Sunteți pe pagina 1din 20

RECOLTAREA MATERIILOR FECALE

− Scop
− Modalitati de recoltare
− Tipuri de examene
− Material necesare
− Pregatirea pacientului
− Recoltarea din scaun spontan sau provocat
− Recoltarea direct din rect
− Recoltarea cu sonda Nelaton la copii
− Recoltarea pentru hemoragii oculte’ Reactia Adler
Scop
− descoperirea bolilor digestive de natura microbiana (coprocultura)
− descoperirea bolilor digestive de natura parazitara (coproparazitologic)
− boli infectioase
− prezenta sangelui in scaun
− gradul de digestie al alimentelor
− evaluarea eficacitatii tratamentului
Modalitati de recoltare a materiilor fecale
− prelevare din scaunul emis spontan sau provocat
− prelevare din anus cu tampon sau sonda
Tipuri de examene
− examen bacteriologic (coprocultură);
− examen coproparazitologic;
− determinarea sângerărilor oculte în scaun;
− determinarea lipidelor în scaun.
Materiale necesare
− coprocultor steril
− tampoane sterilizate si eprubete sterile
− sonda Nelaton sterile
− seringa de unica folosinta de 10 ml
− manusi de unica folosinta
− prosop de hartie
− bazinet
− purgative
− etichete
− formular analize laborator
Pregatirea pacientului
− se explica tehnica si necesitatea acesteia
− se obtine consimtamantul si colaborarea
− instruiti pacientul cu privire la toaleta perianala
1
− instruiti pacientul sa recolteze scaun pentru examen respectand urmatorii pasi:
− sa isi spele mainile
− sa foloseasca manusi de unica folosinta
− sa elimine scaunul intr-un recipient curat si sa recolteze cu lingurita coprocultorului
cateva fragmente de fecale (cca. 50g) din diverse zone ale scaunului(mucus,puroi,sange)
− Materiile fecale astfel recoltate se introduc în mediul de transport conţinut de
coprorecoltor şi se amestecă cu acesta pentru a se asigura viabilitatea microbilor până la
prelucrarea probei
− sa isi spele mainile dupa indepartarea manusilor
− sa eticheteze recipientul cu: nume, prenume, data si ora recoltarii
− sa pastreze esantionul la frigider pana cand il va trimite la laborator, dar nu mai mult de
12 ore
Recoltarea direct din rect
− asistenta se spala pe maini si isi pune manusile de unica folosinta
− aseaza pacientul in decubit lateral cu membrul inferior de deasupra in flexiune pe
abdomen
− introduce tamponul steril prin anus si rect
− efectueaza cateva miscari de rotatie
− introduce cu grija tamponul in eprubeta sterila,
fara a atinge marginile acesteia
− indeparteaza manusile si se spala pe maini
− eticheteaza recipientul si il trimite la laborator
Recoltarea cu sonda Nelaton la copii
− asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza
− imbraca manusile de unica folosinta
− aseaza copilul in decubit lateral sau dorsal
− introduce sonda Nelaton sterila pe o distanta de aproximativ 10 cm in rect
− aspira continutul colonic cu o seringa adaptata la capatul sondei
− transfera continutul seringii (2-3ml) intr-un recipient steril
pentru coprocultura
− scoate sonda si face toaleta regiunii
− scoate manusile si se spala pe maini
− eticheteaza esantionul si il trimite la laborator
Pentru coprocultură
− Este important ca recoltarea să se facă înainte de începerea unui tratament antibiotic.
Pentru controlul eficienţei tratamentului antibiotic proba se recoltează după 5 zile de la
ultima doza de antibiotic administrată.
− Materiile fecale se recoltează în recipiente speciale (coprorecoltoare) care conţin un
mediu de transport (Cary-Blair).
− Recoltarea se face din proba emisă spontan.

2
− Se alege o porţiune reprezentativă (cu mucozităţi, striuri de sânge, puroi consistenţă
mai moale, etc) şi se ia o cantitate cât încape în linguriţa coprorecoltorului.
− Materiile fecale astfel recoltate se introduc în mediul de transport conţinut de
coprorecoltor şi se amestecă cu acesta pentru a se asigura viabilitatea microbilor până la
prelucrarea probei.
− Dacă nu se poate asigura transportul imediat la, laborator, proba se păstrează la
temperatura camerei.
Pentru examenul coproparazitologic
− Se utilizează recipiente speciale (coprorecoltoare) fără mediu de transport.
− Deoarece unii paraziţi intestinali nu elimină ouă, chisti sau larve în mod continuu, se
recomandă repetarea examinării de 3 ori la intervale de 3-5 zile.
− Un singur rezultat negativ nu are valoare diagnostică de excludere a unei infestări
parazitare intestinale.
− Se aleg zone modificate (cu mucozităţi, striuri de sânge, consistenţă moale, etc) şi se
prelevează cu linguriţa coprorecoltorului.
− Se evită recoltarea unei cantităţi mai mari datorită riscului alterării materiilor fecale până
la momentul prelucrării în laborator, alterare care poate duce la modificarea aspectului
elementelor parazitare şi deci la rezultate fals negative.
− Până la predarea recipientului în laborator, acesta se păstrează la rece (la frigider).
Recoltarea pentru hemoragii oculte-Testul Adler
− Testele de depistare a sangerarilor oculte sunt folosite pentru descoperirea sangerarilor
ascunse(gastrointestinale), pentru diferentierea intre melena si scaunul cu aspect de
melena. Anumite medicamente cum ar fi fierul, bismutul, pot innegri scaunul putandu-se
pune diagnosticul gresit de melena.
− De asemenea, aceste teste sunt foarte importante pentru depistarea precoce a cancerelor
colorectale, deoarece 80% din pacientii cu aceste boli prezinta sangerari
oculte. Pe de alta parte, un singur test pozitiv nu indica neaparat sangerare
gastrointestinala sau cancer colorectal. Pentru a putea fii considerat
pozitiv, testul trebuie repetat de cel putin 3 ori intr-o perioada anume,
timp in care pacientul va respecta o dieta specifica recomandata in
depistarea sangerarilor oculte.Cu toate acestea, un test pozitiv si in aceste
conditii, nu indica neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare gastrointestinala
provocata de ulcer gastric, diverticuloze etc.
− Testele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de anumite substante
(sau a unei hartii impregnate cu substanta respective) peste proba de
scaun , aparand aproape imediat o coloratie specifica in cazurile in care
sangele pierdut prin scaun este mai mult de 5 ml pe zi.
− Aceste analize sunt foarte importante deoarece sangerarile oculte sunt in cantitati foarte
mici, indepistabile ochiului uman, dar repetandu-se , pot duce la anemii severe.

3
Materiale necesare:
− Manusi
− recipient colector de sticla
− apasator de limba sau orice alt instrument specific de recoltare pe care il are laboratorul
− substanta specifica sau hartie imbibata cu substanta ( din kitul de testare)
Recoltare:
− se confirma identitatea pacientului
− se pun manusile si se recolteaza conform procedurii de recoltare a probelor din scaun
− se va duce proba imediat la laborator sau, daca avem kitul de recoltare, se va respecta
intocmai prospectul de utilizare
− se spala mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este imobilizat
− se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau verzi pe hartia testului
Consideratii speciale:
− ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu urina, solutie sapun, hartie igienica
(aceasta contine bismut si afecteaza reultatul) apoi o testam conform indicatiilor de
utilizare a kitului
− testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece sangerarea oculta din tractul
gastrointestinal superior nu este prezenta in tot scaunul format, iar cea din cancerul
colorectal poate aparea de obicei doar in prima portiune a scaunului
− se va verifica data expirarii kitului de testare
− pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in fibre, fara carne, fara peste, fara
napi, gulii etc pt ca toate acestea pot da reactii fals positive. Dieta trebuie tinuta intre 48-
72 ore inaintea testului
− de asemenea, tot cu 48-72 ore inainte de testare, se va intrerupe medicatia care poate
afecta rezultatul (fier, potasiu indometacin, steroizi)
− -daca pacientul isi face singur acasa testarea, va trebui instruit cu atentie in ceea ce
priveste procedura
− unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru depistarea sangerarii oculte
este testul intitulate “colorcare”.
− Este indicat pentru pacientii care isi fac singuri testarile, nu necesita
recoltarea probei de scaun si este foarte usorde testat si interpretat. Astfel,
pacientul va respecta dieta specifica cu 48-72 ore inainte de testare.
Pacientul este invatat sa indeparteze orice dezinfectant de toaleta si sa traga apa de 2 ori
dupa indepartaea dezinfectantului detoaleta. Dupa defecare, este instruit sa nu arunce
hartie igienica in vasul de toaleta pana la citirea testului deoarece continutul in bismut al
acesteia poate afecta rezultatul. In cele 5 minute imediat dupa defecare, va desface kitul
de testare si va arunca testerul in toaleta, care va pluti pe suprafata apei din toaleta.
Pacientul va citi rezultatul dupa 15-30 de secunde. Daca scaunul are sangerari oculte,
testerul se va colora in albastru sau verde. Pacientul va trebui sa repete testarea la trei
scaune diferite, sa-si noteze rezultatele si sa le prezinte medicului.
4
Pentru proba de digestie:

− Se recoltează materii fecale în recipient special (coprorecoltor) fără mediu de transport


− Timp de o săptămână înainte de recoltare nu se administrează bariu, uleiuri minerale,
laxative, supozitoare, creme, lubrifianţi.
− Pe o perioada de 3 zile înainte de recoltare nu se vor consuma băuturi alcoolice şi se va
respecta următorul regim alimentar zilnic: 50-150 g unt, 150-200 g carne roşie, 500 ml
lapte dulce, 200-300 g cartofi, 100 g pâine.
− Se transporta la laborator imediat dupa recoltare
Amprenta anală
− Este indicată pentru diagnosticul infestării cu oxiuri (Enterobius vermicularis).
− Recoltarea se efectuează numai dimineaţa, la prima oră, înainte ca pacientul să se
mobilizeze din pat, înainte de a avea scaun şi fără igiena locală.
− Se va folosi linguriţa coprorecoltorului simplu, fără mediu transport, pe care în prealabil
s-a fixat o bandă adezivă transparentă cu partea adeziva către exterior.
− Cu linguriţa preparată ca mai sus se badijonează bine regiunea perianală, fesele
desfăcându-se foarte bine cu mâna.
− După recoltare, linguriţa cu bandă adezivă se introduce în coprorecoltor şi se aduce în
laborator în maxim 8 ore de la recoltare.

RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN

Definitie:Exsudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringia
Scop - Explorator
-Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea tratamentului
-Depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni cop
Materiale
- Masca ,manusi
- Spatulă lingual
- Eprubetă cu tampon faringian
- Eprubete cu medii de cultură
5
- Ser fiziologic sau glicerină 15%
- Tăviţă renală
- Tava medicala
- Sursa de lumina
- Bilet de trimitere la laborator
- Colector pentru materialele folosite.
Pregatirea pacientului
Pregătire psihică
 Se explică necesitatea recoltării
 Se anunţă şi i se explică tehnica
Pregătire fizică
 Se anunţă să nu mănânce, să nu bea apă,sa nu fumeaze.
 Să nu i se instileze soluţii dezinfectante în nas, să nu facă gargară
 Nu se administreaza antibiotice inaintea recoltarii
 Nu face toaleta dintilor inainte de recoltare
 Se recolteaza inainte sau la 4 ore dupa toaleta gurii, gargarisme sau
ingestia de alimente
 Se aşează pacientul pe un scaun cu gatul in usoara extensie,
faringele bine expus prin iluminare si deprimarea bazei limbii cu
apasator de limba steril
Efectuare
-asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează cu alcool,pune manusile de
protectite
-işi pune masca de protecţie
invită pacientul să deschidă gura si sa pronunte vocala “a”
-deschide eprubeta cu tamponul faringian
-apasă limba cu spatula linguala
-cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amygdale,
dezlipeşte o porţiune din falsele membrane (când este cazul)
-introduce tamponul faringian în eprubeta
-la indicaţia medicului, întinde produsul obţinut pe lame de sticlă
-pentru frotiuri colorate se însămânţează imediat pe medii de cultură,
succesiv două eprubete din aceeaşi recoltare
-se spală pe mâini cu apă şi săpun
Pregătirea produsului pentru laborator
Transportul probelor si insamantarea trebuie realizate in cel mult 2 ore de
la prelevare daca nu se utilizeaza medii de conservare si transport si in
maximum 24 de ore, daca se apeleaza la acestea;
dacă nu este posibilă însămânţarea la patul bolnavului, tamponul se
6
umezeşte în prealabil cu ser fiziologic sau glicerină 15%
Se reoraganizează locul
Notarea în foaia de observaţie
- se notează data recoltării
- dacă s-au făcut însămânţări sau nu

-înainte de recoltare se inspectează regiunile de unde urmează să se recolteze
-se evita imbibarea tamponului cu salivă si atingerea dinţilor
-recoltarea se face nu numai in angine ci si in alte boli care pot fi declansate de o infectie
faringiana( nefrite ,RAA)

RECOLTAREA SPUTEI

Recoltarea sputei prin expectoraţie


Scop/Indicaţii
- identificarea germenilor responsabili de infecţii respiratorii şi testarea sensibilităţii acestora
faţă de antibiotice;
- diagnosticarea tuberculozei;
- identificarea celulelor modificate de procese inflamatorii sau neoplazice.
Tipuri de examene
- examen bacteriologic;
- examen citologic.
Materiale necesare
- recipient steril cu capac etanş;
- pungi din material plastic;
- mănuşi de unică folosinţă;
- soluţie salină;
-formular cerere analize laborator
- aerosoli
- mască de faţă
- apă simplă;
- pahar de unică folosinţă;
- colector pentru materialele folosite.
Pregătirea pacientului
- se explică pacientului importanţa efectuării determinării şi a respectării instrucţiunilor;
- se informează că proba se recoltează dimineaţa, deoarece se atenţionează pacientul să nu
mănânce, să nu fumeze, să nu-şi instileze picături în nas, să nu se spele pe dinţi, să nu-şi
clătească gura cu soluţii dezinfectante (apă de gură) înainte de recoltare;
- se informează pacientul că dacă va fi nevoie se va apela la metode care să stimuleze
expectoraţia şi se obţine colaborarea;
- testul se efectuează înaintea administrării de antibiotice.
7
Efectuarea recoltării
- se verifică dacă pacientul a respectat recomandările;
- pacientul este rugat să-şi clătească gura cu apă sau soluţie salină pentru a nu contamina sputa
cu bacterii din cavitatea bucală; nu cu apa de gura sau pasta de dinti
- pacientul aşezat pe scaun sau în ortostatism este rugat să respire adânc de 2-3 ori şi apoi să
tuşească puternic;
- sputa eliminată (echivalentul cel puţin al unei linguriţe) se colectează direct în recipientul
steril;
- folosind mănuşi de protecţie se închide recipientul, se şterge exteriorul cu un şerveţel şi se
introduce într-o pungă de material plastic;
- se etichetează produsul şi se trimite la laborator;
- după recoltare se oferă pacientului apă să-şi clătească gura.
Dacă pacientul nu expectorează suficient
- se administrează 2 pahare cu apă care fluidifică secreţiile;
- se apelează la umidificarea aerului din încăpere, folosirea aerosolilor;
- la recomandarea medicului se administrează un expectorant cu cel puţin 2 ore înainte de
recoltare; aerosoli
Colectarea materialelor folosite, respectarea normelor
- se colectează materialele în containere speciale conform precauţiilor universale;
- se spală mâinile;
- se atenţionează pacientul să colecteze sputa în continuare în recipientul oferit de personalul
de îngrijire.
Erori de recoltare
- sputa este amestecată cu salivă sau resturi alimentare când pacientul nu respectă
recomandările
- sputa este amestecată cu voma declanşată în timpul episodului de tuse
- produsul a fost suprainfectat în timpul manevrării
Observaţii
Pentru examenul citologic se recoltează 3 probe în momente diferite.
Pentru bacilul Koch se recoltează 3-5 probe matinale.
*
La recomandarea medicului se apelează la alte metode de recoltare:
→ aspiraţie transtraheală folosind un cateter subţire sau seringă;
→ spălătură bronşică efectuată în timpul bronhoscopiei.
Recoltarea sputei prin frotiu faringian si laringian
Material necesare
- tampon faringian montat pe porttampon
- spatula lingual
- apa distilata sterila
Tehnica recoltarii
8
- se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată sterilă
- se apasă limba cu spatula
- se introduce tamponul în faringe cerând pacientului să tuşească
- sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care se introduce imediat în eprubeta sterilă
- frotiul laringian se recoltează de către medic pătrunzând cu tamponul în laringe sub
control laringoscopic
Recoltarea sputei prin spalatura gastrica
- se recolteaza din stomac prin spalatura gastricala bolnavii care nu pot expectora si inghit
sputa
- se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), în stomac, dimineaţa, pe nemâncate
- se introduc prin sondă 200ml apă distilată, bicarbonatată2%, călduţă, care este evacuată
imediat sau extrasă cu seringa
- lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru că germenii căutaţi pot fi distruşi
dacă stau mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului gastric
- dacă recoltarea se face pentru însămânţare şi lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul
obţinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na
Recoltarea sputei prin spalatura bronsica
- se utilizează la pacienţii cu TBC cavitară, care nu expectorează
- se pun în evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă, care nu apar în mod obişnuit în spută
- se introduc în recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic si teofilină
- pacientul inhalează de cîteva ori prin inspiraţii adânci, repetate, urmate de expiraţii scurte
- se face o scurtă pauză de 4-5sec şi se repetă până la aerosolizarea întregii cantităţi de
lichid
- după aspiraţii, pacientul începe să tuşească chiar dacă nu a tuşit niciodată sputa
expectorată se recoltează în recipientul steril, recoltarea se repetă zilnic, în următoarele 4
zile, în recipiente separate.

RECOLTAREA SECRETIILOR CONJUNCTIVALE

Scopul recoltarii secreției conjunctivale este efectuarea examenului bacteriologic.


Infectiile care necesita acest examen sunt:
– blefarite( afecteaza invelisul pleoapelo
– conjunctivite;
– irita acuta si cronica;
9
– afectiuni ale canalului si sacului lacrimal;
– afectiuni ale cristalinului, coroidei sau corpului vitros.
Secretia din conjunctivite si dacriocitite se recolteaza cu tampon
steril; colectiile purulente ale pleoapelor se recolteaza cu seringa si
ace sterile; din umoarea apoasa a camerei anterioare se recolteaza cu
seringa si ace sterile.
Materiale necesare:
-tampon de exsudat cu mediu de transport
-ser fiziologic steril; se utilizeaza ser fiziologic din fiole. Pentru
fiecare recoltare se utilizeaza o fiola de ser fiziologic care se deschide
in momentul recoltarii.
-comprese mici din tifon, sterile
- manusi
- container pentru deseuri medicale inscriptionat corespunzator
Mod de recoltare
Se recomanda ca asistentul care efectueaza recoltarea sa aiba un instructaj minim privind
precautiile de recoltare efectuat de catre medicul oftalmolog
Inainte de recoltare se pregateste numarul corespunzator de tuburi de exsudat cu mediu necesar:
daca pe recomandare se specifica doar examenul bacteriologic al secretiei conjunctivale de la un
anumit ochi (stang sau drept) se pregateste doar un tub; daca pe recomandare nu se specifica
examenul bacteriologic pentru un anumit ochi sau se specifica pentru ambii ochi, se pregatesc
doua tuburi de exsudat cu mediu de transport.
Pe tuburile de exsudat si pe cererea de analize se lipesc etichete cu cod de bare, unic,
corespunzator, identic pentru cerere si tuburile de exsudat sau alte recipiente cu produse recoltate
in acelasi moment, pentru acelasi pacient.
Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix OS, respectiv OD pe tubul corespunzator ochiului stang si
respectiv drept, sau doar OS sau OD daca se recolteaza doar secretie conjunctivala din ochiul
stang sau drept.
Pacientul este aşezat pe scaun cu capul aplecat pe spate.
Persoana care recolteaza isi pune manusile.
Cu policele stâng fixand o compresa sterila se coboară pleoapa inferioară pentru a evidenţia
fundul de sac conjunctival; cu indexul fixand o compresa sterila se ridica pleoapa superioara
pentru a evita contaminarea cu germeni de pe geana superioara prin clipire.
Se recoltează cu tampon umezit cu ser fiziologic steril, din fundul de sac conjunctival, cu o
miscareusoara dar ferma dinspre unghiul interior spre unghiul exterior al ochiului.
Imediat tamponul cu exsudat se introduce in tubul cu mediu.
Dupa recoltare, tampoanele de tifon utilizate si fiola cu ser fiziologic se arunca in recipientul cu
deseuri medicale.

10
Se recolteaza inainte de: toaleta fetei, terapie antimicrobiana topica sau sistemica. Se recolteaza
de la nivelul ambelor conjunctive. Ochiul neinfectat serveste drept control. Insamantarea se face
imediat, majoritatea germenilor avand viabilitate redusa.
Ochi – cornee:
– mod de recoltare – raclat din mai multe arii ale ulcerului cornean; solutie anestezica locala.
– transport – insamantare directa pe mediile de cultura (BHI, chocolate), frotiuri pentru
examenul microscopic direct. Placile insamantate se trimit la laborator < 15 min.
Reorganizare
– se colecteaza deşeurile în recipiente speciale, conform P.U.
– se spală şi se curăţa instrumentele folosite;
– se spală mâinile cu apă şi săpun
– se indeparteaza mănuşile/masca
– notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire, data şi ora recoltării;
– notaţi reacţia pacientului, aspectul local.
Evaluarea eficacitatii procedurii
Rezultate aşteptate:
– recoltarea s-a făcut fără incidente; produsul nu a fost suprainfectat.
Accidente /incidente
- se pot obţine rezultate eronate atunci când în timpul recoltării tamponul este atins de mediul din
jur. Repetaţi recoltarea folosind alt tampon.
– pacientul se poate misca brusc, se poate rani ochiul. Rugaţi pacientul să repecte indicatiile
primite

RECOLTAREA SECRETIEI NAZALE

Examenul microbiologic al exsudatului nazal (secretiei nazale)este metoda de laborator clinic


indicata in depistarea portajului de Staphylococcus aureus sau Streptococcus pyogenes. Prin
examenul bacteriologic al exsudatului nazal se pot identifica si alti germeni: meningococ
Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, serotipul B, Corynebacterium diphtheriae
si chiar enterobacterii.
Materiale
- Manusi
- eprubete cu medii de cultura tampon subtire fixat pe porttampon

11
- etichete
- formulare pentru laborator
- masca de protectie
- tavita renala
- etichete
- spatula linguala
- opţional: speculum nasal.
Tehnica
− Inainte de recoltare se pregateste numarul corespunzator de tuburi de exsudat u necesar:
− daca pe recomandare se specifica doar examenul bacteriologic al exsudatului nazal dintr-
o anumita nara (stanga sau dreapta) se pregateste doar un tub;
− daca pe recomandare se specifica examen bacteriologic al exsudatului nazal din ambele
nari, se pregatesc doua tuburi de exsudat cu mediu de transport.
− Pe tuburile de exsudat se lipesc etichete cu cod de bare, unic, identic cu cel din cererea
electronica de analize.
− Pacientul se asaza pe scaun cu capul indreptat spre sursa de lumina si ceafa sprijinita de
speteaza scaunului.
− Se introduce bland un tampon intr-o nara pana atinge peretele posterior al nazofaringelui.
− Se lasa tamponul pe loc cateva secunde dupa care se extrage cu blandete
− Cand se urmaresc patogeni ai cailor respiratorii inferioare (in special la copii) este
recomandat sa se stimuleze mai intai un acces de tuse prin prelevarea tamponului de
exsudat faringian si apoi recoltarea unui tampon cu exsudat nazal.
− Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix NS, respectiv ND pe tubul corespunzator narii
stangi si respectiv drepte, sau doar NS sau ND daca se recolteaza doar exsudat nazal din
nara stanga respectiv dreapta

RECOLTAREA SECRETIILOR OTICE

Recoltarea secreției otice are ca scop efectuarea examenului bacteriologic.


Materiale necesare
- manusi
- solutie normal salina
- comprese de tifon
- tub cu tampon steril
12
- tub steril cu mediu de transport
- otoscop,specul auricular
- etichete
- seringa de 10 ml, ac steril
- formular analize laborator
container pentru deseuri medicale inscriptionat corespunzato
Tehnica
− Se recomanda ca asistentul care efectueaza recoltarea sa aiba un instructaj minim
privind precautiile de recoltare efectuat de catre medicul orelist.
− Este recomandat ca recoltarea sa fie facuta de catre personal mediu doar in cazul unei
otite externe sau intr-o otita medie supurata cu secretii abundente, fara perforarea sau
fisurarea timpanului.
− Inainte de recoltare se pregateste numarul corespunzator de tuburi de exsudat cu mediu
de transport necesar: daca pe recomandare se specifica doar examenul bacteriologic al
secretiei otice dintr-o anumita ureche (stanga sau dreapta) se pregateste doar un tub;
daca pe recomandare nu se specifica urechea din care sa se faca recolta sau se specifica
examen bacteriologic al secretiei otice din ambele urechi, se pregatesc doua tuburi de
exsudat cu mediu de transport
− Pe tuburile de exsudat si pe cererea de analize se lipesc etichete cu cod de bare, unic,
corespunzator, identic pentru cerere si tuburile de exsudat sau alte recipiente cu
produse recoltate in acelasi moment, pentru acelasi pacient.
− Pacientul este asezat pe scaun cu urechea indreptata spre sursa de lumina.
− Se introduce cu grija tamponul in conductul auditiv extern si se roteste. Daca
secretia este foarte abundenta se recomanda stergerea secretiei scurse in pavilion cu un
tampon steril si apoi recoltarea exsudatului.
− Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix US, respectiv UD pe tubul corespunzator urechii
stangi si respectiv drepte, sau doar US sau UD daca se recolteaza doar secretie otica
din urechea stanga respectiv dreapta.
− Recoltarea din urechea medie se face de catre medic, dupa toaletarea urechii externe cu
ser fiziologic si comprese, prin punctionare si apoi aspirarea lichidului cu o seringa ;
proba se trimite imediat la laborator
Acidente/incidente
− se pot obţine rezultate eronate atunci când în timpul recoltării tamponul este atins de
mediul din jur. Repetaţi recoltarea folosind alt tampon.
− pacientul se poate misca brusc, se poate rani conductul auditiv extern, perfora
timpanul. În acest caz, anunțati medicul.

13
RECOLTAREA DE SECREŢIE PURULENTĂ DIN COLECŢII DESCHISE

Materiale necesare
-Tampoane sterile
-Pensa sterile
-Tampon de exsudat fara mediu de transport
-Manusi
-Container pentru deseuri medicale
Mod de recoltare
− Nu se recolteaza exsudate din colectii purulente deschise dupa efectuarea tratamentelor
locale cu substante antiseptice sau antibiotice.
− In cazul in care acest lucru nu se poate evita, se anunta laboratorul.
− Este recomandat ca secretiile purulente din colectii deschise sa se preleveze pentru
examenul bacteriologic in salile de mica chirurgie sau salile de pansament de catre
personal superior sau calificat pe specialitati chirurgicale sau dermatologice.
− Se are in vedere acest lucru deoarece leziunile purulente deschise sunt susceptibile la
contaminare cu germeni din mediul inconjurator purtati prin aerosoli in salile de recolta
generale.
− Se pregateste un tampon de exsudat cu mediu de transport.
− Pe tub se lipeste eticheta cu cod de bare, unic, identic cu cel din cererea electronica de
analize. Atat pe cerere cat si pe tubul cu produs se trece cu pixul zona din care s-a facut
recoltarea.
− Tegumentele adiacente si marginile leziunii se sterg cu tampon steril prins in pensa
sterila.
− Se sterge cu tamponul de exsudat suprafata leziunii rotindu-se usor. Se arunca
tampoanele cu care s-a facut stergerea tegumentelor in containerul cu deseuri medicale.

Recoltarea din vezicule , pustule , ulceraţii ,papule , noduli sau alte leziuni inflamatoare,
abcese, flegmoane, colecţii
Materiale - eprubete, ansă de platină
- 2-3 lame de sticlă bine degresate
- seringi şi ace
- ser fiziologic
- alcool iodat

14
- tinctură de iod
-betadine
- pipete Pasteur
Pregătirea psihic:se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examinării
pacientului fizică:se aşează în poziţia adecvată
Recoltarea - se curăţă şi se dezinfectează suprafaţa veziculelor, pustulelor,ulceraţiilor
din vezicule - se sterilizează ansa prin încălzire la roşu şi se aşteaptă să se răcească
, pustule , - se recoltează o mică porţiune de puroi, de sub crustă sau de la marginea
ulceraţii ulceraţiilor
- materialul recoltat se trece pe o lama de sticlă sterilă
- se efectuează frotiu
Recoltarea  se dezinfectează tegumentele cu tinctură de iod
din papule ,  se puncţionează regiunea cu un ac steril montat la seringă
noduli sau  se plimbă acul în mai multe direcţii până se obţine serozitate la aspirare
alte leziuni  se spală seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultură
inflamatoare  se introduce lichidul într-o eprubetă sterilă

Recoltarea abcesul, flegmonul este deschis


puroiului - se recoltează aseptic cu o pipetă Pasteur, sau cu o ansă de platină flambată şi
din abcese, răcită
flegmoane, când abcesul este închis
- recoltarea se face cu seringa prin puncţionare
- transportul produsului se face în cel mult 2 ore, iar pentru anaerobi se anunţă
laboratorul cu o oră înainte pentru regenerarea mediilor
- examenul direct (citobacteriologic) se face pe lama colorată May-Grumwald-
Giemsa

RECOLTAREA VARSATURILOR

Definitie Vărsătura reprezinta un reflex de evacuare a continutului gastric pe gura


Scop - se fac examinări macroscopice , bacteriologice, chimice pentru
stabilirea diagnosticului
- stabilirea bilantului hidric
- obtinerea de informatii privind continutul gastric
Material - 2 tăviţe renale curate şi uscate
necesare - pahar cu apa
- muşama , aleza
- prosop

15
Pregatirea - va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii
bolnavului - se aşează în poziţie şezând sau decubit dorsal cu capul întors lateral
psihica si fizica - se aşează sub cap sau în jurul gâtului un prosop
- se protejează lenjeria de corp şi de pat cu muşama sau traversă
Tehnica - se îndepărtează proteza dentară dacă există
- tăviţa renală se oferă pacientului sau este susţinută de către asistentă
- asistenta sprijină fruntea bolnavului
- după vărsătură se îndepărtează tăviţa
- dacă varsă după intervenţii chirurgicale abdominale, va fi sfătuit să-
şi comprime uşor cu palma plaga operatorie
- se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura (scuipă în altă tăviţă)
Ingrijiri dupa - se şterge gura pacientului
tehnica - se îndepărtează materialele folosite
- se aşează pacientul în poziţie comodă şi se acoperă
- se aeriseşte salonul
- se supraveghează pacientul în continuare
- in funcţie de observaţie se notează aspectul macroscopic, cantitatea
- dureri abdominale
Simptome ce - greata-salivatie
insotesc - cefalee
varsatura - vertij
- transpiraţii ,tahicardie
- deshidratare
- emisie fără efort ,în jet,fara greata,fara legatura cu alimentatia in
hipertensiunea intracraniana


RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE

Secretiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei vaginale ce contin cellule epiteliale
descuamate si germeni in functie de varsta,sanatate sau boala
Ph-ul acid are rol in aparare contra infectiilor
dupa menopauza flora vaginala este asemanatoare cu flora vulvara prin absenta germenilor din
grupul lactobacillus care mentine Ph-ul
Scop
- determinarea agentilor patogeni
- stabilirea diagnosticului bacteriologic
- stabilirea tratamentului
- descoperirea proceselor tumorale
16
Material necesare
- pregatirea mesei ginecologice-se asterne un cearsaf sau aleza de unica folosinta
- se pregateste trusa de examinare:valve vaginale,speculum vaginal,pense,
- tampoane de vata
- porttampon,lame
- manusi de protectie,
- vaselina,antiseptic
- tavita renala
- sursa de lumina
- creion dermatograf,
- formular- analize laborator
Pregatirea bolnavei psihica si fizica
- se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea tehnicii
- cu 2 zile inainte repaus terapeutic si sexual
- pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica pe masa
ginecologica toaleta organelor genitale externe cu apa calduta, evitarea oricarei substante
dezinfectante si a sapunului !
Locul recoltarii
- colul uterin,fundul de sac Douglas
- orificiul glandelor Bartholin
- meat urinar
Efectuare
- Efectuarea tehnicii de medicul ginecolog
- Asistenta medicala –pregateste materiale,pacienta,serveste medicul cu materiale necesare
- spalarea pe maini cu apa si sapun
- se imbraca manusile de protectie
- se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga
- se recolteaza cu tamponul fixat pe porttampon separat din vagin, uretra si colul uterin
- recoltarea se face cu valve si specule,produsul recoltat din col, sau uretra sa
- nu vina in contact cu peretii vaginului ( acesta are flora proprie)
- se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat
- Pregatirea produsului pentru laborator
- se completeaza buletinul de analiza,se noteaza examenul cerut, provenienta produsului
recoltat
- produsele recoltate trebuie examinate in maxim 1-2ore
- se transporta la laborator in maxim o ora de la recoltare
- din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe medii de cultura
Examen microscopic
- Tip I - epitelii si lactobacili( secretie normala)
- Tip II – epitelii, lactobacili, rari bacili gram- negativi sau leucocite
17
- Tip III – epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi bacili gram- negativi, coci gram-pozitivi si
negativi,frecvente leucocite
- Tip IV – rare epitelii, lactobacili absenti, f. frecvente leucocite, f. abundenta flora mixta ,
Trichomonas vaginalis prezent.
Examen bacteriologicc
- Ex.bacteriologic depisteaza germeni patogeni care au provocat o infectie BTS (boli
cu transmitere sexuala)
- -se fac recoltari cu tampon steril in eprubete
- din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe medii de cultura

TESTUL PAPANICOLAU

Testul citologic Papanicolau ( numit si Babes- Papanicolau dupa denumirea doctorului roman
Aurel Babes, care a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminine prin examinarea
frotiului citovaginal) este o analiza obtinuta prin recoltarea prin periere a celuleor din cervix si
apoi fixarea lor pe o lama de sticla. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai des folosita,
testul Papanicolau permite si evaluarea citologica a celuleor colului vaginal si endocervicale.
Materiale necesare
-mănuși
-specul ginecologic/valve
-instrumente de recoltare
-periuța cervicală (Cytobrush) -are peri transversali egali
-periuța citologică (Cervex Brush) -are peri longitudinali inegali (anexa2)
-periuța combinată (Cervex Brush Combi) - are o partea cu peri transversali egali și o parte cu
peri longitudinali inegali
-lame de microscop și transportor pentru lame sau flacon pentru fixare și transport (in cazul
citologiei in mediu lichid) spray fixator citologic (in cazul recoltării pe lamă)
-etichete pentru probe
-fișa de insoțire a probei
-container pentru deșeuri medicale
-container cu soluție dezinfectantă pentru instrumentar
Pregătirea pacientei
-este avertizată sa nu efectueze nici o manevră vaginală cu 72ore înaintea

18
examenului (toaleta vagianală, aplicații de ovule, creme vaginale);
-se evită raporturile sexuale cu 24 ore înainte de recoltare;
-nu se efectuează manevre obstetricale cu 24ore înainte (tuseu vaginal,
colposcopie, tamponamente vaginale etc.);
- prelevarea se face în afara menstruatiei, în afara infecţiei locale şi de preferinţă în
perioada de mijloc a ciclului.
Tehnica
-Se explica procedura pacientei
-Se recomandă pacientei să se așeze pe masa ginecologică
-Se poziționează lumina
-Se evidențiază colul uterin cu ajutorul speculului sau a valvelor
-in cazul utilizării speculului, acesta se fixează și se recoltează astfel:
- cu periuța cervicală – aceasta se introduce in endocol și se rotește ușor in aceeași direcție
cu 90-180grade. Se scoate periuța.
- cu periuța Cervex Brush - perii centrali sunt inserați in
canalul endocervical, iar perii laterali sunt indoiți peste
exocervix. Extremitatea opusă (manerul) este prinsă intre
degetul mare si aratator și periuța se rotește in sensul acelor
de ceasornic cu 360grade, cu o ușoară apăsare, de cateva ori
(5ori) apoi se scoate periuța
- cu spatula Ayre - capătului curbat al spatulei se rotește 360grade in jurul colului
menținand un contact strans cu suprafața exocervicală. Se retrage spatula din vagin.
In cazul utilizării valvelor, pentru a avea o mană liberă pentru a recolta, valva anterioară este
preluată de un ajutor Produsul prelevat va fi etalat pe lamă
astfel:
-cu periuța cervicală - prin rotirea periuței, nu prin ștergere, in
sens invers decat cum a fost colectată proba, dintr-o singură
mișcare, fără a o apăsa.
-cu periuța Cervex Brush - se etalează pe lamă prin mișcări ferme de la un capăt la altul al lamei
(intr-o singură mișcare, nu in zig-zag).
-cu spatula Ayre - etalare pe lamă dintr-o singură mișcare (nu in zig-
zag).
-După aplicarea produsului prelevat pe lamă se aplică fixatorul
citologic, prin pulverizare, in unghi drept, de la aproximativ 20 cm ;
-Instrumentul cu care am recoltat proba se pune in containerul pentru
deșeuri medicale;
-Se retrage speculul / se retrag valvele;

19
-Speculul / valvele se pun in containerul cu soluție antiseptic pentru
instrumentar
-Se scot mănușile;
-Se aplică etichete sau se completează numele pacientei pe lamă (cu
creionul, pe marginea rugoasă a lamei) sau pe recoltor;
-Se completează fișa de insoțire a probei: se notează datele de identificare ale pacientei, data
ultimei menstruații, se notează dacă pacienta utilizează metode contraceptive și ce anume
(sterilet, contraceptive hormonale), se notează aspectul colului uterin – cu / fără leziuni;
-Probele se trimit la laborator;
Incidente și accidente
-Sangerare abundentă in momentul recoltării
- sangerarea redusă poate apare și de obicei sistează spontan, fără a fi
necesar tratament o dacă sangerarea este abundentă, calitatea recoltării este
afectată (nu se recoltează suficiente celule pentru a fi analizate)
Interpretarea rezultatelor
Se face după mai multe clasificări (Papanicolaou, Richard, Bethesda). Clasificarea Papanicolaou
împarte frotiurile în 5 clase în funcţie de gradul de deviere morfologică de la tipul normal:
Clasa I – absenţa de celule anormale sau atipice;
Clasa a II-a – citologie atipică dar fără evidenţă pentru malignitate;
Clasa a III-a – citologie sugestivă dar necloncudentă pentru malignitate;
Clasa a IV-a – citologie puternic sugestivă pentru malignitate;
Clasa a V-a – citologie concludenta pentru malignitate.
Pentru completarea informaţiilor se mai pot realiza: frotiul vaginal (la femei
cu histerectomie totală pentru displazie sau carcinom) şi frotiul vulvar (pentru
leziuni vulvare vizibile).

20