Greseli frecvente in limba romana

Aceasta este o lista de greseli frecvente in limba romana. Cei care considera ca
stiu deja sa vorbeasca perfect nu prea au nimic de invatat din astfel de pagini (si
probabil nici din altele...).

Motivul pentru care am adunat greselile mai intii intr-un fisier ASCII si ulterior
intr-o baza de date accesibila prin Internet este legat de faptul ca DEX-ul are
2.1 kg si ca foile scrise se pierd actualmente mai usor decit fisierele :-) In plus,
sper sa mai adun sugestii si corecturi de la cei care citesc aceasta pagina.

Faptul ca fac o lista cu greselile altora nu inseamna ca eu insumi stiu romana

foarte bine sau ca ma cred mare specialist (nici macar unul mai mic, de fapt, pt.
ca am alta meserie). Mi se intimpla si mie sa folosesc cuvinte sau expresii
gresite mai des decit trebuie, asa ca va rog corectati-ma daca am facut vreo
greseala, nu ma supar. Scopul final este sa folosim mai bine si mai corect limba
romana, cei carora le e suficient sa vorbeasca ca la piata nu prea au ce face aici
(in nici un caz nu mi-am propus sa invat romana pe cineva, pt ca nici eu n-o
stiu foarte bine...) .

Cititi de 5 ori paragraful precedent inainte de a-mi trimite comentarii

ca acesta. Comentariile de orice alt gen si sugestiile sint insa bine venite.

Am inceput transcrierea notitelor intr-o baza de date (xmbase-grok din Unix).

Ce se vede deocamdata e doar o mostra (am adunat peste 100 de greseli si mai
adun...).

Toate greselile sint reale (le-am auzit sau vazut undeva). Multumesc celor care
le-au facut :-] Pe unele le-am auzit cu surprindere la mine :-(

Alta caracteristica este ca greselile din lista sint un pic mai 'rafinate' (in masura
in care o greseala poate fi rafinata) decit eticheta "CEOLOFAN" pe care am
vazut-o de curind in piata. Lista nu cuprinde miile de variatii ale greselilor de
ortografie posibile, ci doar greselile frecvente si cuvintele dificile.

Orice sugestie este bine venita (E-mail: fdonea AT yahoo DOT com) (incerc sa
ma feresc de 'spam', sper ca se intelege adresa adevarata!!! Puneti '@' in loc de
AT si '.' in loc de DOT)

Stiu, trebuie sa gasesc o metoda de a scrie cu caractere romanesti, pentru ca in

unele cazuri nu se intelege sensul (in cazul cuvintelor care se scriu la fel in
ASCII). Nici cautarea nu arata prea grozav, insa voi transcrie baza de date in
MySQL sau PostgreSQL si atunci va fi mult mai clar.

Cautare in baza de date

Din pacate, inca nu am gasit o metoda de a folosi programe CGI-BIN pe pagina

de la Tripod. Nu cred ca cei de la Tripod ar fi de acord sa-mi dea parola de root
pentru instalarea tuturor componentelor necesare unei cautari interactive in
baza de date :-)

Deocamdata cautati folosind meniul din browser.

Cea mai 'buna' fraza gresita: 

"Scopul acestei actiuni a avut ca obiectiv final ...." (ofiter al Politiei Romane, 1
iulie 1999, postul TV PROTV)

CORECT GRESIT Comentarii

Da, banala si mult
folosita intrebare despre
timp este de fapt total
aiurea. Cum adica "cit
am ceasul?". Este o
"Cit este ceasul?" "Cit aveti ceasul?" combinatie a
intrebarilor "Cit este
ceasul?" si "Aveti un
ceas?". Eventual si
"Aveti ora?"
DEX: e permis si
'baremuri' IOOP: e
un barem
  specificat doar pluralul
doua bareme
'bareme'
Accentul pe prima
dus'man 'dusman silaba exista ca
regionalism (banuiesc
ca in Ardeal). Cel mai
interesant lucru este ca
'dusman exista in
hindusa! L-am auzit
intr-un film indian,

Doua hoteluri.
O sofa. Doua sofale. Am
vindut sofalele.
...au fost prinsi in  ...au fost prinsi in
flagrant delict...
in functie de
ceva mai bine:
...noi sintem una dintre
primele 
tari din Europa care AU..
sau, cel mai bine:
...tara noastra este una dintre 
primele tari care AU...
a crea ( a cre-a) a creea
CONJUGARE+DESPARTIRE a creia
IN SILABE: noi creem
eu creez (cre-ez) el va creea
tu creezi (cre-ezi)
el creeaza (cre-ea-za)
noi cream (cre-am)
(cu 'a' de la 'mamaliga')
voi creati (cre-ati)
ei creeaza (cre-ea-za)
---
se creeaza (cre-ea-za)
---
dupa care un coleg din
India mi l-a confirmat.
Cuvintul a calatorit
vreo mie de ani si vreo
15 000 km (?) din India
pina la noi. Conform
DEX-ului insa, noi l-am
luat de la turci.
DEX specifica si
--- pluralul 'hotele'.
'Sofa' provine din turca
(desi se regasesete si in
---
alte limbi).
(politia si militia)
'flagrant' este adjectiv
flagrant... ce-o fi ala adjectiv...
...functie de...
DE FACUT: Exemplele
de fata nu sint foarte
bune pentru ca au
greseli multiple si
...noi sintem una dintre initial eu insumi am
primele recomandat ceva
tari din Europa care gresit!!! Din
avem... greseala !! :-) De folosit
exemple separate si de
eliminat rubrica de fata.
13/5/3
Cea mai buna metoda
este analogia cu "a
lucra", care este compus
din radacina 'lucr-' si
sufixul '-a', la fel cu 'a
cre-a'. Conjugarea este
usor de retinut astfel: eu
lucr-ez --- eu cre-ez el
lucr-eaza --- el cre-eaza
s.a.m.d.
eu am creat ceva (cre-at)
el a creat
creind aceasta poezie...(cre-
ind)
(cu 'i' de la 'inot')
creand aceasta poezie...(cre-
and)
(cu 'a' de la roman)
---
el va crea
---
va fi creata o posibilitate...

Aici ar fi nevoie de
diacritice, insa cred ca
a curata a curati
se deduce despre ce
curatat curatit
cuvinte e vorba.

 
a face a facea

a propri
a popri proprire sinonim: a pune sub
poprire proprit sechestru.
poprit a propi
propire

acelasi
Adu creionul! Adu-l!
Nu aduce cartea!
Condu cu grija!
Nu conduce masina asta!
Condu-l pe domnul X!
acelas
Imperativ, persoana a 2-
a, singular. Forma
Aduce creionul!
negativa e lunga.
Aduce-l!
Valabil pentru mai
Nu adu cartea!
multe verbe: a duce, a
Conduce cu grija!
aduce, a conduce. a
Nu condu masina asta!
reduce etc

al douazecilea  
al douazecelea
al treizecilea

 
al zecelea al zecilea

 
alcool (al-co-ol) alcol (al-col)

o alee, doua alei
la capatul aleii
alta data:
Venim alta data si-ti cumparam altadata (in loc de 'alta
jucaria
(adica 'venim a doua oara...')
Regula de formare a
cazului genitiv-dativ:
alee-unei alei-aleii (se
aleie
adauga un 'i' la forma
la capatul aleiei
cu 'unei' obtinindu-se
la capatul aleei
forma a 3-a) Exista
exceptii: v. subst. 'vie'
Ambele variante ar
putea fi corecte, in
functie de ce anume
data') vrea sa comunice
vorbitorul.

Am citit cartea PE care mi-ai Am citit cartea care mi-  

dat-o. ai dat-o.
Nu este o greseala de
Am instalat o baterie de 120 de Am instalat o baterie de gramatica, ci una
amperi-ora 120 amperi in tehnica. Bateria are o
in masina. masina. anumita cantitate de
sarcina electrica care
asteapta cu nerabdare sa
fie transportata prin
fire, de la un pol la
altul. Sarcina de
masoara in coulombi
(C) sau in amperi-ora.
O baterie de 120Ah
poate mentine un curent
de 120 de amperi timp
de o ora, dupa care
moare. Sau poate
mentine 12 amperi timp
de 10 ore, dupa care
moare. Produsul dintre
intensitatea in amperi si
timpul in ore da sarcina
electrica a bateriei in
amperi inmultiti cu ore
(Ah). In mod uzual,
pentru aceasta marime
se foloseste si
'capacitate', insa este un
abuz de limbaj tolerat.
Capacitatea este altceva
si se masoara in farazi

Am mai citit o data ca sa ma
conving,
adica O (1, UNA) data, nu
doua sau trei.
Odata, acum 14 ani, am citit o
carte.
Odata si odata (=cindva).
Odata ajunsi acasa...
A fost odata...
Hai odata!
Astept sa vina vara odata.
A ajuns odata cu mine.
Nu am mincat decit un mar.
Am mincat doar un mar.
Nu i-au ramas decit 10 bucati. bucati.
I-au ramas doar 10 bucati.
bauturi spirtoase
bu-'te-li-e
cartea Mariei
cartuse
(F). In practica, ca si
(unii) oameni, bateriile
tin mai mult cind fac
pauze lungi si dese :-)
In afara de asta, se mai
incarca si de la
alternator, din mers, tot
ca (unii) oameni.
Sinonimul lui 'cindva'
Am mai citit odata ca este 'odata', scris intr-un
sa ma conving. cuvint. 'Odata' scris
O data, acum 14 ani, intr-un cuvint mai
am citit o carte. inseamna si "complet",
A fost o data... "in toata puterea
Hai o data!!! cuvintului". Cind se
Astept sa vina vara o poate pune intrebarea
data. "De cite ori" folosim "o
A ajuns o data cu mine. data" (doua cuvinte).
Se pare ca trebuie sa
traim cu problema asta:
in romana exista dubla
Am mincat decit un negatie sau negatie
mar. unde parca n-ar trebui.
I-au ramas decit 10 In alte limbi nu. Pina ne
hotarim daca e o
problema de viata si de
moarte, e corect "N-am
mincat decit..."
De pe o chitanta.
bauturi spirtuoase
Din pacate, si eu
folosesc varianta
bu-te-'li-e
gresita.
se intilneste mai putin
in scris, insa foarte des
cartea lui Maria in vorbire; este permisa
cartea lu' Maria exprimarea cu 'lui' doar
la unele nume straine de
femei (e.g. Ingrid)
cartusuri
 dezacord facut din
Ce-i cu astea aici?
Ce-s cu astea aici? dorinta de a nu face
Ce este cu astea aici?
Ce sint cu astea aici ? dezacord
Ce sint astea?
s, = sh de la sarpe.
Verdictul 'gresit' e poate
un pic nedrept. IOOP
nu mentioneaza
cearceaf. DEX-ul
cearceaf
cears,af, recomanda 'cearsaf',
cearceafe
cears,afuri cearceaf' este mentionat
doar ca varianta.
Singura solutie in astfel
de cazuri e supunerea la
vot :-)
cuvintul provine de la
muscheta si nu de la
Cei trei muschetari Cei trei mus,chetari mus,chi :-) :-) 's,'
inseamna sh de la sarpe
Din pacate, vinzatorii
un chibrit din piata se uita lung
doua chibrituri chibrite cind ii intreb de
chibrituri...
substantivul 'clasa' este
clasa a douasprezecea clasa a doisprezecea feminin

Inca mai credem in

Clauza natiunii celei mai Clauza natiunii cele
favoruri?
favorizate. mai favorizate.

un colonel, doi colonei coloneli

(intilnita la vorbitorii de
confort comfort
engleza)
confortabil comfortabil

Conform listei de cheltuieli Conform listei de  

anexate... cheltuieli anexata...

creare (cre-a-re) creere

crearea (cre-a-rea) creerea  
crearii (cu 'a' de la 'mamaliga') creerii

'm'-ul provine probabil

un crenvurs,t cremvurs,ti de la ideea ca continutul
 e ca o crema. O fi, insa
nu de aici vine cuvintul
ci de la cuvintul german
Krenwurstchen (cu u cu
cremvus,ti
doi crenvurs,ti trema). In germana
crenvus,ti
'austriaca' 'Kren'
inseamna hrean, insa n-
as vrea sa ma lansez in
studii etimologice...

De gustibus non disputandum De gustibus non  

est. discutandum
2 cuvinte. Este 'de
deasemeni asemeni' corect? Sau
de asemenea
deasemenea numai 'de asemenea'?

Decit timp esti aici?  

De cit timp esti aici?

 
delincvent delicvent

De mult timp n-am mai fost Demult timp n-am mai

acolo... fost acolo...  
Mai demult erau mai multi Mai de mult erau mai
copaci... multi copaci...

Stiu, e mai greu de

pronuntat cu d, insa asa
dividend divident
este corect :-)

doi barbati treji  

doi barbati trezi
doua femei treze

un rad unitate de masura a

doi razi doi rad iradierii

Un zmeu de hirtie. Doua zmeie

de hirtie. Doi zmei de hirtie.  
Un zmeu din povesti. Doi zmei Doua zmee de hirtie.
din povesti.
 
Doua bare. Doua bari.
 [cu a de la mamaliga]

doua barze  
o barza, doua berze
doua berzi
In romana avem doua
cuvinte separate, in
Doua bande de hoti. Doua benzi de hoti.
limbile de origine exista
Doua benzi de casetofon. Doua bande de
doar unul, se pare
Benzile de unde scurte. casetofon.
(fr.bande/ germ Bande).

doua burghie  
doua burghiuri

doua cabluri doua cable  

O chitara.  
Doua chitari.
Doua chitare.
Cuvintul folosit pentru
instrumentul de masurat
Doua niveluri de tensiune. orizontalitatea este fie
O nivela, doua nivele neutrul nivel (un nivel,
Doua nivele de
(instrument). doua nivele), fie
tensiune.
Un nivel, doua nivele femininul nivela (o
(instrument). nivela, doua nivele). In
rest pluralul este
'niveluri'.

a~ = a de la mamaliga
o palm~a, doua palme doua pa~lmi

o plapuma~  
doua plapume
doua pla~pumi

un rucsac doua rucsace  

doua rucsacuri doi rucsaci

un vaccin  
doua vaccine
doua vaccinuri

doua varze  
doua verze
doua verzi
 
douazeci doua zeci

o zeama, doua zemuri Doua zeme.  

Culoarea zemii. Culoarea zemei.

douazeci si unu douazecisiunu  

douazeci si doi douazecisidoi
Asa zic cei care au auzit
ceva despre acordul
Draga Constantin Drag Constantin partilor de vorbire, insa
n-au auzit bine!!!

Draga Marius si Ovidiu cauza: dorinta de a face

Draga Marius, draga Ovidiu Dragi Marius si Ovidiu acordul!!!
Dragii mei Marius si Ovidiu

Echipa de criminalisti Echipa de criminalisti subiectul propozitiei

care a analizat probele... care au analizat este cuvintul 'echipa'
probele...

El adopta. El adopteaza.
Ei vor sa adopte.  
Ei vor sa adopteze.
Ei adopta. Ei adopteaza.

englezi engleji  
francezi franceji

 
Era mai bine inainte. Erea mai bine inainte.

Eu continuu [con-ti-nu-u].  
Eu continui.
Tu continui [con-ti-nui].

Eu copii propozitia in
Eu copiez propozitia in caiet.
caiet.
Tu copiezi
Tu copii.  
El copiaza
El copie.
Ei copiaza
Ei copie.

Nu provine (direct) de
Eu enumer. Tu enumeri. El Eu enumerez. Eu la 'numar'. Provine din
enumera. enumar. El enumara. verbul fr. enumerer, lat.
Noi enumeram. Voi enumerati. El enumereaza.
Ei enumera. I-am cerut sa
I-am cerut sa enumere speciile enumerare.
enumereze speciile de
de broasca. broasca.

Eu sint cel care ARE nota cea Acordul se face cu 'cel',

Eu sint cel care am nota respectiv 'cei' si nu cu
mai mica la chimie.
cea mai mica la chimie. 'eu'.
Eu sint printre cei care AU
note mici la chimie.
Daca bucurestenii nu
ma cred sa deschida
eu sughitz eu sughit dictionarul! (No
el sughitza el sughite offence, si eu sint un fel
de bucurestean acum).

Evolutia evenimentelor avea sa Evolutia evenimentelor  

duca la ... aveau sa duca la ...

excroc
ecscroc  
escroc
(...sau cine mai stie
cum!!)
A aparut relativ recent.
Am auzit-o prima data
in Ardeal, sau de la
'ca': ardeleni. Daca 'ca'
expresia 'ca si' folosita
Ca sistem de operare, Linux simplu provoaca o
in loc de 'in calitate de':
este cacofonie, si daca vrem
Ca si sistem de operare,
superior sistemului sa o evitam (v.nota
Linux este superior
Windows :-) despre cacofonii --- in
sistemului Windows.
curind), putem foarte
bine folosi 'in calitate
de'.
(d.trenuri, mijloace de
un expres, doua exprese expresuri transport)
cu 'a' de la 'mamaliga'
faine (substantiv). Cine nu
fainuri faini crede sa deschida DEX-
(ca plural al lui 'faina') ul :-)
Apostroful indica
'Faceti liniste. Fa~'ceti liniste! accentul pe silaba care
Sa 'facem liniste. Sa fa~'cem liniste! urmeaza. Tilda dupa a
 indica 'a' de la
mamaliga.

I-ti place cum arata

Iti place cum arata cladirea?  
cladirea?
Da, imi place.
Da, i-mi place.

ideea e buna idea e buna regula: idee-unei idei-

o idee, doua idei autorul ideei ideii
autorul ideii

 
erbicid ierbicid

intreprindere i=i, ^i=^i din i (stiu,

^intreprindere a intreprinde trebuie sa afisez
a ^intreprinde intreprinzator caracterele..)
^intreprinzator

Iti place cladirea cum  

Iti place cum arata cladirea?
Un kilowatt, doi kilowat,i
(kilowatzi).
(pronuntat cu 'v')
Kilowattul-ora costa 4000 de
lei.
Luna trecuta am consumat 300
de kilowati-ora.
arata?
Energia electrica se
Kilowattul costa 4000 masoara in KWh, nu in
de lei. KW. Energia se
Luna trecuta am consuma in mai multe
consumat 300 de sau mai putine ore, cu o
kilowati. viteza determinata de
PUTERE. Puterea se
"disipa", nu se
consuma, si se masoara
in KW sau in W.
Puterea electrica nu
costa bani. Energia
costa bani, pentru ca
pentru transmiterea ei
se consuma resurse. O
putere mare face ca
energia sa se consume
mai repede in timp.
Comparatie mecanica:
un boxer de categorie
grea are putere mare.
Astfel, daca este pus sa
alerge, va obosi relativ
 repede. In contrast, o
aschiuta de alergator,
are putere mica si va
rezista mai mult timp.
Presupunind ca amindoi
au mincat aceeasi
cantitate de mamaliga.

Ma mir de el, ...

sau
Ma mira de el, cum a  
El ma mira (e corect chiar daca
putut face asa ceva?
suna 
ciudat/nefolosit)
Accentul e pe prima
silaba. Daca-mi aduc
bine aminte si in
mafia pronuntat ma-'fi- italiana e tot asa, 'La
'ma-fi-a
a mafia' !!!?? (astept o
confirmare de la un
coleg italian)

superior, cel mai mai superior, cel mai  

bun/mare/performant superior
Provine din latina
(maiestas). Cu 'j' e in
engleza si franceza. In
maiestate majestate romana e cu 'i' (parca si
in germana e pronuntat
cu 'i').
Stiu, suna rau pentru
multa lume. Insa logica
Majoritatea lucratorilor e foarte clara: Cine a
Majoritatea lucratorilor A decis au decis sa intre in
decis? Majoritatea a
sa intre in greva. greva. decis. Care majoritate?
Cea a lucratorilor.
Cuvintul nu este
neaparat gresit, cit
strain. DEX'96 are
rubrica pentru "mersi",
mersi merci cu s, pe care-l considera
totusi frantuzism. Se
face trimitere la
cuvintul francez 'merci'.
placea, cu 'a' de la

mi-ar placea
mic-dejunuri.
Dar: "la micul dejun", "Micul mici-dejunuri ??
dejun a fost bun"
orice altceva!!!!!!!!!
Multi membri au acceptat.
Membrii au acceptat.
nemaiexistind, nemaiexistand ne mai existind
Ni s-a cerut sa ta~'cem.
nici un, nici una, nici o
nou-nascuti
Nu ma mai joc!
Nu mai joc (jocul asta)!
Nu imi mai place. Nu-mi mai
place.
'mamaliga'; greseala
seamana cu cea de la
mi-ar place
'aparea' Verbul la
infinitiv: (a) placea
Nu e o greseala insa se
foloseste asa de des si
suna asa de aiurea incit
parca te intrebi cine o fi
fost geniul literar care a
folosit-o prima data. O
monstru sacru data era de ajuns!! O fi
o traducere? De unde
vine?!!! Din mitologie?
Parca seamana cu "...the
battle for the hearts and
minds..." :-)
un membru, doi
Multi membrii au
membri.
acceptat.
Apostroful (') indica
accentul pe silaba
imediat urmatoare. 'A'
Ni s-a cerut sa 'tacem.
urmat de ~ este 'a' de la
'mamaliga'.
niciun, niciuna, nicio
noi-nascuti
Intr-adevar este greu de
pronuntat varianta
intreaga: Nu imi mai
place. De ce insa sa
Nu mai ma joc! inventam o constructie
Nu mai imi place. gresita cind exista pur si
simplu: Nu-mi mai
place , care este chiar
MAI SCURT !!!
Nu-ti face probleme!
Nu face asa ceva!
Nu-ti face probleme.
Nu mai vreau.
Vreau numai doua.
Numarul creditelor acordate de
banci de la  acordate de banci de la  propozitia cu 'numarul'.
inceputul lunii februarie A
scazut dramatic.  februarie au scazut
A!
O minge, doua mingi. Aruncati
O minge, doua mingii. 'mingi' se pronunta intr-
mingile!
A cazut din cauza unei mingi.
o tija, o bucsa
optzeci si noua
al saptezeci si doilea
ora douasprezece
doua mai
douazeci si doua decembrie
Nu-ti fa probleme!  
Nu fa asa ceva!
Nu-ti fa probleme.
Numai vreau.  
Vreau nu mai doua.
Numarul creditelor Unii uita ca au inceput
inceputul lunii _Numarul_ a scazut, nu
creditele!!
dramatic. 
Da, am auzit asta de
prea multe ori. Pluralul
o silaba.
inca se mai gasesc
astfel de cuvinte pe
prospecte ale unor
produse. In ultima
o tije, o bucse vreme greseala e mai
rara pentru ca nu mai
exista produse
romanesti :-)
optzecisinoua  
al saptezecisidoilea
Am auzit pentru prima
data 'doi' in loc de
'doua' inainte de 1989,
in Ardeal sau la
persoane venite de
ora doisprezece (ora acolo. Pe atunci era
12) inca neobisnuit. Regula:
doi mai (2 mai) substantivele 'ora' si 'zi'
douazeci si doi sint feminine, asa ca
decembrie trebuie facut acordul,
chiar daca ele pot lipsi
din expresii. Greseala
pare sa fi 'prins' dupa
revolutie...
 'ostatec' nu este de fapt
gresit, insa DEX-ul
recomanda 'ostatic',
care vine din italianul
'ostatico'. N-avem nici
ostatic ostatec
un interes in a ne
indeparta de varianta
mai latina (?), mai ales
cind e cea mai corecta.

 
ouale oualele

 
pancarta pancarda

 
particula particola

pazes-te-te
 
gindeste-te etc gindes-te-te
pazes-te-te

pe banii contribuabililor.
pentru dumneavoastra
va rog sa-i transmiteti
domnului X...
o rog pe doamna Y...
...am discutat cu domnul Z...
Stimate domnule,
pe banii contribuabilor.
Toate cuvintele derivate
pentru Dumneavoastra de la radacina 'domn' se
...sa-i transmiteti scriu cu litera mica!!!
Domnului X... (cind nu sint la inceput
o rog pe Doamna Y... de propozitie,
...am discutat cu bineinteles). NU ESTE
Domnul Z O FORMULA DE
Stimate Domnule, POLITETE, CI O
GRESEALA.
Explicatia erorii sta in
dorinta celui care scrie
de a maguli o persoana
mai mult sau mai putin
importanta. Conform
normelor general
acceptate, singurul
Domn care se scrie cu
litera mare peste tot in
propozitie este
Dumnezeu si atit, mai
are cineva vreo
pretentie?!! Un efect
neplacut al propagarii
 acestei greseli este ca
cei care scriu corect pot
avea nesansa ca cel
caruia i se adreseaza sa
nu stie de aceasta
greseala si sa fie
dezamagit ca n-a primit
D mare...!!!

Pentru rezolvarea
Pentru rezolvarea oricaror altor
oricaror alte probleme,  
probleme,
luati legatura cu
luati legatura cu Costica.
Costica.
apostroful inaintea unei
silabe indica accent pe
preve-'dere pre-'vedere silaba respectiva.
preve-'deri pre-'vederi Accentul corect este pe
a 3-a silaba, pt TOATE
sensurile cuvintului.
Ce-o fi un 'presedente',
presedintie presedentie domnilor reporteri ???
A scumpi inseamna a
mari pretul unui produs.
_Produsele_ se scumpesc. Asa ca "preturile se
Pretul scumpesc" este
nu se poate scumpi pentru ca pleonasm. A ieftini
Preturile se scumpesc.
pretul nu este inseamna a micsora
Preturile se ieftinesc.
de vinzare!!  pretul. In plus,
Pretul se _mareste_ (din propozitia a doua este
pacate!). falsa din punct de
vedere economic :-) :-)

Se zice "primul" doar

Prim-ministrul bulgar a vizitat cind e vorba de
Romania. Primul Ministru bulgar _primul_ si nu de al
Presa a comentat vizita prim- a vizitat Romania. doilea. In plus, functiile
ministrului britanic. Presa a comentat vizita de stat NU se scriu cu
Doi prim-ministri. Prim- Primului Ministru majuscula (IOOP). Si
ministrii.  britanic. nici alte functii politice
Primul ministru care a Primii ministri ai celor sau administrative! Se
demisionat a fost cel 7 tari. foloseste cratima, ca la
de externe. nou-nascut.

(imputernicire) accentul
o pro-'cu-ra, procura (substantiv)  pe a doua silaba. A nu

doua pro-'curi
productia de vin a viei
se confunda cu verbul 'a
procura', care are
accentul pe ultima
silaba. Pronuntia
corecta a substantivului
pronuntat 'pro-cu-ra coincide cu pers II sing
a verbului. Si ce daca!!
Asta nu e motiv
suficient ca sa
schimbam accentele
unde vrem.
regula: 'i' de 3 ori
interzis exceptie de la
productia de vin a viii regula: alee-unei alei-
aleii (v.subst.'alee')

propietar
proprietar
propietate Rrrrrrr...
proprietate
poprietar

propriu propiu  
proprie propie

un registru, doua registre
provine de la un
pseudosistem de
operare al
registri
calculatoarelor care va
disparea in citiva ani :-)

 
repaus repaos

 
reziduu rezidu

Mai mult in sud.

Sa aiba. Sa aibe.

tilda = caciulita de la a -
sa 'fa-cem sa fa~-'cem
= despartire in silabe
sa 'fa-ceti sa fa~-'ceti
Doar strainii care
Sa fii cuminte! Sa nu fii Sa fi cuminte! Sa nu fi vorbesc romana pot fi
obraznic! obraznic. scuzati (al doilea i e
Nu fi obraznic! Fii cuminte! Nu fii obraznic! Fi scurt si e greu de auzit).
Sa stii ca asa e.  cuminte!

Poate ai fi mai multumit asa.
Sa inveti sa scrii corect!
Sa stii ca asa e.
salariu
salbatic
saptesprezece
optsprezece
sapunuri
scena
Se datoreaza
merita (sa...)
nu merita (sa...)
Se uita la ce facem noi.
Se uita la noi ca sa vada ce
facem.
serviciu
serviciu militar
a fi de serviciu
serviciu bine platit
a face un serviciu
serviciu financiar
serviciu de cafea
serviciu cu efect
Sa sti ca asa e. 
Poate ai fii mai
multumit asa.
Sa inveti sa scri corect!
'i'-ul scurt este uitat de
Sa sti ca asa e. multe ori.
salar
(atit pentru forma de
substantiv cit si pentru
salbatec
cea de adjectiv)
greseala intilnita mai
ales in pronuntie. Intr-
adevar, 'optsprezece' e
saptisprezece relativ greu de
optisprezece pronuntat, insa
'saptesprezece' ce
are???!!
sapune
scena pronuntat shcena
Se datoreste
se merita  
nu se merita
Se uita la noi ce facem.
'servici' nu exista!!!
servici Originea latina a
servici bine platit cuvintului ('servitium')
servici de cafea arata clar cum trebuie
servici cu efect sa zicem.
un simptom, doua simptome simptomuri  
simptoame :-)
Acordul. Greseala
Stimat prieten, provine de la 'Stimate
Stimate domnule Stimat domn, domn' (de asemenea
gresit).

su-bi-ect 
su-biect   
(despartire in silabe
(despartire in silabe corecta)
gresita)

 
superfluu superflu

 
suporturi suporti

Temperatura a scazut
Temperatura a scazut pina la
pina la un minim
un minimum
de 15 grade, dupa care  
de 15 grade, dupa care a
a crescut pina
crescut pina
la un maxim de 44 de
la un maximum de 44 de grade.
grade.
(corect e cu a~ de la
mamaliga si a la sfirsit,
Temperatura va scadea. Temperatura va scade.
accent pe a doua silaba)

 
tigara tigare

 
un furtun, doua furtunuri un furtun, doua furtune

 
un tarif - doua tarife un tarif - doua tarifuri

 
o usa, doua usi use
va aparea, cu 'a' de la
'mamaliga'; greseala
seamana cu cea de la
va aparea va apare
place/placea Verbul la
infinitiv: a aparea
conjugarea verbului: ...
va rog sa-mi trimiteti... noi trimitem voi
va rog sa-mi trimite-ti...
trimiteti ei trimit
:-)
Vad ca nu stii sa conjugi Vad ca nu sti sa conjugi
verbele. verbele.

 
vino la mine vin-o la mine
'virusi' nu este gresit,
insa DEX recomanda
'virusuri'. Este necesara
virusuri virusi
adaugarea unei coloane
'nerecomandat'.
pluralul 'volumuri' este
volume volumuri invechit

 
o vopsea, doua vopsele vopseluri
In afara de 'vreo', care
vreo are o singura silaba,
vre-un
vreun restul se pot _pronunta_
vre-o
vreuna cu pauza (silaba noua)
vre-unui
vreunul dupa 'vre-' sau fara
etc
pauza, cu vocala scurta.
'Y' e in engleza, in
Iugoslavia, iugoslav Yugoslavia romana e cu 'I'

Dupa cum s-a observat, inca nu m-am decis sa folosesc 'i din a' pentru ca nu mi
se pare esential. Din cite stiu, simplificarea ortografiei NU a fost in nici un caz
impusa de rusi sau comunisti, ci s-a facut la sugestia lui M.Sadoveanu, cu
scopul de a usura scrierea in limba romana. Prin revenirea la ortografia
precedenta, NU se face nici un fel de reparatie morala etc, si NU se elibereaza
limba romana de vreo influenta straina etc etc. Efectul pe termen lung va fi
probabil ca vor exista mai multe greseli in scriere (romana era oricum dificila). 
Faptul ca limba cea mai vorbita in prezent pe glob este o limba cu mai putine
reguli (de exemplu la conjugarea verbelor) este probabil una din explicatiile
extinderii ei, alaturi, bineinteles de existenta imperiului britanic si victoria
anglo-americana in razboiul al doilea.
De citiva ani, germanii au introdus o simplificare (sigur, controversata) a
ortografiei. In Romania pragului de mileniu, Academia Romana considera
oportun sa faca exact invers. Asa o fi bine...daca si altii gindesc asa nu pot decit
sa ma conformez :-(

Se intimpla foarte des ca tocmai cei care pretind ca tin foarte mult la regula lui i
din a sa vorbeasca foarte incorect.
O problema mult mai importanta si URGENTA a limbii romane
contemporane ar fi fost recunoasterea presiunii enorme de a introduce
neologisme si gasirea unor solutii inteligente (in special in domeniul
calculatoarelor) care sa sune bine si sa prinda.