Gabriela Duda

 A-i fi inima (sufletul) acru 22

 Nici măcar de afurisenie 28
 A-i cânta popa aghiosul 28
 A trage câte un aghios, (a trage la aghioase) 28
 A-l ajunge capul (mintea) 29
 A-l ajuta puterea (capul, mintea) 30
 Cu alai 30
 A-i cânta aleluia 32
 Câtu-i aminul, până la amin, 36 niciodată
 A se duce pe apa sâmbetei 41
 A se face o apă şi un pământ 41
 A fi toţi o apă şi un pământ 41
 De joi până mai apoi 43
 Aproape de mintea omului 43
 A se apuca pe jurământ 44
 A arde gaz de pomană 46
 După chipul şi asemănarea cuiva 50
 La sfântul aşteaptă 54
 A bate mătănii 73
 A băga capul în foc 75a băga de viu în mormânt 76
 A-şi băga minţile în cap 77
 A băga mâna în foc pentru cineva, 77
 A i se băga pe sub piele (în suflet) 77
 A-şi bea şi minţile 80
 Sub binecuvântarea cuiva 84
 BISERICĂ 85
 Câţi iepuri la biserică
 A (nu) fi uşă de biserică
 A nu fi dus (de multe ori) la biserică
 E.M. a fi cheie de biserică
 A-şi face blestem cu (de) cineva 86 a se purta rău cu cineva
 BOALĂ 87
 A avea boală pe cineva

1
 Gabriela Duda

 A băga rufe în boală

 A pune (pe cineva) la boală
 A băga în boale (toate boalele) , a-i băga boală în oase
 BOB 87
 A nu pricepe-o boabă 87
 Un bob zăbavă
 Din bob în bob
 A nu zice nici bob 88
 A trage bobii, A da în bobi 88
 BOGDAPROSTE 88
 Ca un pui de bogdaproste
 A se umple de bogdaproste
 A umple pe cineva de bogdaproste
 Botezul focului 90 prima participare
 A boteza laptele (rachiul, vinul) 90 a adăuga apă
 Câţi am botezat eu 90, cu sensul de nici unul Dx să-ţi rămână atâţea dinţi în gură câţi
am botezat eu.
 A nu mai putea de bucurie 96
 A i se duce (a-i merge) buhul ca de popă-tuns 96
 De bună credinţă 97
 Pe la cina cea bună, 98 pe înserate
 A da pe cineva în burduful dracului 99
 A se crede buricul pământului 99
 Burtă de popă 99
 A drege busuiocul 100
 Calul dracului 104
 La paştele cailor 104
 A avea cap să..., minte 107
 Cu cap 108
 A-l duce capul la.... 109
 A face cu capul 109
 Fără cap 109
 A fi bun (uşor) de cap, a avea cap uşor 110

2
 Gabriela Duda

 A fi greu de cap 110

 A fi tare de cap 110
 A-şi lua capul în poale110
 A lua în (a băga la) cap 110
 A nu-l durea (nici) (măcar) capul1111
 A nu fi nimic de capul cuiva 111 a nu avea nici o calitate
 A-şi pierde capul 111
 A i se urca la cap 112
 La capătul pământului 112
 A-şi da în cărţi 115
 A avea (pe cineva) (ceva) însemnat (scris) la catastif 117
 A fi mai catolic decât papa 117
 A-i cădea greu la inimă
 A-i cădea drag la inimă (inimioară) 119
 A lua cu căuşul de la inimă 125
 A căuta pe dracu 126
 Ceas rău 127
 A se da (a se perpeli) de ceasul morţii 128 a se agita
 În ceasul al doisprezecelea 128
 Să fie într-un ceas bun 128
 A-i veni ceasul 128
 A-şi face ceasul ceaslov 128
 Cel de pe comoară (cu coarne) 128
 Cel de sus 128
 Ca de la cer la pământ 129
 A cădea (a pica) cerul pe cineva 129
 (cu) cerul şi pământul 129
 cu o falcă în cer şi cu una în pământ 129
 a fi în al nouălea cer 129
 nu pică din cer 130
 doar nu s-o face gaură (bortă) în cer 130
 a cere pe dracu şi pe tat-său (pt un obiect propus pt vânzare) sau cât dracu pe tată-său 130
 a cere luna de pe cer 130

3
 Gabriela Duda

 din chiar senin 132

 a da cinstea pe ruşine 136
 a face cinste 136
 a fi în cinste 136
 de cinste 136
 pe cinste 137
 a face în ciudă (în ciuda cuiva) 138
 a-i cânta aleluia 141
 pe la cântarea cucoşilor 142
 a trage clopotele 147
 a-şi băga coada 147
 colac peste pupăză 152
 a face conciul (unei fete) 155 a lua de soţie
 cu conştiinţa împăcată 156
 a-şi arăta coarnele 159
 a fi mai cu coarne decât altul 159
 a crăpa de ciudă (de necaz) 161
 a-i crăpa obrazul de ruşine 161
 a-i crăpa rânza (fierea, inima) (de ciudă, de necaz) 161
 a-i creşte inima (în piept) (sufletul) 163
 beat criţă 164
 a fi criţă la minte 164
 cruce de voinic 164
 a da cu crucea peste cineva 164 a se întâlni cu cineva pe neaşteptate
 a i se face calea cruce (a-i fi cuiva calea-n cruce) 164 a i se deschide o răspântie
 a face cruce 164 a se încrucişa
 a-şi face cruce 164 a se mira
 a-şi face cruce cu stânga 165 a se mira peste măsură de ceva neobişnuit
 în crucea amiezii 165
 în crucea nopţii 165
 în crucile satului 165
 a se pune cruce 165 a se împotrivi
 a pune cruce cuiva (la ceva) 165

4
 Gabriela Duda

 a-şi purta crucea 165

 ucigă-l (bată-l) crucea 165
 a umbla (a fi) cu crucea-n sân 165
 cu faţa (obraz) curată 170
 sărac şi curat 170
 râd şi curcile de cineva 171
 a-şi da cuvântul 175
 în toată puterea cuvântului 175
 om de cuvânt 175
 a se ţine de cuvânt 176
 a da de dracul (de naiba) 177
 a da cuiva inima 179
 a da inima (duhul) din cineva 179
 a-i da ceva în (prin) cap (în (prin) minte, prin gând) 179
 a da noroc 180
 a da suflarea vieţii 181
 dat dracului 182
 (ş-apoi) da doamne (bine)! 182
 pe daiboj 182
 a avea darul să... 183
 aşa e datul 183
 să nu-i fie de deochi 188
 a-şi deschide sufletul 189
 deschis la minte 191 deştept
 a umbla cu bună-dimineaţă 194 cu moş-ajunul , pe înserat
 în ceasul al doisprezecelea 200
 DOAMNE, DUMNEZEU
 Doamne-ajută 200
 Doamne-apără 200
 A lăsa (a da ,a părăsi) pe cineva în plata (în mila) Domnului 201
 (mai) de doamne-ajută 201
 (ş-apoi) da doamne 201
 vezi doamne 201

5
 Gabriela Duda

 a duce dorul 201

 a umbla cu dorul lelii 201
 a dormi somnul (cel) de veci 201
 DRAC
 al dracului (de...) 203
 a avea draci (a avea pe dracul în el, a fi cu draci) 203
 a băga în draci 204
 a căuta pe dracu 204
 a da de dracul 204
 a cere pe dracu şi pe tat-său (pt un obiect propus pt vânzare) sau cât dracu pe tată-său
130, 204
 a da dracului (la toţi dracii (pe cineva) 204
 a lăsa dracului (pe cineva, ceva)
 dat dracului 204
 de-al dracului, 204
 dracu ştie 204
 a se duce dracului 204
 a se duce la dracu 204
 a face pe dracul în patru 204
 (a fi )dracul gol 204
 a gugi (de cineva) ca dracul de tămâie 204
 la dracu 205
 la mama draculzi
 la dracu-n praznic, 205
 unde şi-a înţărcat dracul copiii, 205
 unde şi-a spart dracul opincile, 205
 unde şi-a pierdut dracul potcoavele 205
 a lua pe cineva dracul (toţi dracii, mama dracului) 205
 lucrul dracului 205
 a nu avea nici pe dracu 205
 omul (poama, salba) dracului 205
 parcă a intrat dracu în cineva 205
 pe dracul205

6
 Gabriela Duda

 ptiu, drace (al dracului) 205

 a trage pe dracul de coadă, 205
 trebuie să fie un drac la mijloc 205
 a trimite de la dracu la tată-său 206
 tot un drac 206
 a se uita la cineva ca la dracul 206
 a vedea pe dracul 206
 a-şi vârî (a-şi amesteca, a-şi băga) dracul coada 206
 DRAG, DE DRAG, DRAGOSTE
 a avea pe cineva drag 206
 a-i cădea drag la inimă 206
 când –i-e lumea mai dragă 206
 cu (mai ) mare drag (cu tot dragul) 206
 cu dragă inimă 206
 de dragul 206
 de dragul lui 207
 de-a mai mare dragul 207
 a-i fi drag să 207
 a-i fi drag ca ochii din cap 207
 a-i fi drag ca sarea în ochi 207
 a prinde drag (pe cineva) 207
 a avea dragoste 207
 a se da în dragoste 207
 a lua pe cineva la dragoste (prin dragoste) 207 a începe să simpatizeze
 a se topi (a se sfârşi, a muri) de dragoste (pt cineva( (a fi nebun de dragostea cuiva) 207
 ei drăcie , drăcia dracului, 208
 a se odihni cu drepţii 210
 lumea celor drepţi EM
 cu suflet dus 214
 a-l duce capul (gândul, mintea) la... 215
 a se duce cu dumnezeu (sau în plata domnului, în ştirea lui dumnezeu) 215
 a duce pe cineva la groapă (la ultima locuinţă) 216
 a se duce pe apa sâmbetei 216

7
 Gabriela Duda

 dus pe cea lume (din lume) 216

 cu duh (plin de duh) 216
 cu duhul blândeţii (blândeţelor) 216
 a-şi da duhul 217
 sărac cu duhul 217
DUMNEZEU
 bătut de dumnezeu 217
 cum dă dumnezeu, 217
 dumnezeu ştie217
 încotro (unde, cum) te-a îndrepta dumnezeu 218
 a nu avea (a fi fără) nici un dumnezeu
 a prinde (a apuca) pe dumnezeu de (un) picior 218
 a ruga (a se ruga de cineva) de toţi dumnezeii 218
 va fi cum va vrea (da) domnu 218
 dunăre de mânios 218
 a-l durea pe cineva capul (inima, sufletul) 218
 a-şi băga (vârî) capul sănătos (teafăr, zdravăn) sub evanghelie 222 a-şi cauza neplăceri
 literă (mai rar, cuvânt) de evanghelie 222
 a-i face cuiva de petrecanie 226
 a face moarte de om 226
 parcă-i lucru făcut (un făcut) 229
 ca prin farmece 230
 a da farmece 230
 a-i face felul 234
 A-şi face felul 234 a-şi satisface o poftă
 Ferească Dumnezeu, ferit-a sfântului, Doamne fereşte, fereşte 235
 A trăi ca doamne-fereşte 235
 Ce-a fi a fi, fie ce-o fi 235
 A (nu) fi a bine (a bună) 236
 FIRE
 A-şi face (a prinde la) fire238
 În (toată) fire(a) 239
 A-şi ieşi din fire 239

8
 Gabriela Duda

 Peste fire 239 supranatural

 A se pierde cu firea (a-şi pierde firea) 239
 A se prăpădi (a se rupe) cu firea 239
 A coate pe cineva din fire 239
 A-şi ţine firea (învechit, a nu-şi îngădui firea) 239
 A-şi veni în (învechit, la) fire 239
 A fluiera în biserică 240
 Arz-o focu!, 240
 Cu (fără) foc 240
 De mama focului 240
 A se face foc şi pară (de mânie) 240
 A intra (a se arunca) în foc pt cineva 240
 A mânca foc 242
 A lua foc cu mâna altuia 242 a trimite la primejdie în folosul propriu
 A trece (a sări) prin foc 242
 A lua foc cu gura 240 a se jura
 A-şi vărsa focul (a-şi scoate un foc de la inimă) 242
 Frig de moarte (frigul morţii) 244
 A o nimeri (a o da, a o vârî, a (o) potrivi ca Ieremia (ca Ivan, ca neica Satan), sau cu
oiştea-n gard 252
 Doar nu s-o face gaură-n cer 253
 A arde gazul de pomană (degeaba) 253
 A-şi găsi moartea (mormântul) 255 a muri tragic
 A nu-şi mai găsi loc (locul) (de bucurie, de veselie) 255
 A avea (a simţi) un ghimpe la inimă (în cuget) 258
 GÂND
 A aluneca cu gândul 259
 A avea gând de... 259
 A-l bate (a-l paşte) gândul 259
 Ca gândul 259
 A cădea pe gânduri 259
 Când cu gândul n-ai gândi 259 pe neaşteptate
 Cu gândul să... 260

9
 Gabriela Duda

 A-i da (plesni, scăpa, trece, tuna, veni) ceva în (prin) gând 260
 A-şi face (fel de fel de )gânduri [a intgra la gânduri] 260
 A-l frământa (apăsa) gândul 260
 A-şi lua gândul de la ceva 260
 A pune cuiva gând rău 260
 A-şi pune în gând 261
 A se pune pe gânduri 261
 A scoate din gând, 261
 A-i sta gândul la ceva 261
 A sta (a rămâne) pe gânduri 261
 A da pe gârlă 261
 A se duce pe gârlă 261
 GLUMĂ
 În glumă 263
 A se întrece cu gluma 263
 A lua în glumă 263
 A nu-i arde de glumă 263
 Nu glumă! 263
 Nu-i de glumă264
 A (nu) şti (înţelege) de glumă 264
 Adevărul gol(-goluţ) 264
 A da greş 267
 A nu avea greş 267 a fi potrivit
 A fi greu la cap (de cap) 268
 A-i fi inima grea 268
 A duce grija cuiva 269
 A intra la griji 269
 A avea (a nu avea) grijă de ceva sau cineva 269
 A ajunge (a fi) la marginea gropii, a fi cu piciorul în groapă (a fi cu un picior în groapă şi
cu unul pe pământ 270
 a săpa cuiva groapa 270
 a duce pe cineva la groapă (la ultima locuinţă) 270
 cu sufletul la gură 273

10
 Gabriela Duda

 a fi rău de gură 274

 gurile rele 274
 a face haz de necaz 281
 a cădea cu hârzobul din cer 283 (hârzob = funie)
 a se crede coborât cu hârzobul din cer 283
 a da holera în cineva 283
 a se găti ca de horă 284
 a ieşi la horă 284
 a se învârti în horă (a învârti hora) 284
 ce hram porţi (ţii, poartă, ţine) 284
 a căuta pe cineva/ceva ca iarba de leac 286
 din pământ, din iarbă verde 286
 a purta pe cineva (pe) la icoane 287
 a vorbi în icoane 287 a folosi figuri poetice (icon? simbol, imagine?)
 doamne, iartă-mă 288
 să avem iertare 288
 a-şi lua iertăciune 288
 să fie cu iertare 288
 a-şi ieşi din minţi 289
 a-şi ieşi din pepeni (din balamale, din fire, din răbdări, din sărite, din ţâţâni) 289
 a-şi ieşi din piele (de bucurie, de ciudă), 289
 a-i ieşi ochii (sufletul) din cap 289
 a-i ieşi sufletul 289
 a nu-i ieşi din cap 289
INIMĂ
 a avea tragere de inimă pentru... (a-l trage inima să...) 291
 a-şi călca pe inimă 291
 cu inima uşoară 291
 cu inimă 292
 cu toată inima (cu dragă inimă) 292
 a da inima din cineva 292
 din inimă (din toată inima, din adâncul inimii) 292
 a-şi face inimă rea 292

11
 Gabriela Duda

 a fi fără inimă (a fi rău, câinos, negru la inimă) 292

 a-i fi inima îndoită 292
 a-i fi inima rece 292
 a fi om de inimă 292
 inimă de aur 292
 inimă dreaptă 292 om drept, cinstit
 inimă largă 292 darnic
 inimă rea 292 întristare
 a se împietri inima cuiva 292
 a nu-l lăsa inima să... 292
 a-şi lua inima în dinţi 292
 a (mai) prinde la inimă 292
 pe inima goală 293
 a-şi pierde inima 293
 a pune la inimă 293 a se supăra
 a i se pune soarele drept inimă 293
 a râde inima în cineva 293
 a roade (a arde, a frige, a seca) (pe cineva) la inimă 293
 a i se rupe inima 293
 a se sfârşi la inimă 293
 slab de inimă 293
 a spune de la (din) inimă
 a-i strica inima
 a-i zbura inima 293
 a-i intra un cui în inimă 294
 a-i intra în cap 294
 a intra în încurcătură, belea, impas 295
 a intra în Într-un) păcat 295
 a intra în pământ 295
 a intra în sufletul cuiva 295
 a intrat murga în sat 296
 n-a intrat vremea (zilele) în sac 296
 a umbla cu iordane 296

12
 Gabriela Duda

 a fi în izbeliştea vântului (primejdiilor) 298

 dracul împeliţat 299 Împeliţa = îm + piele (întruchipat)
 a i se împietri inima299
 a împinge pe cineva păcatul 299
 a i se împuţina inima 301
 a se înarma cu răbdare 302
 a i se înăcri sufletul (inima) 303
 a nu-l încăpea locul de bucurie 304
 a-şi încerca norocul 304
 minte de încheagă apele 305
 a încurca locul (lumea, zilele) 308 a stânjeni pe cei din jur
 a-şi îndrepta gândul asupra cuiva, ceva 310
ÎNGER
 slab de înger 311
 tare de înger 310
 a-şi ţine îngerii 312
 a-i îngheţa inima (sângele în vine) 312
 a-l înghiţi pământul 312
 a îngropa zilele cuiva 313
 se îngroaşă gluma (mămăliga, lucrul, treaba) 313
 a îngroşa din obraz (a-şi îngroşa obrazul) 313
 a i se înmuia inima (genunchii, mâinile şi picioarele) 313
 a înnebuni de cap pe cineva 313
 a se întâlni cu sf. Parascheva 316 a bea
 a întoarce cuiva capul, mintea, minţile) 317
 a i se întoarce inima 317 a i se schmba dispoziţia
 a o întoarce la viclenie, la iretlic 317
 a se întrece cu şaga (gluma, vorba) 318
 cu inima întreagă 318
 întreg la minte 319
 a i se întuneca mintea 319
 a fi înţărcat de dracu ( de Scaraoţchi) 319
 înţepat la minte 320

13
 Gabriela Duda

 a învăţa minte pe cineva 320

 învăţătură de minte 321
 învechit în zile rele 321 deprins cu practicarea unor fapte rele
 de joi )din joi) în paşti 323
 de joi până mai (de-) apoi 323
 a se juca cu focul 325
 a se juca cu sănătatea (cu viaţa) 325
 cu jumătate de inimă (cu inima pe jumătate) 325 fără curaj
 larg la suflet 330
 a lăsa pe cineva în boii (banii) lui 333
 a lăsa pe cineva în plata (mila) domnului (a lui dumnezeu, a sfântului, încolo, în pace, în
pacea lui) 333
 a lăsa (a da) pe cineva la naiba (dracului, focului, naibii) 333
 a lăsa pe cineva rece 333
LEGE (religie?)
 cum e legea 336
 a-şi face de lege 336
 fără (de) lege 336 păcătos, mişel
 în lege, de lege 336 de-a binelea
 în legea cuiva 336 în felul cuiva
 (nu) e lege 336 (nu) e neapărat aşa
 pe legea mea! 336
 vorba (cuvântul cuiva) e lege 336
 a-i fi lehamite 336 din bulgara, liha mi ti = mi-e silă, m-am săturat
 cu limbă de moarte 340
 a-i sta mintea în loc 345
 a-i veni inima (graiul, sufletul) la loc 346
 a lua pe cineva dracul (toţi dracii, mama dracului, toţi dracii) 348
 a-şi lua lumea în cap 349
 a –şi lua o piatră (de moară) de pe inimă (cuget, suflet) 350
 a-şi lua viaţa 351
 a-i lua cuiva zilele (sufletul, viaţa) 351
LUME

14
 Gabriela Duda

 a ajunge (a fi) de râsul lumii 352

 a apuca (a-şi lua) lumea în cap 352
 că (doar) nu piere lumea 352
 cât lumea 353
 a da cuiva drumul în lume 353
 de când (e, cu) lumea şi (pământul) 353
 de lume 353 lumesc 353
 a se duce (a fugi, a pleca) în lume (în toată lumea, în lumea largă)353
 a se duce (a merge) (fiecare) în lumea lui 353
 (a fi) în rând cu lumea 353
 A ieşi (a scoate capul) în lume 353
 În (din) fundul lumii (de peste lume) 353
 În lumea largă 353
 Lume(a) de pe lume, lumea toată, o lume (întreagă, toată) 353
 Nu se ştie pe ce lume e (se află) 354
 Parcă toată lumea ar fi a lui 354
 Până-i lumea 354 veşnic (în construcţii negative), niciodată
 A se face lumină în mintea cuiva 354
 A vedea lumina zilei 355 1. a se naşte, 2. a vedea
 A-i ţine lumânarea (lumina) 355 1.a fi naş la cununie, 2. a veghea în momentul morţii
LUNĂ
 A apuca luna cu dinţii (a atinge, a prinde luna cu mâna) 356
 A cere luna de pe cer 356
 Câte-n lună şi-n stele 356
 A da cu barda (a împuşca ca) în lună (a fi un îpuşcă-lună) 356
 La (pe) lună 356 la lumina lunii, deci noaptea 356
 A pica (a fi picat) ca din lună 356
 La mama dracului 362
 (peste) (nouă) mări şi (nouă) ţări 364
 Dumnezeu mi-e martor 365
 Capul mesei 364
 Cu (pe) nepusă masă) 365
 A-i fi casa casă şi masa masă 365

15
 Gabriela Duda

 A pune pe cineva la masă cu tine 365 a trata pe cineva ca un prieten apropiat

 Pune-te masă (întinde-te masă) scoală-te masă (ridică-te masă) 365 1.se spune despre cei
care duc o viaţă plină de desfătări. 2. se spune când eşti obligat să serveşti masa
MĂNĂSTIRE
 A (se) duce (a băga, a intra, a se închide, a trimite etc) la mănăstire 368
 A se face mănăstire 368 a se face vălmăşală, a începe bătaia
 A mătrăşi din lumea asta 373
 În memoria cuiva 374
 A-şi face (a-şi bate, a-şi juca) mendrele cu cineva 374 a-şi face de cap, mendre e cu
origine necunoscută.
 A meni a bine/rău 374
 A merge la pieire (la pieirea capului) 375
 A-i merge mintea cuiva 375
 Mic de zile 377 1.tânăr 2. lipsit de valoare
 Mic la minte 377
 a avea milă de ... 380
 a cere milă 380
 cu milă 381
 Dumnezeu cu mila 381
 Fără milă de păcat 381
 A lăsa (părăsi, a da) pe cineva în mila domnului 381
 O milă de ploaie 381
 Mila domnului 381
 A-i plânge de milă 381
MINTE
 A se aluneca cu mintea 382
 A avea minte de vrabie 382
 A-şi bea minţile 382
 Cu minte 383
 A ajunge (a da, a cădea, a fi) îm mintea copiilor 383
 Fără de minte 383
 (A fi) dus cu mintea (minţile) 383
 A-şi ieşi din minţi 383

16
 Gabriela Duda

 Ieşit din minţi (minte) 383

 În toate minţile 383
 Întreg (zdravăn) la minte 383
 A i se întuneca mintea 383
 A învăţa minte (pe cineva) 383
 La mintea omului (cocoşului) 383
 A nu-şi aduna minţile 383
 A nu-l ajunge mintea 383
 A-i rătăci mintea (minţile) 383
 A-şi pierde mintea (minţile) 383
 A-şi pune mintea cu cineva 383
 A scoate pe cinva din minţi 384
 a-i veni mintea în cap (acasă, la cap, la loc) (a-şi băga, a-şi vârî minţile în cap) 384
 cu mâna pe conştiinţă 388
 cu mâna pe inimă (cuget) 388
 a-şi face mâna bună la...(pe lângă), cineva 389 a obţine favoarea cuiva
 a (a-şi) mânca norocul (cuiva) 393
 a-şi mânca omenia
 moale la inimă 398 bun, milos


17