.BIBLIOGRAFIE
1. Tudor Ciuru, Echipamente moderne de automatizare și utilaje tehnologice

industriale. Editura tehnică INFO, Chișinău 2009, p.666
2. Lucian Ciobanu, Proiectarea sistemelor de acționare electrice, Baze teoretice.
Editura PIM, Iași 2007, p.196
3. В. И. Бабкин, Курсовое Проектирование по электрическому приводу.
УФА 2012, р.111
4. Ambros T. , Mașini electrice. V.1., Universitas, Chișinău, 1992, p. 478
5. Ambros T. , Mașini electrice. V.2., Universitas, Chișinău, 1994, p. 337
6. Васин В. М. Дипломное проектирование для специальности
электрооборудование промышленых предприятий и устоновокю. Высшая
Школа, Москва, 1977, р.139
7. I. Sebastian , Utilajul electromecanic al întreprinderilor industriale, București,
1965, p 37
8. Curs de acționări electromecanice și automatizări, București, 1962, p 4
Coala

9. Manualul inginerului electrician, V.7., București, 1959, p 14
10.Е.Н. Зимин, Электрооборудование промышленых предприятии и
устоновок, p.143
Coala


Proiect de Diploma Gata Paduret Gata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Diploma Gata Paduret Gata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Prin denumirea de poduri rulante se intelege macarale pe patru roti, actionate

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

-Gor- greutatea dipozitivului de prindere a sarcini, în Kgf.

-Rt- raza tobei pe care se înfășoară organul de tracțiune,în m.

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

fig.2.1.1 Graficul de încărcare a mecanismului de ridicare

unde:-n turația motorului rot/min;

6,28· 960 · 0.25

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Randamentul la coborirea sarcinii

Din figura de mai jos determinăm randamentul η3 a trasmisiei, la ridicarea cîrligului

Vom determina puterea motorului, în prima aproximație, neglijînd procesele

Pentru determinarea cuplului M4 de coborîre a cîrligului gol, se ține seamă ca

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Cuplul rezultant la arborele motor la coborîrea cîrligului gol

Înlocuind cu datele necesare, vom obține:

Determinăm cuplul echivalent Me.

Puterea nominală a motorului, în prima aproximație, se determină cu relația:

Determinăm numărul de cicluri pe schimb:

Durata unui ciclu:

unde 8- numărul de ore pe schimb.

Durata relativă de lucru

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Determinăm cuplul nominal al motorului la DAM=40%.

Cuplul critic al motorului:

Cuplul mediu de pornire maxim posibil

Vom alege accelerația liniară în regim tranzitoriu a=0,2m/s2 .

Momentul de girație corespunzător ridicării sarcinii, se determină din relația

(GD)2M =(GD)2r +(GD)2m =8.5+26.48 =34.98kgf· m2],

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

M a 3=¿ 117.39¿ ¿],

M f 1=¿ -75.33¿ ¿],

M f 4=¿ -116.65¿ ¿],

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

deci: t 1=t 2=t 3 =t 4=¿ 83[ s ] ,

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Date inițiale suplimentare:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

fig.2.2.1 diagrama de sarcină pentru mecanismul de deplasare a podului

Pentru mersul în gol rapotul k este:

Folosindu-se de diagramele din [L1. fig.7,p.14] , rezultă randamentul la deplasarea

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Cuplul echivalent și puterea echivalentă în prima aproximație

Me·n 4.95 · 960

Deoarece s-au neglijat sarcinile dinamice se va alege un motor de putere mai

Cuplul mediu de pornire :

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Momentul de girație la pornire și frînare în sarcină:

Trebuie verificat dacă accelerațiile nu depașesc valorile admise.

Accelerația maximă are loc la frînarea in gol,

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Timpul de funcționare cu viteză de regim se determină din relația:

Cuplul echivalent al motorului pentru diagrama de încărcare:

ceea ce este mai mic decît cuplul nominal al motorului ales.

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Date inițiale suplimentare:

Provizoriu, acceptăm viteza motorului n= 960 rot/min.

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

fig.2.3.1 diagrama de sarcină pentru mecanismul de deplasare a căruciorului