Sunteți pe pagina 1din 17

PANSAMENTE SI BANDAJE

Pansamentul
Definitie
Pansamentul chirurgical reprezinta actul prin care se realizeaza si se mentine asepsia unei
plagi, în scopul cicatrizarii ei.
Obiective:
- favorizarea vindecării rănilor
- prevenirea infecţiei
- aprecierea procesului de vindecare
- protecţia plăgii impotriva factorilor mecanici
Condutiile unui bun pansament:
a) Să fie făcut in condiţii aseptice
- se folosesc materiale de protecţie şi instrumente sterile
- se spăla şi dezinfecteaza mainile, se imbrăca mănuşi sterile
- se servesc materialele folosind pense sterile
- nu se introduc in casoletă sau in trusa de instrumente pensa cu care se
lucreaza in plagă;
- nu se folosesc aceleaşi instrumente la alti pacienţi
b) Să fie absorbant
- sa asigure absorbţia secreţiilor pentru a favoriza cicatrizarea
- se folosesc comprese de tifon şi vată hidrofilă
c) Să fie protector
- se acopera plaga cu comprese sterile şi vată
- se asigura că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgi cu cel puţin 1-2 cm
- dacă zona este expusă microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată;
d) Să nu fie dureros
-se acţioneaza cu blandeţe şi răbdare
-se administreaza un calmant la recomandarea medicului dacă situaţia o cere
- se spăla plaga prin turnare şi se absorbe surplusul de lichid şi secreţiile prin tamponare
1
-nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaţia şi a nu produce durere
- se asigura limitarea mişcărilor in acea zonă dacă există indicaţii in acest sens
e) Să fie schimbat la timp
- se verifica indicaţia medicală cu privire la schimbarea pansamentului;
- se schimba cat mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci cand se menţine curat şi uscat
- in cazul plăgilor secretante se schimba pansamentul ori de cate ori este nevoie;
-se anunta medicul şi se controleaza plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără
altă cauză, schimbaţi pansamentul cu această ocazie.
Tipuri de pansamente:
Pansament protector:acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezintă tub de dren (plagă
operatorie, locul unei injecţii sau puncţii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a
realiza protecţie faţă de mediul inconjurator
Pansament absorbant:acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un
strat de vată;dacă medicul montează tub de dren notaţi cantitatea de lichid eliminată
Pansament ocluziv:acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor insoţite de leziuni osoase peste care
se aplica aparatul gipsat pentru imobilizare; pentru ingrijirea plăgii se poate face fereastră
Panasment compresiv:acoperirea unei plăgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea
unei articulaţii in caz de entorsă sau pentru reducerea unei cavităţi
superficiale după puncţionare;peste comprese se aplica un strat mai
gros de vată astfel incat să se acopere reliefurile osoase şi
compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să
nu impiedice circulaţia de intoarcere
Pansament umed :se folosesc cu scop antiinflamator;este
contraindicate in plagile care secreta abundent,deoarece favorizeaza secretia si provoaca
dermite,piodermite,foliculite.
Materiale necesare:
-tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuţa pentru pansamente;
-trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete
butonate, sonde canelate;bisturiu
-casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese
-tuburi de dren sterile
-mănuşi sterile
-muşama, aleză
-substantele antiseptice pentru curățirea și dezinfecția plăgii – apa oxigenată 3
%, rivanol1%o, cloramină, betadină ,boric 2-4%); a tegumentelor din jur: alcool iodat 2%,
tinctura de iod.
-medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente
-materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plasă adezivă, soluţie adezivă, ace de
siguranţă
-tăviţa renală
2
Pregatirea pacientului
a) psihica
-se informeaza pacientul asupra necesităţii efectuării pansamentului
-se explica modul de desfăşurarea al procedurii
-se obţineţi consimţămantul
b) fizica
-poziţionarea pacientului in funcţie de segmentul ce trebuie pansat
-se alege poziţia de decubit pentru a evita lipotimia
-se asigura intimitatea pacientului dacă este cazul
Efectuare
Pansamentul este efectuat de două persoane (medic-as.med/doua as.med.) – o persoană servește,
iar cealaltă efectuează tehnica;
-spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor sterile
-se iau din trusă 2 pense sterile
primul timp
-indepărtarea pansamentului vechi fără a produce durere.
- dacă este lipit se inmoaie cu apă oxigenată sau ser
fiziologic; se observa plaga
-se dezinfecteaza tegumentul din jurul plăgii folosind
tampoane imbibate cu alcool sau alcool iodat . Ştergerea se
va face de la plagă spre periferie schimband des
tampoanele pentru a evita contaminarea
al doilea timp-tratarea plagii
-se spăla plaga prin turnare pentru a nu produce durere,
folosind una din soluţiile antiseptice recomandate;
-se absorb secreţiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere
-se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră
şi se şterge apoi cu un tampon uscat
-se efectueaza in continuare tratamentul plăgii in funcţie de natura şi evoluţia acesteia, aplicand
medicamente dacă sunt recomandate;
al treilea timp
-se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaşeasca marginea plăgii cu 1-2 cm şi aplicaţi
desupra un strat subţire de vată dacă este necesar
-se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat
-regiunii (circular, in spirală, in evantai, cu faşă răsfrantă, in spic)
Ingrijirea pacientului dupa tehnica
-se aşeza pacientul in poziţie comodă şi se pune regiunea lezată in repaus
-se observa faciesul şi comportamentul la durere
-se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulaţia

3
Reorganizarea locului de munca
-deseurile infectioase-comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi se colecteaza la locul de producer
in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni
-deseurile taietoare/intepatoare: ace, lame de bisturiu
-deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile, se colecteaza la locul de producer in
saci de polietilena de culoare neagra
-instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare

4
Pean Kocher

Port Ac Mathieu pensa chirurgicala pensa anatomica

Sonda canelata stilet butonat

5
port ac Hegar

Bisturiu+lame ace chirurgicale

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

BANDAJAREA

Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi de tifon de lungimi si latimi


diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata.
Materiale necesare
-Fesi de tifon de mărimi diferite (lăţimi intre 5 şi 25 cm, lungimi intre 2 şi 5 m)
-Feşi elastic
-Foarfece
-Ace de siguranţă, plasă, leucoplast
Reguli pentru o infasare corecta
-Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga

6
-Se deruleaza de la stanga la dreapta
-Turele de fasa nu trebuie sa faca cute
-Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga
-Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei
venoase
-Se evita miscarile inutile
-Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului
-Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze
-Se incepe si se termina cu ture de fixare
Caracterele unui bun bandaj
-sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea
-sa fie elastic,suficient de strans
-sa fie esthetic
Realizarea turelor de fixare
-se aplica oblic sub pansament
-se intersecteaza cu o tura circular
-se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circular
-primele ture de fasa se incep la o distanta apreciabila de
leziune,la 10-15 cm(in afara cazurilor cand nu este posibil
acest lucru)
-terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament

Tipuri de bandajare:
• circulara,
• in spirala,
• in forma cifrei 8,
• in spic de grau
• in evantai
Infasarea circulara: Se suprapun turele de fasa una peste alta;este indicata in regiunile
cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului;acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea
hemostazei.

7
Infasare in spirala:Se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe
alocuri prin tehnica numita”semnul policelui”;este indicate pentru infasarea gambei,antebratului.

Infasare in forma cifrei”8”:Se incepe cu ture circulare sub articultie;se trece oblic peste
articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare:se revine oblic sub
articulatie,intersectand prima diagonal;se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra
articulatiei cu ture circulare;este indicate pentru infasarea regiunilor
articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului.

Infasarea “in spic de grau”sau” spica”:Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-
humerală, inghino-abdominală;se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei’fasa se conduce
in forma cifrei “8”,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3:se termina cu ture
circulare.

8
Bandajul rasfrant:se fixează fasă prin ture circulare, după care se continuă oblic în sus până pe
faţa anterioară sau posterioară a antebraţului unde se fixează cu ajutorul policelui mâinii stângi şi
apoi se rasfrânge şi continua în jos, înconjurând segmentul posterior, după care iarăşi oblic în sus
acoperind jumătatea turei anterioare se continuă până pe faţa anterioară a antebraţului unde iaraşi
este fixată cu policele, repetând manevra. La sfârşit este fixată cu ture circulare. Aceasta metodă
este indicată de aplicat la nivelul membrelor şi are avantajul etanşietaţii pe toată lungimea sa.

Infasarea in evantai:Se foloseste pentru articulaţii (cot, genunchi, călcai);se incepe cu două
ture circulare deasupra articulaţiei;se continua cu ture oblice descendente in aşa fel incat faşa să
se suprapună la distanţe mai mici in plică şi mai mari in partea expusă ajungand circular la
nivelul liniei articulare şi apoi oblice sub articulaţie;se incheie cu două ture circulare şi se fixeaza
cu ac de siguranţă, leucoplast.

Infasarea capului- capelina


Se efectuază folosind o singură faşă de către 2 persoane. Iniţial faşa este condusă circular
pornind de la protuberanţa occipitală, pe deasupra urechii drepte, lasând libere pavilioanele
auriculare, trecând deasupra arcadelor sprâncenoase, apoi deasupra urechii stângi şi se continuă
cu înca 2 ture circulare pâna la nivelul frunţii, unde se fixează faşa cu ajutorul policelui şi se
rasfrânge până la nivelul regiunii occipitale unde este fixată de ajutor. Se conduce faşa din spate
în fata acoperind bolta craniană cu ture oblice fixate la final prin 2-3 ture circulare. Se fixeaza
capătul liber al feşii cu leucoplast sau ace de siguranţă, în capătul opus regiunii pansate

9
Infasarea nasului-prastia
Se utilizeaza o fasa de 5-6cm si lunga de 40-50cm
Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm
nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului
Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata
Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital
Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele superioare si se
fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie

Infasarea barbiei-capastrul
se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm
nedespicata
se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze
se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii
se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere urechile

Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare

10
Infasarea sanilor
Se efectueaza doua ture circulare de fixare pe torace,sub sani. Se conduce
fasa de jos in sus catre umarul opus sanului de pansat,trecand peste sanul
interest
Se coboara oblic fasa pe spate prin axial sanului ce trebuie pansat,pana in
dreptul turei circulare care se executa de fiecare data dup ace s-a trcut fasa
peste san si spate
Se incheie cu doua ture circulare
Se fixeaza capatul terminal al fesii cu un ac de siguranta pe turele circulare,in
partea opusa sanului de pansat

Spica inghino-femurala
La nivelul acestor regiuni, bandajul este in formă de spică. Fixarea iniţială se
face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese trece
oblic peste regiunea inghinală, pe faţa internă, posterioară şi externă a radacinii
coapsei de unde urcă iar oblic, peste regiunea inghinală realizând prima spică ce
se continuă printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea
inghinal’ până se acoperă.

Infasarea perineului-bandajare in “T” se efectuaza cu ajutorul a două feşe; prima se trece în


jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace înnodându-se. ea va servi ca sprijin pentru a doua
faşa care se trece dublu între coapse, acoperind perineul.

Bandajul bontului de amputaţie


Pentru bandajul bontului de amputaţie se foloseşte tehnica înfăşării recurente cu 2 feşi sau
înfaşarea cu o faşă.
Se incepe prin ture circulare de fixare la 10 cm de plagă, după care se rasfrânge faşa antero-
posterior, ca şi în cazul calotei craniene, pâna se acoperă tot pansamentul fixând turele rasfrânte
cu ture circulare

11
Alte mijloace de fixare a pansamentului
-Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi
-Esarfa
-Tesaturi tubular elastice
-Materiale adezive

Bandajul Desault este tehnica cea mai des folosita de imobilizare provizorie pentru leziunile
claviculei si umarului, precum si ca mijloc de imobilizare provizorie pentru fracturile bratului.
Pentru realizarea acestui tip de bandaj avem nevoie de 4 fesi cu latimea de 20 cm, vata si talc.
Initial se sprijina membrul superior al pacientului , astfel încât bratul si antebratul sa formeze un
unghi de 90 de grade. Se începe îmbracarea toracelui cu ture circulare pâna sub axila Aceste ture
vor izola pielea toracelui si pielea bratului si antebratului, evitând aparitia iritatiei si chiar a
eroziunii pielii, provocate de transpiratia locala. Se întroduce în axila si în plica cotului o
cantitate mica de vata îmbibata cu talc, dupa care lipim bratul si antebtatul de torace su cotul
îndoit la 90 o . Fixam membrul superior de torace prin ture circulare de fasa care trebuie sa
cuprinda bratul, cotul si antebratul. Apoi din spate fasa se trece peste umarul lezat, coboara
anterior peste brat, sub cot si urca în spate paralel cu bratul. Fasa revine în fata peste umarul
lezat, se indreapta oblic sub axila sanatoasa si se reântoarce în fata peste umarul bolnav, coboara
lateral de-a lungul bratului sub cot, apoi sustinând antebratul , se indreapta spre toracele opus
facând o tura circulara de fixare la cot. Dupa aceasta tura de fixare, fasa se trece din nou peste
umarul lezat, coboara anterior, va sustine antebratul, se face iar o tura circulara si tehnica se
continua astfel , încât fiecare tura oblica si circulara sa depaseasca cu câtiva centimetri tura
anterioara. Dupa imobilizarea membrului superior cu 2-3 fesi circulare, intreg antebratul va fi
întarit cu benzi de leucoplast. Pumnul, mâna si degetele trebuie sa ramâna libere pentru a putea fi
permanent mobilizate.

12
Ingrijirea plagilor
Definiţie
Plăgile sau rănile = leziuni traumatice, caracterizate prin întreruperea continuităţii
tegumentelor sau a mucoaselor (soluţie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu
sau fără leziuni tisulare de profunzime.
Clasificare:
După tipul de acţiune a agentului vulnerant(traumatic):
1. mecanice:
- prin tăiere
- prin înţepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de foc
- prin muşcătura de animale sălbatice /domestice
- prin muşcătura de şarpe, viperă
2. termice: - căldură, frig, electricitate
3. agenţi ionizanţi : radiaţii
4. agenţi chimici : acizi, baze, săruri
După circumstanţele de producere pot fi:
- accidentale - de muncă, de circulaţie, casnice
-intenţionale – suicid, agresiuni
- iatrogene - intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii
După timpul scurs de la producere:
-recente (sub 6 ore)
-vechi - care depăşesc 6 ore de la producere; acestea se consideră plăgi infectate
După profunzime:
-superficiale; profunde
După straturile anatomice interesate - pentru cavităţi naturale (abdomen, torace, craniu), pot fi:
- nepenetrante - când nu depăşesc învelişul seros
- penetrante - se referă la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleură, dura mater); plăgile
penetrante pot fi simple sau pot interesa şi un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante
După evoluţie pot fi:
-necomplicate; complicate
Caracteristicile plăgilor
Prin tăiere - au marginile regulate, limitate, se vindecă repede; cele operatorii sunt de
obicei aseptice
Prin înţepare - sunt cele mai frecvente şi cele mai înşelătoare, gravitatea lor este în raport cu
13
adâncimea, sediul şi gradul de infectare; plăgile limitate adânci
favorizează dezvoltarea germenilor anaerobi; plăgilor prin înţepare cu
creion chimic le trebuie acordată o atenţie deosebită, mai ales când în
plagă, rămân fragmente de creion, deoarece substanţa chimică continuă
să acţioneze şi să distrugă ţesuturile; înţepăturile mâinii pot produce
leziuni inflamatoare- determină panariţii
Prin contuzii - în cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructive, deci plăgile
organelor profunde: creier, muşchi, ficat, splină, rinichi, intestin etc., fără să existe o plagă a
pielii.
Prin muşcătură de animale – se suprainfectează cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru
turbare;
Prin arme de foc – se caracterizează prin distrucţii mari , sunt foarte
complexe
Plăgi prin înţepare cu spini vegetali:
-spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgându-se la incizie
chirurgicală
-dacă nu s-a extras este posibilă dezvoltarea unei infecţii (abces,
flegmon)
Plăgile prin înţepare plantară (cui, sârmă) favorizează dezvoltarea unor
infecţii virulente; se tratează chirurgical în servicii de specialitate.
Plăgile prin înţepătură de insectă (albine, viespi), prin inoculare de venin,
produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem
glotic cu crize de sufocare, frisoane, onvulsii, şoc anafilactic sau colaps.
Simptomatologia plăgilor
Simptome locale:
-durerea este variabilă ca intensitate, poate ceda spontan sau după
antialgice; reapariţia cu caracter pulsatil atrage atenţia asupra dezvoltării
infecţiei
- impotenţa funcţională este partială sau totală şi are drept cauză durerea
sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase
Semne obiective:
-prezenţa unei soluţii de continuitate; în plăgile mari, aşa-numitele plăgi cu
mari dilacerări, se pot observa distrugeri mari atât de piele, cât şi de vase,
muşchi, nervi, fragmente de oase sau diferite organe situate în
profunzime; uneori, părţi din aceste organe pot să iasă prin marginile plăgii; aceasta se numeste
evisceraţie
-hemoragia este variabilă, ca şi abundenţa sângerării, în funcţie de vasul lezat.
Semne generale:
-pulsul poate fi rapid - tahicardic - în plăgi însoţite de hemoragii externe sau interne sau de şoc
traumatic.
14
-tensiunea arterială - dacă scade - denotă prezenţa unei hemoragii sau a unui şoc traumatic
-febra poate avea semnificaţia debutului infecţiei sau resorbţia unor hematoame
Vindecarea plagilor
Vindecarea plăgilor se poate realiza prin:
-vindecare primară
-vindecare secundară
-vindecare terţiară
Vindecarea primară(“per primam” sau “per primam intentionem”)- este vindecarea ce se obţine
de la început, fără complicaţii; este vindecarea ideală pentru orice plagă operatorie;
vindecarea se produce în 6-8 zile
Vindecarea secundara („per secundam" sau per secundam intentionem"):- în acest tip de
vindecare este întotdeauna prezentă infecţia, spre deosebire de vindecarea primară.
Vindecarea tertiară („per tertiam intentionem"):- se produce atunci când o plagă evoluează un
timp pe linia vindecării secundare şi apoi se suturează în scopul scurtării evoluţiei.
Tratamentul local al plăgilor
Tratamentul variază în funcţie de nivelul la care se acordă asistenţa (locul accidentului, la
cabinet medical sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a îngriji o plagă în
mod corespunzător se cere ca:
-îngrijirea să se facă în condiţii de asepsie
-să se asigure, prin pansament, o bună absorbţie a secreţiilor
-plaga să fie protejată de factorii nocivi – termici, infecţioşi din mediul înconjurător
-să fie asigurat un repaus al regiunii lezate
Prim ajutor la locul accidentului:
-hemostaza provizorie
-aplicarea unui pansament protector
-transportul accidentatului la o unitate sanitară
-nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument
-nu se scot fragmente osoase
nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de hemoragie)
Ingrijirea plăgilor recente
Calmarea durerii
Toaleta si dezinfectia tegumentului
-dacă plaga este într-o regiune cu păr, se rade părul în jurul plăgii până la o distanţă de 6 cm de
marginea plăgii
-se spală pielea nelezată din jurul plăgii cu apa si sapun ,apoi cu ser fiziologic
-se dezinfectează cu alcool sau cu tinctură de iod,prin miscari circulare din jurul plagii spre
exterior
Toaleta plagii:
-curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice neiritante
-tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face tamponare cu vata;nu se
15
toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante,perforante in organe si cavitati naturale
Dezinfectia din nou a tegumentului
-dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tinctura de iod apoi cu alcool
-acoperirea plagii
-acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa depaseasca
marginile plagii cu 2-3 cm
Fixarea pansamentului
-se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de intinderea ei si de
eventualele complicatii
Profilaxie antitetanica-anatoxina tetanica (ATPA ) 0,5ml intramuscular in muschiul deltoid.
La nivelul toracelui -se face în functie de tipul plagii si localizare. În cazul plagilor penetrante
(adânci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai
mari decât plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A
patra latura se lasa liber, nefixata, permitând pansamentului sa
functioneze ca o supapa. În timpul inspirului, când toracele se destinde,
pansamentul se v-a lipi de torace nepermitând intrarea aerului. În timpul
expirului, când toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele
toracelui, permitând iesirea aerului si la acest nivel.
Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta
data îl vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu
evisceratia (iesirea organelor abdominale în exterior) vom folosi un
pansament umed.
Plăgile vechi
Plăgile care depăşesc 6 ore de la accident se consideră infectate; li se face acelaşi tratament
descris mai sus, însă plaga nu se suturează primam.
La plagile septic pielea din jurul lor se curăţă circular, de la exterior
spre interior. Plăgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se
aseptizează prin spălări cu soluţii antiseptice, pansamente locale umede
cu cloramină şi rivanol sau soluţie de antibiotic conform antibiogramei.
Compresa umedă va fi acoperită cu una-două comprese uscate, apoi se
fixează pansamentul, fie prin înfăşurare (bandajare), fie fixând compresa care acoperă
pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plăgile vechi se pansează şi se controlează zilnic
Îngrijirea unei plăgi operatorii
Plaga suturată neinflamată se tratează prin pansare sterilă.
-se dezinfectează cu betadine, tinctură de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distanţă de 6-7 cm,
folosind, la fiecare ştergere, alt tampon
-plaga suturată se dezinfectează, de asemenea, printr-o singură ştergere cu tamponul îmbibat în
tinctură de iod sau alcool
-apoi se dezinfectează din nou tegumentul din jurul plăgii
-se acoperă plaga cu compresă sterilă – pansamentul se fixează după metoda cunoscută
16
17